9 99

Wu
295 ||
Doe 4
32 995
>Qe -
328
fs
|
1
&
K
i:
% 3 is,
ii
: og
3
Mii
ă O
|i
i
i
a
i
i
Să R 3
5
Z i, j4
£: .| |i
, |
Cireşica Vlădulescu Despina Mincu-Georgescu

Doina lonescu

MANUALDE LIMBA LATINĂ

CLASA A X:A

Editura Dacla
Cluj-Napoca * 2005
 Praefatio
Prezentul manual a fost elaboral pe baza.
umiculumraului aprobat prin O:M. nr.458 /
31.08.2004, find conceput in contormitate cu
Programa 1, curiculum <iterențat, pentru filera
respectivul. curriculum care Vizau formarea şi
dezvoltarea competențelor. valorilor şi atituci-
niormorale aferente studiului limbii latine, în
Textele propuse spre studiu au lost selec-
tate pe criteri ternatice din autorii recomandaţi în
programa. Ele acoperă, prin conjinutul tematic
atereni. atât noțiunile corespunzătoare domeni-
ului public, Cât Și pe cele circumscrise Gomeni-
ului antropologic.
Structura manualului corespunde derner.
'suluiinstruciv-educalivpropus, grupând în prima
secţiune Iieratura istorică (Caesar- Belum Gal.
icum, Salustus- De conivratione Catiinae și
„De betie lugunthino).iar în cea de-a doua textele
aparținând îieraturii religioase (Buba Sacra Vul-
gata - Novum Testamentum),
Conținuturile tematice și ingvisice
corespunzătoare celor două secțuni au lost
distribuite în 15 unhâţi de învățare, având în
gomponenia Ir secvențe specitce, în generi
eee Tatutomate în iba lt,
2) Textul latin selectat, însoţi de cele mai
multe ori de rezumateîn limba română menite
să întregească fragmentul tratat.
3). Vocabula - cuvintele textului și ane
informați conaa.
4) Informationes - nojunide cultură
civilizaţie. exprimate prin termeni şi sintagme
latinești, necesare înțelegerii conţinutului şi
plasării lui într-un context adecvat.
5) Miscedanea - grupaj de intormaţii cu
grad de generalitate variat: citate din ali autori
latini, elemente de limbă, antropologie şi mitolo-
gie comparată, legate de conținut.
6) Dialog european - gentes - linguae -
respectiv, confuenele (ingustce, etnice, pot-
“ice, geografice)oferte permitstabiirea legături
de substanță existente între structure, vechii
şi noii Europe. Manualul a fost conceput şi din
perspectiva. predări interdisciplinare, intra- şi
cross-curriculare, una din cerințele importante
ale cigactcii modere.
7) Gramatica - cuprinde trei subdiviziuni:
7.1. Memento (recapitlarea şi consoli-
area2nopunter invata(predarea.
carat anterce) conțeununter
inovatia
3 nă
rcatepeazarede
laptcarea și Soia
consolidarea
Vărai igetc. cal Și pepun,
nenuniar ităț: cei
?,4 mentori cu te texte adapiate, , cu
un cohinui arat(tote,Dog,
emați crede logan,
uaare
Cpt
is praciiîcr coninutlee
8) Sentennao- maxime latinești traduse
care constituie un eventual suport tematic sau
lingvistic al activitățior de evaluare - autoeva-
uare.
Tabelele gramaticale şi un dicţionar
latin - românau fos: anexate penru a oferi ele-
vor instrumentele de lucru necesare creării
deprinderilor de muncă intelectuală vizate de
cumeulum.
Materialul oferit de manual în cadrul celor 15
unităţi de învățare, uiizează şi tuncţile comuni-
cative ale limbii vaoriticându-ie prin nteracțiu-
nea secvenței 2 (text latin) cu secvențele 4 - 5-6
Unformationes- Misceilanea - Dlalog european)
şi prin utiizarea lor n realizarea cerințelor ate-
"te atounenntor 70 (Bvroet i 74 (ie:
Conţinutul celor 15 unitați de învăţare
sie sulicient de bogat pentru a oferi un supori
consistent predării unei ore pe săptămână din
C:D. (curiculum dterenţiat). precum şi a unei
ore din C.D.S. (curmculum la decizia şcoli).
Feparizarea orientativa a numarului tota!
de ore, calculat pentru 1 oră pe săptămână,
poate fi: 18 ore - Caesar, 11 ore - Sallustius,4
ore - iteratura rekgioasă și 2 ore pentru evaluări
“semestriale: predare - învățare - 29 ore, recapi-
tulare - evaluare - 6re.
Scopul ultim al demersului didactic și educa-
tiv întreprinsprin alcătuirea acestui manualeste,
în viziunea autoarelor, acela de a oferi elevior
aliați în utimul an al ciclului interior de liceu poei-
Dbiitatea de a înțelege structurile specifice limbii
tatine, culturii şi cMiizaţiei romane, şi de a con-
ştientiza rolul de matrice a culturii şi civiăzaţiei
europene deținulde modelul Rorneiantice.
Autoarele
 CAIUS IULIUS
(100 - 44 a.Chr.)
CAESAR
e Personalitatepolitică şi militară remarcabilă a lumii romanedin sec | a.Chr.
VITA
Descendent al unei uustre de consul, loveşte în interesele aristocrației
tamili patriciene - gens lutia, senatoriale, susţinând acțiunile lui P. Clo-
de al cârei nomen gentilcium dius Pulcher, inbunusplebis.
cu rezonanţa divină va face '58 - 50 a.Chr. - intreprinde un lung
uz în scopul construii magii sale de om razboi ce cucerire (Galia celtică, Gorma-
poiic providențial ia. Bntannia) având drept pretext anihila-
Primeşte educaţie aleasă, specitică rea pericolului „barbar” de la hotarele lumii
taminilor aristocratice romane: apropierea,
prin relaţii de rudenie (maluşa lula), de 49 - 45 a.Chr. - Disensiunile inter.
şetul partidei„popularilor”, Caius Marius îi venite între Caesarşi Pompeius pe fondul
vadetermina mailârziu opliuneapoliica, 1uptei pentru putere, apropierea acestuia
82 a.Chr. - Se căsătoreşte cu Corne- din urmă de panda „oplimaților” (facțiune
Wa, nica lui Cinna,partizanşi succesoral a anstocraței senatoriale) şi moartealui
lui Marius (mor în 86 a.Chr, Se relugiază Crassus (53 a.Chr.) conduc la dizolvarea
în Asia |nându-se deparle de persecuțiile nurmviralului Șila izbucnirea războiuluicivil
dezianțuite de L. C. Sulla (dictator din 82 (49 a.Crr.) diire cei doi generali ailumi
a.Chr.) impolriva adversarilor să! politici, romane; teatrul de războise extinde pe tot
populares. Îşi desăvărgeşie pregăurea ora- tentoriul Imperiului (48- Pharsalus, Grecia;
torică cu Molonîninsula Rodos. 48 - Thapsus. Atrica; 45 - Munda, Spania)
70 a.Chr. - şi începe cariera politică 46 - 44 a.Chr. - Întors la Roma,dupa
prin accesul treptatla magistraturile publice Hehidarea adversarilor săi poliici (Pom-
(70- Inbunus miltum, 68 aediis, 62 - prae- peius şi Calo). își exercită prerogativele de
tor. 58 - consuh. Deşiaparțineprin naştere dictator dobândite anterior, care fac din el
aristocrației, cariera politică a lui Caesar stăpân unic allumii romane,
se plasează intr-o poziție apropiată poziţiei Inijază o serie de reforme fundamen
„popularilor” moderați. tale, pe fondul uneipolitici de reconciliere
60 a:Chr.- Face dovada uneiintuiț bazată pe blândețe şiclemenia.
poltice de excepţie încheind cu Cn. Pom- 44 a.Chr. / Idus Martis (15 martie)
peius Şi L. Crassusprimul triumvirat. înțele- - Cadevictimă unei conspirații anlidictatori-
ere neolicială.care pune capăt funcționării ale conduse deBrutus şi Cassius, parizani
insttuţilor republicane tradițicnale. ai valorilor politice republicane.
50 a.Chr.- Ales în funcţia supremă
OPUS
Opere păstrate: Bellum Galicum (Razboiulgalic) şi Bellum civile ( Razboiul civin proză
istorică memorialistică. Conţin Însemnări referitoare la campania întreprinsă de Caesar în
Galiaşi,respectiv, a războiulcivilpurtat impotrivalui Pompeius. Berlum Galicum / Commen-
1a7ide beilo Galico prezintă în primele şapte cărți evenimentele petrecule in Galia ine 58
-$2 a.Chr. Ulumacarte, a Vil-a, a fost adăugată de Aulus Hirtius, locotenentul lui Caesar,
pentnu a asigura continuiatea faplelor narate.
În reahzarea operei sale memoralistice. Caesarfoloseşte modalităţie de expresie spe-
tie genului epic,in principalnaraţiunea (la persoana a treia) și descrierea.
Discursul narativ al lui Caesar, aparent structurat pe
1at; serveşte aamrabii scopurlor de propaganda polică aleobiactivt ale, sobrietate şi simpli:
autorului, disimulate în haţigui
aptoloristorait
Recapitulare: substamti adjectiv. pronume, mumeral.

LECTIO 1
TES GALLI
Descrierea geografică şi etnografică a Galliei deschide celebra operă istorică
a lui Caesar Bellum Gallicum (Commentarii de bello Gallico). Bogăția şi acurateţea
detaliilor constituie trăsătura caracteristică a întregii sale opere memorialistice.

Gallia est omnis

divisa in partestres, quărum
unam incălunt Beigae,
alam Aquitâni, tertlam
qui ipsărum lingua Celtae,
nostra Gali appellantui
Hi omnes lingua, institati:
tegibus inter se dittărunt.
Gallos ab Aquitanis
Garumnaflumen, a Belgis
Matrâna et Sequănadividit.
Hârum omnium fortissimi
sunt Belgae, propterea
quod a cultu atque humani-
tate provinciae longissime
absunt, minimeque ad eos
mercatores saepe com-
meant atque ea quae a Gallia sec. |. a:Chr.
etteminandos animos pertinent important, proximique sunt Germanis, qui trans
Rhenum incălunt, quibuscum continenterbellum gerunt. Qua de causa Helvetii
quoque reliquos Gallos virtute praecedunt, quod fere cotidianis proeliis cum
Germanis contendunt, cum autsuis finibus eos prohibent, aut ipsi in eBrum
finibus bellum gerunt.(8.G,,|, 1, 1-4)
VOCABULA
est divisa = este împărțită rece
incolo, -ere. -ul, -culrum(vb.) a locui pertinenad efȚeminandos animos = contribuie
institutum, -i (n.) obicei, rânduială la moleşirea sufletelor
difțero.-ferre. «histuli. dilatum(Vb. = a se deu- impurto, -ăre, -avi, -atiam (9b.) = a aduce în /
sebi
flumen, -inis (n.) uviu
appeltantur (pas.) =sunt numiţi / se numese is (£.) = curaj, vitejie, virtute
(appeltăre) quod(conj. cauzală) deoarece
propterea quad(con. cauzală) = deoarece praecedo. -are. -cessi. -cessum (vb) = a
cultu atque humamniteate provineiae (hendiadă) întrece
= modul de viaţă civilizatal provinciei contendo, -tre, -tendi, -tentum (b.) = a se
longissime (adv. superi.) foarte departe măsura în luptă
absum, -esse, -uui (vb.) = a fi departe prohibeo, -ăre, -hibui, -hibitum (9:)
minime(ady. superi.) foartepuţin departe (de ceva)
mercator, -Gris (m.) negustor cum (conj. temp.) = când
commeo. -ăre, -avi, -atum(Vb.) = a merge, a
 INFORMATIONES

e Denumire generică acordată Tniţal e Populație indo-europeană, așezată în le-

teritoriilor din nordul Peninsulei Italice
munţii Alpi, locuite de galli, populație depână
neam
la
celtic, intrată în contact cu lumea romană din
secd a.
sec. 1 a.Chr. zona primeş numele
de Gallia Cisalpina (de dincoace de teAlpi, spre
Italia), Citerior sau Togata, pentru a marca opo-
ziția cu Gallia Thansalpina (de dincolo de Alpi).
e Gallia Transalpina ingloba teritoriile
gallice transformate deja în provinatăt
cie romană,
din 121 a.Chr., Gallia Narbonensis (sudul
ei de azi), căt şi pe celeindependente încă, Fran:
locu.
îte de triburile gallilor „cu părul lung”, Gallia
Comat (azi Franța, Belgia, nordul
Aceste teritorii au fost supuse de CaesarElveţie
în
i).
râz-
boul purtat între anii S8 - SI a.Chr.și relatatîn
Bellum Gallicum (Razboiulgalic). m——
e Locuiau în parea nordică a Galiei. Bel.
gium, între Marea Nordului și Ruviile Rin
GALEI Gali
(Rhenus), Sena (Segudna) şi Marna (Matrăna).
u—
e Erauașezați in parica de sud-vest a Gal-
i (Aquitania), între Oceanul Atlantic, munţii
Pirinei şifluviul Garona (Garumna)
Chr. în principal în partea de vest
centrală a Europei (azi Franța, Belgia, Olanda,
sudul Germaniei și nordul Elveţiei).
e Sun: cunoscuți în scrierile autorilor antici
sub numele de kelloi, galătai (87.), Celiae sau
Gall(at.).
e Purători ai culturii La Tene, se impun
popoarelor cu care vin în coniaci, creând prima.
civilizaţie „barbară” din Europa centrală și ves-
tică, dar stabilind legături şi cu lumea meditera-
neană; răspândindu-se în grupuri disparate și în
valuri succesive, leagă prin cultura şi civilizaţia
celtică regiuni indepărtate ale Europei,din Insu-
Iele Britanice și Peninsula Iberică până la munţii
Carpaţi, în spațiul danubiano-pontic, trec prin
Peninsula Balcanică și ajung în centrul Asiei
Mici (regatul Galatia, sec. LIIa.Chr).
m
e Utilizat de CacsarînSenTEStrân3, acest
etnonim desemnează doar pe locuitorii pânii
centrale a Gallieiceltice,delimitată de lui
Mama, Sena, Garona (în sud), întinzând
pâna la munţii Ceveniși cursul superioral flu-
viului Ron (Rhodanus).
m—

teritoriu situat în sudul Galiei

Transalpine; apare la Caesar şi sub numelede Gallia Provincia, Provincia Nostra,Provincia Ulterior.
Îi

INBITIUTALEGEG. imbă ieol

d7 _
e informaţiile transmise de Caesar în Bellum Gallicum vizcază general organizarea POItcă.
socială, juridică, educația şireligiatriburilor gallice, fără a trece însă cu vederea deosebirile (lingvistice.
juridice, comportamentale) existente între numeroasele ramuri ale acestora.
“eNumeroasele limbi vorbite de celți şi, desigur, înrudite au fost încadrate de specialiști sub numele
de celrică în familia limbilor indo-curopene vechi
eLimbile moderne actuale, descendente ale limbii celtice, sunt vorbite azi pe teritorii restrânse,
și anume gaelica - în Insulele Britanice (Irlanda, Scoţia, insula Man). galeza în Wales / Țara Galilor,
bretona în regiunea Bretagne (nord-vestulFranței)
ELimba celtică veche constituie elementul de substrat autohtonal limbii franceze, limba romanică
apărută în sec. VII-VIII pe teritoriul fosteiprovincii romane Galia, prin evoluţia limbii latine vulgare
iale - gallo-romana. Elementului latin preponderent, contopit cu substratul celtic în structura
limbii franceze, i se adaugă şi adstratul germanic (franc). ceea ce conferă o fizionomie aparte acestei
limbi, inclusă în familia limbilor romanice occidentale.
„Gallii sunt oameni inalți a trup. Camea lore moale, ae pielea aibă. Părul le este de la natură blond și ci
ÎL fac şi mai bălaiîngrijindu-limr-un anumefel. ȘI-I spală mereu frecându-l cu apă devar șipiaptână
peste cap. de la frunte spre creșteşiceafă [... ncâl ajunge să semene cucoamaunuical. Nobilii își ad
obrajii dar lasă mustaţile să ajungă atăt de lungi, încât le acoperă gura”.
Diodor din Sicilia. Biblioteca istorica, cartea V, rad. de K. Hâncu şi V. Iliescu
se numește azigalic sau galatieste războinic, iute la mânie și la bătaie. Forta
torse datonete încareparte
„Întregulneam taliei lorpedestrași
inalteîn ..”
parte numărului or mare: [Galsuntcu tii buni luptători
din Bre, mai dibaci călari decăt
Strabon. Geografia, cartea IV, rad. de Felicia Vanj-Ştef
DIALOG FUROPEAN
gentes- linguae - geographia
——Aatinuitai
Int. Belgium - „Tara belgilor” = stat moder Bella: regatul Europeioceiden-
ue:
denumire: Mamanda belgie. e Belgique:
UrmBi ociate: faranda. franceza.
capitala: Bruxelles sediu 3 principalelor
insituii ale Uniuni Europene şi al NATO
lt. Vesonio (< din celica) fi Besanţen
tnt Nammetes.nbgalic e Nantes
e Aqutaine, regiune istorică a Framei

Subetamvul - caracteristici martologice:

e trei genuri (m. [.n.); 6 două numere (si pL.): & şase cazuri (N, G. D, Ac. V, AbL): & cinei
declinări (v ubele finale,pag, R4-85)
Adjectivul - caracteristicimorfologice: € două clase structuratepe declinările cărora le aparțin termina
le de N sg. 8 treigrade de comparație: pozitiv.comparativ superlativ. (v. tabele finale, pag. 84).
„Adjectve cu comparația neregulată
2 Adjectivfoarte folosite
Co. melior. melius “zpeio,pelus (de deasupra. de sus) tacjos)
Sp. optime. acum pessimuse-a--um e superbi acum e infenie a. -um
substantivizat
Superi = zeii (din Olimp). Inferi zeii
subpământeni
Cp. maior. maius minor, minus
Sp. maximus, a, -um minimus,-a,-um Cp. superior. superius inferior, inferius
Sp. supremus,-a.-um infimus, -a,-um
(mulţi) summus, -um imus, a, -um
e mulu, -ae, -a
Cp. plures. plura e.g. ab imopectore (din adincul sunetului)
Sp. plurimi, -ae,-a
 3. 5 Bi
(uşor) (greu) —— =
e facilis,-e e difficilis, -e 4 Superlativ prin prefixare

(asemănător) (deosebit) praeclarus, -a, -um = foarte vestit

e similis,-e 4 e dissimilis, -e permagnus, -a, -um = foarte mare
. perlucidus, -a, -um = străveziu(foarte
(delicat) (umil) limpede)
e gracilis,-e e humilis, -e pervetus,-a, -um = străvechi
Superilativ = tema adjectivului + limus, -a,
-um
e.g. facillimus, -a, -um (foarte uşor)

5. 2 pri p =
Comparaţia prin perifrază a adjectivelor terminate la pozitiv în EEE REGBN) RIES
Pozitiv Comparativ Superlativ

idoneus, -a, -um „ idoneus,-a, -um „ idoneus,-a, -um

egregius,-a, -um magis > egregius,-a, -um maxime —> egregius,-a, -um
vacuus, -a, -um vacuus, -a, -um y vacuus, -a, -um

Complementul gradelor de comparaţie

(= “a doilea termenal unei comparații)

Complementul comparativului Complementul superlativului

e Belgii sunt maiviteji decât acvitanii. e Belgii suntcei mai viteji dintre toţigalii.
Belgae fortiores sunt ... Belgacefortissimi sunt ...
(Npl.)* a) omnium Gallsrum (G partitiv)
a) quam Aquitani(N pl.)* b) inter omnes Gallos(înter + Ac.)
b) Aquitanis (AblL. fără prep.) c) ex omnibus Gallis (ex + Abl.)

“Folosirea adv. quam (decât) presupune ii

plasarea complementului comparativ în
același caz cu primul termen.

Nobil gal în ținută de război(see. | a: Chr.):

se remarcă furgues (celanul), seutul și cămașa de zale
taudul Franţei).
Caci
1. Traduceţi: in omnes parres
2. Traduceţi: „lege aspră” (durus, -a, -um) la cazurile N, G sg.; Ac. sg. și pl.; „lege mai aspră” la
cazurile N, G sg.; G,Dpl.
3. Traduceţi
- Certa pax melior quam incertavictoria. - Cel mai distins (egregius) dintre helveţi este Orgetorix. -
Ferrum merallum maxime necessarium est. - Copiii suntfoarte asemănători (similis) părinţilor (parens,
-ntis) lor.
rea

Pronumele- clasificare - caracteristici morfologice:

e (1) personal, (2) reflexiv, (3) posesiv, (4) demonstrativ, (5) relativ, (6) interogativ
w.tabelefinale, pag. 86-87)

Pa 1. Declinaţila sg.și pl. expresia idflumen altum.

2. Completaţi punctele de suspensie șitraduceţi: Paucis ... (dies, -ei) epistulam a meo amico accepi.
3. Traduceţifolosind pronumelepotrivit:
- Lucius amicos ad... vocat; amici ad... veniunt.
- Pater... filium amalt,sed vitia ... vituperat.

Numeralul - clasificare: cardinal (arată cantitatea) și ordinal (arată ordinea)(v. tabelefinale,pag. 87)

Traduceţi: - Vercingetorix, cuius pater principatum Galliaetotius obtinuerat, multitudinem Gallărum

facile incendit(incendăre = a aprinde, a aţâţa). - Interea ea legione quam secum habebatmilitibusque
qui ex provincia conveneranta lacu Lemano, quifines Sequanărum ab Helvetiis dividit, milia pas-
suum decem novem murum in altitudinem pedum sedăcim fossamque perducit (perducărefossam = a
trasa un șanț).
Notă - Tehnica traducerii textului latin:
1. citirea, decel puţin două ori, a textului latin;
2. identificarea verbelor;
3. evidenţierea elementelor derelaţie; |
4. separarea propoziţiilor; |
$. identificarea principalei / regentelor și a celorlalte propoziţii; |
6. traducerea brută; |
7. traducerea literară (care trebuie să respecte normele limbii române literare). |

SENTENTIAR

Spesest bonae rei expectatio. Speranţa este aşteptarea unui lucru bun.
Res specto, non verba. Măuit la fapte, nula vorbe.
Nihil dulcius menti hominis luceveritatis. Nimicnu este mai plăcutpentru mintea
omului decât lumina adevărului.
Verbul: moduri şi timpuri derivate din tema supinului; diateza pasivă.

LECTIO II
BELLUM HELVETICUM
Provincia Narbonenaia
Campania din 58-55
mansp> Campania din 52.54
Campaniile lui Caesar în Gallia |=-
(58-51 a.Chr.)

Helveţii încearcă să treacă prin Provincia,teritoriu controlat de romani. Acest

lucru îl determină pe Caesarsă părăsească grabnic Roma şi să ajungă în marş forțat
(maximis itineribus) la Geneva. Solii trimişi de helveți îşi exprimăintenţia de a trece
paşnic,însă Caesar nu le răspunde imediatci, consolidându-şi poziţiile, se pregăteşte
să acţioneze, asumându-şi, în numele puterii romane, rolul de arbiter (arbitru). Aflând
de refuzullui Caesar, helveţii obțin de la secvani permisiunea dea trece prin teritoriile
acestora. După schimbul obişnuit de garanţii (ostatici), helveţii purced la acest drum.

1. Caesari renuntiatur Helvetiis esse in animo per agrum Sequanrum et

Haedudrum ter in Santonum fines facăre, qui a Tolosatium finibus absunt, quae
civitas est in provincia. (8.G., /, X, 1)

Sub motivul apărării granițelor romane, Caesar face pregătiri de război.

2. Ob eas causas ei munitioni quam fecerat T. Labienum legatum prae-

fecit; i pse in italiam magnis itineribus contendit, duas ibi legiones conscribit et
tres. qyae circum Aqullelam hiemabant, ex hibernis educit et, qua proximum Iter
in ulteriorem Galliam per Alpes erat, cum his quinque legionibusTre contendit.
(B.G.,1,X,. 3)
Caesar pleacă din Gallia Cisalpină în Gallia Transalpină, în țara secvanilor,
peste granițele Provinciei, dincolo de Ron.

3. Helvetii iam per angustias et fines Sequanărum suas copias traduxerant

et in Haedudrum fines pervenerant eărumque agros populabantur. (B.G., !, X!, 1)

Plângerile triburilor aliate îl determină să ia măsuri urgente Ia trecerea peste

fiuviul Arar (Saâne). Aici surprindeo pătrimedin convoiul helveţilor, pe care fie îi ucide,
fie îi risipeşte.

4. Is pagus appellabatur Tigurinus; nam omniscivitas Helvetia in quattuor

pagos divisa est. Hic pagus unus cum domo exisset, patrum nostrârum memo-
ria L. Cassium consulem intertecerat et elus exercitum sub lugum miserat. (B.G.,
1, XII, 4-5)
Caesar profită de luptele politice dintre nobilii hedui pentru a-şi consolida poziția. El
realizează că înfrângerea helveţilor echivalează cu dominarea şi controlul absolut
asupra relaţiilor politice intertribale.

5. Helvetii [...] nostrosa novissimo agmineinsequiac lacessăre coepărunt.

Postquam id animum advertit, copias suas Caesarin proximum coliem subducit
equltatumque, qui sustineret hostium impetum, misit. (8.G., /, XXIII, 3; XXIV, 1)

Campania se încheie prin capitularea helveților.

VOCABULA
1. renuntio, -ăre , -avi, -atum (Vb.) = a anunţa
Helvetiis esse in animo = că helveţii au de
gând...
facere iter = a face un drum
Santones, -um (m.) = santoni
2. ob eas causas= din aceste motive
praeficio, -re, -feci,-fectum (vb.) = a puneîn
frunte (+ D)
contendo, -6re, -ndi, -tentum (vb.) = a se
îndrepta spre
magnisitineribus = în marşuri forțate
conscribo, -€re, -psi, -ptum (legiones) (vb.) =
a recruta
educo, -re, -duxi, -ductum (vb.) = a scoate
hiberna, -Grum (n. pl.) = tabără de iarnă
i avi, -atum (vb.) = a ierna
itum (b.) = a merge
qua (adv.) pe unde
per (prep. + Ac.) = prin
3. copias per angustias traduxit= şi-a dustru-
pele prin strâmtoare
pervenio, -ire, -veni, -ventum (vb.) = a ajunge
populor, -ări, -atus sum (vb. dep.) = a devasta
4. pagus,-i (m.) > ţinut, canton
unus, -a, -um (pron. neh.) = singur
cum domo ... memoria = după ce plecase de
acasă pe vremeapărinților noştri
5. novissimum agmen (n.) = ariergardă
insequor, -i, -cutus sum (vb. dep.) = a urmări
lacesso, -cre, -ivi (ii), -itum (vb.= a hărțui,
a ataca
(lacessăre -formă sincopată de perfect)
postquam (conj. temp. + ind.) = după ce
animum advertere = a observa
subduco, -re, -duxi, -ductum (vb.) = a duce
equitatus, -us (m.) = cavalerie
sustineo, -Ere,-ui, -tentum (vb.) = a susține
impetus, -us (m.) = asalt, năvală

INFORIMATO

4CIMITAS - PAGUS - Neam,ţinut,trib

a Galliei
e În terminologia geografică
folosită de Caesar, grupuletnic, respectiv tribul
(clanul), dar şi ţinutul (cantonul) locuit de
membrii acestuia sunt desemnate prin termenul
pagus, în timp ce neamul (poporul) în totali-
tatea lui primeşte numele de civitas. Informaţia
transmisă de Caesar privind cele patru cantoane
(pag) ale helveţilor este foarte prețioasă întrucât
menţinerea acestui mod străvechi de organizare
teritorial-administrativă pare să se regăseascăîn
structura actualei Confederații de 24 de cantoane
care alcătuiesc Elveţia de azi, numită şi „Ţara
cantoanelor”. p———
FACTIONES GALLIAE - Partidele din Gallia
Heduii, arvermii şi secvanii reprezintă cele
treifacţiuni care îşi dispută supremaţia (princi-
patum) în Gallia celtică.
* Heduii - putemic neam celtic, aşezat în
centrul Galiei, între fluviile Arar(Sane) şi Liger
(Loara), cu capitala Bibracte (pe muntele Beu-
vray), lângă Autun. Aflaţi în fruntea unei puter-
nice confederaţii tribale, heduii deţin supremaţia
în momentul sosirii lui Caesar în Gallia.
e Arvemii - populație celtică stabilită în
zona numită azi Auvergne, cu capitala la Ger-
govia, puternicăfortificaţie aşezată în apropiere
de actualul Clermont-Ferrand, pe un platou în
Masivul Central.
4 Secvanii - populaţie celtică stabilită la
izvoarele Senei, între munţii Jura şi Vosgi, cu
centrulla Vesontio (Besancon).
Pai:TaririA
e Unitate militară romanăalcătuită din
aproximativ 6.000 de soldați (legionarii milites),
recrutaţi, în general, dintre cetățenii romani:
cuprindea 10 cohorte (cohortes), 30 mani.
pule (nanipuli), 60 centurii (centuriae), fiind
comandată de consulsau pretor.
Pi u-—
„a trece pe sub furci”
e Expresielatină pentru definirea uneiprac-
tici militare de umilire publică a dușmanilor
învinşi.
$ lugum - jugul, cra făcut din două lănci
înfipteîn pământ, care susțineau o atreialanceîn
poziție orizontală. Armata romanăfusese umilită
în acest fel de samniţi, în 321 a.Chr.la Caudium,
prin trecerea pe sub „furcile caudine”.

__MISGELLANEA
In opiniaspecialiştilor, termeniilatinicare desemneazăcâteva din armele unui soldat roman din trupele
de infanterie (/egionarius miles), respectiv gladius (sabie), scutum (scut), Zancea (lance), precum şi
numelc mantalei militare - sagum,parsăfie împrumutaţi din limbaceltică.

DIALOG EUROPEAN O
gentes - linguae - geographia

Fines HelvetiSrum - „Țara helveţilor———= stat modern: Elveţia; republicăfederală a Euro-

pei Centrale
denumire: Confederaţia Helvetică (fr. Confe-
deration Helvetique); limbi oficiale: germana,
franceza,italiana, romanşa
capitala: Berna
lat. civitas ——. . ; rom. cetate;it. cittă; v. şi engl. city
lat. inter —— rom. luntre
lat. Lugdunum, colonie romană ———— fi. Lyon

Scuţde bronz, decorat

su mativullirei, tipic
sulturii La Tâne,şi
încrustat eusticlă, (sep.
MU, a. Chr).

isi)
ij Casca dle bronz şi fi
F, ucoperită eu aur (see.IV,
+4) a.Chr.)
 GRAMMATI

[RES
Temeleverbuluilatin
1 n n
Ind. pr. pers | sg. inf. pr. .
desin. personală sufix inf: desin. specială de perfect
renuntijo — xenuntiael renuntiav|i «—
radical prezentului perfectului

Nu
1. Câte conjugări are verbullatin?
i
2. Ce moduri și timpuri puteți alcătui cu ajutorulradicalului, temei prezentului și a perfectului?
3. Reamintiţi-vă desinenţele personale ale verbului.

RE
aa r
! SUPINUL a patraforiiiă de bază a verbului latin | Supin
terminaţie Ac
renuntiat|um
tema supinului
di
i ge
participiul = adjectiv verbal ; infinitivul = substantiv verbal
E caracteristici: fiind un substantiv verbal (deci. 7V) are două cazuri: Ac. sg. -um (aparţinediatezei
active); Abl.sg. -u (aparţine diatezei pasive).
e funcţii sintactice: Ac. sg.: Venio PEHORTIAȚOfI = Vin anunta.
EFEREEIA c. circ. de scop (după verbe de mişcare)
Abl. sg.: Facile est poeti: E uşorde anuntat
subiect al unui pred. nominal (adj. n. + esse)

Pau ME Forme nominale ale verbului derivate din

tema prezentului

GERUNZIUL GERUNDIVUL
+ sufixuljndj+ termnaţii cazuale de + sufixul păr terminaţii de
decl. a Il-asg. (G.. D., Ac. Abl.) adjectiv (clasa 1)

e substantiv verbal(n.) e adjectiv verbal

e aparţinediatezei active
e poateavea complementdirect
(v.tabelefinale, pag. 88)
e.g. Habetfacultatem visitandi urbes
(Are posibilitatea dea vizita orașele.)
e aparţinediatezei pasive (=part. viitor pasiv)
e visităre- visitandus, -a, -um (care trebuie
vizitat,ă)
= e.g. Habetfacultatem urbium visitandorum
(Are posibilitatea de vizita oraşele.)

Cgzza
 Exercete! ;
1) Traduceţi: Scientia colendi agros pervetus est. — Caesar non belli gerendi propter annitem,
Jacultatem habebat. — Romulus şi Remusau plecat(proficiscor, -i) pentru a întemeia (condăre) un nou
oraș. — Înţelegi (inte/legare) mai bine (melius) prezentul (praesens) citind (legere) istoria(historia, -ae).
— Asinus idoneus est adportanduum (portăre = a căra).

2) Traduceţi, găsind mai multevariante: — Ei trimit armataca săelibereze/ pentru elibera (liberăre)
orașul. — Helveţii trimit (mirere) soli la Caesar pentru a cere (perere) pace (pax, pacis - f.). — Sabini
eorumque uxoresel!filiae Romam venzrunt ludos spectatum.

Memento
sa Timpuriși moduri derivate din tema prezentului; " etinista
E„„Metit
o DIATEZA
ACTIVĂ PASIVĂ (timpuri simple)
e Caesar îi anunţă pe soldați. e Soldaţii sunt anunţaţi Caesar
S. PV. C.D. S. gramatical PV. S. logic
(suportă (îndeplineşte
acțiunea) acțiunea)
subiectulîndeplineşte acţiunea
Caesar renuntiag milites. Milites renuntiziitulii a Caesare.
Desinenţe nomen agentis -
personale Sa AB. + a/ab
-0/-m - - mur
- ris - mini
- -tur - natur

Diateza activă Diateza pasivă

Desinenţe MOD Desinenţe

Tema Sufix pers. active timp Tema Sul «era. pasive
|, IND. or, oris?, ce
deprezent + 0) + prez, deprezent + (+ «antimini -mtar

de prezent + (e UL, IVoi * „mini iat împf. deprezent He.IV, eee.Rr

meat [Use Be: pl bu Vor oomzat€ 1. 1%EBE (isp. 3pl 3 cau

de prezeniC,+ ur, Zusea) P <, e.n, IVEEŢ(Is8--a) Pai ii tim

cu CONJ. era
de prezent = VER
e. Du, rez.
prez. deprezent < eu
INTR 1%

deprezent + ETE] + impf. deprezent + FE) +

ne
 *1. Verbele de conjugarea a III-a formează indicativul prezentpe radicalul consonantic + vocala -
i-i la persoana3 pl. toate primesc vocala -u-, care se regăseşte și la verbele de conjugarea a IV-a
(pers. 3pl.). PR ;
*2. La diateza pasivăverbele de conjugareaa III-a, pers.a II-a sg. primesc vocala -g- înaintea desinenţ
ei pasive -ris (e.g. leg-ă-ris / capăris). .
“3. Ladiateza pasivă Verbele de ape 1. şi I-aprimesc la pers. 2 sg. vocala [| care se deschide la
inainte dejj(e.g./auda-bă-ris / vide -bă-ris). .
*4. Verbele de conjugarea I formează conjunctivul prezent direct peradical+ -e- + desin.pers. (e.g.
activ: laud-e-m /pasiv: laud-e-r).

LESS
1, Recapitulați, cuajutorultabelelor, tema perfectului dela verbul sum, esse, fui.
„ Extrageţi textele studiate formeleverbale care aparţin compuşilorlui esse.
wawn

. Identificaţiprefixele şi recunoaşteți sensul lor.

