Tema 1. Procesul epidemic.

Structura, factorii şi
mecanismul de dezvoltare a procesului epidemic.
Manifestările procesului epidemic.

Exerciţiul 1. De expus schematic structura procesului epidemic, pe orizontală

şi pe verticală.

1.  Sursa de agenți 2.Mecanism de 3. Receptivitatea populației

patogeni transmitere

1.    1.  Fecal-oral Sensibilitatea înaltă a organismului

fața de agenți patogeni. Lipsa
    Antroponoze: 2.  Respirator imunității.

 Bolnavi infecțioși 3.  Parenteral(natural,

 Purtatori de artificial)
germeni infecțioși
4.  Contact(direct,
indirect)

5.  Transplacentar

Zoonoze

    Zooantroponoze

    Sapronoze

Exerciţiul 2. De expus căile de transmitere a agenţilor cauzali a maladiilor

infecţioase, în raport cu modul de transmitere.

Transmiterea orizontalâ

Transmitere fecal-oral

Agenti patogeni se multiplica in tractul digestive(animalii sau omului)  si se

elimina din orfanism cu masele fecale, urina sau voma. Aceste microorganism se
afla în mediu extern  si pot contamina produse alimentare , apâ potabila . Cu
produse sau apa potabila contaminate prin calea orala microorganismele patrund in
organism receptive si provoaca maladia

De exemplu  febra tifoidâ .

Respirator

Agenti patogeni se multiplica  in mucoasa a sistemului respirator , ei se elimina din

organism in timpul strânutului, tusui sau vorbirii. Cand persoana stranuta sau
tișește se formeaza aerozolii lichizi care apoi se sedeminteaza si se formeaza
aerozolii solidi, aceasta trebuie pentru microorganisme pentru supraviețuire în
afara corpului.  Bolnavul se infecteaza in timpul inhalarii 

Parenteral

Agenti patogeni circula prin sistemul sangvin . Pentru patrunderea in alt organism
microorganisme au nevoie de vector. Vectorii adauga o dimensiune suplimentara
in transmiterea bolii, deoarece acestia sunt mobili, pot determina extinderea ariei
de contractare a bolii.

1.Calea naturala–țințari, căpuși, muști

2.Calea artificial – prin diferite instrumente medicale care au fost contaminate .

De exemplu malaria, hepatitele virale , HIV ,SIDA

Contact

Afenti patogeni sunt localizate la nivelul mucoaselor si pielii ei se pot transmite

prin

1 Contact direct - contactul fizic dintre o persoana infectata si o persoana sensibila,

include atingerea persoanei infectate prin sarut, contact sexual, contact cu secretiile
orale sau cu leziunile corporale.

2Contact indirect - persoana se infecteaza ca urmare a contactului cu o suprafata

contaminata. Unele microorganisme sunt capabile sa supravietuiasca pe suprafete,
o perioada destul de lunga de timp.

Transmiterea verticala(transplacentar)

Organismul gazda(mama ) organismul recepriv( copil) . Se infecteaza in  timpul

dezvoltarii intrauterine a fatului sau in timpul nasterii.

De exemplu  HIV , SIDA, sifilis ,rugeola, rubeola

 Exerciţiul 2 (mai desfășurat). De expus căile de transmitere a agenţilor cauzali a
maladiilor infecţioase, în raport cu modul de transmitere.

În urma studiilor epidemiologice până în prezent au fost studiate şi descrise cinci tipuri de
mecanisme de transmitere a agenţilor patogeni, şi anume:

1. Fecal-oral – în cazurile când eliminarea agenţilor patogeni din organismul-gazdă are loc
odată cu excreţia maselor fecale, iar mai apoi, pentru a-şi asigura existenţa biologică prin
multiplicarea şi acumularea în alt organism receptiv, aceştia trebuie să pătrundă în noul
organism prin cavitatea orală.

În acest fel se transmit agenţii patogeni în infecţiile sistemului digestiv (febra tifoidă,
schigelloze, holeră, hepatite virale A şi E, salmoneloze, infecţia rotavirală etc.).

2. Respirator – în cazurile când agenţii patogeni afectează căile respiratorii, superioare sau
inferioare. În asemenea stări infecţioase agenţii patogeni se elimină din organismul -
gazdă în mediul extern odată cu aerul expirat, iar pătrunderea în alt organism are loc, în
mod obligatoriu, odată cu actul de inspiraţie, prin inhalarea aerului contaminat.
Astfel se transmit agenţii patogeni în gripă, rujeolă, parotidită, difterie, tuse convulsivă,
tuberculoză etc., datorită cărui fapt aceste infecţii se mai numesc „infecţii respiratorii”
sau „infecţii ale căilor respiratorii”. Excepţie fac unele zooantroponoze (ex. tularemia), în
care agenţii patogeni pot fi achiziţionaţi prin alte căi, inclusiv prin inhalarea aerosolilor
contaminaţi.
 3. Parenteral – când pătrunderea agentului cauzal în organism sau eliminarea lui din
organism are loc numai prin lezarea învelişurilor cutanate sau a mucoaselor. De regulă,
acest mod de transmitere funcţionează în infecţiile sangvine, iar transmiterea agenţilor
cauzali are loc prin sângele contaminat.

În această categorie se înscriu atât antroponozele, a căror sursă de infecţie este omul
(tifosul exantematic, tifosul recurent, malaria, hepatitele virale B şi C, infecţia HIV), cât
şi zooantroponozele (tularemia, pesta, encefalitele, acariene, febrele hemoragice, febra Q
etc.), ale căror surse de infecţie sunt animalele.
Caracteristică principală a mecanismului de transmitere în grupul de infecţii sanguine
constă în faptul că agenţii patogeni în organismul-gazdă se află într-un sistem închis al
circuitului sangvinic şi nu se elimină de sinestătător în mediul extern.

Există două moduri de transmitere parenterală:

1) Natural – când agenţii patogeni sunt eliminaţi (extraşi) din organismul-gazdă şi
inoculaţi în alt organism receptiv prin intermediul vectorilor activi din punct de
vedere biologic – artropodelor hematofage, cum ar fi în pestă, tularemie, febră
galbenă, febra Q etc. În unele maladii sangvine (malaria, tifosul exantematic ş. a.)
 vectorii activi din punct de vedere biologic asigură un stadiu specific de
multiplicare a agenţilor patogeni sau maturizare în organismul lor. La modul natural
de transmitere parenterală poate fi atribuită şi transmiterea agenţilor patogeni în
infecţiile sangvine prin contactul sexual (infecţia HIV, hepatitele virale B şi C).
2) Artificial – când agenţii patogeni sunt eliminaţi din organismul-gazdă şi inoculaţi în
alt organism receptiv prin intermediul instrumentelor invazive utilizate în
diagnostic şi tratament sau în urma intervenţiilor medicale (seringi, instrumente
chirurgicale sau stomatologice, sonde, transfuzii de sânge etc.), prin intermediul
instrumentelor de bărbierit şi a celor pentru manichiură. În acest fel pot fi uşor
transmişi agenţii cauzali în hepatitele virale B şi C, infecţia HIV etc.

4. Prin contact direct sau indirect. Acest mod de transmitere a agenţilor patogeni de la
organismul-gazdă la cel receptiv este caracteristic pentru infecţiile invelişului cutanat şi
ale mucoaselor. Modul de transmitere prin contact direct presupune transmiterea
agenţilor patogeni prin atingerea nemijlocită a recipientului cu organismul infectat, fără
participarea factorilor mediului extern (ex. sifilis, blenoreea, rabia etc.), pe când contactul
indirect presupune transmiterea agenţilor patogeni prin atingerea tegumentelor sau
mucoaselor lezate cu obiectele contaminate ale mediului înconjurător – îmbrăcăminte,
lenjerie, material de pansament, apă, sol etc. (antrax, tetanos, erizipel, infecţii septico-
purulente, dermatomicoze) (fig. 43D).

5. Transplacentar – de la mamă la făt, intrauterin, când alimentaţia fătului are loc prin
sângele placentar al mamei. Teoria acestui mecanism nu este studiată definitiv. Totodată,
începând cu anii 80 ai secolului XX, apar tot mai multe dovezi care demonstrează
funcţionalitatea acestui mecanism de transmitere a agenţilor patogeni. Până în prezent
funcţionalitatea lui a fost demonstrată în toxoplasmoză, sifilis, rubeolă, herpes, hepatita
virală B, infecţia HIV, gripă, listerioză, febra Q etc.
Deoarece în cazul dat transmiterea agenţilor patogeni se produce de la mamă la făt în
perioada embrionară de dezvoltare, adică prin descendenţă de la o generaţie la alta, acest
mecanism de transmitere este numit şi vertical. În aceste condiţii, cele patru mecanisme
de transmitere descrise anterior au fost declarate orizontale, deoarece transmiterea
agentului patogen are loc în cadrul unei populaţii de la un individ la altul.
 Exerciţiul 3. De completat modul şi factorii de transmitere în diverse localizări a agentului
patogen în organismul gazdă.