. Stabiliţi sensul verbelorşi verificaţi cu ajutoruldicționaruluişi altabeluluide la pag. 88.
. Traduceţi şi transferați enunţulla diateza pasivă: — Hostes urbem capiunt, templa delent. — Scipio,
comandantul(dux) romanilor, îl învinge (vincere) pe Hanibal, comandantulcartaginezilor (Cartha-
ginienses, -ium),la (apud) Zama (Zama,-ae).- Călăreţii (eques) romaniîi vor învingepe galli într-o
bătălie (proelium) foarte grea (difficilis).

Călăreţromanîn luptă cu unrăzboinic celt (stelă funerară).

SENTENTIAE

Si vis amari, ama! Dacăvrei săfii iubit, iubește!

Alea iacta est, Zarula fost aruncat.
Si malumfacies, digito ostenderis. Dacăvei face un lucru rău,vei fi arătat cu
degetul.
 Participiul PI _ai
Moduri și timpuri derivate din tema perfectului- diateza activă: timpurile compuse diateza pasivă.
Partici, Olute relative. eee ea

LECTIO III

1. Bello Helvetisrum confecto totius fere Galliae legati, principes civita-

tum, ad Caesarem gratulatum convenărunt. (B.G., 1, XXX, 1)

Caesar relatează, cu falsă modestie, mulțumirile aduse poporului roman, de

fapt armatei sale care reprezintă imperium Romanum (puterea romană). Prezentată ca
un aliat dezinteresat, această putere îşi asumaserolulde a supraveghea orice mişcare
sau alianţă a triburilor gallice în numele unităţii lor de interese.
Căpeteniile celtice cer aprobarea de a avea o consfătuire, în legătură cu care
vorface declarații doarcei abilitaţi.

Diviciacus Haeduus, rege al suessionilor şi purtător de cuvânt al celorialte

căpetenii, îi vorbeşte lui Caesar despreluptele politice dintre facțiunea heduilor şi cea
condusă de arvernişi secvani. Aceştia din urmăi-au plătit pe germani care, o dată ce au
trecut Rinul, nu au maipututfi stăviliți, devenind din mercenari, cotropitori. Căpetenia
lor, Ariovistus, rex Germanorum, era crud, lua ostatici, cerea mereunoiteritorii pentru
germanii care continuau să treacă Rinul în număr mare. Diviciacus solicită intervenţia
romană pentru a reechilibra situația. Caesar satisface această cerere, asumându-şi
rolul de „apărător” alintereselor gallice în fața exodului germanic. Justificările politice
le găseşte cu uşurinţă: heduii aveau statut de fratres consanguineosque (frați şi rude)
ai poporului roman,iar situaţia lorarfi devenit un lucru turpissimum sibi et reipublicae
(foarte ruşinos pentru el şi pentru stat).
Ostilitățile dintre romanişi germani încep cu schimburi de solii cu Ariovistus,
continuă cu tatonări, confruntări armate directe şi în cele din urmă germanii sunt puşi
fugă.
pe 9 Penultimul capitol al cărții întâi relatează pierderile germanilor şi fuga lui
Ariovistus.

2. lta proellum restitutum est, atque omneshostesterga vertăruntnec prius

fugăre destitărunt quam ad flumen Rhenum milia passuum ex eo loco circiter
quinquaginta pervenerunt. Ibi perpauciaut viribus confisi tranăre contendăârunt
aut Iintribus inventis sibi salutem recepărunt;in his tuit Ariovistus, qui navicu-
lam deligatam ad ripam nactus ea profugit [...] Duae fuăruntAriovisti uxores, una
Sueba natione, quam domo secum duxerat,altera Norica, regis Voccionis soror,
quam in Gallia duxerat a fratre missam; utraque in ea fuga perilt; duae filiae:
hărum altera occisa, altera capta est. (B.G., |, Lili, 1-4)

[LEDNE epat pa)

 VOCABULA
1. conficio, “ere, -feci, -fectum (vb.) = a ter-
mina, a încheia
convenio, -îre, -veni, -ventum (vb.) = a se
strânge, a se aduna
gratulor; -ări, -atus sum (Vb.dep.) = felicita
2. ita (adv.) = astfel
vertere terga = a o luala fugă
neque prius ... pervenărunt = n-au încetat să
fugă până cen-auajunsla fiuviu
vis (£.) (defectiv la sg. de G, D; Ac. vim; Abl.
vi; la pl. N, Ac. vires,G virium, D,Abl.viribus)
= forță, putere
trano, -ăre , -avi, -atum (vb.) trece înot
invenio, -ire, -veni, -ventum (vb.) = a găsi, a
descoperi
linter, -tris (£.) = luntre
INFORMATIONES
“ Pa - fruntași. Sope
neşte” pe acei
membri bogațişi influenţi aristocrației răz-
boinice care acordau protecţie celorcuo situaţie
materială precară (clientes); asupra acestora ei
aveau drepturile stăpânilor faţă de sclavi. Puterea
şi influenţa politică „patronilor”galli depindea
de numărulclienţilor acestora.
a şi teutonii) la Aquae Sextiae (Aix-en-Provence)
PEM
e egnum termen tolosit prin analogie de
Caesar pentru a desemnaputerea absolută deţinută
în comunităţile gallice de un conducătormilitar -
rex; elutilizează în acelaşi mod şi termenul sena-
lui formatdin acei
membriai aristocrației tribale care conduceau
majoritatea comunitățilorgalice. Uneori, pentru
a consfinți relațiile de alianță cu alte popoare,
senatul roman le acordă conducătorilor acestora
titlul de rex er amicus populi Romani. a triburile germanice se găsesc într-un contact
e Căpeteniea suebilor, populaţie germanică
locuind între fluviile Elba, Vistula și Dunăre.
În timpul consulatului lui Caesar (59 a.Chr.)
primeşte din partea senatului roman titlul de
rex et amicus populi Romani. Legăturile lui
Ariovistus cu adversarii politici ai lui Caesar
suntfolosite de elca pretext pentru justificarea
acțiunilorsale militare din Gallia.
RCM
* Provinc
ie romană în sudul "Dunarii
între Rhetia şi Pannonia (aproximativ actuala
Austrie), vestită pentru bogăţiaresurselor natu-
rale (minereuri metalifere). m—l
reperio, -ire, repperi, repertum (vb.) = a găsi,
a afla
salus, -tis (£.) = salvare
navicula, -ae (f.) = corabie uşoară
obligo, -ăre,-avi, -atum (vb.) = a lega
nancinscor, -cisci, nactus sum (Vb. dep.) = a
găsi din întâmplare,a da peste
consequor, -sequi, -secutus sum (vb. dep.) = a
urmări
natio, -Gnis (f.) = neam
unus ... alter = unul... celălalt .
uterque, utraque, utrumque (pron.) = şi unulşi
celălalt, amândoi |
alter. altera, alterum (pron.) = unuldin doi,
celălalt
pereo,-îre,-ii/-ivi, -itum Vb.) a pieri
occido, -ăre,-cidi, -cisum (vb.) = a ucide
d CREEA PE
e pe 7 Sire Spre
sudulşi vestul Europei, germanii intră în conflict
cu celții din partea stângă a Rinului,infiltrându-
se masiv în teritoriile acestora (sec. I a.Chr.).
În sec. al II-lea a.Chr., romaniirespinseseră cu
greuinvazia primelortriburi germanice (cimbrii
şi Vercellae. Acest fapt justifică în continuare
politicaofensivă a Romeiîn regiunile ocupate de
germanipe Rin (Caesar, sec. 1 a.Chr.) şi Dunăre
(Augustus, sec. | p.Chr.).
De la victoria obținută de Caesar în 58 a.Chr.
împotriva lui Ariovistus şi până la detronarea
ultimului împărat roman, Romulus Augustulus,
în 476 p. Chr., de căpetenia mercenarilor ger-
manici Odoacru, timp de aproape cinci secole
permanent (războaie, relaţii clientelare, merce-
nariat, comerţ etc.) cusfera culturii şi civilizaţiei
romane.
Romanizarea (parţială) a germanilor şi inte-
grarea lorîn structurile militare ale Imperiului
târziu accelerează evoluția politică şi culturală a
popoarelor germanice.
Sinteza originală a elementelor romanice cu
cele germanice însoţeşte procesul de formare a
primelor limbi şi popoare curopene moderne din
vestul Europei (sec. VII - VIII), contribuind la
cristalizarea modelului cultural european în zorii
Evului Mediu occidental.
w——
 „Este îngăduit chiar să sc aducăînvinuiri în adunare şii să se Purceadă la judecată da mo,
După felul vin
unt şi pedepsele. Trădătorii şi transfugii sunt spânzurații de pomi,i, cei
nevolnici, ca şi cei neruşinaţi, în
cei becisnici
becisnici«
și cei
i în
-o mâl şi într
i Cizek)mlaştină, sub O ș,împle,
ce priveştetrupul, sunt scufundaie
titură de nuiele azvârlită pesteci.” (Tac
itus, Germania, XII, 1, trad.
„Ţin simţitor socoteală, mai mult ca oricare iciile şi de prevestirile
Cetarea destinului este înfăptuită simplu;taie o crea alt popor, de auspiciileşi p. Sorţiisori.; Cer.
ngă de pom cb Ar peercee:pe Care
le înseamnă şi după aceeale împrăştie la întâmplare pe o
bucată de p: i Câte un bețişor Tau [.]
capulfamiliei, [...] se roagă de zei şi,ridicând ochii spre cer, trage de trei
X, m trad. Eugca Giza Ește
viitorul după semnele făcute pe cele trei beţişoare.”(Tacitus, Germ
ania, X, 1, trad.

DIALOG EUROPEAN
gentes - linguae- geographia
Antiguitas Modernitas
lat. Augusta Vindelico
rum —— Augsburg
(colonie romană)
lat. Ratisbona (din celtică),
numită === Regensburg, oraş în Bavaria, fi. Ratisbonne
şi Castra Regina (colon
ie romană)
lat. Agrippinensis Coloni
a —_ germ. Koln, fr. Cologne
(colonie romană)
Verbul - forme perifrastice de
perfect maner perfectul compus (f., it., rom.)
(latina târzie şi populară) habeo
cantatum — fr. j'ai chante; it. ho cantato; rom. am cântat (%b.
tranzitive)
Sum ventus ————..p fi. je suis venu; it. sono venuto (vb. intranzitive)

GRAMMATICA
PARTICIPIUL
e adjectiv verbal
e caracteristici: are trei timpuri şi
două diateze
Diateza activă TIMP Diateza pasivă

Tema prez. + (-e-conj. III-IV) +8 gitiza Dai

decl. IIIpar. prezent _
renuntiajă EU3I(care anunţă, anunțând) .
conscribețiăi FAțid (care înscrie, înscriind) Da
ui

Tema supinului + ASAEI ata

m. f. n.
conscripiiăă. [A FIERînscris, -a)
perfect renuntiatiii FA ANZI (anunţat, -ă)
TI 1 11 (declinare)

Temasupinului + "EEE EAI GERUNDIVUL (serveşte ca participiu viitor pasiv)

m. î. n.
renuntiantăliiă Fă] POTI (care va anunţa, viitor [Tema prez. + (-e- conj. UL-IV) E E
care are da gând să anunţe) LL]
fn.
conscriptiitii Fu PIIIRcare va înscrie,
renuntia03 A BIBIIcare trebuie anunţat)
care are de gând să înscrie)
conscribeiii 38 Igcare trebuie înscris)
_—
(E EE
1. Analizaţi formele verbale întâlniteîn textşi evidenţiaţi: tema,sufixultemporal, desinenţa/terminaţia.
2. Puneţi la diateza pasivă următoarele forme verbale; traduceţi-le: vincunt, discamus, scribes, scribatis,
laudă, amabamus, cantabis,scribis.
3. Traduceţi: — Versurile (versus, -us) poeţilor vestiți vorfi ascultate de noitoți. — Sfaturile (consilium,
-ii) să fie ascultate deelevi.
4. Traduceţi şi transferați enunţul,în latină, la diateza pasivă: — Nostri hostes vincent. — Imperator duas
legiones in castrarelinquit.
5. Treceţi fiecare verb de la exerciţiulnr. 2 printoate formele de participiu învățate. Traduceţi-le.

CNE LII
Sfera perfectului (activ-pasiv)
Diateza activă Diateza pasivă (timpuri compuse)

renuntiav + sufix + desinenţe personale MOD Part. pf. pas. al vb. de conjugat+ esse
timp (conjugat de Ia ind. pr. + conj. imperfect),
(specifice) 'Sum(eu am fost anunțat)
renuntiatus, -a, -um es
-i - imus est
renuntiav + -isti istis IND.
-it - drunt perfect
sumus
(care) renuntiati, -ae,-a estis
(eu am anunţat) sunt
€ram (cu fusesem
renuntiatus, -a, -um eras sent)
renuntiav + ERE + -m,-s, -t,... -nt erat
m.m.
(eu anunţasem) ca perf. eramus
renuntiati, -ae, -a eratis
erant
ero (cu voifi fost
renuntiatus,-a, -um eris anunţat)
erit
renuntiav +HBfjo-, is-, -t... -nt viitor II
(eu voifi anunţat) erimus
renuntiati, -ae, -a eritis
erunt
sim (eu să fi fost
renuntiatus,-a, -um sis anunțat)
renuntiav ++ most. -nt CONJ. sit
(eu să fi anunţat)
simus
renuntiati, -ae,-a sitis
sint
essem (cu aș fi fost
renuntiatus, -a, -um esses anunțat)
renuntiav + MEI + -m,-s, -t, ... -nt m.m.
esset
(eu așfi anunţat) ca perf.
essemus
renuntiati, -ac, -a essetis
essent
„tinea7
Participialele absolute șirelative

e Sunt construcţii nominale, specifice caracterului sintetic allimbii latine.

€ La nivelulfrazeilatine se află în raport cu o propoziţie regentă.
e Sc numescastfel deoarece se construiesc cu modulparticipiu.
e Există douătipuri de participiale: absolute și relative.

Ş A. Participiala absolută / Ablativul absolut-

Ablativus absolutus este o construcție „dezlegată“ (< absolvere = a dezlega) de subiectul regentei.

Caracteristici:
. are subiect propriu în cazul Abl. şi predicat la modul participiu, acordat cu subiectul în gen, număr
şi caz;
e timpurile participiului folosite sunt prezentul şi perfectul.

Participiu perfect pasiv Participiu prezent

s. Predicat - nume s. Predicat- nume

Bello confect,principes civitatum conven&runt. Germanis fugientibus, Romaniexsultant.

gen, caz gen,nr.caz

Traducere:
(variante)

e Războiulfiind terminat, căpeteniile 1 e Germanii fugind, romanii se

triburilors-au adunat. bucură.

e Dupăcerăzboiula fostterminat, ... n e În timp ce germaniifug, ...

. PI TI
e Dupăterminarearăzboiului, ... trad.literară e O dată cu fuga germanilor,...

*Ablativul absolut are următoarelevalori circumstanţiale: temporală, cauzală, concesivă, condițională

(v.tabelefinale, pag. 94).

aBercata7
Traduceţi: — Cognito Caesaris adventu, Ariovistus legatos ad eum miltit. — Hac oratione habita[...] con-
versae sunt omnium mentes. — Acestelucruri (res, -ei)fiind cunoscute (cognoscere), Caesar a îmbărbătat
(confirmăre) sufletele (animus, -i) gallilor cu puţine vorbe (verbum, -i). — Hoc proeliofacto, [...] exer-
citum traducit. — Această cuvântare (oratio, -ânis) fiind ținută (haberi) de Diviciacus, toți au început
(coepi, -isse) să ceară ajutor(auxiliumn,-ii) de la Caesar. — Ira nostri acriter in hostes signo dato impetum
fecerunt(facere impetum = a ataca). — Suliţele (pilum,-i) fiind lăsate deoparte (relinguăre),s-a luptatcu
săbiile (Abl.). — Muzato nomine, de tefabula narratur. Cicerone consule, Octavianus natus est.

B. Participiala relativă sau participium coniunctum

(< coniungere = a uni, a lega)

Caracteristici:
€ Este o construcţie nominală formată dintr-unparticipiu acordatcu un nume din regentă, dar având
propriile determinări (complemente).
e Valori:relativă determinativă și circumstanţiale (cauzală, temporală, concesivă,finală).
 Regentă

s. P.V.
(a fugit)
— Arlovistus- sa profugit
gen
nr.
caz (găsind) |: (cu ea,
——— nactus ea (=naviculă)
(o barcă uşoară)
naviculam
gen
nr.
caz (legată) 2 1.= Participială relativă cu
deligatam | valoare cauzală
(la mal) 2. = Participială relativă cu
ad ripam valoare determinativă

Pa
Traduceţi: — Caesar cum legionibus trăbus e castris profectus ad eam partem copiărum pervenit. — Eos
impeditos et inopinantes adgressus magnam partem erum concidit. — Servilius Ahala Spurium Melium
regnum appetentem intervenit. — Ut oculus sic animus se nonvidens alia cernit. — Ţările cucerite (capere)
de armatele romaneerautransformate (redigere) în provincii. — Catilina, vorbind (loquor, -i) consulului,
a plecat din oraş. — Senones Galli ad Clusium venerunt legionem Romanam castraque oppugnatiiri. — C.
Valerius Procillus, cum vinctustrinis catenis traheretur a custodibus in fuga. incidit in Caesarem ipsum
persequentem hostes equitatu. - Podul fiind terminat (conficere), Caesarîşi duce (ducere) legiunile peste
Rin şi începe (incipere) războiul cu germanii.

A - grinzi de 1,5 picioare (cca. 45 em): B - bâme de 2 picioare (cea. 60 cm); C = scoabe: D = platformă
de scânduri; E - pari: F - împletituri de nuiele: G - stâlpi; H - apărători.

SENTENTIAE

Timeo Danaos et donaferentes. Mătem de greci chiar dacă aduc daruri.

Sublata causatollitur effectus. Dacăeste înlăturată cauza, este înlăturat și
efectul.
Fele comprehensa, saltant mures in mensa. Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe
masă.
 Infinitivul

LECTIO IV
EXPEDITIO IN BRITANNIAM_

ESnsSares Săi,li Aurii 2 Led

Navă de război romană (reliet, marmură, sec, | a: Chr.)

După18 zile de campanie punitivă împotriva germanilor, atenţia lui Caesar se

îndreaptă asupra Britanniei, prea puțin explorată şi cunoscută, cuintenţia declarată de
a cerceta locurile, porturile şi punctele de debarcare, în vederea adunării informaţiilor
pentru o viitoare campanie.

His constitutis rebus nactus idonăam ad navigandum tempestatem tertia

fere vigilla solvit equitesquein ulteriorem portum progredi et naves conscendăre
et se sequi iussit. A quibus cum paulo tardius esset administratum, ipse hora
diei circiter quarta cum primis navibus Britanniam attigit atque ibi in omnibus
collibus expositas hostium copias armatas conspexit. (B.G,, /V, XXIII, 1-2)
VOCABULA
constituo, -€re, -stitui, -stitutum (vb.) = a sta- administro, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a conduce,
bili, a hotărî a îndeplini (cum paulo tardius esse admini-
tempestas, -ătis (£.) = vreme stratum ... = de vreme ce treaba fusese făcută
solvo, -ere, solvi, solutum (naves) (vb.) = a de către aceştia puţin mai târziu)
ridica ancora circiter (adv.) = aproximativ
vigilia, -ae (f.) = veghe,strajă attingo, -€re, -tigi, -tactum (Vb.) = a atinge, a
eques, -itis (m.) = călăreț, cavaler ajunge
portus, -us (m.) port collis, -is (f.) = colină
progredior, -gredi, -gressus sum (vb. dep.) = expono,-ere, -posui, -positum (vb.) = a punela
a înainta vedere, a expune
ulterior, -ius (adj. comp.) = de dincolo, mai armo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a înarma
îndepărtat conspicio, -&re, -spexi, -spectum (vb.) = privi,
conscendo, -&re, -scendi, -scensum (navem) a observa
(vb.) = a se îmbarca
 Pa
INPORMATIONEI!
au
Denumire acordatădeistoricii anticicelei maimari insule dinarhipelagulbritanic; colonizată de
celții continentali, în valuri succesive, începândcu mijlocul mileniului 1 a.Chr.(cca. 600 a.Chr.)
Între 56 - 64 a.Chr., Caesarîntreprinde două expediţii împotriva britannilor după supunereaîntregii
Gallii continentale şirealizarea unei campaniide intimidare a germanilor de peste Rin.
Prima expediţie (august 56 a.Chr.) este maimultuna de recunoaştere a zonei sudicea insulei; abia
cea de-a doua(54 a.Chr.) este una de cucerire,dar şi de represalii,rnai ales pentru faptulcă Insulele Bri-
tanice deveniseră centrulrezistenţei antiromane, al unui adevărat naționalism celtic întreținut de gallii
refugiaţi din teritoriile cucerite, în special de preoţii-druizi. De această dată, Caesar pătrunde în inte-
riorul insulei,traversând fluviul Tamesis (Tamisa), supune triburile trinovanţilorşi pe Cassivellaunus.
Impunându-le acestora untribut anual, Caesar introduce partea de sud a Britanniei în sfera de influență
clientelară a Romei.
Cucerirea propriu-zisă a Britanniei şi transformareaei în provincie romană se realizează abia în
secolul următor, sub împăratul Claudius (41 - 54 p.Chr.); provincia rămâne anexată Imperiului până în
sec. al V-lea p.Chr., când atacurile concentrate aletriburilorceltice din nordulinsulei (picții, scoții), dar
şi invaziile pe mare ale triburilor germanice(saxoni, angli etc.) determină părăsirea Britanniei de către
romani în 410 p.Chr.
Cele trei secole de administrație romană a provinciei (centre: Londinium / azi Londra; Venta
Belgărum ! azi Winchester) conduc la romanizarea populaţiei celtice insulare. Elementul autohton,
limba şi vechile tradiţii celtice s-au menţinut doar pe ariiizolate:Irlanda, Scoţia (nordul Angliei), Țara
Galilor (Wales), ca şi pe continentul european în peninsula Bretagne(nord-vestul Franţei).
«mi spa amo
* flota maritimă (Classis) folosită de Caesar
pentru traversarea actualului Canal al Mânecii
spre Britannia era alcătuită din douăcategorii de Mana Rotundă a
vase şi anume naves onerariae (pentru transpor- Regelui Arthur
: A . : : (manuneria,
tul soldaţilor, proviziilor şi mărfurilor) şi maves (i Vi.
longae (folosite în lupta navală, uşor de mane- ehenter, too. al
vrat prin două rânduri de vâsle). u-—— XUtelea).

MISCELLANEA
Tradițiile literaturii celtice, în special ale celei irlandeze (orale) au inspirat creaţia literară medievală
engleză, franceză şi germană, în care se regăsesc legendele despre regele Arthur şi cavalerii Mesei
Rotunde, (Lancelot, Parzivalşi Galaad) sau despre iubirea tragică dintre Tristan șiIsolda.

DIALOG EUROPEAN
gentes - linguae - geographia
uita =———Maudernitas——
—.
lat. Britannia - „Ţara britannilor”, stat modern: Regatul Unit al Marii Britanii şi
provincie romană Irlandei de Nord
denumire: engl. Great Britain/ United Kingdom
fr. Angleterre (Grande - Bretagne)
it. Inghilterra
rom. Anglia (Marea Britanie)
cuprinde patru regiuni: Anglia (sud și centru,
capitala - Londra), Țara Galilor (Wales) (sud-
vest, capitala - Cardiff), Scoţia (nord, capitala -
Edinburgh), Irlanda de Nord (capitala - Belfast)
limbaoficială: engleza
lat. Londinium —P engl. London,fr. Londres, rom. Londra
lat. Tamesis — engl. Thames,fr. Tamie, rom. Tamisa
t. Venta Belgărum (colonie romană) =——== engl. Winchester
 GRAMMATICA

ia
Subordonata completivă infinitivală
În limbalatină: E completiva infinitivală = e completiva din limba română.
J ! !
e completează epredicatuleste e completează înțelesul unor
înțelesul anu- la modulinfini- verbedin regentă;
mitor verbe din tiv; e este introdusă de un element
regentă; e subiectul stă de legătură (de obicei „că“ +
e nu este intro- în cazul Ac./N. indicativul sau „să“ + con-
dusă de nici junctivul după vb. de voinţă)
un element de
legătură
e clasificare:
Ac. cu infinitiv
şi N cuinfinitiv
Verbe regente: Regentă | Completivăinfinitivală Funcţia

1) VERBA Eu spun | GPeruscrie. complement

e dicendi/declarandi Dico | Petrum scribăre. direct
(expunerea, vorbirea,
povestirea, demonstrarea)
> (narrăre, dicere, scribăre)

E e sentiendi (percepția) Eu cred | E Luciusvede. complement

z, (sentire. credăre, arbitrări, Credo | Lucium videre. direct
= vidzre, audire)
R

Z: e voluntătis (impunerea Poruncesc | fB vorbeascătânărul. complement

voinţei) (iubzre, velle, Iubeo | adulescentem loqui/ direct
+ cupere) dicăre.
>
E e afăctuum (starea afectivă) Sper | prietenul meuvine. complement
Ş (dolere gaudăre, sperăre) Spero | meum amicum venire. direct
>
o

< 1) VERBE/EXPRESII Se cuvine | (oamenii Dic fericiţi. subiect

IMPERSONALE Decer | hominesfelices esse.
(oporter, dece, licei/ certum
est, fama est)

2) VERBE LA DIATEZA
i PASIVĂ CU VALOARE
Z. IMPERSONALĂ Se spune | GDviaţaeste scurtă. subiect
7 dicitur/dicebatur (se spune/se Dicitur | vita brevis*esse.
; spunea) (N+ inf.)
Z traditur/tradebătur
9 viderur/videbătur(se pare/se
z
părea)
 * NOTA
| 1.În situaţia în care completivainfinitivală (Ac./N + inf.) are predicat nominal, numele predicativ se
acordă cu subiectul completivei infinitivale.
2.Dacăsubiectul completivei infinitivale este una şi aceeași persoană cu subiectul regentei, în comple-
tivainfinitivală se foloseşte pronumele reflexiv.

e.g. Caesarcrede / că elînvinge. Soldaţii speră / că ei vor învinge.

Caesarcredit / se vincăre. Milites sperant/ se victuros esse. |

Timpurileinfinitivuluicu rol de predicat al completivei infinitivale

Diateza activă INF. Diateza pasivă

tema prezentului + sufixul =r& ferpiezeiitului” +” sufixul -ri/-

laudăre, videre (că vede), prezent laudări, vidzri (că este văzut),
dicăre, audire dici, audiri

(Sper că el aude) [eum audire Spero cum audirikSper că eleste auzit)

tema perfectului + sufixul -isse part. pf. pasiv (Ac.) + esse
laudavisse, vidisse(că a văzut), laudatum, -am, -um esse(că a fost lăudat)
perfect
dixisse, audivisse laudatos, -as, -a esse(că aufost lăudaţi)

(Sper că ela auzit) [eum audivisse Spero cum auditum esse] (Spercă ela fost auzit)
= A supin (Ac-) F îri (inf.prez:
pasiv al vb. ea,ine
part. viit.activ (Ac.) + esse

visăirum, -am, -um esse (că va vedea) dictum iri (Că vafi spus)
viitor
visidros, -as, -a esse (că vorvedea) auditum iri (că vafi auzit)

(Spercăel va auzi) |eum auditurum esse Spero eum auditum iri] (Sper căelvafi auzit)

1. Traduceţi: — Magister dicit discipulos esse bonos. — Ex histo-

ria scimus Romanos maxime strenuos fuisse— Caesar porunceşte
(iubere) ca legiunilesă treacă (traducere) fluviul Rin. — Caesar nu
ştia că el va fi ucis (necăre)chiar de Brutus. — Traditur uxor Socra-
tis loquax etlitigiosa fuisse. — Cred că tu ai aprobat (probăre)
părerea (sententia, -ae) mea.

Errandodiscitur. Seînvaţă din greșeli.

Docendo alios, ipsi discimus. Învăţând pe alții, învăţăm și noi.
Te hominem esse memento! Aminteşte-ţi că eşti om!

Britannia romană în sec, 1-11 p. Chi:

 LECTIO V .
MOTUS GALLIAE
1. Quletă Galiiă Caesar, ut
constituărat,In ltaliam ad conventus agen-
dos proficiscitur. Ibl cognoscit de P. Clodii
caede. [...] Indictis inter se principes Gal-
liae conciliis silvestribus ac remotis locis
queruntur de Acconis morte: posse hunc
casum ad ipsos recidăre demonstrant.
(B.G, VII, 1, 1,4)

Două căpetenii carnute, prezentate

de Caesar drept desperati homines („nişte
oameni pierduţi”), dau semnalul începerii
revoltei la Cenabum (azi Orlâans), ucigând şi
jefuind pe cetăţenii romani. Ştirea se răspân-
deşte după sistemul gallic, prin strigăte, într-o
singurăzi.

2. Simili ratione ibi, Vercingetărix,

Celtilli filius, Arvernus, summae potentiae
adulescens, cuius pater principatum Gal-
liae totius obtinuerat et ob eam causam,
quod regnum appetebat, ab civitate erat
interfectus, convocatis suis cillentibus
facile incendit. (B.G., VII, IV, 1)
Și i OAatină îi Vereingetorix,
ArvernulVercingetorix câştigă încrede- staruie ridicată la Alice-&t, Reine (1865)
rea « cetățenilor săi şi este proclamat rege.
Imediat încheie alianțe cu celelalte triburi (senoni, parisi, pictoni etc.) până la malul
oceanului. Aidoma unui adevărat comandant, cere ostatici, soldaţişi alte contribuții
materiale de Ia fiecare trib.
Caesarîşi dă seama de pericol, cu atât mai multcu cât nuse află lângă legiunile
sale. După o trecere spectaculoasă peste munții Ceveni, încă acoperiţi de zăpadă,
se angajează într-o campanie timpurie, conştient că alianțele gallice şi, maiales, o
conducere capabilă ar putea pune sub semnul întrebării prezenţalegiunilor romaneîn
Gallia.
Multelocalităţi - Vienna, Cenabum, Noviodunum, Avaricum, Decetia, Gergovia
devin rând pe rând fie teatru de război, fie cetăți asediate, fie locuri de întâlniri diploma-
tice. Ultimele asedii se transformă în lupte încrâncenate. Caesarface eforturi să redre-
seze situaţia şi să nu piardă autoritatea câştigată, iar gallii devin conştienţi de forța
unității deja realizate. Pe măsură ce revolta cuprinde întreaga Gallie, Caesarîşi pierde
aliaţii galli. În acest timp, Vercingetorix se îndreaptă spre Alesia, unde va fi prins în
ultimul şi cel mai înverşunat asediu, în ciuda ajutoarelor care soseau de pretutindeni.
Se pare că numai geniul militar al lui Caesar şi capacitatea de coordonarea legiunilor
romane au dusla victoria finală.

Limba
 Epilogul confruntării lui Caesar cu personalitatea celui care unificase cea mai
mare parte a triburilor gallice este prezentat în penultimul capitolal cărții a VII - a.

3 Postero die Vercingetărix concillo convocato id bellum se suscepisse

non suărum necessitatum, sed communis libertatis causa demonstrat. (B.G,., VII,
LXXXIX, 1)

Discursul lui Vercingetorix, rostit în adunarea gallilor răzvrătiți şi prezentat în

textullui Caesar cu economie de mijloace, evidenţiază fără putință de tăgadă dem-
nitatea şi integritatea morală a conducătorului gali. Vercingetorix îşi asumă de bună
voie condiţia de învins şi, implicit, sacrificiul propriei persoane:el se pune Ia dispoziția
poporului său, fie pentru a fi omorât de galii, fie pentru a fi predat de aceştia roma-
nilor.

4 Mittuntur de his rebus ad Caesarem legati. lubet arma tradi, principes

produci. lpse [Caesar] in munitione pro castris consedit: eo duces producuntur;
Vercingetărix deditur, armaproiciuntur. (8.G., VII, LXXXIX, 2-4)
VOCABULA
1. quiesco, -&re, -evi, -etum (vb.) = a se odihni protecţia unui om de vază, numit patron)
ut (conj.+ ind.; comparativ) = după cum facile (adv.) = uşor, lesne
ago, -€re, egi, actum (vb.) = face,a acţiona
conventus, -us (m.) = adunare, sfat 3. postero die = în ziua următoare
concilium indicere = fixa o adunare demonstro, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a arăta
silvester, -tris, -e (adj.) = acoperit de păduri suscipio, -cre, -cepi, -ceptum (Vb.) = a asuma,
(loca — = locuri împădurite) a susține, a adopta
remotus, -a, -um (adj.) = retras non suărum necessitatum causa = nu din inte-
quaero, -€re, -sivi, -situm (vb.) = a se informa rese personale
recido, -€re, -cidi, recasurum (vb.) = a ajunge libertas, -atis (f.) = libertate
la, a sfârşi communis, -e (adj.) = comun

2. ratio, -ânis (f£.) = rațiune 4. munitio, -Gnis (f.) = fortificaţie

potentia, -ae (f.) = putere
adulescens,-ntis (m.) = tânăr
obtineo, - Ere, -tinui, -tentum (vb.) = a obţine
quod (conj. cauzală) = deoarece
interficio, -re, -feci, -fectum (Vb.) = a ucide
Convoco, , -avi, -atum (vb.) = a convoca
cliens, -ntis (m.) = client (cetăţean pus sub
consido, -ere, -sedi, -sessum (vb.) = a se aşeza
produco, -&re, -duxi, -ductum (vb.) = a duce
înainte,a scoate în faţă
dedo, -€re, -didi, -ditum (vb.) = a preda
proicio, -€re, -ieci, -iectum (vb.) = a arunca, a
depune

CONNOR 9 Publius Clodius Pulcher (88 - 52 a.Chr.),

„a ţine adunările”
$ În prima partea anului 52 a.Chr. Caesar patrician roman apropiat al lui Caesar; ucis la
părăseşte Gallia pentru a prezida,în calitate de Roma, în contextulunorviolente luptede stradă,
guvernator, dezbaterile juridice şi administra- de rivalulsău politic Titus Annius Milo (partizan
tive anuale (conventus) din Gallia Cisalpină, al optimaților).
amânate din anulanterior,
TOT, » m——
„ENE
%* Personalitate marcantă a lumii gallice (-72 - 46 a.Chr.), descendental unei familii regale din
neamul arvernilor, fost membru al gărzii de cavalerie gallică a lui Caesar, bun cunoscător al mentalită-
ţii militare romane.
* În iunie 52 a.Chr. se confruntă direct cu Caesar în lupta de la Gergovia,provocând primul eşec
de proporţii al romanilor în Gallia.
 * În august 52 a.Chr. este obligat însăsă se retragă cu 80.000 de luptători ri înîn ceta
cetatea fortificată
Alesia. Dupăaun lung şi dramatic asediu,
: Vercingetori ix cedează în fața superiorității tactice a advetsa-
rilor săi. Se predă de bunăvoic lui Caesar.
in august 46 a.Chr., Vercingetorix, alături dealţi învinşiiluştri Ă (Arsi
noe, regina Egiptului), este
strangularc, în închisoarea Tul-
târât în lanţuri în convoiul triumfal al imperaror-ului, fiind apoiucis prin
lianum. .
francez, un simbol al
$ Personalitatea lui Vercingetorix este, din perspectivă istorică, pentru poporul eroului
i suprem al
luptei pentru independenţă a strămoşilor. În sec. al XIX-lea, în memoria sacrificiulu
în apropierea loculuiî n care s-a desfăşurat
gal, a fostridicată o impozantă statuie pe muntele Auxois,
dramaticulasediude la Alesia (Alice-Sainte-Reine).