Localizarea
Agentului causal/ Învelişurile
Modul Mucoasa căilor Intestine Sânge cutanate,
şi factorii respiratorii mucoasele
de transmitere exterioare
Modul de respirator Fecal-oral parenteral De contact
transmitere

Factorii de Aerul atmosferic apa şi sângele contaminat Contaminare directa prin:

transmitere aerosoli lichizi(picaturi)şi
aerosoli solizi(praf)
produsele Mechanism natural- atingere directă în urma
alimentare căpuşele, ţânţarii, actului sexual,
flebotomii, puricii, muşcături.
păduchele vestimentar, contaminarea indirectă
muştele hematofage prin
Artificial- instrumentele îmbrăcămintea, solul,
medicale invazive, lenjeria, mâinile
instrumentele pentru contaminate, apa din
tatuaje şi manichiură bazine
 Exerciţiul 4.Completaţi tabelul cu noţiunile corespunzătoare.

Sursa de agenţi patogeni conform Factorii de transmitere în raport cu modul de

categoriilor de boli infecţioase transmitere al agentului cauzal în  maladiile infecţioase

antroponoze zooantroponoze sapronoze  aerogen fecal-oral  parenteral  de contact

bolnav infecţios, bovine, animale Apa, sol, Aer. Sol, apa, instrumente sperma.
purtător de xenantrope, aer. produse medicale mâinile
agenţi patogeni. ovine, cabaline, alimentare, ascuţite, contaminate,
murine. produse din ţânţari, obiecte
bolnav infecţios, carne, căpuşe, habituale,
purtător de agenţi fructe, păduchi, stetoscop,
patogeni. legume,  sânge, jucării, cărţi.
peşte.

Exerciţiul 5. De reprezentat schemele de dezvoltare a procesului epidemic în antroponoze şi

zooantroponoze.

Procesului epidemic în antroponoze:

1.Sursa de agenți patogeni- Organism infectat uman (bolnavi infecțioși, purtetori de germeni
infecțioși)

2.Mecanisme de transmitere:

-respirator

-contact

-fecal-oral

-parenteral

-vertical

3. Receptivitatea populației: om fără imunitatea la aceasta boala

Procesului epidemic în zooantroponoze:

1.Sursa de agenți patogeni- Organism infectat animal (domestice, sinantrope, sălbatice )

2.Mecanisme de transmitere:

-respirator

-contact(Cu o mușcătură)

-fecal-oral

3. Receptivitatea populației: om fără imunitatea la aceasta boala

Exerciţiul 6. Indicaţi tipul de manifestare a procesului epidemic în situaţiile

prezentate.

a) În ultimii 15 – 20 de ani pe teritoriul a 45 – 50 state ale lumii au fost

înregistrate cazuri de holeră. – PANDEMICA

b) În Republica Moldova în ultimii 10 ani au fost înregistrat câte 1-2 cazuri

de difterie, indicele intensiv fiind de 0,05 – 0,02 cazuri la 100000 populaţie. - SPORADICA

c) În Republica Moldova în anul 2009 nivelul morbidităţii prin gripă a fost

de 9 ori mai ridicat faţă de nivelul obişnuit al morbidităţii prin această patologie

înregistrat în anii 2007 – 2008. - EPIDEMIC

d) În luna august a fost înregistrat un focar de antrax cu un număr de 5

persoane.- SPORADICA

Problema de situație 7

Receptivitatea depinde de rezistența organismului față de organismele patogene, adică

imunitate. Imunitatea poate fi de mai multe tipuri:
• Înnăscută (ereditară și maternă)
• Dobândită (naturală și artificială)
Imunitatea ereditară - transmisă prin ereditare din generație în generație
Imunitate maternă - anticorpii trec la făt prin bariera transplacentară
Imunitate naturală - obținută în urma dezvoltării procesului infecțios natural, se mai
numește imunitate postinfecțioasă
Imunitate artificială - poate fi de 2 tipuri: activă --- elaborarea de anticorpi în urma
introducerii artificiale a microorganismelor în organism (vii atenuate sau omorâte) și
pasivă --- în urma introducerii în organism a preparatelor ce conțin anticorpi specifici,
cum ar fi serurile imune
• Cu cât e mai mare partea poupulației receptive, cu atît va fi mai intens procesul de
dezvoltare a epidemiei. Dacă cota-parte a populației receptive va fi mai mică, procesul
epidemiologic va evolua mai încet.