MISCELLANEA
NOMINA GALLORUM . .
e Sufixul -rix, întâlnit în numele unor importante personalități galice (Orgetărix, Dumnaărix,
Vercingetorix) are, după opinia unor specialiști, semnificația „rege” (vezi şi lat. rex, sanscrită raj, ger-
manic -ric).
TERRA CARNUTUM j
e Țara carnuţilor(Carnutes) pare să fi deţinut atributele spațiului sacru şi rolul de centru al universu-
lui geografic şi spiritualal gallilor. Menţinerea acestui simbolism ar puteafi demonstrată şi de alegerea
catedralei din Chartres (< Carnutes) drept unul din locurile sacre pentru încoronarea regilor Franței.
OPPIDA GALLORUM
* Alesia, Bibracre, Gergovia etc., aşezărilefortificate ale gallilor, numite de romani oppida, erau
amplasate pe înălțimi şi înconjurate de ziduri puternice, din piatră nefinisată şi cu osatură din lemn
(murus Gallicus). Cele peste 200 de oppidaexistente în Gallia în momentul cuceririi romane constituie
nucleul viitoarelorcentrealevieţii provinciale gallo-romane.

Monedă de aur emisă de

Vercingetărix.
Murus Gallic us - recoastituire a inci
tei de la Bibracte (Mont Beuvray).

[ DIALOG EUROPEAN
| gentes - linguae - geographia

Verbul:
latina târzie şi populară: —— în limbile romanice:
forme perifrastice deviitor: viitorulperifrastic (rom., fr., it., sp.)
volo cantare ————. rom.voi cânta (romanitatea orientală)
cantare habeo ————_ fr. je chanterai; it. canterd (romanitatea
occidentală)
Sinteza etno-lingvistică gallo-romană,rezultată din implantarea definitivă a structurilor administrative,
politice şi militare romane, primește o importantă componentă germanică (invaziile din sec. IV - VIII,
statul franc - 486 p.Chr.). Aceastăsinteză deţine un rolesenţialîn formarea limbilor romanice moderne
din partea occidentală a continentului european (franceză, provensală, occitană, catalană, spaniolă, por-
 GRAMMATICA

“Sintaxa propoziției (I): funcțiile cazurilor nominativ, vocativ și genitiv

CASUS NOMINATIVUS
Casus NOMINATIVUS (< nomen = nume)

exprimă numeleființelor, obiectelor, fenomenelor etc., enunțate, nu declinate.

* Funcţii sintactice:
1. Subiect
Homo locum ornat. = Omul împodobeşte/sfințește locul.
2. Apoziţie (a subiectului):
Caesar, dux legionum, in Italiam proficiscitur. Caesar, comandantul legiunilor, pleacă în
Dalia.
3. Atribut adjectival (al subiectului):
Ducesfortes militum animos confirmant. Comandanții viteji îmbărbătează sufletele
soldaţilor.
4. Numepredicativ
Vercingetărix Gallorum dux est. = Vercingetorix este căpetenia gallilor.

CASUS VOCATIVUS
Casus VOCATIVUS (< vocăre = a chema)

exprimă o adresare, o chemare

e Nuare funcţie sintactică.

e Sc desparte prin virgulă de propoziţia căreia îi aparține.
e Uneori este precedat de interjecţii.

Ofons Bandusiae, splendidiorvitro ... (O, fântânăa Bandusiei, mailimpede decâtcristalul...)

CASUS GENITIVUS
Casus GENITIVUS (< gignere = a naşte)

exprimă originea, apartenenenţa, dependenţa

“I. Genitivul atribut (determină un substantiv/pronume)

1. Genitivulapartenenței
Altitudines montium = Înălţimile munţilor
2. Genitivul posesiv indică:
a) obiectul posedat
Divico, princeps legationis = Divico, conducătorulsoliei
b) posesorul
Legatio Helvetidrum = Solia helveților
3. Genitivul dependențeiindică:
a) raporturide filiaţie
Vercingetărix, Celtillifilius = Vercingetorix, fiul lui Celtillus
b) de înrudire
UxorAriovisti = Soţia lui Ariovistus
4. Genitivul calității (+ atribut adjectival) indică însușirea uneifiinţe, rangul.
Vir magnae sapientiae Ei Bărbat de o mare înțelepciune
5. Genitivul partitiv: arată întregul din care se ia o parte; utilizat pe lângă!
e subst. colective: Pars hominum O parte dintre oameni
e numeral: Octo milia passuum Optmii de pași
e pron. neutru: Quid novi? Ce e nou?
e adv. de cantitate: Post multum vulnerum ... După multerăni ...

"
6. Genitivulexplicativ: indică sensul concretal substantivului
„ bestiarum 2 de animale
Genera — hominum - Felurile — de oameni
O pugnae de luptă

7. Genitivul subiectiv şi obiectiv indică:

subiectul acţiunii verbale obiebzul acţiunii verbale

incluse în substantivul determinat(de origine verbală)
(advenire >) Adventus Caesaris = Sosirea lui Caesar (G. subiectiv)
cine?
(subiectul acţiunii verbale) o
(amare >) Amorpatriae = Dragostea de patrie (G. obiectiv)
ce?
(obiectul acţiunii verbale)
II. Genitivul complement(al unor verbe sau adjective)
A. Determină verbe:
1. verba memoriae: memini, -isse, obliviscor, -i — Genitivus memoriae (G. memoriei)
(a-și aminti) (a uita) Memento mei! (Să-ţi amintești de mine!)
2. verbaiudicialia: accusăre, damnăre > Genitivus criminis (G. vinei)
(a acuza) (a condamna) Accusatus avaritiae (acuzat de lăcomie)
3. verbapretii: emere, vendăre = Genitivus pretii (G. preţului)
(a cumpăra)(a vinde) _ Togampluris emo (Cumpăr o togă cu mai
4. verba affectuum (Vb.impersonale ale afectului) mulţi bani)
me miseret (imi-e milă) — Me miseretfratris (Mi-e milă de frate)
S. logic Pudee (mi-e ruşine)
în Ac fede (mi-esilă)
paenitet (măcăiesc)
piget (mi-e silă/ sunt dezgustat)

B. Determină adjective:
care exprimăideea de:
e amintire 3 uitare — memor immemor
e dorința > cupidus, avidus
e râvna — curiosus (în paralel + Abl.), studiosus
e cunoașterea o conscius * inscius
gnarus * ignarus
e priceperea peritus £ imperitus(şi Abl. in)
Yy

e participarea particeps, consors, expers, exors

(părtaș la) (lipsitde...)
e vecinătatea affinis, communis, socius
vyvIiyv

e propriu z străin proprius 3 alienus(și + Abl.)

e abundență = lipsă plenus s inops, inanis
e asemănător 3 deosebit similis * dissimilis
e egal + inegal par 3 impar, dispar ) în paralel + D.
aequalis inaequalis.
e part. prez. al verbului patior,-i, patiens, -tis
y

passus sum (a suporta)

 e.g. Peritus linguae Latinae = Priceputlalimbalatină
Avidus gloriae = Dornic de glorie

C. Complement circumstanțial de scop + causa /gratia (postpozii! )

(pentru)
e.g. Carnutes communislibertatis causa pugnant. = Camuţii luptă pentru libertatea comună.

MESE
1. a Identificaţi în textele de mai sus substantiveleîn genitiv.
b. Precizaţi funcţia sintactică.
2. Traduceţisintagmele şi precizaţi funcţia cazului genitiv.
e desiderium libertatis e nomen pacis
e orator magni iudicii e copiafrumenti
e virgalauri e dies victoriae
e nemo eGrum e nuntius deărum
e risus lovis e aedificia Aegypti
3 Traduceţi: - Adesea (saepe) stăpânii (dominus, -i) uitau de omenie (humanitas, -âtis). - Trebuie
(oporter) să-l ajutăm (adiuvăre) pe omul nefericit (infelix) și lipsit de toate lucrurile. - Ariovistus,
rex Germanărum, avidus agrărum Gallsrum, cupiebat pellăre Gallos omnesque Germanos Rhenum
transire.- Italia terra plena urbium pulchrărum est.
4. ldentificaţi valorile şi ati-
tudinile morale pe care vi
le sugerează personalitatea
lui Vercingetărix punându-
le în legătură cu cele cir-
cumscrise ideii de libertate,
prezente în mentalul colec-
tiv al popoarelor europene
actuale.
5. Realizaţi o reconstituire,
cu mijloacele artei scenice
(pe roluri) a momentului
predării lui Vercingetorix,
folosind şi sugestiile ofe- Gallia Celtica „Re|
rite de relatările altoristorici
antici: Plutarh, Vieţi para-
Iele, III. Caesar, 27 şi Cas- moare te arta Vienna
sius Dio, Istoria romană, I, ARVERNES | pt iemne),
vol. 1, XL, 41. 2 ai
6. Proiect: prezentaţi, pe Gallia celtică în timpul cuceririi romane.
echipe, două momente
importante ale campaniei lui Caesar împotriva lui Vercingetărix, folosind harta de mai sus,harta de la
pag. 10 şi lectura,în traducere,a cărții a VII-a din Războiul gallic.
Plan de lucru:
a) formaţitrei echipe (două vor prezenta şi una se va constituiîn juriu);
b) fiecare echipă va alege să prezinte un asediu din această campanie;
c) profesorul vastabili, împreună cu juriul, criteriile necesare desemnării echipei câştigătoare
(sistematizare, hartă, schemă,limbaj adecvat, concizie,citate etc.).

Ouisquis estfaber suaefortunae. Fiecare este făuritorul propriului destin.

Salus reipublicae suprema lex estă ! Salvarea statului să fie legea supremă!
Amantium irae redintegratio amăris. Certurile îndrăgostiţilor sunt o reînnoire a
iubirii.
 Sintaxa propoziției (1]):funcțiile cazului dativ
Sintaxafrazei (11): subordonatele relative

LECTIO VI

Cei aproape zece ani de campanie în Gallia i-au permis lui Caesar să acumu-
leze o cantitate considerabilă de informaţii. Militar, prin formaţie, şi intelectual, prin
educație, Caesar s-a arătat interesat detot ceea ce a văzut, aflat sau constatat. Astfel,
pasaje întregi sunt consacrate prezentării modului de viaţă, tradiţiilor, credințelor sau
practicilorreligioase ale gallilor, germanilor sau britannilor, nu numai în celebrul excurs
gallo-germanic din cartea a VI-a, ci oriunde consideră că este necesar să o facă.
Informaţiile sale au exactitatea surselor militare, motiv pentru care sunt deosebit de
valoroase.

Germani multum ab hac consuetudină diffărunt. Nam nequedruides habent

qui răbusdivinis praesint, neque sacrificiis student. De&rum numero eos solos
ducunt quos cernunt et quSrum aperte opibus iuvantur, Solem et Vulcanum et
Lunam, reliquos ne fama quidem accepărunt. Vita omnis in venationibus atque
in studiisrei militaris consistit: a parvulis labor! ac duritiae student. [...] Agricul-
turae non student, maiorque pars eSrum victus in lacte, caseo, carne consistit.
(B.G,, VI, XXI, 1-3; XXII, 1-2)

VOCABULA
consuetudo, -inis (£.) = obicei, mod deviață
praesum, -esse, -fui (+ D) (vb.) = fi în frunte,
a conduce
res divinae, G. rerum divinărum (£.) = cult reli-
gios
duco, -€re, duxi, ductum (vb.) = a duce; a con-
sidera
solus, -a, -um (adj.) = singur (G şi D pronomi-
nal)
aperte (adv.) = pe faţă
ops, opis (f.) = (la sg. numai G, Ac. opem, Abl.
ope) = putere, posibilitate
iuvo, -ăre, iuvi, iutum (Vb.) = a ajuta
Jama, -ae (f.) = zvon, faimă
ne... guidem = nici măcar
venăltio, -Onis (f.) = vânătoare
consisto, -&re, -stiti (vb.) = a consta
res militaris, G. rei militaris = război
studium,-ii (n.) = ocupaţie, dorinţă, interes
parvulus, -a, -um (adj.) = mititel, micuţ
(a parvulo = de mic copil)
labori ac duritiae student = se ocupă cu 0
muncăaspră (hendiadă)
victus, -us (m.) = hrană
lac, lăctis (n.) lapte
caseus, -i (m.) = brânză, caş
caro, carnis(f.) = carne
 INFORMATIONES
„BeEN EEGNUL 7
Zeii vechilor germani sunt cunoscuţi prin corespondenţele lorcu zeii scandinavi, fiind împărțiți
lor şi agricultorilor, ale
în două grupuri, asii (zeii aristocrației războinice) şi wanii (divinităţile păstori
fecundității şi fertilităţii).

germ. Wodhan - scand. Odhin- zeul suprem,al furiei războinice (furor heroicus), este înconjurat de o
ceată deluptători aprigi (bersekir) şi de fecioare războinice (walkirii) care conducîn lăcaşul zeilor (Wal-
halla) pe cei căzuţi eroic pe câmpulde luptă.

germ. Donar - scand. Thor- zeultunetului, al furtunii, protector al oamenilor; personificare a forței şi
vitalităţii, era înarmatcu o secure și un topor.

Loki - zeulfocului, al pământului şi vegetației; personificare vicleniei şi răutății.

Nerthus - divinitate feminină; personifica pământul-mamă(v. Magna Mater la romani)

în
Informaţii importante cu privire la zeii germanilor au fost transmise de istoricul roman Tacitus
l „zeu
Germania. El asimilează prin interpretatio Romana pe Odhin - Wodhan lui Mercur, numindu-
care domneşte pestetoate” (regnator omnium deus), deci zeu suprem căruia i se aduceau jertfe umane.
ui
Alte făpturi mitice: piticii-meşteşugari (Nibelungii) care trăiau în măruntaiele pământul
păzindu-i comorile; monştrii-gigantici, şarpele lumii şi lupul Fenrir care amenințau ordinea cosmică;
elfii şi ondinele care populau pădurile şi apele.

Marelecompozitor german de operă Richard Wagner (1813 - 1883)s-a inspiratdin mitologia şi folclorul
germanic în tetralogia InelulNibelungilor (Aurul Rinului, Walkiria, Siegfried şi Amurgulzeilor).
———————
MISCELLANEA
atât de mare
„De unde chiar şi înfăţişarea trupurilor, aceeaşi pentru toţi, deşi e vorba de un
înalți de statşi vajnici numai
număr de oameni; au ochii neîndurătorişi albaştri, pletele roşcate. Sunt
când dau năvală.” (Tacitus, Germania,IV, trad. Eugen Cizek)
DIALOG EUROPEAN
gentes- linguae - geographia
———Antiaquitas_— ———Modernitas
lat. Germania —————_ stat modern: Germania; republică a Euro-
pei Centrale
denumire: germ. Deutschland, fr. Alle-
magne, it. Germania
limbaoficială: - germană
capitala: Berlin
* Substantivul
în latina clasică: cinci declinări
în latina târzie: trei declinări: ——- în limbile romanice: trei declinări:
1/ casa; II / lupus; LII / valle(m) rom. casă/lup/vale
ît. casa/ lupo / valle
sp. casa / lobo / valle
* Flexiunea nominală
în latina clasică - structură sintetică (radical +
vocala temei + desinenţele) în limbile romanice:
în latina târzie şi populară - structură analitică —— structură analitic şi D se exprimă cu
(valorizarea cazurilorcu prepoziţii) ajutorulprepoziţiilor
Pan.
Sintaxa propoziției (11):funcțiile cazului dativ
CASUS DATIVUS

CasusiDATIVUSI(< dăre = a da)

e Funcţa sintactică: chnplemeat indirect:

1. complementalverbelortranzitiveşi intranzitive: exprimă atribuirea - D. deatribuire -

e dăre (aliquod) (alicui) =ada (ceva) (cuiva)
e. miltere = a trimite
e ribuere = a atribui
2 agrum „ Pământ
Germani attribuunt - Germanii atribuie/dau
5 gentibus familiilor
2. complemental verbelorintranzitive înlatină, dar tranzitive în română .
e suadre /persuadere (alicui) a sfătui / convinge(pe cineva)
e studere (alicui) = a se ocupa(cu ceva)
e nocăre (alicui) = a vătăma (pe cineva)
* parcere (alicui) = a cruța (pe cineva)
Agriculturae non student. = (Ei) nu se ocupă cu agricultura.
3. Complemental verbelorprefixate cu:
ead- ein- epost-
e ante- e inter- e prae-
ecum- eo0b- e sub-/super-
Lupus libertatem omnibus rebus anteponebat. = Lupulpunea libertateaînaintea tuturor
celorlaltelucruri.
4. Dativus commodi vel incommodi - indică persoana în interesul / dezavantajul căreia se face
(Dativul avantajului / pagubei) acţiunea verbului
Non scholae sed vitae discimus. = Nuînvăţăm pentru școală,ci pentru viaţă.
5. Dativus iudicantis - saual „punctului de vedere”
(Dativul „celui care judecă“)
Mihividetur.. = Mi se pare că...
6. Dativus finalis (Dativulfinal) - arată scopul pentru care se realizează acţiunea
verbului.
Haedui auxilio ven&runt. = Heduiiau venitîn ajutor.
Caesarpraesidio legionem reliquit. = Caesar lăsato legiune spre pază.
7. Dativus possesivus/ sum pro habeo/ - indică persoanacăreia îi aparține un obiect
Dativul posesiv / Dativ + esse) Verbul esse se traduce cu haberE.
S. logic S.gramatical P. Ss. PV. CD.
Mihi liber est = Eu am carte.
8. Dativul complement al adjectivelorcare exprimăideeade
e folositor + nefolositor utilis $ inutilis
VII

e dăunător 7 nedăunător noxius 3 innoxius

e prieten 3 dușman amicus 3 inimicus
e credincios 3 necredincios fidus £ infidus
 e egal 3 neegal > par se impar, dispar ) l cuG.
e asemănătorst diferitiferi
3 similis se dissimilis ŞI CONSVrENțĂ
e vecin,apropiat = finitimus, proximus
e pori s nepotrivit — -aptus, idoneus % inepius
necesar 3 necessarius
Vir utilis patriae. = Bărbat folositorpatriei.
10. Dativul exclamativ (dupăinterjecții)
Vaevictis! = Vaicelor învinși!

Pa:
1. Identificaţi substantiveleîn D dintext şi analizați-le.
2. Traduceţi: — Saepius (prea des) divitiae nobis sunt dolori quam
voluptati. — Suspicio probo hominitacita iniuria est. — În timpurile
vechi (Abl. fără prep.), romanii se preocupau (studzre) mai mult
de agricultură şi război decât de arte şiliteratură (Jirterae, -ârum).
— Mihi cum virisfortibus est amicitia. — Mi se pare (videtur) că gra-
matica limbii latine este foartedificilă (difăcilis, e). — Pulcherrimos
libros meis amicis donă mitto.

Sselăfunerară soldatului roman |. C. Genialis

(Mosentiacum,azi Mainz. Germania).

Ma Sintaxa frazei (11): subordonatelerelative

e Clasificare
A. Reală / determinativă - B. Circumstanțială

propoziţie regentă propoziţie regentă

(Germaniiîi cinstesc pe zeii) (Germanii nu aunici druizi)
Germani colunt Germani nequeiruides|habent,
prop. relatiță determinativă > prop. relativă crab
îi văd) _ care să fie în fruntea cultului religios.
îi v
(pe carecernuni. modul indicativ modul conjunctiv EdiT] rebus divinis praesint. |

e Atribut al substantivuluideterminat din regentă. * Valoare finală.

"Notă:
e Cașiîn limba română: ' | . Ş .
1. subordonata este introdusă de pronumele relativ (qui, quae, quod) sau de adverbulrelativ (ubi,
unde);
2. acordulpronumelui relativ cu substantivul determinatse face în genși număr; cazulvafi conform
funcţiei sintactice pe care o îndeplinește în propoziția subordonată relativă.
e Relativa circumstanţială poate exprima valoare finală, cauzală, concesivă, consecutivă (v. tabele
„finale, pag. 94).
Pr
1. Selectaţi propoziţiile relativedin textele studiate.
2. Identificaţi pronumele relativ care le introduce.
3. Stabiliţi substantivul determinat din regentă.
4. Explicaţi cum s-arealizat acordul cu pronumele relativ.
5. Traduceţi: - Germanii, care locuiesc peste Rin, poartă război adesea (saepe) cu belgii. - Garumna,
Sequana și Matrona, cate despart mariletriburi (civitas, -ătis) galice, sunt mai mici decât Rinul, care
separă Gallia de teritoriile (fines, -ium) germanice. - Triburile, la care Caesar trimite soli, îi anunță
(nuntiăre) pericolul germanilor. - Soldaţii romani, al căror curaj este foarte mare, luptă împreună cu
comandantul lor împotriva dușmanilor.

Notă - Modalitatea de rezolvare a retrovessiunii esteanalizarea frazei în limbaroraână, darținând

seama de posibilităţile de exprimare din limba latină.
]
PP -
So
Germanii ———
P.V.
poartă a
CD. CER EL 4— Propoziţie principală, regentă
război adesca” "Tu belgii
(cum + Abl.)
[ Atributivă
s. P.V.
[care] — locuiesc
(germani) | e.cL. 4— Propoziţie secundară, subordonată
peste Rin
(irans + Ac.)

Mythistoi

Niobae metamorphosis (I)

Niobae, uxori AmphiSnis, regis Thebanărum, erant septem filii septemque filiae. Superbia
autem ei causatristitiae acerbissimae. Olim Theban5rum sacerdotes et feminae Latonae, matri Apollinis
et Dianae,sacra pie parabânt.
(După Ovidius, Metamorphoses)
* Traduceţi textulcu ajutoruldicționaruluidin manual.
* Analizaţi morfo-sintactic substantivele aflate în cazurile G. şi D.

SENTENTIAE

Cui dolet meminit. Cine pătimeșşte îşi aminteşte.

Atrocitati mansuetudo est remedium. Blândeţea este un leac pentru orice cruzime.
Flamma estproxima fumo. Flacăra este foarte aproape de fum.
Sintaxa propoziției (III):funcțiile cazului acuzativ; complementul circumstanțial de loc

LECTIO VII
MORES GALLORUM

Druides a bello abesse

consuărunt, neque tribută una
cum reliquis pendunt; militiae
vacatisnem omniumque rărum habent
immunitătem. Tantis excitati praemiis
et suă sponte multi in disciplinam
conveniunt et a parentibus propin-
quisque mittuntur. (8.G., VI, XIV, 1-2)
Natio est omnis Gallrum
admodum dedita religionibus, atque
ob eam causam, qui sunt adfecti
gravi&ribus morbis, quique in proe-
liis periculisque versantur, aut pro
victimis homines immâlant aut se
immolatăros vovent administrisque
ad ea sacrificia druidibus utuntur[...]
Alii immani magnitudine simulacra Figurina
habent, quSrum contexta viminibus reprezentând un
membra vivis hominibus compient. preot gal sau druid,
(B.G., VI, XVI, 1-2; 4) (bronz, sec. 1. a.Chr.)

VOCABULA
aficio, -&re, -feci, -fectum (vb.) = a pune
consuesco, -&re, -suevi, -suetum (Vb.) = a se
| într-o anumită stare (pas. affici morbo = a se
obişnui, a avea obiceiul, a obişnui
îmbolnăvi); în text: adfectus, part. pf. pas. =
pendo, -€re, pependi, pensum (Yb.) = a plăti
tribut (zributum) affectus
vacatio, -3nis (£.) = scutire de serviciu militar versor, -ări, -atus sum (vb. dep.) = a trăi, a se
(militiae) aflaîn
immunitas, -ătis (£.) = scutire immolo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = sacrifica, a
excito, -âre, -avi, -atum (vb.) = a stâmi, a aducejertfă
atrage,a încuraja voveo, -zre, vovi, votum (vb.) = a făgădui
sua sponte = din proprieiniţiativă (zeilor)
parens,-tis (mm.) = părinte administer, -tri (m.) = ajutor, slujitor
propinquus, -a, -um (adj.) = apropiat, înrudit immanis, -e (adj.) uriaş
(substantivat- rudă) magnitudo,-inis (£.) = mărime
admodum (adv.) = cu totul simulacrum,-i (n.) = statuie
religio, -ânis (£.) = teamădezei, superstiție contexo, -ere, -texui, -textum (vb.) = a împleti
(natio dedita religionibus = neam _robit vimen, -lnis (n.) = nuia
superstiţiilor)
 INFORMATIONES

e Relatările lui Cacsar privind organizarea socială a galilor evidențiază existenţa a trei categorii (172a
genăra) sociale: preoţii (druides), războinicii (equites) şi poporul de rând (plebes).

9 Denumire dată de Caesar preoților din
Gallia,constituiți într-un colegiu sacerdotal(cf.
şi „fraţii arvali”, lupercii, faminii, augurii la
romani).
Deţineau o poziție socială decel maiînalt
rang în întreg spaţiulceltic occidental (Gallia,
Britannia, Scoţia, Irlanda).
e Beneficiau de importanteprivilegii: scu-
tiţi de impozite şi serviciu militar.
* Judecau procesele publice și private, hotă-
rau soarta războiuluisau a păcii prin divinație.
Educautineretul căruia îi transmiteau
noțiuni de astronomie, matematică, ştiinţe ale
naturii, medicină şi morală.
* Doctrina druidică promova nemurirea
sufletului şi metempsihoza. Ea nu era consem-
nată în scris, ci transmisăexclusiv pecale orală
şiîn formăversificată, dupăo inițiere depeste 20
deani.
e Cultulreligiosera practicat în spaţii des-
chise şi uneori includeasacrificii umane.
* Druidismul a fost interzis prin lege în
provinciile romaneGallia şi Britannia de împă-
raţii Tiberiusşi Claudius în sec. 1 p.Chr., deoa-
rece susținea cu înflăcărare naționalismul celtic.
Druidismul insular (Irlanda, Scoţia) s-a menţinut
multă vreme,fiind eliminatabia decreștinism, în
sec. al V-leap.Chr.
m—
9 Termen latin derivat de la eguus (cal).
* Denumire prin care Caesar defineşte în
mod analogic o importantă categorie socială
- cavalerii, războinicii - care la galli aparțineau
aristocrației tribale. La romani, cavalerii (equi-
tes) reuniți în ordo equesterse aflauîntr-o pozi-
ţie intermediară, între aristocrația senatorială
(patres / ordo senatorius) şi popor (populus /
plebes).
* În Gallia pare să domine aristocrația răz-
boinică reprezentată de principes, şefii de cla-
nuri sau confederaţii tribale. Mărcile distinctive
ale autorităţii războinice erau calul, sabia lungă
din fier, carul de luptă şi o numeroasă clientelă,
de care depindeauputerea şi influenţa politică şi
militară.
tascrigrie din Galfia cu bitere greceşti, adresată bai
Tramuis.zeul Momeeteultui, căruia î se dediicana jertfe oane.

galii
&

$ Divinitățileceltice sunt menționatede Caesar doar prin forma latinizată a numelor şi prin
asimilarea atributelor acestoracu celeale divinităţilor romane(interpretatio Romana).

Nume roman Atribute Numeceltic

Mercurius „cel maicinstit, descoperitorul artelor, Lug / Lugus (v. și toponimul
călăuză pentru călători” Lugdunum = cetatea zeului Lug)
Apollo „care alungăbolile” Belenos
Mars „are în seamărăzboaiele” Esus
Iuppiter stăpânul cerului,zeultunetului Taranis / Taranus
Dis Pater sau Pluto stăpânul lumii morţilor necunoscut
% se pare că celții din Gallia nu aveau o reprezentare antropomorfică a divinității ca grecii sau
romanii; druidismul interzicea acest lucru.
9 Gallii aveau cultul arborilor sacri (stejarul, fagul), alstâncilorşi „pietrelorsacre” (menhire),
alături de personificăriale altordivinități semi-antropomorfe (zeulcu barbă și roată, șarpele cu cap de
berbec, Cernnunos cu coarne de cerb etc.).
[POS
 MISCELLANEA
9 Urmele trecerii celților prin spaţiul carpato-danubiano-pontic suntși de ordin lingvistic, de pildă
toponimul Galaţipare a fi derivatdela numele tribului galaţilor.

m Ştiri transmise de autorii antici (Caesar, Strabonetc.) despre obiceiurile şi religiacelților:

e Rituri funebre (Caesar, B.G., VI, 19); „[...] înmormântările sunt măreţe şi luxoase; ei aruncă
în foc toate lucrurile la care cred căau ţinut defuncții în timpul vieţii, chiar şi fiinţe; până nu demult,
sclavii şi clienţii despre care se ştia că au fost dragi celor morţi ...”
* Credinţa în nemurire (Strabon, Geografia,
II, V, 28, 6): „S-a înrădăcinatlaei credința pe care o
avea Pitagora despre nemurirea sufietului omenesc
- care după un număr de aniarintra într-un alt trup
şi ar începe o nouă viață.”

m Arta vechilorcelți
* Reprezentată de obiecte mici, lucrateartistic,
din metale preţioase; mânere şi teci de spade şi de
pumnale, coifuri, ornamente vestimentare.
* Piesătipică: rorques (< lat. torqucre, a răsuci)
un colan din aur masiv în formă de torsadă, cu două
tampoane ornamentale, decorat uneori cu email,
coral sau pietre prețioase.
Coifulde ia Ciumeşti, sec. III a.Chr.
% Trăsătură caracteristică: ornamentaţia bogată
şi originală (figuri umane stilizate, motive animaliere, vegetale, geometrice) prezintă un schematism
linear surprinzător de modern, apropiat detendinţele suprarealismului european din sec. al XX-lea.
* influenţează în mod evidentarta romanică începuturilor Evului Mediu occidental (miniaturile
irlandeze din secolele VII - VIII, cartea din Kells).
*» Capodopereale artei celtice în muzeele Europei:
— Cazanul din Gundestrup (Copenhaga) - argint lucratîn tehnica au repouss€ (prin modelare cu
ciocanul), cu decorație interioară şi exterioară (personaje mitice, scenerituale).
— Torques din Norfolk - aur masiv, 6 Kg (Londra).
— Coiful de la Ciumeşti (Bucureşti) - bronz, decorat cu reprezentarea unei păsări de pradă.

pr DIALOG EUROPEAN N
gentes- linguae - geographia
Antiguitas Modernitas
- Adjectivul
- în latina clasică- trei forme diferenţiate pe —m= în limbile romanice- două forme:
genuri: bonus, bona, bonum rom. bun(m.,n.), bună)
fi. bon bonne
it. buono buona

- în latina clasică- trei grade de comparaţie sin-

tetice (radical + sufix -ior, -ius); dispar în latina
târzie, folosindu-se comparaţia analitică: ——=— înlimbile romanice - comparaţie cu adverbe:
Plus bellus > fr. plus beau; it. piu bello
magisformosus > rom. mai frumos; sp. mâs hermoso

lat. Gallia = „Ţara galilor” ——— stat modern; Franţa, fr. France,it.
Francia; republică a Europei occidentale
limbaoficială: franceza; alte limbi: bretona,
catalana, occitana, provensala
capitala: Paris; alte orașe: Strasbourg:
metropolă economică, politică, intelectuală,
A culturală a provinciei Alsacia; sediu al Con-
siliului Europei 5,
 GRAMMATICA

MIEI Sintaxa propoziției (111):funcțiile cazului acuzativ

CASUS ACCUSATIVUS
Casus ACCUSATIVUS | < accusăre < ad + causa)
(a învinui) (proces)
indicăfiinţa / lucrul afectat în mod direct de acţiuneaverbului
Funcţii sintactice:
1. Complement direct:
a) al verbelortranzitive: * legăre e vidăre e scribere efacere
Germani cernunt (...) Solem et Vulcanum et Lunam. = Germanii văd soarele, pe Vulcanși Luna.
b) al verbelortranzitive în e timăre / meture = a se teme(de ceva)
latinăși intranzitive în * vităre / evităre / cavăre = a evita /a se feri (de ceva)
română: e fugăre = a fugi (de ceva)
Cave canem! = Fereşte-te de câine!
c) Ac. dublu (dublu e poscăre/rogăre /flagităre = a cere (de la cineva)(ceva)
complementdirect - al . docăre = a învăţa (pe alţii) (ceva)
persoaneişial obiectului)
2 pueros (pers.) „pe copii
Magister docet = Profesorul învață
I grammaticam (0b.) gramatica
2. Acuzativul complement intern - anumite verbe intranzitivecer un complement derivatdinradicalul lor.
Vivăre vitam felicem. = A duce un traifericit.( trăi untrai)
3. Complementul circumstanțial de cauză 66, propier
ob iram lunonis = din cauza mâniei lunonci
4. Complementulcircumstanțial instrumental F per(când Instrumentul este O Fiiziţ
Caesarper exploratores certiorfactus est. = Caesar a fost informat de iscoade.
5. Complementulcircumstanţial de timp
a) durata prep.]
Troiani decem annos oppugnati Sunt. = Troienii au fost asediați timp de zece ani.
b) momentul
post mortem = după moarte
ante meridiem = înainte de amiază
6. Subiectal completivei infinitivale (Ac. + inf.)
Volo amicum meum venire. = Vreau să vină prietenul meu.
7. Subiect logic al verbelorimpersonale ale afectului
me pudet = îmi este rușine
piget îmi vine greu, regret
paenitet mă căiesc
taedet = mi-e silă
miseret = mi-e milă
8. Acuzativul exclamativ
Mefelicem! = Fericitul de mine!
O, fortunatos agricolas! = O, fericiţi agricultori!

1. Folosiţi dicţionarulşi alegeţi câte un complementintern pentru fiecare verb: somniăre (a visa), cantăre
(a cânta); alcătuiți apoi propoziţi
2. Utilizaţi verbele: dicere, nuntiăre, dăre, obliviscor, -i (auita), parcere (a cruța),timere,fugăre pentru
a alcătui propoziţii.
Notă: lucraţi pe grupe; evaluaţi-vă reciproc rezultatele.
PAL.PA Complementul circumstanțial de loc

l Întrebare: "UBI? (unde?) QUO?(încotro?) ET (de QUA?(pe

Reprezentare
schematică: LI] .P ”
"Explicaţie: _starea pe loc irecţi de plecare _străbaterea
Verb: SUM (sunt) BO (merg) PROFICISCOR ITER FACIO
Substantive: - A AST. "AC.
(regula generală) urbem (Ac. străbaterii)
în urbe Ttaliam jex urbe per jurbem
munitione Caesarem, la foro forum
Italia medicum |
domi (acasă) domum domo
humi (la pământ) humum
Numede oraşe, ruri (la țară) rus rure rura
insule mici (deci. Romae Romam Roma per| Romam
I şia II-a sg.) Corinthi Corinthum Corintho Corinthum
Nume de orașe Abl. fără prep. Ac.fără prep. Abl. fără prep.
(decl. I-II pl. şi Athenis Athenas Athenis Pr
decl. a III-a) Carthagine Carthaginem Carthagine inem

[Poziționarea _ ] apud, [Ac: + ad Abl. Fafab _ [Abi. fără prep.]

(Abl. prosecutiv)
apud dominum ad urbem (la oraș) ab urbe (din oraș) terra marique
(ân faţa stăpânului) (pe uscatși pe
apud Gallos (la mare)
gali) Via Sacra (pe
prope urbem „Via Sacra)
(aproape de oraș) Porta Capena
(pe poarta
_ Capena)
a =
1. Identificaţi şi analizați morfo-sintactic substantivele din text.
Saepe domi maneo etlibros, quos Athenis paucăpecuniă emi. lego. — Vom pleca iarna (hiems,
Dorind (cupare) să cunosc diferite (diversus, -a, -um) oraşe, am plecat la Roma împreună
cu părinţii mei. - Roma, Via Appia, in portum perveni, unde Brundisium mari navigavi. — Bello homines
gladius, pace luxus vulnerat.
d iai J Mythistoria Niobae metamorphosis (II)

Nioba eosvituperavit: „Cur, inquit, matri dudrum liberGrum immolatis ? Mihi liberi sunt quattu-
ordecim, etiam ego sum genere divino. Cur mihi non immolatis ?” Ea verba Latonae iram excitavărunt,
liberosque ea oravit ut contumeliam ulciscerentur (ca să răzbune jignirea). Itaque Apollo et Diana in
arcem Thebărum volav&runt et omnes quattuordecim liberos sagittis suis necavârunt. Mater autem
misera in saxum mutata est, et etiam nuncdolorei lacrimas perpetuas movet.
e Traduceţi textul; Analizaţi morfo-sintactic cuvintele aflate în cazurile G, D, Ac.
e Stabiliţi culpa Niobei. Comentaţi.
SENTENTIAE
Audi multa, loquere pauca, ita nemini odio eris! Ascultă multe, vorbeşte puţine,astfel nu veida nimănui
prilej de ură !
Multos timere debet, quem multi timent. "Trebuie să se teamăde mulţi acela de care mulți se tem.
Qui uni culpaeignoscit, pluribus suadet. Cel care iartă o singură greşeală, îndeamnă la mai multe,
Evaluare 1
* Test sumativ: (9 p. + | p. din oficiu = 10p.)

1. Traduceţi textul cu ajutorul dicționaruluilatin-român: (2p.)

Sueborum gens est longe maximaet bellicosissima Germanorum omnium. Hi centum pagos
habere dicuntur, ex quibus quotannis singula milia armatorum bellandi causa ex finibus
educunt. Reliqui, qui domi manseruni, se atque illos alunt; hi rursus in vicem anno post in
armis sunt,illi domi remanent. (Caesar, B.G., IV 1, 3-5)

2. Analizați morfo-sintactic cuvintele: belicosissima, hi, dicuntur, se, domi.

(5x0,20p.=1p.)

3. Indicaţi printr-o săgeată funcţiasintactică potrivită formelor cazuale de mai jos:

(3 x 0,50 p. = 1,50p.-)
e omnium Germanărum G. de calitate
e bellandi causa G. partitiv
e milia armatârum G. c.c. de scop
G. posesiv
4. Identificaţi şi extrageţi din text următoareletipuri de propoziţii:
a) o propoziţie completivă;
b) o propoziţie relativă (determinativă sau circumstanţială);
c) o propoziţie principală, regentauneia din propozițiile de mai sus.
(Gx1p.=3p.)

5. Precizaţi, încercuind varianta corectă, cărei ramuri de triburi indo-europene aparţin suebii:
slavi, germani, celți, italici. (1 x 0,50 p. = 0,50 p.)

6. Indicaţi numele şi câteva detalii biografice ale conducătorului suebilor, rex et amicus populi
Romani, a cărui invazie în teritoriile celtice i-a oferit lui Caesar pretextul uneiintervenţii
armate. (2x0,50p.=1p.)

"Tofi dănienii cred (credere) că Dumnezeu (Deus, -7) există. = Numa POpIITis
simulavit se cum dea Egeria nocte colloqui: praedicabatse nihilnisi (decât) eius monitu incipere.
— Scipio şi Hanibal au anunțatcă armatele lorse vorlupta îndelung (diu). — Se spune că Roma a fost i
incendiată (incendăre) de Nero. — Diu putabatursolterram circumire. — Poăia Ennius saepe dicebat |
se tria corda habere; cognoscebat Latine, Graece et Osce loqui.

* Folosind harta Galiei din manual, un atlas geograficși un dicţionar al limbii franceze,identificaţi
cel puţin 5 toponime actuale provenite din evoluţia celorantice.

* Rcalizaţi o paralelă între Vercingetorix şi figura regelui dac Decebal,evidențiind semnificația acor- |
dată de poporul român sacrificiului acestuia petrecutîntr-un contextistoric similar. |
|
* Alegeţi eroulpreferatdin ciclul Cavalerii Mesei Rotunde în urma lecturilor saua vizionării unor |
ecranizări pe această temă. Prezentaţieroul motivându-vă alegerea. i
Notă: alcătuiți grupe de lucru (minimum $ elevi); stabiliți punctajul împreună cu profesorul vostru și i
evaluaţi-vă reciproc proiectele susţinute de raportori,
CAIUS SALLUSTIUS
CRISPUS (87 - 35 a.Chr.)
« Om politic romanşiistoric de prestigiu al secolului | a.Chr.

VITA
Născut într-o fami-
lie influentă de cavaleri
(ordo equesten la
Amiternum, în ţinutul
sabin, primeşte o bună
educație, desăvârşită
maitârziu la Roma (după 70 a.Cnr.).
Manifestă interes pentru viața
politică, mai ales după 67 a.Chr., în
perioada premergătoare acțiunilor con-
spirative alelui Catilina.
Participă la campaniile militare din
Orient apropiindu-se de Caesar şi par-
tida popularilor, devenind un adver-
sar declarat al aristocrației senatoriale
(nobilitas).
Sprijinit de Caesar în cariera sa
politică (59 a.Chr. - quaestor, 52 a.Chr. -
tribiinus plebis), apără cu fermitate drep-
turile plebei, luând atitudine împotriva lui
Milo, partizan alaristocrației senatoriale
şiallui Pompeius, pe fondul contruntărilor
violente (59-52 a.Chr.) dintre acesta şi
Clodius (apropiat de Caesar).
50a.Chr.- Exclus din senat pe motive
de imoralitate, de fapt pentru convinge-
rile sale politice. Pleacă la Caesar în
Gallia, convins de iminenţa războiului
civil cu Pompeius; primeşte de la acesta
misiuni importante, dovedindu-şi fideli-
tatea, spiritul de iniţiativă şi competenţa.
49 a.Chr. - Reintegrat de Caesar
în senat, este numit în 46 guvernator
(proconsul) al provinciei Africa Nova;
strânge aici o avere considerabilă, fapt
pentru care este acuzat de corupție
după întoarcerea sa la Roma. Duce în
continuare o viață luxoasă, păstrându-şi
însă convingerile republicane.
După 15 martie 44 a.Chr., Sallus-
tius renunţă la viaţa politică şi se dedică
operei sale istorice. Moareîn 35 a.Chr.

OPUS
Opere păstrate: De coniuratione Catilinae (Conjuraţia lui Catilina) şi De bello
lugurthino (FRăzboiul cu lugurtha). Scrierile sale aparțin genului epic - prozăistorică,
specia - monografie.
+ De coniuratione Catilinae (Conjuraţia lui Catilina), scrisă şi publicată după 43-
42; 61 de capitole; narează evenimentele din 63 a.Chr.şi din anii anteriori, legate de
activităţile conspirative ale lui Catilina; meditaţie asupra moravurilorşi istoriografiei;
adevărat eseu de politologie.
* De bello lugurthino (Făzboiul cu lugurtha), scrisă şi publicată după 40 a.Chr.;
114 capitole; relatează evenimentele legate de războaiele romanilor cu regele numid
lugurtha, pe fondul luptelor pentru succesiune din Numidia (N. Africii); adevărat rechi-
zitoriu la adresa viciilor aristocrației romane (nobilitas).
* Viziuneaistoricului Sallustius demonstrează o înțelegere profundă a cauzalității
istorice, a raportuluidintre factorul politic intern (criza republicii) şi cel extern (expan-
sionismul roman). Sallustius accentuează în acelaşi timp şi importanţa factorului psi-
hologic reprezentatde creşterearolului (pozitiv sau negativ) al personalităţiloristorice
(Catilina, Cicero, Caesar, Cato) în influențarea mersului istoriei.
* Discursulistoric sallustian este construit cu modalitățile de expresie specifice
genului epic, respectiv naraţiunea (subiectivă) şi, în principal, portretul- variantă a
descrierii, impusăde necesităţile speciei.
 Recapitulare: sintaxa propozițieişi a fazei

LECTIO VIII
HISTORIAM SCRIBERE

Principala idee moralăîn jurul căreia se construieştediscursul istoric sallustian

este aceea că năzuința spreglorie (virtus), proprie condiţiei umane, individualizează
şi legitimează superioritatea acesteia. Autorul consideră scrierea istoriei una dintre
cele mai nobile îndeletniciri ale spiritului, reprezentând în acelaşi timp şi o atitudine
civică fundamentală, o altă formă deîndeplinire a datorieifață destat.

Omnis homines, qui sese stu-

dent praestăre ceteris animalibus,
summa ope niti decet,ne vitam silentio
transăant veluti pecora, quae natura
prona atque ventri oboedientia finxit.
Sed nostra omnisvis in animo et cor-
pore sita est, animi imperio, corpăris
servitio magis utimur; alterum nobis
cum dis, alterum cum beluis commune
est. Quo mihi rectius [esse] videtur
ingenii quam virium opibus gloriam
quaerăre et, quoniam vita ipsa, qua
fruimur, brevis est, memoriam nostri
quam maxume longam efficăre. Nam
divitiărum et formae gloria fluxa atque
fragilis est, virtus clara aeternaque
habetur. (Cat., 1, 1-4)
Instnumente de scris - tabula cerata, salas

VOCABULA
omnis (arh., Ac. pl.) = omnes sino, -Ere, sivi, situm (Vb.) = a pune,a așeza,
nitor, -i, nisus sum (vb. dep.) = a facesforțări, a lăsa
a se sprijini imperium, -ii (n.) = poruncă
summa ope = din răsputeri servitium, -ii (n.) = sclavie
veluti = velut (conj. comp.) = precum, după dis = deis (Abl. pl.)
cum,ca de exemplu beliia, -ae(f.) = fiară, animal
ne vitam transeant = să nu-şi petreacă viața quo (pron. Abl. de cauză) = din această cauză
pronus, -a, -um (adj.) = aplecat ingenium, -ii (n.) = talent
venter, -tris (m.) ântece quoniam (conj. cauzală) = deoarece
oboedio,- ire, -ii/-ivi, -itum (vb.) = a se maxiime (adv. superl., arh. pt. maxime)
supune forma, -ae (f.) = frumuseţe
fingo, -ăre,finxi, fictum (vb.) = a plăsmui, a fluxus, -a, -um (adj.) = efemer
modela

na Limba Latină - clasa a

 INFORMATIONES

Q Istoriografia este reprezentată în literatura latină de mai multe categorii de scrieri:

1. analistica - prezentarea evenimenteloran de an (annales)în ordine strict cronologică, oferind o

viziune panoramică asupra acestora (v. Quintus Fabius Pictor, sec. III a.Chr. - în limba greacă; Marcus
Porcius Cato, sec. II a.Chr.- în limba latină).
2. monografia - prezentarea unuisingur aspect sau a unei secvenţeistorice, de scurtă durată, având
ca trăsătură distinctivă prezentarea selectivăa faptelor, deci „pe alese” (carptim) (v. Sallustius Cris-
pus).
3. memoriile - prezentarea faptelortrăite de un personaj important, de obicei narate de acesta (v.
Caesar, Bellum Gallicum, Bellum civile).
4. compendiul sau breviariul - prezentarea condensată a evenimentelorpetrecute cu multă vreme
înainte (v. Eutropius, Breviarium ab Urbe condita, sec. IV p. Chr.).
$. biografia - prezentareavieţii unor personaje celebre,specie aflată la graniţa istoriografiei (v. Cor-
nelius Nepos, De virisillustribus, sec. 1 a. Chr.)
Majoritatea acestor scrieri, cu excepţia celor analistice, îşi găsesc modelul în literatura greacă a
secolelor anterioare.
Demersulistoric sallustian corespunde cerințelor speciei alese - monografia. Abordarea carptim a
evenimentelor legate de cele două personaje istorice (Catilina și Iugurtha) demonstrează înțelegerea
de către Sallustius a rolului pozitiv sau negativ al personalităţilor în istorie. Convins de componenta
educativă a întreprinderii sale, adeptal idealului moral republican, Sallustius percepe scriereaistoriei ca
pe o formă de împlinire datoriei civice faţă de statul roman din vremea sa, aflat într-o profundă criză
a instituţiilor și mentalităților sale reprezentative. Cauza acestei crize s-ar datora, în viziunea lui Sal-
lustius, alterării valorilortradiţionale romane (fides, pietas, libertas) sub influenţa tendinței dominatoare
şi destructive aristocrației senatoriale corupte. Reprezentantul acestei categorii sociale ar fi, pentru
Sallustius, Catilina. Personajul ilustrează de fapt, la modul absolut, valorile negativeale unui anti-civis
(malus, pravus), în consecinţă pe acelea ale unui anti-erou.
Sallustiuseste convins de faptul că în mentalul colectiv al comunităţii rămân doar acele fapte distinse
(egregia facinăra) săvârşite în numele celor două valori esenţiale, virtus şi gloria, corolar al mentalități
romane, transmise maitârziu modelului european. e

MISCELLANEA

FORMA MENTIS ROMANAE- Universul mental roman

Fides - pietas - libertas reprezintă valorile-cheie ale unei mentalități urbane,definind fiecare în
parte şi toate la un loc, un complex de atitudini comportamentale ale cetățeanului-soldat roman (civis-
miles Romanus).

FIDES - defineşte „lealitatea”, buna-credinţă și implică îndeplinirea îndatoririlor, atât în timp

de pace,cât şi în timp de război. De asemenea, termenulexprimă loialitatea faţă deprieteniși față de
patrie.

PIETAS - „pietatea”, presupune îndeplinirea obligaţiilor religioase, filiale, patriotice sau liber
asumatefață de ceilalţi.

LIBERTAS- semnifică libertatea cetățeanului de a-şi exprima liber, fără nici o constrângere,
opinia; garantează apărarea vieţii acestuia prin apelulla judecata poporului; exprimă mai ales oroarea
faţă de orice încercare de uzurpare a puterii politice şi de concentrare a acesteia în mâinile unei singure
persoane.
 gentes - linguae- geographia
Antiauitas Modernitas
lat. virrus ———— fveru
rom. vîrtute (moștenit);virtute (neol.)
it. virtă
* Adverbul
sufixul adverbial - menre (Abl. de la mens)—mm= moștenitca elementde formare al adverbe.
lat. altera mente lor romanice
fi. autrement; it. altrimenti; rom. altmint

LE
1. Identificaţi formele cazuale de G, D şi Ac.ale substantivelordin text. Precizaţifuncţia lor sintactică,
2. Extrageţi subordonatele relative şi completiveleinfinitivale dintext și stabiliţi raportul de subor.
donare faţă de regentele lor.
3. Stabiliţi seriile antonimice de cuvinte-cheie din structura textului prin care Sallustius definește
condiţia umană.
4. Alcătuiţiapoi o scurtă compoziţie-eseu pe această temă, dându-i un titlu adecvat.

LOTIITI
DAEDALUSET ICARUS

Daedalus Atheniensis artifex peritissimus, ob caedem commissam in Cretam ad Minoem regem

abiit. Ibi Labyrinthum exstruxit. A Minoe autem in custodiam coniectus, sibi et Icarofilio alas aptavit, et
cum eo avolavit. Sed, cum Icarusaltius evolăret,solis calâre cera tabuit pennaeque sunt solutae. Itaque
prolapsus in mare decidit, cui ex eo nomen /carium pelagus inditum est. Daedalus autem în Siciliam
pervenit.
(După Ovidius, Metamorphoses)
e Traduceţi
e Identificaţi paralelismele existente între mitulantic și balada
populară românească „Monastirea Argeșului ““
== AIR

dei i: Na pa eee
Palatul regelui Minos din Cnossos - Creta (reconstituire).

SENTENTIAE

Historia magistra vitae et vita memo- Istoria este îndrumătoarea vieţii şi viața
riae. memoriei.
Invidia gloriae comes. Invidia este însoțitoarea gloriei.
Eripitur persona, manelres. Persoana piere, opera rămâne.

Te)
 Sintaxa i funcţiile cazului ablativ.

LECTIO IX
CATILINAE IMAGO

Curia,sala de şedinţea senatului roman.

Istoricul Sallustius se numără printre cei mai valoroşi portretişti ailiteraturii
latine, dovedindu-se preocupat permanentde analiza psihologică şi de sondarea pro-
funzimilor psihicului uman, cu intenţia declarată de a susţinerolul decisiv al cauzalității
morale în producerea evenimenteloristorice narate.

L. Catilina, nobili genăre natus, fuit magna vi et animi et corpăris, sed

Ingenio malo pravoque. Hulc ab adulescentia bella intestina, caedes, rapinae,
discordia civilis grata fuăre ibique iuventutem suam exercuit. Corpus patiens
Inediae, algăris, vigiliae supra quam cuiquam credibile est. Animus audax, sub-
dolus, varius, culus rei lubet simulător ac dissimulător; alieni appetens, sui
profusus, ardensin cupiditatibus; satis eloquentiae, sapientiae parum. Vastus
animus immoderăta, incredibilia, nimisalta semper cuplebat. (Cat., V, 1-5)
VOCABULA
pravus, -a, um (adj.) = rău,stricat oricine, orice, oricare (doreşti); (cuius ... Zuber
intestinus, -a, -um (adj.) = intern - figură etimologică numită tmeză)
rapina, -ae(f.) jaf cuius rei lubet simulator ac dissimulator =
discordia, -ae (f.) = neînțelegere capabil să se prefacă şi să ascundă orice lucru
gratus, -a, -um (adj.) = drag dorea
ibique = in eis artibus = cu astfel de appetens, -ntis (adj. + G) = doritor
preocupări alienus, -a, -um (adj.) = străin ,
iuventus, -tiltis (£.) = tinereţe profusus, -a, -um (adj.) = risipitor
patior, - i, passus sum (vb. dep.) = a răbda, a ardeo, -Ere, arsi, arsum (Vb.) = a arde
suferi cupiditas, -âtis (£.) = dorinţă, poftă
inedia, -ae (f.) = foame satis eloquentiae, sapientiae parum = destul
algor, -dris (m.) = fig, ger de elocvent, puţin înţelept
supra quam cuiguam credibile est = mai mult vastus, -a, -um (adj.) = nemăsurat
decât este de crezut pentru cineva immoderătus, -a, -um (adj.) = fără limite
subdolus, -a, -um (adj.) = viclean incredibilis, -e (adj.) = de necrezut
varius, -a, -um (adj.) = schimbător nimis (adv.) = prea
guilibet, quaelibet, quodlibet /-lubet (arh.) = cupio, -ăre, -ivi, -itum (vb.) = a dori
 INPORMATIONES

CARINA>
9 Lucius Sergius Catilina (108 - 42 a.Chr.), descendental unei ginţi ilustre - Sergia,careîşi reven-
dica numele de la tovarășul lui Eneas,troianul Sergestes; om politic apropiatlui Cornelius Sulla, îi
persecută cu cruzime pe adversarii acestuiaîn timpuldictaturii din 82 a.Chr.
e 68 - 67 a.Chr. - guaestorşi guvernatoral provinciei Africa; în această calitatejefuieşte provincia
şi comite multe abuzuri.
€ n 67 a.Chr., la Roma, se aliază cu Piso şi alți aristocrați sărăciți şi organizează un complot, vizând
răstumarea ordinii de stat.
* În 66 a.Chr. candidează la consulat, dar este silit să renunţe datorită unui proces intentat pentru
abuzurile comise în Africa.
* În acelaşi an, organizează un alt complot, intenţionând să asasineze pe consuliialeşi pentru anul
65 şi să preia puterea.
' În anul 64 a.Chr. candidează din nou la consulat, avându-lrivalpe Cicero,care câştigă alegerile.
Complotulvizând aceleaşi obiective (anularea datoriilor, obținerea puterii supreme) este descoperit de
Cicero; Catilina este acuzatîn senatși pleacădin Romala armata condusă de Manlius.

% Moare în fruntea armateisale în bătălia dela Pistorium (Pistoia),în Etruria.

A

MIBCELLANEA
MALAFACINORA CATILINAE - Crimele lui Catilina

e Percepția negativă a personalităţii, de altfel interesantă şi enigmatică, lui Catilina se

datorează faptului că imaginea lui a fost cunoscută doar prin operele adversarilor săi politici
direcţi (Cicero, patru discursuri - proză oratorică) şi indirecţi (Sallustius, monografie - proză
istorică).

e Faptele reprobabile (batjocorirea unei vestale, uciderea fiului său vitreg, căsătoria
din interes cu o femeie bogată etc.) atribuite lui Catilina de Sallustius, adversar declarat al
aristocrației senatoriale, pe care o reprezintă Catilina, ilustrează o serie de valori negative:
cupiditas, avaritia, ludibrtum. Aceste trăsături conturează imaginea de anti-erou a lui Catilina
opusă idealului republican al autorului, reprezentat decivis bonuset rectus.

/ DIALOG EUROPEAN
gentes- linguae - geographia
———Antiauitas ——Moderaitas
* Pronumele personal —— înlimbileromanice:
1- ego /nos rom. eu noi; fi. je / nous; it. io / noi
II - tu /vos rom.tu voi;fr.tu / vous;it. tu voi
III - lipsă înlatina târzie se foloseşte ille — pers. alll-a în limbile romanice:
rom. el ea;fi. il / elle; it. egli/ ella;
* Pronumele demonstrativ ile —— articol hotărât romanic (dupăsec. al VII-
lea):
postpus: homo ille / casailla - rom. omul casa(enclitic, sudat);
antepus: ille murus / illa casa fr. le mur;it. il muro / la casa

84 Limba Latii
 GRAMMATICA

„(Betina i Sintaxa propoziției(III): funcțiile cuzului ablativ

CASUS ABLATIVUS

Casus ABLATIVUS (< auferre = a îndepărta)

Funcţii sintactice:
1. Complemental unui verb care exprimă:

A. separaţia = punctul de plecare al unei acţiuni

1. Ablativus separationis - Ablativul de separație - cerut deverbe care indică

A legibus non recedamus.
Belgae... a cultu atque humanitate
longissime absunt.
separarea,eliberarea (/iberăre, secernere) sau
compuse cu prefixe (ab- /de- /ex- /re-)
= Să nu nedepărtăm de legi.
= Belgii suntfoarte departe de traiulcivilizat.

2. Ablativus originis Ablativul originii

- cerut de verbele nascor (a se naşte)
orior (a răsări)
Summo loco natus = Născut dintr-o familie de seamă
Ex mehic natus non est. = Acesta nus-a născut din mine.

3. Ablativus comparationis Ablativul comparațţiei

fără prep] - punctul de plecareal comparaţiei (complementul
comparativului)
Melle dulcior. = Mai dulce ca mierea.

4 Ablativus causae Ablativul de cauză

-motivul / cauza acţiunii verbale

Multi postea ex vulneribus periere. = Mulţi au pierit după aceea din cauza rănilor.
Iovis iussu venio. = Vin la porunca lui lupiter.

5. Ablativus auctoris Ablativul autorului - nomen agentis (complementul

de agent, S. logic al predicatului la diateza pasivă)

Roma a Romulo condita est. = Romaa fost întemeiată de Romulus.

6. Complementcircumstanțial de timp - indică momentulacţiunii

in pueritia = în copilărie
ab adulescentia = din tinerețe

substantivele care includ ideea de timp (dies, hora, annus, tempus)

brevi tempăre = în scurt timp

postero die = în ziua următoare
 Tumultus - recrutare extraor-
dinară cetăţenilor între
17-60 de ani, în caz de pericol
neprevăzut. Basorelief,sec. Il-
1. a. Chr. - luptă între romani
şi italici.

B. Instrumentul - funcţie preluată dela vechiul caz indo-european, instrumentalul

1. Ablativus instrumenti Ablativul instrumental propriu-zis

Pugnantgladiis. = Eiluptă cu săbiile.

(pentru instrumentconcret sau abstract)

Complemental verbelor:
* utor = a se folosi (de ceva)
-fruor = a se bucura (de ceva)
- fungor, defungor îndeplini (ceva)
* vescor se hrăni(cu ceva)
- potior = a punestăpânire (pe ceva)
Vescuntur lacte, carne, caseo. = Se hrănesccu lapte, carne, brânză.

2 Ablativus sociativus/privativus - Ablativul sociativ / privativ

m sine exprimă asocierea/ disocierea

Mecum cenavisti. = Ai cinat cu mine.

Genus hominum agreste, sine legibus. = Neam sălbatic de oameni, fărălegi.

3 Ablativus modi - Ablativul de mod - arată cum se desfăşoară

acţiunea verbului

More maiorum. = Dupăobiceiul strămoşilor

Sine ira et studio. ără mânie şi părtinire
Magna cum laude. = Cu marelaudă

4 Ablativus pretii - Ablativul prețului

i

fără prep.

Complement alverbelor:
emere + vendăre = a cumpăra + a vinde
Emo argento. = Cumpăr cu bani.

5 Ablativus relationis - Ablativul de relaţie - obiectulla care se referă

o acțiune

Omneslingua,institutis, legibus inter = Toţi se deosebesc în ceeace priveşte limba,

se diffărunt. obiceiurile, legile.

6 Ablativus qualitătis - Ablativulcalităţii - însuşiri ale unci ființe

Britanni capillo sunt promisso. = Britannii sunt cu părullung.

LimbaLatină ci
 II. Ablativul complement al adjectivelor:

exprimă ideea de:

* străin — alienus
* liber > liber
* gol — vacuus, vidus

- pur £ impur — purus ft impurus

* vrednic > dignus z indignus
* mulțumit — contentus

nudus agris = golde moşii

liber a spe = liber de speranță
dignus verberibus = demn de nuiele

cate!
1. Identificaţişi grupaţipărţile de vorbire folosite în textullecţiei.
2. Observaţi ponderea acestora (procentual).
3. Stabiliţi categoria de text din care face partefragmentulşi modurile de expunere specifice acestuia.
4. Identificaţi principalele modalități de realizarea funcţiei poeticedin textulsallustian.
5. Precizaţitrăsăturile personajului Catilina sugerate de acestea. Grupaţi-le pe categoriile corespunză-
toare:fizice, psiho-morale,calităţi şivicii.
6. Încadraţi tipologic personajul Catilina.

LOMybistoria
Ne te pudeat tuae originis

Agathocles, quiin Sicilia regnavit, ad regiam maiestatem ex humili et sordido genăre pervenerat. Nam
in Sicilia patre figulo natus,ipse figlinam artem primum exercuit. Postquam rerum potitus est, solebat
in mensa poculafictilia inter aur&a (pocula) ponăre,et palam fatări se quondam eiusmodi poculdrum
fuisseartificem.
(după Marcus lunianus lustinus, Historiae)

* Traduceţi textul cu ajutorul dicționarului din manual.

* Analizaţi morfo-sintactic substantivele aflate în cazurile G şi Abl.

SENTENTIAE

Abstine ab alieno. Abţine-te de a pofti lucrulaltuia.

Nihil est nocentius novicio divite. Nimeninu este mainerușinat decâtcel
îmbogăţit peste noapte.
Pares cum paribusfacillime congregantur. Spune-micucinete însoţeşticasă îţi spun
cine eşti.
 Valorile conjuncției cum (consolidare)

LECTIO X
PRIMORDIA ROMANI POPULI

Lupa Capitolina,
bronz etrusc
(sec. V a. Chr.)

A ASI: pâitippa
Elogierea începuturilor legendare al poporului şi statului roman evidențiază
una din trăsăturile specifice demersului istoric sallustian, şi anume antropocentrismul,
reprezentat de convingerea fermă a autorului că omul făureşte istoria, dar moravurile
au un rol decisiv în determinarea evenimentuluiistoric.

Urbem Romam,sicuti ego accepi, condidăre atque habuăre initio Troiani;

qui Aenea duce profiigi sedibus incertis vagabantur, cumque lis Aborigines,
genus hominum agreste, sine legibus, sine imperio, liberum atque solâtum. Hi
postquam in una moenia convenăre, dispări genăre, dissimili lingua,alii allo
more viventes, incredibile memoratu est quam facile coaluărint. Sed postquam
res edrum civibus, moribus, agris aucta satis prospera satisque pollens videba-
tur, sicuti pleraque mortalium habentur, invidia ex opulentia orta est. (Cat,, VI,
1-3)
VOCABULA
sicuti ego accăpi(prop. comparativă incidentă) alii alio more viventes = fiecare trăind potrivit
= după cum am aflat eu felului său de viață
initium,-ii (n.) = început quam (adv.) = cât de
profăgus, -a, -um (adj.) = fugar coalesco, -€re, -alui, -alitum (vb.) = a se uni,
sedes, -is (£.) = locuinţă, sălaş a se contopi
-atus sum (Vb. dep.) = a rătăci augeo, -€re, auxi, auctum (vb.) = a spori, a
agrestis, -e (adj.) = sălbatic, necioplit creşte
sine imperio = fără conducere organizată pollens, -entis (adj.) = cu mare putere, puter-
solătus, -a, -um (adj.) = nestânjenit nic
moenia, -ium (n. pl.) = ziduri de cetate; (fig. opulentia, -ae (f.) = bogăţie
oraş, cetate) res, rei(£.) = lucru, situaţie; în text: res = civi-
dispar, -ăris (adj.) = neasemănător, diferit tas = stat

4 Limba Lat
 DI
INFORMATIONES

CIVNARRONNIEBEI
e Roma, cel mai important oraș 7 statal e “Ea “este exercitată de conducătorul
lumiiantice (cf. şi polisul grec - Athena, Sparta), statului (rex), deţinătoral autorităţii (imperium),
cunoașteîntr-o existenţă de aproape 13 secoletrei
comandant militar, șef religios şi judecător
forme de organizare politică: regalitatea (regnum) suprem. Puterea acestuia era controlată de senat
- sec. VIII - VI a.Chr., republica (respublica)- sec. (senatus < senes) şi de adunarea poporului
VI 1 a.Chr., şi imperiul(imperium) - sec. | (anul (comitia curiata). Alungarea ultimului rege
31) a.Chr. - V p.Chr. etrusc (Tarquinius Superbus) în 510 - 509 a.Chr.
e Structura societăţii romane este una tripar-
marchează încheierea regalității. =
tită de tip indo-european, alcătuită în principal
din trei categorii importante: patricienii (patricii
< patres), cavalerii (equites) şi plebea (plebes),
cu toții oameniliberi şi deținători ai calității de
cetățean roman. Acestora li se adaugă o categorie
socială inferioară - sclavii (servi), lipsiți de orice
drepturi,aflaţi în proprietatea stăpânilor de sclavi
(domini). m

MISCELLANEA
URBS CONDITA - Întemeierea Romei
* Şirulcelorşapte regi ai Romei este deschis de Romulus (conditorurbis), fiu al zeului Marte şi al
vestalei Rhea Silvia. Numărulregilor legendari şial colinelor oraşuluiar putea fi pus în legătură cu sim-
bolistica cifrei7 şi ilustrează conlocuirea latino-sabino-etruscă legată de formarea poporului roman.
REGES ROMAE- Regii Romei
% Personalitatea legendară a unora dintre cei şapte regi este construită pe modelul indo-european al
regelui-războinic (Romulus, Tullus Hostilius - latini) sau pe acela al regelui-preot, înțelept, bun orga-
nizatorşi reformator (Numa Pompilius, Ancus Martius - sabini). De numele regilor etrusci ai Romei
(numiţi /ucumones) şi anume Tarquinius Priscus, Servius Tulliusşi Tarquinius Superbus se leagă impor-
tanterealizări urbanistice ale Romeiregale (templul Triadei Capitoline, forul roman, murus Servianus,
Cloaca Maxima, primul sistem de canalizare al Romei), ca şi reformele lui Servius Tullius.
LUCRETIA
e Tradiţia istorică romană (Titus Livius) pune în relație sfârşitul regalității etrusce cu episodul
legendar al necinstirii Lucreţiei,soţia lui Collatinus, de către fiulultimului rege etrusc, Tarquinius Super-
bus (cel trufaş). Sinuciderea. virtuoasei matroane romane declanşează răscoala populară condusă de
Lucius lunius Brutusşi instalarea formei de stat republicane- consulatus.

DIALOG EUROPEAN
gentes - linguae - geographia
Antiquitas Modernitas
Roma, oraș-stat, ———5 stat modern:ltalia, republicăa Europei meridi-
republică, imperiu onale, care înglobează șiteritoriile independente
San-Marinoși Cetatea Vaticanului.
limba oficială:italiana
capitala: Roma
Roma- „stat de drept” —— modelaldemocraţiilor europene(după 1789)
civis Romanus - naționalitatea identică cetățeanul european
Cu cetățenia: soldat - soldat
contribuabil _— contribuabil
elector o elector
Elementede cultură și civilizaţie etruscătransmise
de romani:
scrierea grecească - intermediar etrusc - —= alfabetlatin, folosit în scriere de către majori-
tateastatelor europene
 lunius Brutus, primulconsul al Republicii (bronz, Roma).

GRAMMATICA

„(Memento
CUM esteo conjuncţie care introduce mai multetipuri de subordonate. Ele se disting după
modul(în unele cazuri şi timpul) verbului din subordonată precum şi după sensul generalal
frazei.

CUM + modulindicativ
1) valoare temporală:
a) exprimă momentul - când
b) exprimăo acţiune repetată ori decâte ori (cun iterativ)

CUM + mod conjunctiv

1) valoare temporală (cum narativ):
a) + conjunctiv imperfect = pe când,în timp ce (exprimă o acţiune de simultaneitate
durativă în raport cu regenta)
b) + conjunctiv mai mult ca perfect = dupăce (exprimăo acțiune anterioară în raport
cu regenta)
2) valoare cauzală - deoarece
3) valoare concesivă- deşi

PEZT EI
AEP
1. Identificaţi participialele din text şi evidenţiaţi valorile acestora.
2. Explicaţi ce aspecte sociule specifice formării poporului roman relevă acestea.
3. Transformaţi după modelul de maijos propoziţiile participiale din text în propoziţii subordonate
corespunzătoare sensului acestora.
Aenea duce = Cum Aeneas dux esset...
4. a) Traduceţi propoziţiile de maijoscu ajutorul dicționarului latin-român.
b) Identificaţivalorile conjuncţiei cum.
- Cum aere alieno praemuntur, sese in servitutem dicant nobilibus. — Phocion fuit (tamen) perpetuo
pauper. cum divitissimus esse possel.
5. a) Traduceţi propoziţiile.
b) Identificaţi valorile conjuncției cum.
c) Găsiţi varianta optimă de înlocuire a subordonatei introduse de conjuncția cum.:
— Cum tacent, clamani. - Cum Cn. Pompeius et M. Crassus consules essent, Germani flumen
Rhenum transi&runt. — Cum a principibus Carnutum signum datum esset, Romani cives interfecti
sunt. — Atuatuci, cum novo et inusitato genăre pugnae commotiesseni, legatos ad Caesarem de pace
miserunt.
6. a) Traduceţi propoziţiile.
b) Înlocuiţi participialele folosind valorile cunoscute ale conjuncţiei cum.
— Nostris resistentibus, hostes ad pedes desilugrunt. — Obsidibus traditis, Caesar ab eo locoinfines
Ambianărum pervenit. — Qua necessitate adductus Diviciăcus Romam ad senatum profectus est.
7. Grupaţi în jurul celor două elemente etnice (7viani şi Aborigines) cuvintele care le
individualizează.
8. Precizaţi modulde expunere folosit deistoricul Sallustius în realizarea textului.

d ua aia Ț Mythistoria pP
SEPTEM REGES ROMAE

Romulus, Martisfilius, urbem Romam condidit. Post Romuli mortem Numa Pompilius consti-
tuit leges Romanas, et multa Romae templa aedificavit. Tullus Hostilius Albanosetalios populos vicit,
et urbem amplificavit. Post hunc Ancus Marcius, Numae nepos, dimicavit contra Latinos, et Aventinum
montem et Ianiciilum civitati adiăcit.
Deinde Priscus Tarquinius Sabinos bello superavit, murosquefecit, etinchoavit Capitolium. Ser-
vius Tullius fossas circa murum duxit, et primus omnium censum instităit, qui tum per orbem terrărum
incognituserat. Tarquinius Superbusfuit septimus atqueultimus regum RomanSrum.

(După Eutropius, Breviarium)

* Traduceţi.
* Realizaţi o schemăa originii poporului roman, așa cum apare eaînliteratura şi istoriografia latină.
(v. Vergilius, Eneida și Titus Livius, De la Întemeierea Romei).

SENTENTIAE

Concordia parvaeres crescunt,discordia Prin armonie progresează lucrurile mărunte,

maximae dilabuntur. prin discordie se prăbuşesccele foarte mari.
Felix qui potuit rerum cognoscere Fericit cel care a putut cunoaşte cauzele
causas. lucrurilor.
Pecuniae oboediunt omnia. “Toate se supun banului.
 Valorile conjuncției ut (consolidare)

LECTIO XI
RESPUBLICA IN PERICULO (1) |
ZE

Civis - miles Romanus, bronz,

sec. IV a.Chr.

Căutând în substanța însăşi a moravurilor cauzalitatea morală esenţială a eve-

nimentelor istorice, Sallustius pledează convingător pentru vechile
valori i mentalități
republicane, exprimându-șifără echivoc idealurile şi opțiunile moral-filosofice.

Nam ante Carthaginem delâtam populus et senatus Romanus placide

modestequeinterse rem publicam tractabant, neque gloriae neque dominatiânis
certamen intercivis erat; metus hostilis in bonis artibus civitatem retinebat. Sed
ubiilla formido mentibus decessit, scilicet ea, quae res secundae amant,las-
civia atque superbia incessăre. (lug., XLI, 2-3)

VOCABULA
deleo, -re, -evi, -etum (vb.) = distruge ubi (conj. temp. + ind.) = când
ante Carthaginem deletam înaintede distru- formido, -inis (f.) = frică, spaimă
gerea Cartaginei decedo, -ere, -cessi, -cessum (vb.) = a pleca,
modeste (adv. măsură a ieşi
placide (adv.) iştit, paşnic scilicet (adv.) = fireşte, fără îndoială
incedo, -ăre, -cesi, -cessum (Vb.) = a pătrunde
dominatio, - Gnis (£.) = dominație, stăpânire
hostilis, -e (adj.) = duşmănos lascivia, -ae (f.) = dezmăţ, desfrânare
metus hostilis = teama de duşman res secundae 4 res adversae = situaţie
in bonis artibus = în bunele principii de favorabilă, progres z perioadă neprielnică,
acţiune regres

Limba
 EN
INFORMATIONES
7
rmenuldesemnează structura polit ică specifică intervalului cupri ns între 309 aCRE. (alungarea
regilor) şi 27 a.Chr. (instaurarea principatului
lui Augustus).

e Evoluţia republicii romane cunoaştetrei perioade: 509 - 300 a.Chr. (Republicaaristocratică), 300
- 133 a.Chr. (Republica democratică), 133 - 27 a.Chr. (sfârşitul Republicii - războaielecivile).

Evoluţia structurilor politice republicane romane (ID)

REGAT [> sfat condus de rex + senatus_

paper rar
(753 - 510 a.Chr. - alungarearegilor)
- UBLICA "E stat condus de patricieni
+ | aristocratică 509 - 300 a.Chr. consulii preiau atributele regelui
„| * luptă pentru drepturi politic patriereni e
* cristalizarea structurilorpolitice republicane:
— magistraturi —> honores
plan intern — adunări populare — comitia centuriata, tributa, plebis
— senat
— colegii sacerdotale
* apare nobilitas < nobilimea senatorială + plebeii bogaţi
= nobilimea patriciano-plebeiană

"planextern O o politică de expansiune teritorială în Peninsula Italică

REPUBLICA DL stat condusde senat
democratică 300 - 133 a.Chr. — princeps senatus
conducător neoficial al senatului
* maximă expansiune teritorială => supremație în
| (mare nostrum)
plan extern
* crearea de provincii — războaie de cucerire şi anexare
(Peninsula Italică, Balcanică, Iberică,
Asia, N. Africii)
— stabilirea derelaţii clientelare cu
| | popoarele învinse

* putere exercitatăereditar prin aristocrația senatorială (ordo

senatârius)
Plan intern * apariţia aristocrației financiare (ordo equester)
| | « mişcări populare ale ţăranilor(pentru distribuirea de pământuri),
ale plebeiorăşeneştişi sclavilor
 MISCELLANEA

BELLA PUNICA - Razboaiele punice

e Reprezintă confruntări armate decisive şi de lungă durată (264-146 a.Chr.), desfăşurate între
romanişi cartaginezi (puni) pentru hegemonia asupra bazinului occidentalal Mării Mediterane;
e În urmacelortreirăzboaie punice (264-241; 218-201 şi 149-146 a.Chr.), purtate atât pe uscat,cât
şi pe mare (rerra marique), câtşi pe un vastteatru de război(Sicilia, Italia, Spania, Africa), Romadevine
cel mai puternic stat din zona Mediteranei, eliminându-şi definitiv adversarul de pe scenaistoriei;

»EX OSSIBUS ULTOR”- „Din oasele mele (se va ridica) răzbunătorul” (Vergilius, Aeneis, IV, 625)
e Expresia latină este legată de finalul tragic al poveştii de dragoste dintre eroultroian Enea şi
Didona, regina Cartaginei; iubită şi apoi părăsită de Enea, aceasta se sinucide; aflată în pragul morții,
ca aruncăun cumplit blestem asupra lui Enea şi a urmaşilorsăi, cerând răzbunare supuşilorei cartagi-
nezi.
e Legenda se întâlneşte în epopeea Eneida, aparținând poetului Vergilius (70 - 19 a.Chr.) şi ar putea
oferi un suport mitologico-poetic al războaielorcare amenințaseră Roma timp de aproape două secole.

Publius Cornelius Scipio - Africanus, Hannibal Barcas, comandantul armatelor

învingătorul Cartaginei. cartagineze învins de romani la Zama
(202 a.Chr.)

DIALOG EUROPEAN
gentes - linguae - geographia
Antiquitas Modernitas
Literatura latinăclasică(sec. 1 a.Chr.)— mm Sursă deinspirație pentru literatura, muzica
Vergilius, epopeea Eneida, cartea a şi pictura europeană, subiectulfiind preluat
IV-a, sinuciderea Didonei de-alungul timpului de Christopher Marlowe,
Didona - regina Cartaginei (tragedie), Pietro
Metastasio, Didona părăsită (melodramă),
Henry Purcell, Dido şi Enea (operă lirică);
Rubens, Claude Lorrain, Joshua Reynolds
au înfățișat în picturile lor moarteatragică a
reginei cartagineze.
* Conjuncţiile ———„_ moştenite în toate limbile romanice
lat, quando rom. când; fr. quand;it. quando
quomodo > lat. pop. *quomo rom. cum; fr. comme;it. come
quid / quia > lat. pop. *ki rom.ce; fr. que;it. che
 GRAMMATICA

Mă
"UTesteo conjuncţiea limbiilatine care introduce multe tipuri de subordonate. Distincția se face după
modulverbului din subordonată, prezenţa unorcorelative, precum şi după sensul general alfrazei.

UT + modindicativ
1) valoare temporală - când (exprimă momentul)
2) valoare comparativă - după cum

UT + mod conjunctiv
1) valoare completivă- să, că
2) valoare finală - ca să
3) valoare consecutivă - încât (de obicei există corelative în regentă : fantus, -a, -um = atât de mare ;
tam - atât de)
4) valoare concesivă- deşi (în regentă poatefi prezentun corelativ : tamen = totuşi)

Exercstaj7
1. Identificaţiîn textul lecţiei substantiveleaflate în cazul G şi precizaţivalorile acestora.
2. a) Traduceţi cu ajutoruldicționarului latin-român.
b) Identificaţi valorile conjuncțieiur.
— Caesar, ut constituerat, în Italiam proficiscitur. — Vercingetărix Gallos hortatur ut arma capiant.
— Tanta tranquilitas exstitit, ut se ex eo loco commovăre non posset. — Protinus ut moriar, (tamen)
nonero, terra, tuus.
3. a) Traduceţi.
b) Identificaţi valorile conjuncțieiuz.
c) Găsiţi varianta optimă deînlocuire a subordonatelor introduse de conjuncția ut.
- Pompeius, ut equitatum suum pulsum vidit, acie excessit. — Diviciăcus, ut auxilium petăret, Romam
ad senatum profectus est.
4. Redactaţi un rezumat al legendei legate de întemeierea oraşului Cartagina, folosind informațiile
oferite decartea | a Eneidei, aparținând poctului roman Vergilius.

SENTENTIAE

Auri sacrafames! Blestemată foame de aur!

Caveant consules! Consulii să vegheze!
Vox populi, vox Dei . Glasul poporului, glasul lui Dumnezeu.
 Recapitulare: sintaxapropoziției şi sintaxafazei (1)

LECTIO XII
RESPUBLICA IN PERICULO (II)

În opinia istoricului Sallustius,

adversar neîmpăcat al aristocrației
senatoriale - nobilitas -, declinul evident
al Republicii romane se datorează întru-
totul acestei clase sociale care a desta-
bilizat vechile moravuri şi mentalități
republicane, subminând prin vicii şi
corupție instituțiile tradiţionale ale statu-
lui.

1. lta quod in advorsis rebus

optaverant otium, postquam adepti
sunt, asperius acerbiusque fuit.
Namque coepăre nobilitas dignita-
tem, populus libertatem in libidinem
vortăre, sibi quisque ducăre,trahăre,
rapăre. lta omnia in duas partis
abstracta sunt; res publica, quae
media fuerat, dilacerăta. (/ug., XLI, 4-
5)
2. Sed postquam Roma egres-
sus est, fertur saepe eo tacitus
respiciens (lugurtha) postrămo dix-
isse: „Urbem venalem et mature
perităram, si emptârem invenărit”.
(lug., XXXV, 10)
Aquilier - legionarroman, purtătoral emblemei
legiunii (statuetă de bronz)
VOCABULA
1. opto, -re, -avi, -atum (Vb.= a dori trage
advorsis (arh.) adversis rapio, -ere, -ui, -ptum (vb.) = a luacuforța, a
otium, -ii (n. tihnă răpi, a fura
adipiscor, -i, -deptus sum (vb. dep.) = a abstraho, -cre, - , -ctum (vb.) = a despărţi, a
dobândi separa
asperius (adv. comp.) = maicumplit dilacero, -ăre, -avi, -atum (Vb.) = sfâşia
nobilitas, -ătis (£.) = nobilime
vortăre (arh.) pt. vertăre = a întoarce, a 2. fertur (vb. impers., III sg.) = se spune
schimba ico, -ăre, -spexi, -spechim (vb.) = privi
lubido (arh.) pt. libido, -inis (£.) = dorinţă,bun
plac în cele din urmă
quisque, quaeque, quidque (pron.) = fiecare venalis, -e (adj.) = de vânzare,care se poate
ducere, trahere, rapere (int. istoric - se traduce cumpăra cu bani
cu imperfectul) emptor, -ăris (m.) = cumpărător
traho. -€re, traxi, tractum (vb.) = a lua, a
[II IE
 INFORMATIONES

„PPESPUBLIEAStatFEpiBIEE77
Evoluția structurilor politice republicane romane (II)

VPSFARŞIFULREPUBLICII 133.27 205)

* Criza societății romane:
* acutizarea contradicţiilor sociale latente
(sclavi 7 oameniliberi; plebe z aristocrație + cavaleri
- reformelefraţilor Gracchi
* războaiecu aliații italici (socii)

* Scindareasocietăţii romaneîn două facțiuni rivale: oprimares 7 populares

jj Războicivil (87-83): Marius z Sulla => dictatură (82-79)
plan intern
* Răscoala lui Spartacus (71)

* Conjuraţiile lui Catilina (67-63)

j* Primul triumvirat (60) — Caesar, Pompeius, Crassus
* Războicivil (49-48, Caesar 7 Pompeius)
|* Instaurarea puterii personale - Caesar (45)
* Respingereainvaziei cimbrilor şi teutonilor (Marius, homo novus)
* Război cu Mithridates, regele Pontului
* Campaniile lui Caesar în: Hispania, Gallia, Egipt

| * Instaurarea monarhiei militare (45 - Caesar)

* Asasinarea lui Caesar (44)

plan extem * Al doileatriumvirat (42) — Octavianus, Lepidus, Antonius 7 republicani

Brutus şi Cassius) înfrânți la Philippi în anul 42.

* Războicivil (Octavianus 7 Antonius)

- Bătălia de la Actium (31) = transformarea Egiptuluiîn provincie
romană= sfârşitul războaielorcivile (pax Augusta)

Instaurarea Principatului ca nouă formăde stat — princeps reipublicaeer

senatus, omul cel mai importantîn stat, care reuneşte cele trei prerogative
ale puterii absolute: tribunicia potestas, imperium proconsulare maius et
infinitum, pontifex maximus.

mr
 IUGURTHĂ
e iugurtha - Regeal Numidiei,înfiat de regele Micipsa, unchiulsău, primeşte moştenire o treime
din regat. Treptat, își deposedează verii de moştenire, devenind singurul stăpân al regatului. Unul dintre
veri (Adherbal) fuge la Roma şi cere ajutor senatului roman. Este trimisă o comisie specială de anchetă
în Africa. lugurtha îi corupe pe solii romani şi objine câştig de cauză. În curând îl ucide pe Adherbal
dar şi pe însoțitorii romaniai acestuia, lucru care atrage declaraţia de război a senatului(111 a.Chr.).
Este trimisă o armată romană în Africa, dar lugurtha îi mituieşte pe comandanții romanişi obține pacea.
Războiul cu romanii reizbucneşte (109 - 107 a.Chr.), lugurtha fiind învins (105 a.Chr.) de generalul
Marius. Capturat şi predat romanilor de regele Bocchus, socrul său, este dus la Roma și sugrumatîn
închisoarea Tullianum.

e Personajul sallustian lugurtha poatefi încadratîn tipologia corupătorului, reprezentantal„alterității”

barbare percepute negativ de romani; eleste pus deautorîntr-orelaţie de similaritatetipologică subiacentă
cu personajele romane ilustrative pentru categoria civis malus et pravus (v. Catilina) pentru a evidenția,
prin contrast,tipulcivic ideal al mentalităţii republicane,civis bonus etrectus.

MISCELLANEA

SPQR (SENATUS POPU-

LUSQUE ROMANUS)
e Formulă oficială de reprezen-
tare a statului roman carepublică (în
documente şi inscripții).
e Expresie a democraţiei repu-
blicane, corespunde idealului moral
roman bazat, în viziunea lui Sallus-
tius, pe boni mores (bunele mora-
Monedă romană cu vuri =fides - pietas - libertas, având
suplu SPOR din vremea drept corolar virtus).
imparatului Traian
Codex lustiniani
Corpus Iuris Civilis

DIALOG EUROPEAN
gentes - linguae - geographia
—Antiquitas_— ——Modernitas
e Senatus + populus ——_ Model de organizare politică bicamerală pre-
(senat) (adunarea poporului) luat de majoritatea statelor europene modeme,
SPQR- formăde stat democratică dar şi de Statele Unite ale Americii

e Lex XI! tabulărum - (Legea celor Sursădeinspiraţiea Codului Civil al împăratului

douăsprezecetable - sec. V a.Chr.) Napoleon I, bază a codurilor moderne europene
| - inscripţionate pe douăsprezecetable delegi.
de aramă şi expuse în for
- izvor al dreptului public şi privat
roman
| - în vigoare până în sec. VI p.Chr,
inspiră Codul de legi al împăratului
A bizantin Iustinian (Codex /ustiniani)
Esercata
1. Transformaţi subordonatele ubi... decessit şi postquam adepti sunt folosind valorile conjuncţiilor u4
şi cum învăţate.
2. * Traduceţi frazele cu ajutorul dicționarului din manual.
* Identificaţi valorile conjuncțiiloruzşi cum.
* Analizaţi morfo-sintactic cuvintele subliniate.
* Extrageți propoziţia relativă şistabiliţi tipulacesteia.

— Basilius ut imperatum est facit. — Cum CaesarinGalliam venit, alterius factiânis principes erant
Haedui, alterius Sequani. — Altero die cum oppidum Vellaunodunum venisset, oppugnăre
instituit idque biduo circumvallavit. — Eo (loco), ut erat dictum, ad colloquium venerunt. — Cum
bellum civitas autillâtum defendit aut infert, magistratus quiei bello praesint, ut necisque
vitae
habeant potestatem, deliguntur. — Ac fuit antea tempus cum Germanos Galli virtute superărent. —
Hărum adventu tanta rerum commutatis estfacta,ut nostriproelium redintegrărent.

3. ldentificaţi teme verbale latine în termenii din limbajulinformaticii.

4. Traduceţi:
Livius Andronicus praecipue (maiales) clarusfuit cum Odysseam Homeri convertisset et narravisset
Latine. - Ita vixi ut non mefiustra (în zadar) natum esse existimem.

LA Mythistoria PP

MARCUS VALERIUS CORVUS

Bello cum Gallis exorto, anno Urbis quadringentessimo sexto, Gallus quidam magnitudine atque
armis insignis processit et provocavit unum ex Romanis, qui secum armis decernăret. Tum se Marcus
Valerius,tribiinus militum obtulit. Cum processisset armătus, corvus repente in galea eius consădit.
Mox, commissă pugnă, hic corvus alis et unguibus Galli oculos verberavit. Ita factum est, ut Gallus
facili negotio a Valerio interficeretur, qui hinc Corvi nomen accepit.
(După Aullus Gellius)

e Traduceţitextulcu ajutorul dicționarului din manual.

€ Analizaţi participialele.
e Recunoaşteți valorile conjuncţiei cum.
€ Comentaţi rolul jucat de corvus în această legendă şi, cu ajutorul Dicţionarului de simboluri
(Chevalier - Gheerbrant), încercaţisăstabiliți simbolistica acestei păsări în diverse mitologii.

SENTENTIAE

Legum omnes servi simus, utliberi esse pos- Să slujim toți legilorca să putem fi liberi.
Sumus. ă
Tu regere imperio populos, Romane, O, romanule, adu-ţi aminte să conduci popoarele
memento! prin putere!
Dura lex, sed lex. Legeaeste aspră, dar este lege.
 LECTIO XIII
CATILINAE ORATIO

Discursulesterostit în 63 a.Chr., după pierderea alegerilor consulare câştigate

de adversarul său, Cicero. Catilina îşi depusese candidaturala consulat şi pentru anul
următorcu un program politic populist, sprijinit de păturile sociale interesateîn anula-
rea datoriilor (tabulae novae). De asemenea, în paralel, pregătise, pentru mai multă
siguranţă, şi o armată (cca 300.000 de oameni) încredinţatălui C. Manlius, care arfi
urmatsă intervină în forță în ziua alegerilor, 28 octombrie.

1. Quae quousque tandem patiemini, o fortissămi viri? Nonne emări per

virtatem praestat quam vitam mis&ram atque inhonestam, ubi alienae superbiae
ludibrio fueris, per dedecus amittăre? Verum enimvăro, proh deum atque homi-
num fidem, victoria in manu nobis est, viget aetas, animus valet; contra illis
annis atquedivitiis omnia consenuărunt. Tantummădo incepto opus est, cetera
res expediet. (Cat., XX, 9-10).

2. Tum M. Tullius consul, sive praesentiam eius timens sive ira conmotus,
oratlnem habuit luculântam atque utilem rei publicae, quam postea scriptam
edidit.[...] Ad hoc maledicta alia cum adderet, obstrepăre omnes, hostem atque
parricidam vocăre. (Cat., XXX!, 6 şi 8).

VOCABULA
1. quousque (adv.) = până când
tandem (adv.) = în sfârşit
fortissimi (adj. arh.) =fortissimi
nonne (adv. interog.) = oare
emorior, -mori, -mortuus sum (vb. dep.) = a
muri
praestat (vb. impers.) = este mai bine
per virtutem (Ac. + prep., în loc de Abl. fără
prep.) = cu vitejie
inhonăstus, -a, um (adj.) = lipsit de cinste
ubi (adv.) = unde (în care)
per dedecus = cu dezonoare
ludibrium, -ii (n, = batjocură
amitto, -2re, -misi. -missum(Vb.) = a pierde
enimvero(adv.) într-adevăr
deum (arh.) = deărum (m. G pl.)
proh (interj. +Ac.) = ah!
proh deum atque hominum fidem = ah, credință
a zeilor şi a oamenilor...
vigeo, -Ere, -ui (vb.) = fi în putere
valeo, -£re, -ui, -itum (Nb.) = a fi puternic, a fi
viguros
contra (adv.) = dimpotrivă
consenesco, -€re, -ui (vb.) = a îmbătrâni, a
slăbi
opus est incepto = este nevoie, trebuie să înce-
pem
tantummodo (ad: numai, doar
expedio, -îre, -ivi/. itum (vb.) = a desfăşura,
Conspirație, compl ot
* Termenul este derivat de la verbul
coniurăre (a se lega prin jurământ, a se
asocia,a face o conspirație).
e În deceniul alşaptelea al sec. Ia.Chr., la
Roma se înregistrează instaurarea violenţei
la nivel social, pe fondul corupţiei electo-
rale (ambitus) generalizate de aristocrația
senatorială (nobilitas).
* Instabilitatea socială se manifestă fie
prin organizarea unor activităţi conspira-
tive menite să răstoarne ordinea de stat,fie
prin provocarea deliberată a unortulburări
stradale de amploare şi întreținerea unei
atmosfere de teroare rezultate din înfrun-
tarea grupurilor(coerus) conduse de Clodius
(din partea popularilor) şi Titus Annius (din
partea optimaţilor). Aceste mişcări grupează,
în sistem paramilitar, categorii sociale defa-
vorizate (nobili scăpătaţi, negustori, gladia-
tori, țărani) împovăratededatorii şi gravitând
în jurulplebeisărăcite care cereaîn principal
acordarea gratuită a proviziilor anuale de
grâu (annonae). s—
ceterus, -a, -um (adj.) = celălalt (care rămâne,
restul)
2. praesentiu, -ae (f.) = prezența
sive ... sive (conj. disjunctivă) = fie că ... fie
că
commoveo, -Ere, -movi, -motum (vb.) = a
mişca, a impresiona; în text: conmotus, part.
pf. pas. = commotus
habăre orationem = a ţine o cuvântare
Iuculentus, -a, -um (adj.) = excelent
postea(adv.) apoi
edo, -re, -didi, -ditum (vb.) = a da afară,a da
la iveală
edăre orationem scriptam = a da la iveală dis-
cursulscris(a edita)
= r, om politic şi filosof roman
(106, Arpinum - 43 a.Chr., Caieta).
* Aparține unei familii de cavaleri;
primește o educaţie aleasă,necesară viitoarei
cariere politice (studii de filosofie şi retorică
în Grecia) şi ajunge la demnitatea supremă
în stat (consul în 63 a.Chr.) prin propriile
sale merite (homo novus).
Nehotărât şi versatil, ca atitudine
politică, Cicero atacăaristocrația senatorială
în calitate de homo novus, dar se identifică
cu idealurile acesteia în calitate de consul
şi pater patriae (63 a.Chr.). Iniţial adversar
al triumvirilor (Caesar, Pompeius, Crassus),
exilat în 59 cu aprobarea lui Caesar, trece
aparent de partea acestuia după întoarcerea
din exil. Elogiază virtuțile războinice ale lui
Caesar, dar se bucură de moartea acestuia
şi începe după 44 lupta politică cu Marcus
Antonius,fost apropiatal lui Caesar.
w Cade victimă proscripțiilor organi-
zate de membrii celui de-al doilea trium-
virat (Octavianus, Antonius, Lepidus), la 7
decembrie 43 a.Chr., fiind ucis de soldaţii
lui M. Antonius.
e „Catilinarele” şi „Filipicele”, dis-
cursurile sale politice, parte a importantei
opere oratoricea lui Cicero (105 discursuri),
reflectă participarea directă la evenimen-
tele dramatice legate de sfârşitul Republi
romane.
 Cicero,oratorşi ompolitic. Copie datând
din epocalui Augustus. Roma, Palazzo
dei Conservatori

MISCELLANEA

CONIURATORES- Conspiratori
+ Membrii complotului organizat de Catilina făceau parte din ordo senatărius (ordinul senatorial),
dar şi din clasa cavalerilor îmbogăţiți (ordo equester). Comportamentul antisocial al participanţilor la
complotullui Catilina pare a-şi găsi justificarea nu numaiîn interesele lor materiale comune, cât maiales
în existența unor„accidente”biograficeale acestora,legateîn principal de eşeculcarierei politice: exclu-
dereadin senat, pe motive de imoralitate (P. Cornelius Sura), pierdereaconsulatuluiîn favoarealui Cicero
(L. Cassius Longinus), acuzaţii de corupţie electorală - ambitus (Lucius Vargunteius). Aceştia prezintă,
prin urmare, o serie de carenţede ordin moral care îi apropie de profilul psihologic al conducătorului
complotului, Catilina întruchipare supremăa „răului”reprezentat dearistocrația senatorială coruptă.

DIALOG EUROPEAN
gentes- linguae - geographia
Antiquitas
lat. Lex de ambitu - lege împotriva _——pm
corupției electorale, sancţionând cap-
tarea alegătorilor prin mijloace neper-
mise.
lat. Proscriptio - „proscriere, exilare şi
confiscare de bunuri” defineşte pedeapsa
prin care la Roma cineva era pus în
afara legii şi condamnat la moarte fără
formedejudecată, pentru o vină politică
specifică perioadelordedictatură.
Modernitas
corespondent antic pentru legile electorale mo-
dernecare incriminează aceleaşi practici.
fenomen specific regimurilor autoritare, în care
autoritatea publică privează pe cineva de drep-
turile fundamentale pentru opiniile sale politice.
(v. perioada 1793 - 1794, din timpul Revoluţiei
franceze, numită şi „Marea Teroare”).
 GRAMMATICA

PREPOZIȚIA

* partede vorbire nefiexibilă

* se aşază în faţa unui cuvânt(uneori dupăel) pentru a exprima diferite raporturi sintactice

_—— E Acuzativ. + Ablativ

ante, apud, ad, adversus,. a, a5, absque, abs şi de,
circum, circa, citra, cis, coram, clam, cum, ex şi e,

erga, contra,inter, extra, sine, tenus, pro şi prae.

infra, intra, iuxta, ob,

Postpoziţii + G.
penes, pone, postşi praeter,

prope,propter, per, secundum, causa, gratia

supra, versus, ultra, trans.

1. a) Traduceţi textul.
b) Identificaţiprepozițiile şi regimullor.
c) Analizaţi morfo-sintactic cuvintele subliniate.

— Hunc (Catilinam) post dominationem Sullae lubido maxiima invaseratrei publicae capiundae.
— In tanta tamque corrupta civitate Catilina, id quodfactufacillimum erat, omniumfiagitiorum
atquefacinărum circum se tamquam stipatorum catervas habebat. — Postea Piso in citeriorem
Hispaniam quaestorpro praetore missus est. — Ad haec cognoscenda, idoneum essearbitratus
C. Volusenum cum navilonga praemittit (Caesar). — Quibus omnibus rebus permoti equites The-
veri, qui auxilii causa civitate ad Caesarem missivenărunt, domum contenderunt. — Latrocinla
(Germanărum) nullam habent infamiam atque ea iuventiitisexercendae causafieri praedicant.

2. Identificaţi în textullecţiei substantiveleînsoțite de prepoziţii şi precizaţivalorile lor.

3. Stabiliţi mijloacele sintactice întrebuințate cu valoare stilistică de Sallustiusîn discursullui Catilina.
4. Cicero dezvăluie în senat conspirația lui Catilinaprin cuvintele:
Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra? [...] Nos autem, fortesviri... (Până când în
sfârşit, Catilina, vei abuza derăbdarea noastră? [...] Noi însă,bărbaţi viteji...)
Documenitaţi-vă asupra desfăşurării evenimentelorşi motivaţi asemănarea formală izbitoare.
5. Realizaţi o dezbatere pe aceastătemă.
 TIMOTHEUS DUX (1)

Timothcus, Cononisfilius, erat Atheniensis. Hica patre acceptam gloriam multis auxit virtutibus;
fuit enim disertus, impiger, labori&sus, rei militaris peritus, neque minus civitatis regendae. Multa huius
sunt pracclare facta, sed haec maxime illustria. Olynthios et Byzantiosbello subâgit. Samum cepit: in
quo oppido oppugnando superiore bello Athenienses mille et ducenta talenta consumpserant; id sineullă
publică impensă populorestituit. Cyzicum obsidiâne liberavit. Alia quoquebella feliciter gessit.
(După Cornelius Nepos)

e Traduceţi textul cu ajutorul dicționarului din manual.

e Analizaţi morfo-sintactic substantivele în G şi Abl.

Qui fert malis auxilium, post tempus dolet. Cel care dă ajutor răilor,la sfârşit va regreta.
Saepe remedium malo peius. Adesea remedierea răului este mairea decâtrăul.
Virtute noi i Prin virtute, nu prin viclenie.

zi n ut
ezauitul de angintăvie deIa Bostoteală, Raport (ace. Fa. ERE. Muzeu LOVI, Bare.
ÎNcenti; persohitieaia Afiett sau Alexahaliiei
LimbaLatină -
LECTIOXIV
CATONIS ET CAESARIS IMAGINES

Cate Caesar
Realizarea portretelor paralele ale celor două personalități marcanteale epocii
sale demonstrează că Sallustius stăpâneşte în mod desăvârşit tehnica portretului.
Figurile personajelor aparîn prim-plan, fiind conturate prin câteva trăsături formulate
sumar, dar într-o manieră pregnantă. Deosebit de interesantă este şi utilizarea de
către autora tehnicii contrastului prin prezentareaantitetică a unorcalități aparţinând
celor două personaje, şi nu prin tradiționalaalăturare viciilor şi virtuţilor acestora.

Sed memoria mea ingenti virtute, divorsis moribus fuăre viri duo, M.
Cato et C. Caesar [...] Igitur eis genus, aetas, eloquentia prope aequalia fuăre;
magnitudo animi par, item gloria, sed alia alii. Caesar beneficiis ac munificen-
tia magnus habebatur,integritate vitae, Cato. Ille mansuetudine et misericordia
Clarus factus; huius severitas dignitatem addiderat. Caesar dando, sublevando,
ignoscundo; Cato nihil largiundo gloriam adăptusest. In altero miseris perfu-
gium erat,in altero malis pernicies. Illiusfacilitas, huius constantia laudabatur.
(Cat., LIII, 6; LIV, 1-3)

VOGABULA
genus, -€ris (n.) pentru gens, -ntis (f.)
aetas, (£.) = vârstă
alia alii = altele pentru fiecare
munificentia, -ae (£.) = generozitate
habeor, haberi, habitus sum (Vb, pas.) = fi
considerat
mansuetudo, -inis (f.) = blândeţe, bunătate
fio, fieri, factus sum (vb.) = a se face, a
deveni, a se întâmpla; factus (est) = a devenit
misericordia, -ae (f.) = compătimire, milă
addo, -ăre, -didi, -ditum (vb.) = a adăuga,a da
în plus
dignitas, -ătis (£.) = demnitate(cu referire la
cursus hon6rum)
sublevo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a uşura
ignosco, -&re, -novi, -notum (vb.) = a ierta;
ignoscundo (arh.) = ignoscendo
largior, -iri, -itus sum (vb. dep.) = a dărui(din
belşug); largiundo (arh.) = largiendo
in altero ... in altero = la unul... la celălalt
perfugium, (n.) refugiu
pernicies, -ei (£.) ieire
facilitas, -ătis (£.) îngăduință
constantia, -ae (f.) = statornicie, constanță

e Termen latin derivatdela vir - „bărbat”.
* Defineşte,alături defides,pietas,libertas,
idealul moral roman, constituind valoarea
supremă a acestuia.
e implică o atitudine bărbătească faţă de
problemele personale(vita, mors), cât şi faţă
de cele ale „cetăţii” (civitas).
Reprezintă maiales componenta esenţială
a conduitei morale romane.
e Templele romane închinate divinității
abstracte Virtus (curajul militar), frecvent
asociată cu Honos (onoarea militară),
demonstrează importanța acestui concept în
sistemul mentalităților romane.
su
+ BELLUMCIVILE-
Războiulcivil (49 - 45 a.Chr.]
Breviarium - Scurtă cronologie
e 53 a.Chr. - Senatuldesemnează pe Pom-
peius consul sine collega pentru a restaura
ordinea publică tulburată deluptele de stradă
dintre Clodius şi Milo. Hotărârea senatului
(senatus consultus) accentuează tensiunile
deja existente între cei doi generali, Caesar şi
Cn. Pompeius.
* 51 a.Chr. - Pompeius se alătură hotărârii
senatuluicare solicită încheierea misiunii lui
Caesar în Gallia la 1 martie 50 şi diminuarea
puterii lui militare prin lăsareala vatră a legi-
unilor.
e 49a.Chr.- 7 ianuarie - Senatulîl demite pe
Caesar din toate funcţiile sale şiîl însărcinează
pe Pompeius cu apărarea republicii, dând o
lovitură puternică autorităţii lui Caesar.
- 10 ianuarie - Caesar traversează cu legi-
unile sale râul Rubicon, graniță oficială a
statului roman,refuzând să se supună hotărârii
senatului (Alea iacta est). Caesar declanşează
astfel războiulcivil care va dura pânăîn anul
45.
| |
|
+ MARCUS PORCIUSCATO(UTICENSIG)..”
% Descendental unei ilustre familii de
origine plebeianăcu tradiţii republicane, nepot
al celebrului Cato Maior (234 - 149 a.Chr.),
apărătoral vechilor mentalități (mos maio-
rum) şi adversar al reformelor sociale.
* Continuator altradiţiilor familiei sale
republicane, Cato Uticensis se opune ambițiilor
politice personale ale lui Pompeius şi Caesar,
dar la izbucnirea războiului civil aderă la par-
tida celui dintâi, considerându-l apărător al
vechilorlibertățirepublicane.
e După moartea lui Pompeius (48),
încearcă să continue războiul cu Caesar, de
unulsingur,în numele convingerilor sale poli-
tice. Dupăînfrângerea armatei sale la Thapsus,
Africa,în 46, se sinucide la Utica(Africa).
* august 49 a.Chr. - Ilerda, Spania. Caesar
învinge cele șapte legiuni ale lui Pompeius;
întors la Roma, primeşte pentru prima dată
titlul de dictator,
* august 48 a.Chr. - Pharsalus, Grecia.
Caesar înfrânge pe Pompeius, care se refu-
giază în Egipt; acolo este asasinat în septem-
brie, din ordinul regelui Ptolemeu al XIII-lea;
Caesar este numit dictator a doua oară.
* 48 - 47 a.Chr. - Războiul alexandrin.
Caesar intervine în conflictul dinastic din
Egipt, susținând-o pe Cleopatra împotrivafra-
telui ei, Ptolemeu.
w mai 47 a.Chr. - Caesar învinge la Zela,
în Asia (Veni, vidi, vici), pe Pharnăces, fiul lui
Mithridate, regele Pontului.
* aprilie 46 aChr. - Thapsus, Africa.
Caesar înfrânge trupele optimaților, conduse
de Marcus Porcius Cato, cel mai consecvent
apărătoral principiilor republicane, care se
sinucide la Utica. Reîntors la Roma, Caesar
este numit dictator pentru a treia oară.
e 17 martie 45 a.Chr. - Munda, Spania.
Caesar învinge peultimii partizani ai lui Pom-
peius, punând capătrăzboiului civil.
 MISCELLANEA

cantină la Alexandria (Caesar) la puţintimp după moartealui Pompei, s-a dat înapoi de groază
Pompei ae Tar ius capul acestuia şi [...] a început să plângă. Tuturor tovarășilor şiprietenilor lui
ea a ae aie ciseră prin Egipt şi fuseseră prinşi de regele de acolo, le-a făcut bine şi a căutat să-i
eaZr5 a CPE asui dinRoma le-a scris că cea mai mare și mai plăcută folosinţă a biruinţei este
incetat pe câțiva dintre concetăţenii în i » pi
paralele, Caesar, III,trad. Nicolae Barbu) ienlicare au luptat împotriva sa.” (Plutarh,Veţi
e Ca Maior este autorul primului tratat de agricultură (De agricultura) care abundă
în reţete
mer cale. C aiorecomanda vinulca leac pentru sciatică,iar varza (ola brassica) este considerată cea
mai bună şiutilă legumă, un adevărat panaceuuniversal, fiind leac pentru constipaţie, diaree, insomnie,
artritism, surzenie, migrene, boli cardiace şi hepatice.

DIALOG EUROPEAN
gentes - linguae - geographia
———Aatiauitas— ———Medornitas—
lat. Caesar, nume propriu (cogno- stă la bazatermenilorcusensulde„împărat”
men) devenit titulatură imperială, o în limbile europene, germ. Kaiser, slv. jari
dată cu asumarea lui de către Octa-
vianus Augustus şi menţinut până la
sfârşitul lumii romane.

Monedă romană, sec. 1 a. Chr. - Caesar proclamat dictator.

eee
L___Exercatal,
1. Stabiliţi valoareasintactică a formelor cazuale pronominale: eis.. fuzre şialia alii.
2. Recunoaşteţi cazul formelorverbale nominale din text; stabiliți valoarea lor sintactică şistilistică.
3. Extrageţidin text termenii folosiţi de Sallustius în conturarea personalităţii lui Cato și Caesar.
4. Întocmiţi apoi fişa profilului moralal celor două personaje.
5. Comparaţi-le cuprofilul moral al personajului Catilina.
6. Încadrați tipologic cele trei profile slujindu-vă derelaţia civis bonus et rectus 7 civis malus et
pravus.
7. Organizaţi o dezbatere asupra idealului moral roman argumentându-vă opiniile.

d TMVP
TIMOTHEUS (II)

Idem fuit suis carissimus. Cum Athenis causam pro se dicăret, non solum amici, privatique
hospites ad eum defendendum convenărunt, sed etiam in eis Iason,tyrannus Thessaliae, qui illo tempăre
fuit omnium potentissimus. Hic cum in patriasine satellitibus se tutum non arbitraretur, Athenas sine
ullo praesidio venit, neque Timotheode famadimicanti defuit.
(După Cornelius Nepos)
e Traduceţi textulcu ajutoruldicționaruluidin manual.
€ Identificaţi formele nominale verbale şi verbele deponente.
e Analizaţi-le morfo-sintactic.

SENTENTIAE

Exempla trahunt. Pildele dau imbold.

Virtute duce, comitefortuna. Cuvirtutea călăuză şi cu norocultovarăș.
Victrix causa diis placuit, sed victa Catoni. Cauza învingătorilora fostpe placulzeilor,iar pe,
ceaa învinşilor a îmbrăţişat-o Cato.
 Evaluare 2
e Test sumativ: (9p. + ! p. dinoficiu = 10p.)

1. Traduceţi textul (Car., ZĂ, 7-3) Q2 p.) Ş

Igitur domi militaeque boni mores colebantur; concordia maxuma, minuma avaritia erat; ius
bonumquc apud cos non legibus magis quam natura valebat. lurgia, discordias, simultates cum
hostibus exercebant, cives cum civibus devirtute certabant. In suppliciis deorum magnifici,
domiparci, in amicosfideles erant. Duabus his artibus,audacia in bello, ubi pax evenerat, aequi-
tate, seque remque publicam curabant.

. Treceţi predicatul primei propoziţii la diateza activă. (0,50 p.)

s

3. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele: natura, de virtute, cum civibus, artibus.

(4x0,25p.=1p.)
4. Substituiţi propoziţia subordonată: ubi pax evenerat,printr-o propoziţie participială.
(1p)
5. Numiţivalorile tradiționale romanc caracteristice idealuluicivic al perioadei republicane.
(6 x 0,258 p, = 1,50p.)
6. Intitulaţi adecvat fragmentul tradus, pornind de la conţinutul ideatic al acestuia.
(0,80 p.)
7. Realizaţi un eseu de o paginăîn care să valorificaţiideile textului, aplicându-le unei societăți
europene moderne. (2,80 p)
„Eiropene
LLăitdaia a
* Traduceţi: - Soldaţii au datoria (debere) dea se supune (parzre) comandantului lor. - Haec
domus patris meiest. - Tatăl meuare o casă frumoasă. - Domus Neronis abundatdivitiis. - Gallia |
esteplină (abundăre) de râuri şifluvii. - Nulla re eget sapiens.
e Traduceţi propoziţiile cu ajutorul dicționarului latin-român și identificați valorile conjuncţiei |
ur.
- Pluto, inferorum deus, a love fiatre petiit, ut sibi Proserpinam, Iovis et Cereris filiam, in
matrimonium daret. - Alexander Graeciae populis imperavit, ut ipsi honores decernerent.
e Cronicarul moldovean Grigore Ureche (sec. al XVII-lea) inserează în țesătura naraţiunii sale
portretul domnitorului Ştefan cel Mare (sec. al XV-lea), în scopulde a-i esenţializa caracterulşi de
a fixa exemplaritatea personalității saleistorice:
„Fost-au acestu Ştefan vodă om nu marede statu, mânios şi de grabă vărsătoriu de sânge ne-
vinovat; de multeori la ospețe omoriea fără judeţu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu,şi
lucrulsău l ştiia a-l acoperi şi unde nu gândiiai, acoloîl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde
era nevoieînsuşi se vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu îndărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu
biruia. Şi unde-l biruia alţii, nu pierdea nădejdea,că știindu-să căzutjos,să rădica deasuprabiruito-
rilor.”
(Grigore Ureche, Letopiseţul Țării Moldovei)
Cerinţe:
a) Identificaţi în textul cronicarului român principalele trăsături prin care se conturează por-
tretul lui Ştefan cel Mare.
b) Încadraţi-l tipologic şi alăturaţi-l portretelorlui Cato, Caesar şi Catilina întâlnite în opera
lui Sallustius.
c) Valorificând şi cunoştinţele dobânditela limbaşi literatura română, realizați o compoziţie-
eseu pe tema „Arta portretului în proza istorică latină şi influența acesteia asupra începuturilor ]
prozei istorice românești”,
74 Limba Latină clasa X
 BIBLIA SACRA VULGATA:
NOVUM TESTAMENTUM

După cum se ştie, Biblia sau Sfânta Scriptură este carteasacră a douăreligii impor-
tante: iudaismul şi creştinismul. În alcătuirea Bibliei intră două părţi de mare întindere,
numite Vechiul Testament şi Noul Testament. i
_ Prima secţiune a Bibliei, Vechiul Testament, înglobează scrieri („cărţi”) referitoare
la istoria şi religia vechiului popor evreu, înfăţişate din perspectiva legământului
(testamentum) acestuia cu Dumnezeu. „Cărţile” cu conţinutistoric, profetic, poetic şi
sapiențial ale Vechiului Testamentdin Biblia ebraică au fosttraduse pentru prima oară în
limba greacă, în secoleleIII - II a.Chr., în oraşul Alexandria din Egipt,fiind cunoscute şi
sub numele de Septuaginta (în latină, „şaptezeci”), după legendarul număral învăţaților
iudei care au contribuit la realizarea traducerii în limba greacă.
Cea de-a doua secţiune a Bibliei, Noul Testament (Novum Testamentum) se
deschide cu o serie de patru scrieri cu conţinut istoric şi didactic referitoare la viața şi
mesajul lui lisus Hristos. Grupate sub titlul generic de Evanghelii (v. lat. Evangelium),
aceste scrieri au fost atribuite unordiscipoli sau apropiaţi ailui lisus, numiţi evanghelişti
(lat. Evangelistae) şi anumeMatei(lat. Matthaeus), Marcu (lat. Marcus), Luca(lat. Lucas)şi
loan (lat. Johannes). Evangheliile au fostfixate în scris şi traduse în limba greacă în secolul
| p.Chr., probabil în deceniile următoarerăstignirii lui lisus. Alături de cele patru Evanghelii,
în cuprinsul Noului Testamentintră şi alte categorii de scrieri: Faptele Apostolilor (Actus
ApostolSrum), Scrisorile acestora (Epistulae) al căror conținut înfăţişează activitatea
misionară şi întemeierea primelor comunităţi creştine din Imperiul Roman; o scriere cu
conţinut profetic, Apocalipsa lui loan (Apocalypsis) încheie a doua parte a Bibliei.
Răspândirea creştinismului pe întreg teritoriul Imperiului Roman impune încă din
secolele II-lll p.Chr. realizarea din necesități misionare a primelortraduceri ale Bibliei în
limba latină, cunoscute sub denumirea de Vetus Latina. Limbalatină postelasică devine
limba de cult a noii religii, darşi limbaliterară a scrierilor militante, „apologetice”, repre-
zentate strălucit, în intervalul secolelorII-IV de operelescriitorilor creştini Minucius Felix,
Tertullianus, Cyprianus, Ambrosius, Lactantius, Hieronymus sau Augustinus.
Prima traducere integrală a Bibliei în limbalatină se datorează scriitorului creştin
Hieronymus sau Sfântul leronim (- 350-420). Eaa fost realizată spre sfârşitul veacului
al IV-lea p.Chr., pe baza variantelor greceşti şi ebraice ale textului biblic revizuit de Sf.
leronim şi este cunoscută şi sub denumirea latină de Vulgata (subinţeles versio = „tra-
ducerea cea răspîndită”), întregindtitlul versiunii latine textelor sacre: BIBLIA SACRA
VULGATA.
Evangheliile evidenţiază, prin conţinutullor, cele mai importante evenimente din
viaţa luilisus Hristos (Învățător, vindecător, profet, taumaturg), înfăţişate de toţicei patru
autori din perspectiva dublei naturi, umane şidivine, a personalității acestuia.
Textele selectate din Noul Testamentpentru ilustrarea literaturii religioase de expre-
sielatină aparțin finalului Evangheliilorşi reprezintă episoade biblice înlănţuite cronologic
şi cauzal (rugăciunea din grădina Ghetsimani, moartea pe cruce, misiuneaîncredințată
delisus apostolilor), menite a scoate în evidență prin conținutul şi semnificaţiile lor sensul
sacrificiului şi mesajului cristic.
LECTIO XV

Episodul biblic GETHSEMANI

narează (Mt., 26, 36-47; Mc., 14, 32-
30; Lc., 22, 39-46) evenimentele ulti-
mei nopți petrecute de lisus împreună
cu ucenicii săi, după Cina cea de
taină (Ultima cena), într-un loc potrivit
pregătirii sale pentru greaua încercare la
care ştia că urmeazăa fi supus, a doua
zi. Locul ales este grădina Gethsămani
(ebr. „Teascul de ulei”), de pe Muntele
Măslinilor, învestit, se pare,în geografia Hp (A De
biblică, cu atributele spaţiului sacru, de E. = du =
comunicare cudivinitatea. 93 (NAa i
O dată ajuns aici, lisus cere disci- si Ș (| ş VA sii
polilor să-lfie alături, prin veghealor, în MU VĂ ( ARSA
timpul rugăciunii. Pregătindu-se pentru Me hagi Refl a
moarte, lisus se roagă neîncetat lui 2 pi i
Dumnezeu Tatăl, Părintele Său, părăsit Cina ceade Taină (Icoană pesticlă, Țara
de toți ai săi, care din cauzaslăbiciunii Oltului,sec. al XIX-lea, Muzeul Brukental,
naturii lor umane nu sunt în stare să Sibiu).
veghezealături de el. Episodul se încheie cu prinderea lui lisus, ca urmarea trădării lui
luda Iscarioteanul.

Et egressus ibat secundum consuetudinem in montem Olivărum. Secuti sunt

autem illum et discipuli. Et cum pervenisset ad locum,dixitillis: Orăte ne intrătis
in tentatisnem. Et ipse avulsus est ab eis quantum iactus est lapidis, et positis
genibus orabat dicens: Patersivis, transfer calicem istum a me: verumtamen
non mea voluntas sed tua fiat. Apparuit autem illi angelus de caelo confortans
eum. Et factus in agonia prolixius orabat. Et factus est sudoreius sicut guttae
sanguinis decurrentis in terram. (Lc., 22, 39-44)

VOCABULA
oliva, -ae(f.) = măslin
ibat (imperfect, eo, -ire)> mergea
sequor, sequi, secutus sum (vb. dep.) = a veni
din urmă, a urma
discipulus, -i (m.) = ucenic, elev
intro, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a intra
ne = (ca) să nu
tentatio, -ânis (£.) = temptatio, -ânis (£.) =
ispită,tentaţie
avello, -gre, -vulsi, -vulsum (vb.) = a smulge
cu forța; (fig.) a îndepărta
iacio, -€re, ieci, iactum (vb.) = a arunca, a
azvârli
lapis, -Idis (m.) = piatră
quantum iactus est lapidis = cât s-a aruncat o
piatră / câtla o aruncătură depiatră
pono, -€re, posui, positum (vb.) = a aşeza, a
pune
genu, -us (n.) = genunchi
si (conj. cond.) = dacă
 volo, velle, volui (vb.) = a vrea; în text: vis,
ind. pr., 2 sg. = (tu) vrei
transfero, -ferre, -tuli, -latum (vb.) = a muta,
a îndepărta; în text: transfer (imp. pr., 2 sg.) =
îndepărtează !
calix, -kcis (£.) = cupă, vas de băut
verumtamen (conj). = dartotuşi
fiat (conjunctiv pr., 3 sg., ficri) = să se facă
voluntas, -ătis (£.) = voinţă
autem (conj. advers.) = însă
appareo, -re, -ui (vb.) = a apărea,a se arăta
angelus, -i (m.) înger, vestitor
caelum,-i (n.) = cer
e Textulbiblic al episodului GETH-
SEMANI deţine, pe lângă semnificaţiile sale
teologice, şi importante valenţe literare, con-
cretizate în imagini deo tulburătoare frumu
seţe
şi profunzime. De pildă, metafora centr
ală a
rugăciunii lui lisus, „potirul” (calix), devin
e
simbolal sacrificiului care urmeazăa fi făcut
de lisus în numeletuturor, în timp ce imaginea
preponderent vizuală a picăturilor de sânge de
pe chipul lui Iisus, sugestie a zbuciumuluisău
interior, va intra pentru totdeauna în iconica sac-
rificiului cristic.
conforto, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a întări
prolixius (adv. comp.) = mai stăruitor
agonia, -ae (f.) = agonie, chin de moarte,
zbucium
sudor, -dris (m.) = sudoare
sicut (adv.) = precum, aşa cum
factus est (ind., pf., 3 sg. firi)= s-a făcut
guta, -ae(f.) = picătură
sanguis, -inis (m.) = sânge
decurro, -€re, -curri (-cucurri), -cursum (vb.)
= a curge,a se prelinge,a picura
terra, -ae (£.) = pământ
* Rugăciunealui lisus, impresionantă
prin simplitatea şi dramatismul ei, evidenţiază
dubla natură, umană si divină, a celui care
o rosteşte. Ea marchează asumarea deplină,
de bunăvoie a jertfei, respectiv a morții prin
suferința prin care lisus urmează a-şi împlini
misiunea mesianică.
* Întregul episod sugerează sentiment-
ele de profundă tristeţe (Mr., 26, 37: „Zristis est
anima mea usque ad mortem.) şi singurătate
care îl vor însoţi pe Iisus pe lungulşi durerosul
drum al „patimilor” (passio) început o dată cu
ieşirea lui din spaţiul sacru al grădinii Gethse-
mani.

IESUS
Conform tradiției evanghelice, lisus a fost condamnat la moarte de Pilat din
Pont,la instigarea autorităţilorreligioase evreieşti, după un proces desfăşurat în două
etape: ceadintâi, în fața colegiului preoților evrei (lesus coram synedrio) (Mt., 26, 57-
75; Mc., 14, 53-57; Lc., 22, 54-71; In., 18, 12-27), iarcea de-a doua,înfața autorității
romane (/esus coram Pilato) (Mt., 27, 1-31; Mc., 15, 1-20; Lc., 23, 1-5; In., 18, 28-29,
16). Învestit în calitate de procurator cu puterea absolută (imperium), inclusiv cu dreptul
de a condamna la moarte pe supuşii evrei ai provinciei (ius g/adii), Pilat conduce pro-
cesulluilisus, dar nu este convins de vinovăția acestuia. El face o ultimă încercare de
a-lelibera (v. secvența Barabba), dareste obligat să facăpe placul mulțimii dezlănțuite
a evreilor, care, manevraţi de sinedriu, cer„cu strigăte mari” (Lc., 23, 18) răstignirea
lui lisus (Crucifigatur: „Săfie cruciticat!”). După gestul simbolic al spălării mâinilor (M.,
27, 24: Innocens ego sum a sanguine iusti huius: „Nevinovatsuntde sângele Dreptului
acestuia”), Pilat încredințează soldaţilor săi executarea pedepsei după legea romană.
Maiîntâi biciuit şi batjocorit în public, în curtea pretoriului (in pretorium), lisus este
Condus apoi sprelocul execuţiei, situat în afara oraşului, pe muntele Golgota.

Et venă&runtin locum qui dicitur Golgotha, quod est Calvariae locus. Et

dedărunt ei vinum bib&re cum fellă mistum et cum gustasset, noluit bibăre.
Postquam autem crucifixărunt eum, divisârunt vestimenta eius sortem mittentes.
[...] Et sedentes servăbant eum. Et Imposu&runt super caput eius causam ipsius
Scriptam: HIC EST IESUS REX IUDAEORUM. Tunccrucifixi sunt cum eo duo
latrones, unusa dextris et unusa sinistris. (Mt., 27, 33-39)
 Răatiunirea (ieeană peatielă, Nieula, inceputul sec al XIX-lea,
saleeție particulară, Bucureşti)

A sexta autem hora tenebrae factae sunt super universam terram usque
ad horam nonam. Et circa horam nonam clamavit lesus voce magna dicens:
Heli, Heli, lamma sabacthani?* hoc est: Deus meus, Deus meus, ut quid dere-
liquisti me? Quidam autem illic stantes et audientes dicebant: Hellam vocat iste.
Et continuo currens unus ex eis acceptam spongiam implăvit acetă et inposult
harundini et dabatei bibăre.[...] lesus autem iterum clamans voce magna emisit
spiritum. (Mt., 27, 45-50)
VEBABULA
Christus, -i (m.) = Cristos sau Hristos latro, -Gnis (m.) = tâlhar
IEsus, -u (m.) = lisus dexter, -tra, -trum (adj.) = drept, care este în
passio, -ânis (£.) = pătimire dreapta
crux, crăcis (f.) = cruce sinister, -tra, -trum (adj.) = stâng, care este în
calvaria, -ae (f.) = căpăţână;în text cu majus- stânga
culă, toponim „locul Căpățânii” ten&brae, -ărum (f. pl.) întuneric
bibo,-dre, bibi (vb.) = a bea universus, -a, -um (adj.) = întreg,tot
fel, fellis (m.) = fiere usque (adv.) + ad (prep.) = până la
vinum,-i (n. = vin hoc est = aceasta înseamnă (adică)
misceo, -Ere, miscui, mixtum (vb.) = a ames- ut quid = pentru ce
teca; în text: mistum, part. pf. pas. = mixtum derelinquo,-&re,-liqui. -lictum (vb.) = a părăsi
gusto, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a gusta complet
nollo, noile, nolui = a nu voi illic (adv.) = acolo
crucifigo, -re, -fixi, -fixum (vb.) = a răstigni Helia = Elias, -ae (m.) = Elie (Ilie), profet
pe cruce evreu
vestimentum,-i (n.) = veşmânt, îmbrăcăminte Deus, -i (m.) Dumnezeu
mittere sortem = a trage la sorţi, a-şiatribui continuo(ady.= pe dată, fără întârziere
prin tragere la sorți curro, -&re, cucurri, cursum (vb.) = a alerga
servo, -ăre, -avi, -atum (Vb.) = a păzi spongia, -e (f.) burete
impono, -€re, -posui, -positum (Vb.= a pune acetum, -i (m.) oţet
în, a aplica (h)arundo, -inis (£.) = trestie
capul, -itis (n.) = cap emmitto, -ăre, -misi, -missum (vb.) = a da

* în aramaică, limbă semitică, vorbită în Orientul apropiat în acea epocă

 e Moartea lui lisus pe cruce reprezintă
punctul culminant al sacrificiului cristic.
Apropierea momentului Patimiloreste cunoscută
şi anunțată discipolilor de lisus-profetul (pro-
phaeta) (Mr. 26, 2 : „„Scitis quia biduum Pascha
fier, et Filius hominis tradetur ut crucifigatur”:
„Ştiţi că peste două zile va fi Paştele şi Fiul
Omului vafi datsă fierăstignit.”)
e lisus însuși acordă morţii
semnificația simbolică de „jertfă de ispășire”
cu prilejul ultimei Cine, luatecu ucenicii săi „în
cea dintâizi a Azimilor”- Paștele iudaic. Prin
dăruirea trupului şi a sângelui său (M., 26,28:
„Accipite, et comedite; hoc est corpus meum”:
„Luaţi, mâncaţi, acesta estetrupul Meu”; „Bibite
ex hoc omnes. Hic est enim sanguis meus novi
testamenti, qui pro multis effundereturin remis-
sionem peccatărum': „Beţi dintru acesta toţi. Că
acesta este sângele Meu,al Legiicelei Noi, care
pentru mulţi se varsă întru iertarea păcatelor”,
lisusanticipează „dăruirea”vieţii sale prin eve-
nimentul de a doua zi: moartea pe cruce. El
întemeiază însă prin gesturile sale simbolice
(frângereapâinii, oferirea potiruluicuvin) taina
Euharistiei, sacramental Bisericii creştine,caşi
cel al Botezului.
4% Asemenea vieţii sale, moartea lui
lisus este aşezată sub semnul jertfei, al sacrifi-
ciului, fiind o „moarte-pentru-ceilalţi”, izvorâtă
din iubire. lisus face de bunăvoie ofranda
sale vieţii sale pentru cei mulţi („pentru voi”), fiind
condamnat la moarte chiar la ceasulîn care la
Templul din Ierusalim erau înjunghiaţi mieii de
jertfă pentru Paştele iudeilor (7n., 18, 28; 19, 14,
31). Prin sângele luilisus, Mielul lui Dumne-
zeu (Agnus Dei), se pecetluieşte noul legământ
(Novum Testamentum) al oamenilor cu Dumne-
zeu,iar moartea saeste într-adevăr o „ispăşire”
în sensul „iertării păcatelor” lumii întregi pe
care le-aluat asupră-și.
+ După moartea sa, lisusva fi coborât
de pe cruce de către apropiații săi şi pus în mor-
mântul păzit de soldaţii romani, avertizaţi de
iminenta înviere a acestuia.

Ey

oii (vbotireu de pe cnite ŞI lngtopaneii (GORE BE

(DI (icbetia petice sticlafara Oltului:
d Nicula; tiicepitut see. XIX: Muzeul
set. XIX, Muzeul de de a popalatt:
istorie; Siăfiișoetta) Bustis3tt)

APOSTOLORUMMISSIO
Tradiţia evanghelicăînregistrează (Mt., 28, 1-15; Mc., 16, 1-8; Lc., 24, 1-2; In.,
20, 1-18)şi evenimentulîntemeietoralcredinței creştine:„Învierea din morţi a lui Hris-
tos” (Resurrectio Christi). În ziua de duminică,a treia zi după moartea pe cruce, Hristos
CelÎnviat se face „văzut”, ca o „nouă prezență”înconjurată de lumină, doar martorilor
aleşi de El (Maria Magdalena, cealaltă Marie, cei unsprezece învățăcei) pentru a le
întări convingerea că rămâne alături de ei şi după moarte. Arătându-se „viu” şi „în
trup” celor unsprezece în Galileea, pe munte, unde îi chemase, Hristos CelÎnviat le
încredințează misiunea de a răspândi în toată lumea, ca trimişi ai Săi (Apostoli) şi în
numele Său, Vestea cea bună (Evangelium) a biruinţei Sale asupra răului şi morţii,
Legea cea Nouă (Novum Testamentum)a iubirii frățeşti.

Et accedens lesus locătus estelis dicens: Data est mihi omnis potestas in
caelă et in terră. Euntes ergo docete omnes gentes baptizantes eos in nomine
Patris et Filii et Spiritus Sancti, docentes eos servăre omnia quaecumque man-
davi vobis. (Mt., 28, 16-20).
Et Dominus quidem lăsus postquam lociitus est eis, assumptusestin caelum et
în sedeta dextris Dei. (Mt., 16, 19-20).
 Învierea(icoanăpesticlă, Arpaşulde Sus, a doua jumatatea sec. al XIX-lea,colecţie particulară, București)
VOGABULA
accedo, -ere, -cessi, -cessum (vb.) = a veni
către, a se apropia
do. dăre, dedi, datum (Vb.) = a da a încredința,
a acorda (cuiva) (ceva)
potestas, -ătis(f.) = putere
caelum, -i (n.) = cer
terra, -ae (f.) pământ
eo, ne, ii/ivi, itum (Vb.) = a merge;în text:
euntes (part. pr., m., pl. N.) = cei care merg,
mergând
ergo, conj. = prin urmare, aşadar
doceo, - €re, -ui, -ctum (vb.) = a învăța pe
cineva; în text: docentes(part. pr., N, pl.. m.)
= ceicare învață (pealţii), învățând
omnis, -e (adj.) = tot, toată
gens, -ntis (f.) neam
baptizo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a boteza
e Textul biblic menționează şi faptul
că Apostolii sunt în stare să constate identi-
tateaîn trup şi în persoană dintre Hristos Cel
Înviatşi lisus Cel Răstignitpe cruce în Vine-
rea Mare (Lc. 24,39-43; Me., 16, 9-14).
e Afirmarea în Sfânta Scriptură a
Învierii din morți a lui lisus Hristos con-
(ecl.); în text: baprizantes (part. pr., m., pl., N.)
= cei care botează, botezând
Pater, -tris (m. JumnezeuTată! (ecl.)
Filius, -ii (m.) Fiul lui Dumnezeu (lisus
Hristos)(ecl.)
Spiritus, -us (m.) = forța spirituală care animă
lumea; în text: Spiritus Sanctus = Sfântul Duh
sanctus, -um (adj.) = sfânt
servo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a păstra, a
menţine,a respecta
mando, -ăre, -avi. -atum (Vb.) = a încredința
Dominus, -i (m.) = Dumnezeu (ecl.); în text:
lisus - Dumnezeu, partea Sfintei Treimi
assumo, -€re, assumpsi, assumptum (vb.) = a
ridica, a înălțalacer(fig.)
sedeo, -zre, sedi, sessum (vb.) = a şedea,a sta
aşezat
stituie temeiul, sensul profund al credinței
creştine: lisustrăieşte dincolo şi mai presus
de moarte, face dovada Dumnezeirii Sale şi
deschide prin aceasta oamenilor calea spre
o nouă şi adevărată viață, aceea de după
moarte (/n., 14,6: „Ego sum viaet veritas et
vita, nemovenit ad Paternisi per me”:, „Eu
 sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu
vine Paşti. Înălțarea lui lisus şi „intrarea lui
la Tatăl Meu decâtprin Mine.")
în Slava Tatălui” dezvăluie obârşia Lui
e inălțarea lui Hristos capătă în
cerească, Dumnezeirea. Dar ea dobândeşte
textul biblic (Faptele Apostolilor, 9-11 ) tor-
m ularea metaf
şi sensul inefabil al unei taine aflate mai
etafo rică dede
orică idicare la ceruri” presus de lumea oamenilo
i r, care nu poate fi
(Assumplio
.
/ Ascensia).
R Evenimentul este expri ât prin
primată decât prin simbolurile
si i de credin
i
trăit de Apostoli sub forma despărțirii de ale Bisericii. A
lisus, care are loc la patruzeci de zile după

PE
INFORMATIONES
„ti Tra a
“e Termenfiatirte-
SE)provine
nul grecesc 7ă biblieA .
Dear
: 88
fi are iblia (neutru pl.), cusensul„cărți lion, cu sensul de „veste bun㔺i desemnează
sfinte. îm— evenimentul salvatoral venirii lui Durnezeu în
persoana lui lisus; scriere din Woul/ Testament
consacratăvieții şi lucrării lui lisus Hristos,
„[ 1e5u8 cHaisTuus-—>-
Formă latinăa nunicluiistoric lisus Hristos provinedin gr. /&soi(s
) Christos; forma grecească a pri-
mului nume /Esoi(s) reprezintă preluarea numelui ebraic Josua (literal: „Iahve, mântuieşte!”);
al doilea
nume grecesc (16) Christos („Unsul”, „Cel Uns”) provine din preluarea şi traducerea sensului cuvântului
ebraic Măsiah („Cel Uns”, „Unsul lui Iahve”) care desemnează persoana învestită cu autoritate dumne-
zeiască (v. şi gr. Messias,lat. Messia).
9 S-a născutîn anii 5, 6 sau 7 a.Chr, în timpul domniei împăratului Augustus, la Betleem
,în Iudeea.
Copilăria şi tinerețealui sunt puţin cunoscute. Cele patru Evanghelii oferă însă şi o serie de informa
ţii,
prezente în câteva episoade înlănțuite cronologic şi cauzal (naşterea, vizita celor trei magi, ucidere
a
pruncilor, fuga în Egipt etc.) a cărorintenţie catehetică este evidentă: copilullisus, Fiul Omuluişi Fiul
lui Dumnezeu, a fost desemnat de către prooroci drept Mesia; el este ameninţat încă de la naştere
şi
salvat de Îngerul lui DumnezeuTatăl pentru a pătimi şi învia mai apoi, săvârşind lucrarea de mântuire a
omului prin Legea Sa cea Nouă (Novum Testamentum).
* Tânărullisus apare în public în preajma proorocului loan Botezătorul, fiind botezatde acesta; des-
făşoară apoi, timp de aproximativ trei ani (27 - 30 p.Chr.), o lucrare proprie pe tot cuprinsul Palestinei.
Datorită acestei lucrări, lisusintră în conflictcu facțiunilepolitice şi religioase iudaice (saducheii, fari-
seii), dar şi cu autorităţile romaneale provinciei.
% Este prinsşi judecat la Ierusalim,în centrulspiritualşi politic aliudeilor, pe vremea procuratorului
roman Pontius Pilatus (26 - 36), sub domnia lui Tiberius. lisus este condamnatpe nedreptla crucificare
şi executat într-o zide vineri, primazi a Paşteluiiudaic, probabil pe 7 aprilie, în anul30.
* Întoarcerea lui Hristos la Dumnezeu Tatăl, după Învierea şi Înălţarea lui, deschide perioada de
împlinire a misiunii încredințate de El apostolilor, şi anume răspândirea cuvântului lui Dumnezeu, cu
ajutorul Duhului Sfânt, în aşteptarea Întoarcerii Salecelei de pe urmă.
P————————

"9 Religieapărită îi S6c.T'P.CREpe EEritoriul provinciei romane Palestina, bazată pe credința în

persoana şi învăţăturile lui lisus Hristos, care se răspândeștefoarte repede în interiorul şi exteriorul
statului roman, prin râvna misionară a celordoisprezece apostoli, bucurându-se de adeziunea maselor
de oameni săraci, atraşi de monoteismul şi mesianismul noii religii.
Dupăcăderea Ierusalimuluişi distrugerea celui de-al doilea Templu de împăratul roman Titus (70
p. Chr.), creştinismul se separă complet de iudaism, evoluând cao religie independentă. Timp de trei
secole se înregistrează în Imperiul Roman persecuții ample împotriva adepților creştinismului, socotit o
crimă (crimen laesae maiestatis) şi devenit chiaro religie interzisă (religio illicita). Sub împărații Nero,
Domițian şi Dioclețian au loc cele mai crunte persecuții împotriva creştinilor.
În anul 313 p.Chr., prin Edictul de la Mediolanum (Milano), se acordă libertate de cult creştinilor,
iar din 324, sub împăratul Constantinus [, creştinismul devinereligie oficială a Imperiului Roman.
 A
Medalion de argint cu DSM.
chipul hui Constantin cul ÎIXOYC ZUNTON. tale mainipin
Mare și monograma lui ; i aiCHTYS
MemeICPE) LICINIAFAMIATIDE.
A
5 EAAFRENTLVIXIT)
=

e modelantropologic fundamental, oferit detextele sacre în limba latină (Biblia Sacra);

* aparţine universului de arhetipuri şi figuri emblematice, transcendentale ale umanității, transmițând
acesteia puternicul mesajal creştinismuluioriginar;
e modelulcristic este construit, în opinia specialiştilorîn istoria religiilor (v. MirceaEliade) în jurul
unui „scenariu mitic” prezentşi în alteteologii (cf. hinduismul, budismul); acest „scenariu”este, îndeobşte,
centrat pe conceptul de rheids ânthropos (v. conceptul la M. Eliade, Istoria credințelor şiideilorreligioase,
trad. de Cezar Baltag, Bucureşti, 1981, vol. 2, cap. XXVIII), desemnând „omul inspirat de divinitate”:
Mesia, Fiul Omului dar şi Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul (Redempror) coboară din cer pentru binele
oamenilor - mântuirea (redemptio)şi se întoarce în cer, după Înviere, după ce şi-a îndeplinit prin jertfă de
sine, suferință şi moarte lucrarea.
$ mesajul transmis Umanității de Hristos are ca valoare supremă ideea de „Iubire”care constituie şi
fundamentuldoctrineicreştine. Iubirea propovăduită de Hristos desemnează atâtiubirea creştinului(chris-
tianus) faţă de Dumnezeu (Deus), cât şi pe aceea faţă de „celălalt”, semenulsău. Se impunea fi remarcată
originalitatea viziunii creştine asupra „alterităţii”, percepută atâtîn variantaei pozitivă, „aproapele”(pro-
ximus), câtşi în cea negativă, „duşmanul” (inimicus);
e termenii latini folosiţi în exprimarea ideii de iubire creştină provin din revalorizarea unor concepte-
cheie deja existenteîn mentalulcolectiv al romanilor. Astfel, adevărata iubire a creştinului faţă de Dumne-
zeu, totală,absolută, necondiționată, constă în păstrarea„poruncilor”şiîn împlinirea acestora cucredință şi
adânc respectreligios(cf. şi termenii lat. pietas,fides). lubireafaţă de „celălalt” se poate concretiza într-o
atitudine creştină complexă, care înglobează mila, întrajutorarea, înțelegerea, mărinimia (cf. termenii lat.
caritas, humanitas, misericordia), răsfrângându-se atât asupra celui „apropiat”, câtşi asupra „duşmanu-
lui”.
MR
9 termenecleziastic < gr. Apostolos - „trimis, mesager”; „însărcinat cu o misiune”.
9 se aplică celor doisprezece învăţăcei/ ucenici ai lui Hristos (SimonPetru şi Andrei; lacobşi loan,
fiii lui Zevedeu; Filip, Bartolomeu, Matei şi Toma; Iacob şi Iuda,fiii lui Alfeu; Simon Zelotulşi Iuda
Iscarioteanul);
e aleşi de Hristos să fie „pescari de oameni”, ucenicii trăiescalături deEI, primindu-l „învățătura”
şi sunt martori ai morții, Învierii şi Înălţării lui lisus;
* suntînvestiţi de lisus cu misiunea ca, după Ridicarea Sa la ceruri, alături de Dumnezeu Tatăl,
să-l ducă mai departe lucrarea şi să întemeieze pe tot pământul („pânăla marginile lumii”) Biserica
Universală,reunind simbolic omenirea „într-o singură turm㔺i cu „un singur păstor”(/n., 10, 16).
e Conform tradiţiei, în primele decenii după răstignirea lui lisus, Sfântul Apostol Andrei (< gr.
Andreas = curajos) a evanghelizat Dobrogea. În apropiere delocalitatea Adamclisi, se găseşte peştera în
care se spunecăa locuit apostolul, alături ridicându-se o mânăstire care-i poartă numele.
În anul 60 a suferit o moarte de martir în Grecia,la Patras, fiind răstignit peo cruceîn formăde X.
E
PERSECUTIONES
Persecuţiile întreprinse de împărații romani împotriva adepțilornoii religii (christiani) se datorau,
în principal, refuzului acestora de a accepta cultul imperialşi practicile religioase romane considerate
„păgâne”.
Persecuţiile mai erau determinate şi de presiunea exercitată de opinia publică romană care dispre-
țuia, din principiu, religie care se adresa preponderentsclavilor şi celor săraci, neînţelegându-i dealtfel
nici practicile (întâlnirile nocturne,secrete, viața în comun, folosirea catacombeloretc.).
Pedepsele şitorturile crunte erau aplicate martirilor creştini în locuri publice,în amfiteatre (Colos-
seum), sub forma unuisângerosspectacol, aflatîn concurenţă cu jocurile de gladiatori; execuțiile creştinilor
se desfăşurau după principiile statuate în edictele imperiale: honestiores deportantur, humiliores puniuntur
(„nobilii să fie exilați, [iar] cei de jos săfie decapitaţi”) sau chiar Christianos ad leones(„creştinii [să fie
daţi] leilor”). Numele martirilorcreştini figurează în calendarulbisericesc.

CRUCIFIXIO - „crucificare”, „răstignire”

e termenullatin desemnează o pedeapsă capitală, probabil de origineorientală, aplicată în principal
numai sclavilor, de obicei neromani;
e crucificareaera precedată adeseade torturăsau biciuire, iar instrumentulderealizare al ei (crux) era
compus dintr-o bară orizontală din lemn (patibulum), purtată pe grumaz decel condamnat până la locul
osândei, fixat în spaţiul din afara orașului;
e la loculexecuţiei, bârna era bătută în cuie deasupra unuistâlp vertical, alcătuind o cruce în forma
litereiT (crux patibulata / „crucea Sf. Anton”); dacă bârnasefixa mai jos,având inscripționată, în parteaei
superioară,sentința de condamnare,se alcătuia unalt tip de cruce (crux immisa/ „crucea latină”), pe care
a fost crucificat Iisus Hristos.
ICHTYS - „peşte”
e Printre cele mai vechi simboluri ale artei plastice creştine figurează şi imaginea peştelui. Pentru
cei dintâi creștini cuvântul grecesc deține o simbolistică aparte, secretă, întrucâtfiecare din literele sale
constituia inițialele numelui şi calității lui lisus Hristos: gr. 'IXOYE — in transliterare: „IEsods Christ6s
Theoi Ui6s Soter” — în traducere: „lisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”.

po DIALOG EUROPEAN N
gentes- linguae - geographia
uita ——Modernitas——
* Terminologia fundamentală creştină a fost, în general, moştenită direct din limba latină în limbile
romanice:
lat. J&sus Christus —— fi. Jesus Christ,it. Gesă Cristo, rom. lisus Hris-
tos
lat. basilica < gr. basilike (oikia) = —> rom. biserică (păstrat numai în romanitatea
sală regească; loc de adunare; biserică orientală).
lat. ecclesia < gr. ekklesia = adunarea poporului; E” fr.€glise,it. chiesa,sp. iglesia (în romanitatea
loc de adunare şi judecată; biserică locală, occidentală)
Biserica Universală
lat. crux = instrument detortură; apoi simbolal E” fr. croix,it. croce, rom. cruce, sp. cruz
lui lisus Cristos
lat. angelus < gr. âggelos = sol, mesager —— fi. ange,it. angelo, rom. înger(v. şi germ. Engel,
engl. angel)
lat. Passio Christi = pătimirea lui Hristos. “_—————E> subiect majorşi sursă deinspiraţie inepuizabilă
pentru arta europeană din epoca paleocreştină
pînă în perioada modernă

% Mesajulhristicși limbajulreligiostransmise prin intermediultextelorsacre traduse în limbalatină

au căpătatcaracter ecumenic şi universal,iar creştinismultopitîn substanța moştenirii culturale a Romei
antice devineun elementconstitutiv şi definitoriu al civilizaţiei europene.

* Valori-cheie ale mentalități romane —— Componente ale modeluluiculturalşi spi-

ritual european
Componente esenţiale ale modelului ———= + Conturează şi definesc moştenirea de
cultural şi spiritual romano-creştin limbă,cultură şicivilizaţie transmisă de
Roma antică structurilor Europei moderne
pe m mmmere
| rus N €Romanitas
;. Pitas | Humanitas —[ | Urbanitas ;
Fides a N
țLiber (valoare creștină) === | Humanitas]
baia atasa

lat. Roma, caput mundi - capitală politică şi—— Roma, oraş european, capitalăa creştinismului
spirituală a Imperiului Roman. universal, incluzând şi Cetatea Vaticanului
(imperium in imperio), sediu al papalității şi
centru al Bisericii Catolice.
Limbă de cult: latina 5,
 Moare Modat furam po tir Mie ul, Ina marea îmi DPI)
su MI re tin poante ouale

iiciia 7
1. Adentihenţi încele trei texte biblice mudinte părțile de vorbire Nexibile și urupaţi-le pe categorii mar.
fologice
2. Annlizaţi morfologic și simnctic che două cuvinte aparținând fiecărei categorii
"Tramateraţi In plural propoziţiile
Diliepron imun tun! Angellun aparut cum confurtans. - Diceorbul. Dinclpulus Hlum necu-
run eul
4. Identihicaţi în textele biblice mudinte utilizările comjuncțiilor cum și ut, folosind tabelul din manual.
Transformnţi purticipinlele din texte în propozițiile subordonate corespun/âoare.
-

6. Trnduceţi folosinddicţionarul
Achim vu lupuente ecce turba, ei qul veabatur ludus, unus de duodecim, antecedebat es et appro-
pinaqucvit lenu ut oncularetur cur. lenun cuuteri dixit li: Iuda, scule Wilumn haminin tradin?
eulizuţi schemn frazei de mni sus
==

ferme de proieci (lu alegere)

A. e heulizaţi cu mijloncele voumre o inventigaţie (în zona în care locuiţi), a textelor folclorice sau
religicnane legute de momentele esențiale ale vicţii lui lisus (nașterea sau moartea),
e Înwcemiţi unrepertoriu ul acestori,
e Valorihicuţi-le într-un spectacol cu ocazia sârbâtorilor religioase corespunzătoare,
B. eCitiţiîn traducere poezia Muntele Mâslinilor de Rainer Maria Rilke şi poezia lui Vasile Voicu-
lescu, intitulată /n grădina Cihenimani.
e Stabiliţi sursa de inspirație a celor doi porți,
e identificaţi şi înalte domenii ale artelor (pictură, sculptură, muzicâ) opere cu acecași tema!
e Kealizaţi o compoziţie-eseuurmarindîn principal modalităţile de realizare estetică ale operelor
inspirate de icemoyralia biblica.

Hell pacific, quontam JIU Dei fâcâtorii de pace, câci ei vor fi chemat
vocabuntur. fii ai lui Dumnezeu. (M/,, 3, 9)

Petite, vi dubitur vobls; quaderite, et Invenleria; Cereţiși vi se va da; căutaţiși veţigasi; bateţi
pulsate, e! aperletur vobla, șivi se va deschide! (fe.10, 11,9)
Ne cuntendun ucdvernun hominem Jrustra cum Nu te certa fârâ motiv cu cineva când nu ţi-a
1pme tibi nihil mal! fecerit. făcut nici un râu! (Proverbele, 3, 30)

Omnla tempus haber. “Toate îşi au vremea lor. (Eclesiastul, 3, 1)

Vanitas vanhtatum «i omnla vunitan. O, deșertâciune a deșentăciunilor! Totuleste

deșentăciune. (Fclestastul, 1, 2)

Zi (EI) 7
Evaluare 3 (finală)
e Test sumativ: (9p. + 1 p. din oficiu = 10 p.)

1. Traduceţi textulcu ajutorul dicționaruluilatin-român: Gp)

His rebus ita actis constituta nocte, qua profiscerentur, Cicero per legatos cuncta edoctus
L. Valerio Flacco et C. Pomptino praetoribus imperat, ut in ponte Muivio per insidias
Allobrogum comitatus deprehendant. Rem omnem aperit, cuius gratia mittebantur, cetera,
uti facto opus sit, ita agant, permittit. (Sallustius, Car. XLV 1)
2. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele: actis, qua,per legatos, edoctus, Allobrogum.
(5x0.20p.=1p)
3. Analizaţisintactic fraza. (6x0,30p.=3p.)
4. Precizaţi contextul evenimentelorrelatate de Sallustius. (x1=2p.)

$ Realizaţi o prezentare principalelor aspecte alecrizeirepublicii din sec. I a.Chr., utilizând |.

informaţiile furnizate de schemele din manual; folosiţi şi alte materiale istorice de referinţă
(Th. Mommsen, /storia romană).

e Traduceţi textul cu ajutorul dicționarului latin-român:

Alterum genusest equitum. Hi, cum est usus atquealiquod bellum incidit (quod fere ante Cae-
saris adventum quotannis accidere solebat,uti aut ipsi iniurias inferrentautillatas propulsar- |
ent), omnes in bello versantur, atque eorum ut quisque est genere copiisque amplissimus, ita
plurimos circum se ambactos clientesque habet. Hanc unam gratiam potentiamque noverunt.
(Caesar, B. G., VI, 15).
a) Citiţi în traducere capitolele XIII - XVIII,cartea a VI-a, din Războiul gallic.
b) Evidenţiaţi principalele aspecte referitoare la organizarea socială și viața spirituală a
allilor.
8 c) Stabiliţi eventuale echivalenţe cu organizarealumii romane şi explicaţi-le.

e Traduceţi:
Pater noster, qui esin caelis, Panem nostrum cotidianum da nobis hodie,
sanctificetur nomen tuum, et dimitte nobis debita nostra,
adveniat regnum tuum, sicut et nos dimittimus debitoribus nostris,
fiat voluntas tua, et ne nos inducas in tentationem, sed libera nos a malo.
sicut in caelo,etin terra. Amen.
a) Grupaţi pe categorii morfologice părţile de vorbire studiate din textultradus.
b) Identificaţi părţile de vorbire moștenite de limba română şi stabiliți procentullor.

$ Proiect de grup:„Personaje şi personalități ale lumii antice”

a) Stabiliţi tipologia personajelordin textele studiate.
b) Alegeţi un tip de personaj corespunzător preferințelorvoastre.
c) Individualizaţi personajulalesprintr-o prezentare adecvată mijloacelorvoastredeexpresie.
(grafică, scenicăetc.).
 Tabele gramaticale finale

TABELUL FLEXIUNII NOMINALE

—
Declinarea 1 F,m 342 IM, f 46 IL ss m, f IV M,FĂ |V F,lmB4| vocala temei
k
amicus, homo, ip senatus, BiE res, 46£
eg. amicasă [filius,-it co, -onl exercitus, Ridi facies, 58 eg
E nauta, sati puer, îi Civis, manus, tis în
L vir, & CreMa acus, 3 dies, 4

NV. -a N ti-ae o (zero), /fis/ -es -us -es ş SUBSTANTIV

1
M
G să L m e NN A
D. -ae -o -i -ui -ei U 3
L c
Ac -am -um -em -um -em A Yu
R
Abl. E -a - -ăa - 21
NV. -ae -i -es -us -es p i
G. -ărum -3rum um,/ium -uum -Zrum i E
D. Abl. -is -is -ibus -ibus -abus__|RA x
1
Ac. -as -os -es -us -es L N
N. Ac. V. um o -u s
1
G. a m sis N
D. -o -i -ui u N
L E
Abl. - -e fi -u A U
7 T
N. Ac. V. -a -a n -ua > R
G. -orum -um fum -uum i U
D.Abl. -is -ibus -ibus =
eg. -templum, î35 nomen.-inli /mare. | -genu,fiti L
CLASA 1 (cutreiterminaţii) CLASAa Il-a

A
D * 2 term.
7 LelaruB E sat fort, E
K jenda:
c tentă, eră, ri - 1 term. M = substantive masculine
i
T majoritare
1 ENI, acis F = substantive feminine
V. Îpulchăă, hr hr] —-3term. majoritare
a a îl cel, ME, BI
DECL. E MI MEI (Abse.-i)
 Îi
SUBSTANTIVUL
[E _—Dăclinarea | Declinarea a [l-a
Caz — Feminin Masculin Neutru
Singular Plural Singular Plural Singular Plural
N. amica amicae lupus lupi forum fora
G. amicae amicărum lupi lupărum fori fordrum
D. amicae amicis lupo lupis foro foris
Ac. amicam amicas lupum lupos forum fora
Abl. amică amicis lupo lupis foro foris
V. amica amicae lupe lupi forum fora

Declinarea a III-a imparisilabică Declinarea a III-a parisilabică

_ Masculin Neutru Feminin Neutru
Caz Singular Plural Singular Plural Caz Singular Plural Singular |__Plural
N. miles milites tempus tempăra N. aedes aedes mare maria
G. militis militum tempăris tempărum G. aedis aedium maris marium
D. militi militibus tempări temporibus D. aedi aedibus mari maribus
Ac. militem milites tempus tempăra Ac. aedem aedes mare maria
Abl. milite militibus tempăre temporibus Abl. aede aedibus mari maribus
V. miles milites tempus tempăra V. aedes aedes mare maria

Declinarea a IV-a Declinarea a V-a A

Caz Masculin Neutru _ Feminin
Singular Plural Singular Phiral Singular Plural
N. exercitus exercitus genu genua res res
G. exercitus exercituum genus genuum rei r&rum
D. exercitui exercitibus genu(i) genibus rei rEbus
Ac. exercitum exercitus genu genua rem res
Abl. exercitu exercitibus genă genibus re răbus

A exercitus exercitus genu genua res res

PRONUMELE

Pronumele personal şi reflexiv

Caz Pronumepersonal Refiexiv _]
N. Tsg. EGO II sg. TU 1 pl. NOS II pl, VOS Z
G. mei tui nostri, nostrum vestri, vestrum sui

D. mihi tibi nobis vobis sibi

Ac. me te nos vos se
Abl. me (mecum) te (tecum) nobis (nobiscum) vobis (vobiscum) | se (secum)

V. = tu! = vos! =

Pronumele şi adjectivul posesiv

[Lmeus, -a, um ] tuus,-a, -um | noster, “tra, -trum ] vester, tra, -trum ] suus,-a, -um ]
 Schema generală a declinării pronumelui demonstrativ, relativ, interogativ

N. m. f. n. -i -ae -a/-aet
S. -ius? -Srum -ărum -drum
D. e 3
Ac. -um: -am n. -os -as
Abl. -o -a -0 -is
Decl. N 1 N 1 1 II
NOTĂ: 'Formele din dicționar
1 Terminaţii caracteristice declinării pronominale
> Terminaţie de declinarea a III-a care se aplică pentru pronumele relativ şi interogativ
“ Terminaţie valabilă pentru pronumele hic, qui, quis.

Pronumelerelativ ( şi interogativ)
Si
f.

Pronumele demonstrativ

(acesta)
Singular
[ă
ista
istius,
ist
istam
ista

Plural
istae
istărum
istis
istas
istis

(acesta,el)
Si
f.

eius
ei
cam
ea
 Plural
N. ipsi ipsae ipsa eae iidem eaedem _eădem
: . sorin earun- eorua-
G. ipsorum ipsărum ipsârum esrum cărum
— demdem
D. ispis. eis / iis eis- / iisdem
Ac. ipsos | _ipsas | ipsa cos _| ceas | ca cosdem | easdem |__eădem
AbL. ipsis eis/iis eis- / iisdem

m.

dusrum,

duos, -as,
duobus, -obus,
III-a parisilabică

VERBUL
sum, esse, fui = a fi

Indicativ “Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Sara Stea
es sis ci
est sit !
PREZENT sumus
im
simus
esse
sunt
estis
sint
sii este!
eram essern
eras esses
erat esset
IMPERFECT eramus essemus
eratis essetis
erant essent
eo
i
eris esto!
! futârum
VIITOR fit
erimus esto! futăram
pie (fore) futârus
futăra
eritis estâte | riirum futărura
<runi sunto esse
faii -
fuărim
fuisti fuăris
PERFECT. uit
fuimus fărit
Ret i
fuzrunt foci z 350
(fure)
Tuzram Tuissem
MAI fuăras fuisses
MULT furat faisset
CA fuerămus foissemus
PERFECT fuerătis fuissetis
(aan fuissent
fuăris
VI IITOR fuăritE
fuertis
fuărint
 COMPUŞII VERBULUI sum, esse,fui
se, j = a lipsi, a parte
se, = a prezent, a rOape, a OCro|
IZA se, = a Tipsi
7, se, ase
ersum, Înteresse, =a a CI]
IZA se, =a cale, â
esua, e. praeful =a unte, a conduce
prosum, esse, pro) =a OlOS
Supersum, Superesse, supei = a supraviețui
POSSum, Posse, poti a putea
Notă:
1) La tema prezentului, verbele prosum eg.
şi possum prezintă două radicale distincte, unul pro/ sum, prod esse, profui
pentru formele verbului esse care încep cu con- oz Ref CONS.
soană, celălalt pentru formele aceluiaşi verb care
încep cu vocală.
2) Numai doi compuşi ai verbuluiesse
au formeale participiului prezent: absum şi
praesum (absens, -tis; praesens,-tis).

GERUNZIUL- funcţii sintactice

Caz Complemerit

Habet facultatem PI -
(Are posibilitatea) G-_| visitandi dea vizita atribut
PPR . complement
Venio(vin) D. visitando spre a vizita (£, pl. Ac.) Circ. de scop .
ă (rar folosit)
i Ț i urbes complement
Venio(vin) Ac. aa visitandum pentru vizita Circ. de scoj
| (orașele) (desfolosit
Disco(învăţ) Abl.| visitando vizitând complement
Sintagma gerunzială = gerunziu + C.D. |
Notă: se poate înlocui cu gerundiv + C.D.; traducereaeste aceeaşi.
VERBELE DEPONENTE- formepasive, darînțeles activ
I alor, Cri_anus sum = a devasta
ali-a liceor, icitus sum Za te
a IV-a rior. iri, itus sum = a pune stăpânire (pc)
Ind. pr. Inf.
pers.1sg. prez. INd-Pf. pers. 1se.

VERBELE SEMIDEPONENTE - formeactive — tema prezentului

forme pasive — sfera perfectului

activ, pasiv ______J

1._ | mudeo, e, ausus sum = a îndrăzni
2. aaudeo. tre, pavisus suna se bucura
3. soleo, ere, solitus sum obişnui
4.__| ide, re, fisus sum (+ D). Za se încrede
5. confido,-ăre, ZBsus sum = a aveaîncredere
6. aitmdo,-zre, - fisus sum = a nu avea încredere
SETE)
 —TITIZA
n “SntuuL ia
n. “Spyuo SUBBA BLIOo
anerui
e-îoe-meulo souaue snuupu
EDE Ae
souaw
1904 SUIBAZILIO
2 “aa 002 DIZATILIO,
Vum- “e- “SOEUIO
i _ Ito n2 a
[ Ş , ___150) U 104na Ț mere
“0555 Ia UAL (NULE — SDASSIAEUIO smgxoArtuuo 1oojzod co E
“suassa 'snulossa |! me ui| I2952d e snurasstagulo snumgzaazuo pnrea ţă
€- “9- “NUUJO 20-a Anu teAL 3 VSSIAEULIO YEIQARULIO
etuI0 SEIATUIO
dia
uan- “e- “SNJeLLIO
33 I—- ——
asset sro 4
robie Y &
OPEC |” i sera | =s
5
„_AI9SaSny 9
A ge
jr tv) VULIAAPULO
TITIAeIIDȚ
WUNIgAPLIO
OSSIATILIO SIALI2AEILIO 2
uns “SHso 'Sntuns UInetO ! SUILIAGIIIO MstAnae PPapad
v-“ae- “neuro popiog VI9AEILIO Aero
SUgnetulo .
ai e “52
. S|n 159
US SISUI “uns
Snueu ro E+ E ULIO
UILIAE PSEASUIO
TAPUIO
uan- “e- *Snyeulo di TEOPOUL Propetarr i|
i wdn$ ugsma Aug no
ti mopare mo |. | asa i cruzmuo aaa
îRIUNqEUIO unagueuuo e-"se- i aroseuo SHIQEULIO sosa
MuţuriqetL10 JOIA | “ermueuIo “sormIeuo Smuirzqeuo “
MUIIQEUO Ă ? "snumeuzo 2Ss9 j OIgUIO MQZUIO
MIIQEUIO d um- “Ue- i OJEUIO SIqzu0
sugqetuo g “umumeao oqguro
10qetu0 > a
— - 82
uqopodur 104 no 3 YNIL ONUC TI
Juareuuo IEQEZUIO >
DTaIEILIO = - 5Ş snareuio SngqetuIo =
TULUIaIeLLIO Z Snuiar etuIoo
agrt snurzqeuo
ego yoaprodur Ş
&
INULgIeuIo wapadun| d
ATURIBUULO E SaIzuio seqguio
Suareuio = Urargtul0 uIEQBuI0 4Ss
121gu10 e: | le
AI3UUI0 TRIUELIO 5 i auguu0 snauo o
Spguluuo
VULUUretIIo vuazauq g snueuo 31gul0 SUIauI0 Sntugr MUAZ3Id
VUTUIEULIO TUUIauI0
murgulo Muretl0 3 sueturo o ue
“e
myauro AIMIBLLIO 3 i guo SaUtO seuio
aIg0 suaulo stuetu1o UL3ui0 ou0
220 zeuio 7 | zzopo dtai na
jIqopoduu! uns no gs n3 jopodun
en afara
TIQOpOdUIȚTI £s na
- E =
YAISVd VZILVIG 1Q0poduuj 2 = VInye- “țAB- “94g- “0U.10 | YALLOYV VZALVIa
 ȘIEUIa UIIaA33p
“SULI8 “SUL SULIBAA]EP
e-'9e-“palap zououe SNUIoA3Jap 10uogue
Opu3]3p YUZA3J2P
IONA Wnpuajap pe JOIA
JL “S4I3 “019 SU3A3|9p
un- <2- “Snyaţap O0pualap 013A3]2p.
SEESTp [i]
1507 [10na SREP a
a nizunia0) Y.J04 na 3
TUBESTA3Tap ea735p S
f| iar
"90880 “SNU1 velo 5 masstaal2p _snezanalp >
i (av
e-“oe a8%0
- “ajop «sara «Snur
SUEI2 era
"SE wapad wo 3
Ss SnurassiAajap snuueuoA2[ap joagiad'eo ră
e-“oe-“oțop unu| 2 1958ta
A2]9p 1ex3A
ein312p snt rep “i2
| mep asa pitt? ea sezocarero Ş
a e)
j tun- “o- “smyaţop |_UUT- “2- 'STu2I2p
arossiAlep |___uzearelep Ş
ş 3 snusip W Se no
mdnş Ea SUT la [d E
1503 Se na 2052513 na ti l TEISAS3P)
F 35 ” VULIQAAIOP YanI3A2/2p ”
Şj| i (20| assmarap SUR2AI3P susiafep
mmopp Be
“Sovolp e- iz. “93
în “to “entnaps
n -“maț
e-“oe Ei| vmRIEP iapoq
P2H2d i eau: a SNUIAaI2p
| “sroafop Re ee
i
i
3509
tan: “t9-
IS “SIS “uns 150 “so “uns ii UIgAoPEP “ta
valle
'raryo/3p uim- “e- “srjajap um- “e- 'Snyojap IAS IE Sup
Ă STNSIp 5
A509 85 Ra m-se- i ovuarap
907 e te | ummiaap “somaep
junqajap
TIGII3Ip yuinqa/9p |. cematap
i aiovolep SRIQRI2P soA
carte .
a SA a « i snunqalap
IQa/9p
”
"Snpuafap r Sep | Lo
Z i “unnumyajap siqalep
99213p 3
APUNE) 10Ras a[i INNNNIANS VAL SRE P
IA N9 EI
TRU31355p g TISIEp Ezra
Murura4alap [ss] =
dun | SHaJ2/9p
Smuataip SHEqaI2p
antuau2|2p
031312p
papal şi smurecafep aprodur| &E
s 194219p 1q22 p z
St343j9p
3 Sa12lap Seqa/2p a
—— J21812p 3 429912p Ureq2/2p
— 38 I ESTUBS] E
3 -
TIUESI3P ITUS3P TUE3Ip TU3[p
L) ugureajap VUMAISP
5.
i 819p
va uazarg 2- spuajop 3192p
Sueal2p SH2I2P yuazarq
mureolop mua3p d “Suo]ap Snurgojap Snuia/2p
Ă mI8o]2p mI212p 3 pă Bl2p
i a1ap SUIZALap SHal9p î alep eolep soRp
1eofep 10212p
PerFa Par)
ureof
D 2p 09[9p.
[see a ien IEEEPBE5ap E
ISP TI 13 STUISIp URS n3 Peer ar]
YAISVa VZaLVIa aÂn.ys4p e = tunga- “A9- *923- “0319p [1 YALLOV VZaLVIa

E)
 Vu
"snusa “Snuua soare
e-iae- stiu
1004
20 “so 012
SS9 VU212
Ea, î
"9
“SHȘ aSS9 STI3 EI2g“SO4 LURI oapiad eo
“SIta =]
e- “98- “1951U1
Ca "98-50 „nu vai ş
- 12899 vera sera “area 8 —
“S0Ss9 “UI25s9
van-“o- snsspuu |n e SISU 3 F g
di E 4 Ț ai
| dos 608 na ssy
Ma no | .
în juns
p97-. VUIS “S19Is “SNUUIS Sa si Eî
voor corsa| e- îae- “ssrur a 1aprad
"Sassu 2552 15 “srs “uns a 00 tai
IM- “UB, Um“E “SDSSHU n-se- “Sassu [EI
“5 na
Lgs.09
SROIIV150) urena i j n
„ui TEST | n icei
ugazonțu n
sa
e t JOIA ş
E [I IE EIN
mugur Ş Ă
j ounu sapnu
RL = i. 101ANIANS VAL ZII 10A13 E]
PERI SPAT E | & ACIZI AERUL
Tar TRECI UL SHaapru Sugqopurul
mason vavureqonna 2 smunasonpul numeau vepoduz
Muug12pnui „musgqounu sa0pradurg zu aur
amsarnru mugqeunu saxaur seqanu
suarapnu steqaprui s Won ureqauurtu
E 2309100 2e0aurul ş auuţa Sena Ureaurauii) no
OO IEEE E5 aa J &
ii Punurmaru Toruzuput FEAR 5. Suuapiuu aug
-
'
amana Ver
A
SHEMIUI
juna
n
Srporu pazazd
cata murenuu “mun| 1427224 E “Suayru Snuurgaurtu SNUIRII
maguru ua E inu Iun art
î axa IEu
s I aa
aHA 5 i Seuiu Shui
ear sopnu Ureru
. y
Opru
SRULEI Tg Ş5 13 SRVas 13 ANUL 5 13 Mun na
Ea [PRET pasa [Aaa FREE TI Țardeziea Frog Aeaadair A05aRți0S TEEEBET
YAISVd VZaLvIa AVU) € = Tmsspuu- “YSS1UI €9.13- COJAȚUUI III
YALLOV VZALVIU
 juuiadao
unuo StpIodao
“Sua *sntuuo snuadao ououe
£-tae- “pdeo A urgdao J0NA
: suradao
Mo “Sua '019 0xgda2
vun- “e- “snydeo - JEŞ TOA TI 3
( JE 507 OA T5 | | 3 TUass1d33 Tera a
IP Y JU3ss9 £ snassrdao sngradao moapid to Ș
_
“sma sso snuasso
e: ae- «ded
era “Selo an a
“snuieia 9ap1ad eo
€
3 snur1ass
asstidao
dao mure1exg
zadada0o unt rep 7m
| ua) ' e-'ae-“udeo puntea E d sartdio 3
Ve13 “St13 “uuera 9 urassdao ureradao 3
| uun- “e- “snydeo 3 IEEE ro ase T3 s
g (a12dao) Ss
Wdns i TEI Ta tn ru vun:adao 5
r = Io (291 ossidoo Snpradao penadea
:| enya 2-'se-
Se Juns
“Syso “snuums
jamais i Snurrțradao SSI 2Dapod
Ș 1ugdao sntydoo
“exdzo e-toe- indeo P9P2d Î surgdao doo
“sudeo ass unur
?
adao Led
doo
um“une- 159 “so “ums
“amydea uin- “e- “snydeo Ura FEpasa JENUre no
2559
T1ojunidea i s- 'se- j oyunidea Juaideo
! ui umumydeo *somydeo ; avoudeo snaldeo
um- e- [i uniide» JOIA |. compdeo snuzaideo 204
dea | i 20udeo = | “snmydeo 2650 ioudeo ardea
i 20pdeo m j wun- ue] joudeo saidea
Î - i S “urmgudeo ureideo
— a |
mpanaa INIANIINS denj Ş 104 ro z INTANIAAS VAL EL GA Ta Z
Tnyuar3dea TUeqardEa Ş Tuaiaded yueqoIdea
mupuraradea mupureqoideo z snazadeo sneqaideo 3
muuguadeo „mungqoideo popodu | snuiaadeo snureqoidea yoopradury
suarodeo = sazgdeo seqaideo
a1gdeo z uroigdeo ureqaideo
TE IE Ta 3 a Te Ta DEETa E
înjuerdea S TUerdea gandea ”
i vugundeo puma
vupur.eideo g. i aude sugii deo i eo
snyd
se mugideo Vuazald a snuandeo age snurgideo snumdeo 1592214
; aupdeo „mygide> E ” Ă 1eldeo udeo
; sugideo = i adr seldeo sideo
eide> weideo ordeo
VE]NY ŞS 19 TEI ES No Te! n9
RIdNIEJ ANIuUj AReI3AUIŢ AN3UNȚUO) du RrdIouied ARIUgUI AICI AHounȚuo) "ARESIPUȚ dun |]
YAISVd VZaLvIa Enj e = vunydea“doo *943- oțdeo JI] YALLIY VZALVIA
 493
Vunu3
“SILI9 *SnuuuIa opuatund 10uajue
e: ioa- prumd 2012042 wnpuajund pe JOIA
294 opuanmd
po su ora puatund —
UIn- “E: June
i Ţ niz) 3
—— sarPOLL ISA 5, 13 sepale
*S19aSS9 "SNUI3559 “Smeu ala 5 MNUL TED |
pri
s- “oe- “nrumd e-9e-“nuund 22242 Ş a
cea
3
(av)
5559 “urassa a

“
Je13 *Se12 “Ure1a

unu tepi 2
: 4 s
wun- 'e- “snyrund |" ici î ”
= 150jy se na uuosasny na umană 1apad
ans
i me. aus “ps “Snuuţs| „uns “snso “uns
amd “soanmd e-*oe-mund joapiaq
sTuuunăd 159 «53 +59 4 “uns T
2559 +SIs *
an “ure- ma “Sepund uan- *e- “snurund mdnş
“umatund 7559
TIETSPRI ISPIT ae
1507 y gs na 150) Ure = “sormrumd PR
| aotnuna nguorune asa
um-“e wunuund
JPIA "la
a
VIn- “UIe-
pomi i souund g “unugppund |
Ș souumd > a
Ri 3 INIONIANS VWa.L z
TIS
span[ITI R >
2
Ad, Z n weproduu|
rurureqarund a n N
“mureqaund soapaduzţ e n 9
î 4
=S REPET| EEBESTIS s
ur 3= spendj amd samanta
snt sminnd ză s
urund nvutund 202724d 33 Nisund verundd uund
p muntune serunu
ai
mopiund miund 2
i aasund pini
sug
Sind E urerund oiund
4
etund sosund ISISUSPII S
e no >sosdopod no
[TE Tosa "UnȚUoI ATIEZIPU Tu Tudtored AUŢU AIE IDAUIȚ ATU ATIESIPU IL
YVAISVd VZALVIA 1sdapad e = uingi- “TA!-“aul- “ojund AJ YALLDY VZALVIA
 VALORI CIRCUMSTANȚIALE ALE ABLATIVULUI ABSOLUT

F rata
AbL. abs. Valori circumstan- Abl. abs. ]
. . țiale ale ablativu- RI
„A Participiul pf. pasiv | _Imigbsolut | ..... * Participiul prezeat
Bello confecto .... de anterioritate Germanisfugientibus ...
_ . TEMPORALĂ a îi fug.)
(După cerăzboiula fostterminat...) de simultaneitate (În timp ce germanii fug ....

Exhausto tempore, magister egres- Nostris resistentibus, hostes ad

Sus est. pedes desilugrunt.
(Deoarece timpul s-a scurs, profeso- CAUZALĂ (Ai noştri rezistând, duşmanii au
rul plecat.) descălecat.)
Hostibus victis, cives tamenfelicis- Paucis defendentibus, Caesar
simi non erant. oppidum expugnare non potuit.
(Deşi duşmanii au fostînvinşi, cetă- CONCESIVĂ (Deşi puţini oameni o apărau,
țenii nu erau totuşi foarte fericiţi.) Caesar nua pututcuceri cetatea.)
Traditisjs , 'e dominante,
Voluptate do maximas
postum.3, nos defandăre nem virtutes iacere necesse est.
AS? BReBateg) apăra dacă ammeleau
păra
OSATRO-
CONDIȚIO-
(netpicereadoznipăeee
domină, cele mai

Notă:
1) Ablativulabsolutnuare niciodată valoare FINALĂ sau CONSECUTIVĂ, pentru că circumstanția-
lele finale şi consecutive exprimă acțiuni posterioare regentei.
2) Se observă că traducereaîn limba română urmăreşte diateza folosită în latină (part. pf. pasiv — în
rom., diateza pasivă; part. prezent — în rom., diateza activă)
3) Dacă predicatulablativului absoluteste unul nominal, deoarece verbul essenuare participiu,se va
exprima doar numelepredicativ în Abl., acordat cu subiectul.
e.g. Germani tegimentis parvis utuntur, magna corporis parte nuda.
(Germanii folosesc veşminte scurte, o mare parte a trupuluifiind goală.)
(s.) (nume predicativ)

VALORI ALE SUBORDONATELOR RELATIVE CIRCUMSTANȚIALE

1) valoare finală
Quintus Cicero, Caesaris legatus, Gallum miltit, qui imperatori epistulam ducat. (Q. Cicero, legatul
lui Caesar,trimite un gal [care] să-i ducă comandantuluio scrisoare.)
2) valoare cauzală
Vercingetorix pater, qui regnum totius Galliae appetivissei, ab sua civitare erat interfectus. (Tatăl lui
Vercingetorix, pentru că dorise conducerea întregii Gallii, fusese ucis de tribul său.)
3) valoare condițională
Misera est senectus, quaese oratione defendat. (Nefericită este bătrâneţea dacă se apără cu ajutorul
vorbelor.)
4) valoare consecutivă
Ea libertate (sic) utamur, quae nemininoceat. (Astfel să ne folosim de această libertate, încât ea să
nu dăuneze nimănui.)
5) valoare concesivă
Paulus Aemilius, qui regnum Macedănum vicisset, nihil tamen în suis aedibus intulit. (Paulus Aemi-
lius, deşi îl învinsese pe regele macedonenilor, nua adustotuşi nimic în casa sa.)

Notă: toate subordonatelerelative circumstanţiale se construiesc cu modul conjunctiv. o

 DICȚIONAR LATIN-ROMÂN
A annus, -i (m.) = an
a, ab, abs (prep. + Abl.) = de, de către, de la
abeo, -ire,-ii/ivi, -itum (vb.) = a pleca de
undeva,a părăsi (o demnitate)
Aborigines, -um (m. pl.) = aborigeni (primii
locuitori ai Laţiului)
absque (prep. + Abl.) = fără, afară de
accipio, -re, -cepi, -ceptum (vb.) = a primi,
a simţi, a afla
acerbus, -a, -um (adj.) = aspru, crud; dure-
TOS, groaznic
acriter (adv.) = îndârjit, violent
ad (prep. + Ac.) = la, către, până, spre
adventus, -us (m.) = sosire
adversus (prep. + Ac.) = faţă de, împotrivă
aedificium, -ii (n.) = construcţie, clădire
aedifico, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a clădi, a
construi
Aeneăs, -ae (m.) = Enea(fiul lui Anchiseşi
al Venerei)
affero, -ferre, attuli, allatum (vb.) = a aduce
Agathocles, -is (mm.) = Agatocle,tiran al
Siracuzei
aggredior, -gredi, -gressus sum (vb. dep.) =
a seîndrepta,a întreprinde,a ataca
ala, -ae (f.) = aripă
Albanus, -a, -um (adj.) = alban, al localităţii
Alba Longa
alii ... alii = unii ... alții
alius, -a, -ud, G alterius, D alteri (pron.)
= altul(din mai mulţi)
Alpes, -ium (m.) = Alpii
altitudo, -inis (£.) înălțime, adâncime
altus, -a, -um (adj.) = înalt, adânc
Amphion, -onis (m.) = Amfion, regele Tebei
amplifico, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a mări, a
spori
ancilla, -ae(f.) = slujnică
anni tempus = anotimp
annona, -ae (f.) = recoltă de grâu, aprovi-
zionare cu grâu
ante (prep. + Ac.) = înainte,în faţa
appello, -ăre,-avi, -atum (vb.) = a numi, a
chema
appeto, -&re, -ivi/-ii, -itum (vb.) = a căuta, a
dori; a se îndrepta
apto, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a potrivi, a
pregăti, a echipa
apud (prep. + Ac.) = la, lângă
Aquitani, -Grum (m.) = acvitani
armatus, -a, -um (adj.) = înarmat
artifex, -icis (m., f.) = meşter, creator
arx, arcis (£.) = cetăţuie
asinus,-i (m.) = măgar
Atheniensis, -e (adj.) = atenian
audax, -acis (adj.) = îndrăzneţ
augeo, -Ere, auxi, auctum (vb.) = a spori, a
face să crească, a mări
aureus, -a, -um (adj.) = de aur
Aventinum, -i (n.) = Aventin, una din coli-
nele Romei
avolo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a zbura
departe,a fugi în zbor
B
Basilius, -ii (m.) = Basilius
Belgae, -ărum (m.) = belgi
beneficium, -ii (n.) = binefacere
biduum, -i (n.) = răstimp (de) două zile
blanditia, -ae (f.) = linguşire, măgulire,
ademenire
Brundisium, -ii (m.) = Brindisi (port în
Calabria)
Byzantinus, -a, -um (adj.) = bizantin
caedes,-is (f.) = măcel, omor,crimă
calamitas, -atis (f.) = nenorocire, înfrân-
 gere, dezastru
calor, -dris (m.) = căldură
capio, -ere, cepi, captum (vb.) = a lua, a
apuca,a lua cu forța, a cuceri
Capitolium, -ii (n.) = Capitoliu, una din
colinele Romei
capiundae (arh.) = capiendaev. capio
carus, -a, -um (adj.) = scump, drag
catena, -ae (f.) = lanţ
caterva, -ae (f.) = ceată
causa, -ae (f.) = motiv, cauză, proces, pre-
text; în text causă, Abl. postpoziţie, prece-
dată de G. = pentru,în interesul, în vederea)
Celtae, -ărum (m.) = celți
census, -us (m.) = recensământ
cera, -ae (f.) = ceară
cerno, -cre, crevi, cretum (vb.) = a cerne, a
distinge, a observa
certamen, - înis (n.) = întrecere, dispută,
luptă
certus, -a, -um (adj.) = sigur, anumit,fixat
(certiorfigri = a fi înştiinţat)
circa şi circum (prep. + Ac.) = împrejur, de
jur împrejur, aproximativ
circumeo, -ire, -ivi/eii, -itum (vb.) = a încon-
jura, a parcurge
circumvallo, -ăre, -avi, -atum (Vb.) = a
încercui cu fortificații
cis şi citra (prep. + Ac.) = dincoace, peste
civitas, - ătis (£.) = cetate,stat,trib, neam
clam (prep. + Abl.) = pe ascuns,fără ştirea
coepi, -isse (vb. defectiv de temaprezentu-
lui) = a începe
cognosco, -ere, -novi, -nitum (vb.) = a
cunoaşte,a afla
colloquium,-ii (n.) = convorbire, discuţie
colo, -&re, colui, cultum (vb.) > cultiva, a
seîngriji de,a onora
committo, -ere, -misi, -missum (vb.) = a face
ceva nepermis, a comite
commutatio, -Snis (f.) = schimbare
compleo, -zre, -plevi. -pletum (vb.) = a
umple
concido, -gre, -cidi (vb.) = a cădea, a se
prăbuşi
concido, -€re, -cidi, -cisum (vb.) = a tăia în
bucăţi, a măcelări (în luptă), a nimici
condo, -&re, -didi, -ditum (vb.) = a întemeia,
a funda
confirmo, -ăre, -avi, -atum (Vb.) = a întări, a
încuraja
conicio, -&re, -ieci, -iectum (in + Ac.) (vb.)
= a arunca undeva, a pune, a azvârli
conor, -ari, -atus sum (vb. dep.) = a încerca,
a-şi da silința
consedeo, -Ere (vb.) = a şedea împreună
consilium, -ii (n.) = sfat, adunare, plan,
hotărâre
constituo, -6re, -stitui, -stitutum (Vb.) = a
pune,a aşeza,a institui,a stabili
consulo, -&re, -sului, -sultum (+ D) (vb.)=a
se sfătui,a se îngriji
consumo, -6re, -sumpsi, -sumptum (Vb.) = a
folosi, a cheltui
continenter (adv.) = fără întrerupere, conti-
nuu
contra (prep. + Ac.) = împotriva,în fața
converto, -€re, -verti, -versum (vb.) = a
întoarce, a îndrepta
copia, -ae (f.) = sg. bogăţie, pl. trupe
cor, -dis (m.) inimă, suflet
coram (prep. + Abl.) =înaintea
cornu, -us (n. = corn (de animal); aripă a
unei armatei
corpus, -6ris (n.) = corp, trup
corvus, -i (m.) = corb
cotidianus, -a, -um (adj.) = zilnic
Creta, -ae (f.) = insula Creta
cultus, -us (m.) = cultivare,fel de viață
cum (prep. + Abl.) = cu, împreună cu
cur (adv.) = de ce ?
curriculum, -i (n.) = alergare, făgaş
custodia, -ae (f.) = pază; închisoare, arest
custos, - ădis (m.) = paznic, apărător
 Cyzicus (-os), -i (f.) şi Cyzicum,-i (n.) =
Cizic, oraș comercial pe malul sudic al Pro-
pontidei- Marea de Marmara
D după sine; — fossam = a trasa un şanţ
Daedalus, -i(rn.) = Dedal
de (prep. + Abl) = de, despre, din
dea, -ae(f.) = zeiță
decerno, -€re, -crevi, -cretum (vb.) = a
lămuri, a decide; (mil.) a decide prin forța
armelor
decido, -tre, -cidi (de + cado) (vb.) = a
cădea(jos)
defendo, €re, -fendi, -fensum (vb.) = a
apăra, a respinge
defiagro, -ăre, -avi, -atum (Nb.) = a arde
cumplit
deinde (adv.) = dupăaceea, apoi
deligo, -ăre, -legi, -lectum (vb.) = a alege
demando, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a încre-
dinţa
deminuo, -€re, -minui, -minutum (vb.) = a
micşora,a slăbi
dens,-tis (m.) = dinte
desiderium,-ii (m.) = dorință
desilio, -ire,-silui, -sultum (vb.) = a sări jos,
a coborî
deus, -i (m.) = zeu
dignitas, -ătis (£.) = demnitate
dimico, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a se încă-
iera în luptă, a se lupta
disciplina, -ae (£.) = învățătură
disco, -cre, didici (vb.) = a învăța, a înțe-
lege, a afla
disertus, -a, -um (adj.) = ordonat, clar;
(despre persoane) bun vorbitor, abil
divido, -&re, -visi, -visum (vb.) = a despărţi,
a separa, a împărți
divitiae, -arum (£.) = bogății
do, dăre, dedi, datum (vb.) =
a da
dolor, -Gris (£.) = durere
dominatio, -anis (£.) = stăpânire
, putere
absolută
dominor, -ari, -atus sum (vb. dep.) = a
domina, a domni
donum, -i (n.) = dar
duco, -ere, duxi, ductum (vb.) = a trage
dux, -cis (m.) = conducător, comandant,
călăuză
E
e, ex (prep. + Abl.) = din
egredior, -gredi, -gressus sum (vb. dep.) = a
ieşi, a debarca,a trece dincolo
egregius, -a, -um (adj.) = ales, deosebit,
distins
eiusmodi (eius modi) (G, adv.), idem modus
= deacestfel
emo, -€re, emi, emptum (vb.) = a cumpăra
Ephesius, -a, -um (adj.) = din Efes
Ephesus,-i (£.) = Efes (oraş în Asia Mică)
eripio, -re, -ripui, -reptum (vb.) = a scoate,
a lua
erga (prep. + Ac.) = către, faţă de (sens
favorabil)
erro, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a greşi
eruptio, -ânis (£.) = ieşire violentă
evolo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a-şi lua
zborul, a se înălța, a se avânta
exerceo, -&re, -ui, -itum (vb.) = a lucra
necontenit, a exersa
exhaurio, -ire, -hausi, -haustum (vb.)=a
goli, a seca, a termina
exorior -iri, -ortus sum (v. dep.) = a se
ridica, a apărea, a lua naştere
expeditus, -a, -um (adj.) = uşor (mil. - uşor
înarmat)
expugno, -âre, -avi, -atum (vb.) = a cuceri,
a lua cu forța
exstruo,-€re, -struxi, -structum (Vb.) = a
ridica, a construi
extra (prep. + Ac.) = în afară
exulto, -ăre,-avi, -atum (vb.) = a sări, a jubila
 F gero, -ere, gessi, gestum (vb.) = a purta, a
facinus, -dris (m.) = faptă,nelegiuire, rău-
făcător
factio, -3nis (f.) = partidă, categorie
factum,-i (m.) = faptă, lucrare
facultas, -ătis (£.) = posibilitate, capacitate
fama, -ae (f.) = zvon, veste, vorba lumii,
părere generală, faimă
familiaris, -e (adj.) = de casă, al familiei,
intim (substantivizat:prieten apropiat)
Jateor, -zri, fassus sum (v. dep.) = a mărtu-
risi, a recunoaşte
feliciter (adv.) = fericit, cu rezultat fericit
femina, -ae(f.) = femeie
fere (adv.) = cam, aproximativ
ferrum,-i (n.= fier
fictile, -is (n.) = vas de lut
fictilis, -e (adj.) = de lut ars
figlina, -ae (£.), subînţelesars = meşteşugul
olăriei; (officina — = atelierul olarului)
figălus, -i (m.) = olar
filius, -i (m.) = fiu
finis, -is (m.) = sg. hotar, limită, scop, sfâr-
şit; pl. ţinut, țară
fio,figri, factus sum (vb.) = seface,a
deveni, a se întâmpla
„flagitium, -ii (n.) = faptă scandaloasă, tică-
loşie
fortis, -e (adj.) = viteaz
fortuna, -ae (£.) = soartă, destin
fossa, -ae (f.) = şanţ
frumentum,-i (n.) = grâu
fugio, -ăre, fugi, fugitum (vb.) = a fugi
furor, -dris (m.) = furie, nebunie
G Icărus, -i (m.) = Icar, fiul lui Dedal
galea, -ae (f.) = coif, cască
Galli, -5rum (m.) = galli
Garumna, -ae(f.) = Garona
Germanicus, -a, -um (adj.) = germanic, din
Germania
face; — be/lum = a purta război
Gethsemani(< gr. < ebr.) = Teascul
măslinelor; loc de adunare şi meditaţie
preferat de lisus şi ucenicii săi, situat pe
Muntele Măslinilor
gladius, -ii (m.) = sabie
Graece (adv.) = în limba greacă, grecește
Graeci, -Grum (m.= greci
gratulatio, -ânis (£.) = felicitare, mulțumire,
bucurie
H
habeo, -&re, -ui, -itum (vb.) = a avea (pas.
a fi considerat)
Hannibal, -ălis (m.) = Hanibal (general
cartaginez)
hinc (adv.) = deaici, din acest loc, (temp.)
din acest moment
honestus, -a, -um (adj.) = onorabil, demn de
stimă,cinstit
hospes, -itis (m.) = gazdă, oaspete
hostis,-is (m.) = duşman,străin
humanitas, -ătis (f.) = omenie, bunătate față
de semeni;cultură spirituală, educaţie
1
iaceo, -&re, -ui (vb.) = a zăcea, a sta întins, a
se afla, se întinde
Ianiculum,-i (m.) = lanicul, colină din
Roma închinată zeului Ianus
Iason, -ânis (m.) = Iason
ibi (adv.) = acolo
Icarius, -a, -um (adj.) = allui Icar
impeditus, -a, -um (adj.) = (mil.) împovărat
de bagaje
impensa, -ae (f.) = cheltuială, investire de
bani, (sine —) = fără cheltuială
imperator, -dris (m.) = conducător, coman-
dant, general
 in (prep. + Ac.) = în,faţă de,spre, împo-
trivă
in (prep. + Abl.) = în,la
incendo, -re, -cendi, -censum (vb.) = a
aprinde, a da foc, a ațâța
incertus, -a, -um (adj.) = nesigur
inchoo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a începe
ceva
incido, -ere, -cidi (vb.) = a cădea în
incido, -ăre, -cidi, -cisum (vb.) = a tăia, a
măcelări
incognitus, -a, -um (adj.) = necunoscut
incoliimis, -e (adj.) = teafăr, intact
iudicium, -ii (n.) = judecată, discernământ
indo, -&re, -didi, -ditum (vb.) = a introduce;
- nomen alicui = a da un nume cuiva
infra (prep. + Ac.) = sub, după
ingredior, -gredi, -gressus sum (vb. dep.) =
a intra, a porni
iniuria, -ae (£.) = nedreptate
inopinans, -ntis (adj.) = fără a se aştepta,
luatprin surprindere
inquit (vb. def.) = zice
insignis, -e (adj.) = însemnat, deosebit,
remarcabil
instituo, -€re, -stitui, -stitutum (vb.) = a
pune, a începe,a stabili, a hotărî
integritas, -ătis (£.) = integritate, cinste
intellego, -ere, -lexi, -lectum (vb.) = a
observa, a înţelege, a pricepe,a-şi da seama
inter (prep. + Ac.) = între,printre,în timp
ce
interea (adv.) = în vremea aceasta
interficio, -ere,-feci, -fectum (Vb.) = a ucide
interimo, -ăre, -emi, -emptum (vb.) = a
răpune, a omori
intra (prep. + Ac.) =înăuntru,în
invado, -ere, -vasi, -vasum (vb.) = a se
repezi, a pătrunde,a cuprinde
ira, -ae = mânie
iter, itineris (n.) = drum
iubeo, -re, iussi, iussum (vb.) = a porunci,
a ordona
Iuppiter, lovis (m.) = Iupiter
iuxta (prep. + Ac.) = lângă,potrivit
L
laboriăsus, -a, -um (adj.) = care cere obo-
seală, muncitor, harnic
Labyrinthus, -i (m.) = labirint
lacrima, -ae (f.) = lacrimă
lacus, -us (m.) = lac
Latine (adv.) = latineşte
Latinus, -a, -um (adj.) = latin
Latona, -ae(£.) = mamalui Apolo şi a
Dianei
latrocinium,-ii (n.) = tâlhărie, act banditesc
laurus,-i (£.) = laur, dafin
legatus,-i (m.) = sol, locţiitor al comandan-
tului, trimis
legio, -ânis (£.) = legiune (6000 de soldaţi
subdivizându-se în 10 cohorte, 30 de mani-
pule şi 60 de centurii)
Lemannus, -i (m.) = lacul Leman
lex, legis (£.) = lege
liber, -bri(m.) = carte
liber, libera, liberum (adj.) = liber
liberi, -Grum (m.pl.) = copii
litigiosus, -a, -um (adj.) = certăreţ
loquax, -ăcis (adj.) = vorbăreţ
loquor, -i, locutus sum (vb. dep.) = a vorbi
ludus, -i (m.) = joc, şcoală
Iuxus, us (m.) = exces, lux, fast
M
magnitudo, -inis (£.) = mărime
maiestas, -âtis (f.) = măreție, maiestate,
demnitate, autoritate
maneo, -Ere, mansi, mansum (vb.) = a
rămâne
Matrăna, -ae (f.) = Mama
maxime (adv.) = foarte mult,în cel mai înalt
 grad
maxiimus, -a, -um (adj.) (arh.)=> maximus,
-a, -um
membrum, -i (n.) = membru (al corpului),
parte
mens,-tis (f.) = minte,spirit, gând
mensa,-ae (f.) = masă
merallum, -i (n.) = metal (pl. mină)
metus, -us (m.) = teamă
miles, -itis (£.) = soldat
Minos, Minois (Ac. Minoem/Minoa) (m.) =
Minos, regele Cretei
miser, -&ra, -&rum (adj.) = nenorocit, nefe-
ricit
miseret me (impers. + G) = mi-e milă de
mitto, -€re, misi, missum (vb.) = trimite
monitus, -us (m.) = îndemn,sfat
morior, mori, mortuus sum (vb. dep.) =a
muri, a pieri
mors, mortis (£.) = moarte
mortalis, -e (adj.) = muritor
moveo, -Ere, movi, motum (vb.) = a mişca
mox (adv.) = în curând, de îndată
multitudo, -inis (£.) = mulţime
murus, -i (m.) = zid
muto, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a schimba, a
preschimba
mythistoria, -ae (£.) = povestire legendară,
legendă
necessarius, -a, -um (adj.) = necesar, obli-
gatoriu
neco, -ăre, -avi, -atum (Vb.) = a omori
negotium, -ii (n.) = ocupaţie,treabă, afa-
cere, însărcinare, misiune
nemo, -Inis (pron.) = nimeni
nepos, -dtis (m.) = nepot
nihil (adv.) = nimic
Nioba, -ae(£.) = fiica lui Tantallus și soţia
lui Amphion,regele Tebei
nocte sau noctu (adv.) = în timpulnopții
(DR NETpE
nomen, -nis (n.) = nume
nonnumquam (adv.) = uneori
nox, -ctis (f.) = noapte
nunc (adv.) = acum
nunquam (numquam) (adv.) = niciodată
nuntius, -ii (mn.) = vestitor
o
ob (prep. + Ac.) = înainte, din pricina
obsidio, -ânis (f.) = asediere, asediu
oculus, -i (m.) > ochi
offero, -ferre, obiuli, oblatum (vb.) = a pune
în faţă,a prezenta,a arăta, a oferi
olim (adv.) = odinioară
Olynthos (-us), -i (£.) = Olint (oraş în penin-
sula chalcidică)
oppidum, -i (m.) = oraş (întărit), cetate
oppugno, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a ataca
opus (n. indeclinabil) = lucru necesar (opus
est = este nevoie)
opus, -&ris (n.) = lucrare, operă
oratio, -Gnis (f.) = cuvântare, discurs
orator, -ris (m.) = orator
orbis, -is (m.) = cerc; — terrae/terrarum =
suprafața pământului
orior, -iri, ortus sum (vb. dep.) = a se naşte,
a începe,a seînălța, a răsări
oro, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a cere, a ruga
Osce (adv.) = în limba oscă
palam (adv.) = pe faţă
paro, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a pregăti
passus, -us (m.) = pas (măsură de lungime
decirca 1,5 m)
pater, patris (m.) = tată, cap de familie,
părinte
pPaucus, -a, -um (ad)j.) = puţin
pauper, -is (adj.) = sărac
pax, -cis (f.) = pace
pecuniae, -ae (f.) = bani
pelăgus,-i (n.) = largul mării, mare
pello, -cre, pepuli, pulsum (vb.) = a res-
pinge, a îndepărta
penes (prep. + Ac.) = în puterea
penna, -ae (f.) = pană; (pl.) aripă
per (prep. + Ac.) = prin,în timp de, pe
perduco, -€re, -duxi, -ductum (vb.) = a duce,
a conduce,a construi
permoveo, -Ere, -movi, -motum (vb.) = a
mişca puternic, a impresiona
perpetuus, -a, -um (adj.) = veşnic
Persae, -ărum (m.) = perşi
persequor, -sequi, -secutus sum (vb. dep.) =
a urmări fără încetare, a urma
pertineo, -&re, -ui (vb.) = a seîntinde,a
duce către,a se referi la
pes, pedis (m.) = picior
pelto, -€re, -ivi/-ii, -itum (vb.) = a cere, a se
îndrepta
Phocio, -Snis (m.) = om politic atenian
pie (adv.) = cu pietate
poculum, -i (n.) = pahar
pono,-ăre, posui, positum (vb.) = a pune
post, pone (prep. + Ac.) = după, înapoi
postea (adv.) = după aceea, apoi
potens, -ntis (adj.) (part. pr. vb. possum) =
care are putere, puternic
potior, -iri, potitus sum (+ Abl./G) (vb. dep.)
= a punestăpânire pe ceva
prae (prep. + Abl.) = înainte, din
praedico, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a spune
în public, a declara, a dezvălui
praedico, -€re, -dixi, -ctum (vb.) = a spune
înainte, a recomanda, a prezice
praemitto, -ere, -missi, -missum (Vb.) = a
trimite înainte
praemium, -ii (n.) = răsplată, recompensă
praesto, -ăre,-stiti, -stitum (-statum) (vb.) =
a se distinge,a fi superior,a întrece
praeter (prep. + Ac.) = pe lângă, afară de
primordium, -ii (n.) = început
principatus, -us (m.) = conducere, suprema-
ție, rang
pro (prep. + Abl.) = pentru,înaintea
probus, -a, -um (adj.) = cinstit
procedo, -ăre, -cessi, -cessum (adj.) = a
merge înainte, a înainta, a ieşi
proelium, -i (n.) = luptă, bătălie
proficiscor, proficisci, profectus sum (Vb.
dep.) = a pleca
prolabor, -labi,-lapsus sum (vb. dep.) = a
aluneca (în jos), a cădea, se prăbuşi
prope (prep. + Ac.) = aproape
propter(prep. + Ac.) = din pricina, alături
provoco, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a chema
afară
proximus, -a, -um (adj. superl.) = cel mai
apropiat i
pugno, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a lupta
punio, -ire,-ivi, -itum (Nb.) = a pedepsi
puto, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a socoti
a
quaero, -€re, -sivi, -situm (vb.) = a căuta să
afle, a dori să ştie
quidam, quaedam, quoddam (pron. şi adj.)
= cineva, ceva; oarecare, unul
quidem (adv.) = într-adevăr, de fapt
quisquis, quidquid (adj. nehot.) = oricine,
once
quisquam, quidguam/quicquam (pron.şi adj.)
= cineva, vreunul
quondam (adv.) = odată,altădată, odinioară
R
ratio, -ânis (£.) = socoteală, afacere, interes,
plan, judecată, rațiune, doctrină
recte (comp. rectius) (adv.) = drept
redigo,-cre, -egi, -actum (vb.) = a aduceîn,
a traduce
redintegro,-ăre, -avi, -atum (vb.) = a reîn-
noi, a reîncepe
reduco, -ere, -duxi, -ductum (vb.) = a aduce
înapoi, a retrage
 regius, -a, -um (adj.) = regesc, regal
regno, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a domni, a fi
rege
regnum,-i (n.) = putere regală, domnie,
conducere, regat
ego, -ere, rexi, rectum (vb.) = a conduce, a
dirija
relinquo, -€re, -liqui, -lictum (vb.) = a lăsa
în urmă, a părăsi
repente (adv.) = deodată, pe neaşteptate
reservo, -âre, -avi, -atum (vb.) = a păstra, a
pune deoparte
resisto, -ere, restiti(vb.) = a se opri, a
rezista
restituo, -€re, -ui, -utum (Vb.) = a punela
loc,a restabili, a reda
retineo, -Ere,-ui, -tentum (vb.) = a reţine, a
opri
risus, -us (m.) = râs, râset
s feţie
sacer, sacra, sacrum (adj.) = consacrat unei
divinități, sfânt
sacerdos, -Gtis (m.) = preot
sacrum, -i (m.) = ceremoniereligioasă
sagitta, -ae(f£.) = săgeată
Salamis, -înis (£.) = Salamina (insulă)
Samus,-i (£.) = Samos (insulă în marea
Egee)
satelles, -itis (m.) = soldat din garda rege-
lui; fig. om de casă,slujitor
satis (adv.) = suficient, destul de
saxum, -i (n.) = piatră
scientia, -ae (f.) = ştiinţă, cunoaștere
scio, -îre, -ivi (ii), -scitum (vb.) = şti
Scipio, -5nis (m.) = cognomen al unei
ramuri din gens Cornelia căruiaîi aparţi-
neau cei doi Scipioni, învingători ai Cartha-
ginei
scribo, -ere, -psi, -ptum (vb.) = a scrie
secundum (prep. + Ac.) = după, potrivit cu,
de-a lungul
Senones, -um (m.) = senoni, neam din
Gallia
sepelio, -tre, -pelivi/-ii, -pultum (vb.) = a
îngropa
Sequăna, -ae (f.) = Sena
signum, -i (m.) = semn, semnal
silentium, -i (n.) = linişte
similo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a simula, a
se preface
sine (prep. + Abl.) = fără
singuli, -ae, -a (num.) = unul câte unul,
fiecare
sol, solis (m.) = soare
solum, (adv.) = numai; non solum ... sed
etiam = nu numai ... ci şi...
solvo, -ere, solvi, solutum (vb.) = a desface
(ceva), a rupe,a topi
sordidus, -a, -um (adj.) = murdar, de dispre-
țuit
sors,-tis (f.) = sorţ (tăbliță de lemn, metal
sau pietricică); tragere la sorţi, oracol, pro-
specto, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a privi
stipator, -Gris (m.) = însoțitor
strenitus, -a, -um (adj.) = harnic
sub (prep. + Ac.) = sub, spre,la; (prep. +
Abl.) = sub, la
subter (prep. + Ac.) = sub, dedesubt; (prep.
+ Abl.) = sub
super (prep. + Ac.) = deasupra, peste; (prep.
+ Abl.) = pe, despre
superbia, -ae(£.) = trufie
supero, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a ieşi dea-
supra;a fi superior, a întrece,a învinge
supra (prep. + Ac.) = deasupra, peste
suspicio, -ânis (£.) = bănuială, suspiciune
T
tabesco, -ere, -bui (vb.) = a setopi
taceo, -Ere, -ui, -itum (vb.) = a tăcea
talentum, -i (n.) = talant; la greci: greutate,
monedă de argint
tam (adv.) = atât (de)
tamquam (adv,) = ca(şi), întocmai ca (cum)
tantus, -a, -um (adj.) = atât de mare
taurus, -i (m.) = taur
templum,-i (n.) = loc sfânt, lăcaş (sfânt),
templu
tempus, -dris (n.) = timp, vreme
ter (num.) = de treiori
Thebae, -ărum (f.) = Teba (oraş în Grecia)
Thebani, -Grum (m.) = tebani (locuitorii
Tebei)
Thessalia,-ae (f.) = Tesalia (regiune în
nordul Greciei)
Timotheus, -i (m.) = Timoteu, generalate-
nian,fiul lui Conon
totus, -a, -um (adj.) = tot, întreg (se declină
pronominalG - ius, D-2)
trado, -ăre, tradidi, traditum (vb.) = a trans-
mite,a încredința, a preda
traduco, -&re, -duxi, -ductum (vb.) = a trece
dintr-un loc în altul/peste
trans (prep. + Ac.) = peste
transeo, -îre,-ii/ivi, -itum (vb.) = a trece
tribunus, -i (m.) = tribun; — militum = tribun
militar
trini, -ce, -a (num.) = câte trei
tristitia, -ae(f.) = tristeţe, mâhnire
Zroiani, -Grum (m.) = troieni
tutus, -a, -um (adj.) = sigur, fără primejdie
trannus, -i (m.) = rege, conducător; tiran,
despot
U
ultra (prep. + Ac.)> dincolo de
unguis, -is (m.) = unghie (la om); gheară (la
animale)
usus, -us (m.) = folosire, folosinţă, practică
utrum ... an (particulă interog.) = dacă ...
sau
uxor, -ăris (£.) = soție
v
Vellaunodiinum (n.) = Vellaunodunum, oraş
al senonilor
verbero, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a bate, a
lovi, a izbi, a ataca
verga, -ae(f£.) = creangă
versus (postpoziţie + Ac.) = către,în direc-
ţia
verto, -cre, -ti, -sum (vb.) = a întoarce, a
înlocui, a schimba
verum (adv.) = într-adevăr
verum,-i (n.= adevăr
vincio, -îre, vinxi, vinctum (Vb.) = a lega, a
pune în lanţuri
vinco,-re, vici, victum (Vb.) = a învinge
visito, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a vedea, a
vizita
vitium, -ii (n.) = cusur, defect, lipsă, viciu
vitupero, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a dojeni,
a critica
vivus, -a, -um (adj.) = viu
voco, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a chema (stri-
gând); a numi
volo, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a zbura
voluptas, -atis (f.) = plăcere
vulnero, -ăre, -avi, -atum (vb.) = a răni
 Abrevieri 2
Praefatio 3
Caius lullus Caesar- Vita et opus 4
Lectio |. Gentes Galliae
Recapitulare: substantiv, adjectiv, pronume, numeral. Comparația neregulată a adjectivelor;
complementul comparativuluişi superiativului 5
Lectio Ii. Bellum Heiveticum
Verbul: moduri şi timpuri derivate din tema supinului; diateza pasivă 10
Lectio Ill. Bellum Germanicum
Verbul: participiul: Moduri şi timpuri derivate din tema perfectului - diateza activă; timpurile com-
puse - diateza pasivă. Panticipialele absolute şi relative 16
Lectio IV. Expeditio in Britanniam
Verbul: infinitivul. Sintaxafrazei (I): subordonatele infinitivale (Ac.+int. / N.+int.) 22
Lectio V. Motus Galliae
Sintaxa propoziției (1): funcțiile cazurilor nominativ, vocativ, genitiv. 26
Lectio VI. Mores Germanorum
Sintaxa propoziției (II): funcţiile cazului dativ. Sintaxa frazei (II): subordonatele relative 32
Lectio VII. Mores Gallorum
Sintaxa propoziției(Il): funcţiile cazului acuzativ; complementul circumstanţial de loc _____— 37
Evaluare 1 42
Caius Sallustius Crispus - Vita et opus 43
Lectio VIII. Historiam scribere
Recapitulare:sintaxa propoziției şi a frazei 44
Lectio IX. Catilinae imago
Sintaxa prop oziţiei (IV): funcţiile cazului ablativ. 47
Lectio X. Primordia Romani populi
Valorile conjuncției cum (consolidare) s2
Lectio XI. Respublica in periculo (1)
Valorile conjuncției ut (consolidare) 56
Lectio XII. Respublica in periculo (II)
Recapitulare: sintaxa propoziției şi sintaxa frazei(|) 60
Lectio XIII. Catilinae oratio
Prepoziția (consolidare) 64
Lectio XIV. Catonis et Caesaris imagines
Recapitulare:sintaxa propoziției şisintaxa frazei(N) 59
Evaluare 2. 72

Literatura religioasă. Biblia Sacra Vulgata: Novum Testamentum 73

Lectio XV. Passio Christi: Gethsemani;
lesusin cruce moriens
Apostolorum missio
74
Recapitulare finală: sintaxa propoziției; sintaxa frazei,
Evaluare 3 (finală) 83

Tabele gramaticale finale 84

Dicţionarlatin-român 95
 Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţieişi Cercetării.
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3787 din
5.04.2005 în urma licitaei organizate de câtre Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
este realizat în conformitate cu programa analitică aprobată prin Ordin ai
ministrului Educaţieişi Cercetării nr. 4598 din 31.08.2004 şi este distribuit gratuit
elevilor.
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
. i Starea manualului"
sm mana* a Seoaa sta ta primire, la retumare
1
2
3
a
7 Starea manualului seva înscrie olosind Termeni: nou, bun. îngrit.
„nesatisfăcător, deteriorat.
Cadrele didacticevor controla dacă numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie să facă nici unfel deînsemnări pe manual.

DescriereaCIP a Bibliotecii Naţionale a României

VLĂDULESCU, CIREŞICA
Latină: clasa X-a Cireșica Vlădulescu, Despina Mincu-Georgescu,
Doina Ionescu. - Cj Napoca : Dacia, 2005
Bibiiogr.
ISBN 973-35-1962-6
1. Mincu-Georgescu, Despina
1. Ionescu, Doina
811.124(075.35)

E Editura Dacia
Cluj Napoca: 400620 Si. Fabricii m. 7, EL. |. Ap. 65, 68
tel. 0264/45 21 78, O,P. 1, C.P.160
e-mail: oficeBediuradacia.ro, www.edituradacia.ro
Bucureşti: st. lacob Negruzzi,nr. 46, sector1, 0. P. 12
1elax 021/222 24 82

Ne. comandă: 5250

 Referenţi: Prof. dr. Mariana Bâluță-Sculity
Prof. dr. Gheorghe Ceuuşescu
Prot. dr. Remus Rus

Abrevieri
act. activ m. masculin
adj. adjectiv Mc. Evanghelia după Marcu
adv. adverb mil. militar
arh. arhaism Mt. Evanghelia după Matei
cca. circa n neutru
C.D. complement direct ob. obiectul
CI. complement indirect part. participiu
circ. circumstanțial pas. pasiv
comp. comparativ pers. persoana
conj. conjuncție pf. perfect
Cp. . grad comparativ pl. plural
decl. declinare pos. posesiv
def, defectiv pr. prezent
DEX Dicţionarul explicativ ul pred. predicat
limbii române prep. prepoziție
ebr. ebraică pron. pronume
ecl. ecleziastic prop. propoziţie
eg. exempli gratia pt. pentru
£ feminin PV. predicat verbal
fig. sensfigurat PN. predicat nominal
fr. franceză R. radical
germ. germană s. subiect
gr. greacă sg. singular
imp. imperativ slv. slavă
impers. impersonal Sp. grad superlativ
impt. imperfect sp. spaniolă
In. Evanghelia după loan subst. substantiv
ind. indicativ superi. superlativ
inf. temp. temporal
interj. trad. traducere
interog. v. vezi
it. vb. verb
lat. vb. dep. verb deponent
Le. Evanghelia după Luca
 S.C. Tipografia Cassandra S.R.L.
=) a Bd. Biruinţei nr. 81-83, Pantelimon,Jud. Ilfov
Cod Unicde Înregistrare: 6205064
(CASSA) Registrul Comerţului: ) 23/2647/2002
DRA :e/tax:01/491.75.31, 0722.291.275
iii)