Exerciţiul 8.De enumerat condiţiile sociale şi naturale ca factori de înrăutăţire a stării

epidemiogene în:

a) infecţiile digestive;
 b) infecţiile respiratorii;
c) zooantroponoze.

Factori naturali:

 Geografia fizica
 Formele uscatului( munti, dealuri, vai, campii)
 Acumulari de apa ( lacuri, braje, rauri, fantani )
 Flora si fauna
 Plante
 Animale
 Insecte
 Clima ( temperatura, umiditate, precipitatii, intensitatea luminii )
 Evenimente( catastrofe) naturale: cutremuri de pamant, tornade, uragane, taifunuri,
inundatii.

Factori naturali au o influenta mai mare asupra zooantroponozelor.

Factori sociali:

 Populatia
 Evolutia dermografica
 Densitatea populatiei
 Structuta populatiei
 Sisteme de servicii sociale
 Politici, reglementari si legi
 Evenimente cauzate de om ( actiuni antropurgice)
 Modificari ale mediului natural
 Evenimente legate de conflicte si razboaie
 Arma biologica, bioterorismul
 Masurile profilactice si antiepidemice ( nu este un factor de înrăutăţire a stării
epidemiogene )
 Factori atitudinali ( personali)
 Cunostintele
 Deprinderi igienice individuale
 Atitudinea in familie, societate.
Factori sociali au o influenta mai mare
asupra antoponozelor

Problema Nr. 1. În unul din sectoarele oraşului B au fost identificate câteva cazuri de
febră tifoidă. În cadrul anamnezei epidemiologice a fost constatat că toţi pacienţii au băut
lapte cumpărat din piaţă de la acelaşi vânzător.
− De stabilit sursa posibilă de agenţi cauzali, factorul probabil de contaminare.

Sursa posibila de agenți cauzali este laptele cumparat din piața de la același vânzător.
Factorul probabil de contaminare e Salmonella enterica cu transmitere fecal-orală.

Problema Nr. 2. Printre lucrătorii unei ferme de porcine, au fost identificate

cazuri de leptospiroză icterică. 
 De stabilit sursele posibile de infecţie şi factorii probabili de transmitere.

 Sursa posibila de infectarea este porc infectat cu leptospire.

 Factori probabili de transmitere.În organismul omului leptospirele 

patogene pătrund de obicei parenteral, prin mucoasa sau pielea lezată.
Transmiterea se poate realiza și pe cale hidrică, la folosirea apei pentru
băut din surse neamenajate, și pe cale alimentară, la folosirea produselor
alimentare contaminate

 Problema Nr 3
 Într-o grădiniţă de copii a fost înregistrat un focar de shigeloză Zone.
Apariţia acestuia este asociată cu consumul de smântână.
 De stabilit sursele posibile de infecție?
 Sursa infectiei este omul infectat sau purtatorul convalescent.
 Calea de transmitere - alimentara sau de contact la pregatirea smintinii de
casa.
 Mecanismul-fecal-oral.

Problema Nr. 4.

La un copil de 3 ani medicul a stabilit diagnosticul de rujeolă. La colectarea anamnezei epidemiologice a

fost constatat că, în prima zi de boală copilul a frecventat grădiniţa, iar seara la locul de trai ai familiei au
fost în vizită rude cu copii minori.
 De stabilit hotarele orientative ale focarului.

Răspândirea indirectă prin persoane neinfectate sau prin obiecte este rară. Perioada de contagiune a
bolii începe cu 2-4 zile înaintea apariției erupției și durează până la 2-5 zile după debut.

Hotarele orientative ale focarului sunt la nivel de grupa în care se află copilul și la nivel de familie . Când,
cum și unde s-a alflat acest copil cu 4 zile in urmă ?

Problema Nr. 5. În anul 2010 în incinta unui azil de profil psihoneurologic

printre pacienţii de gen masculin în timp de 2 luni au fost înregistrate 5 cazuri de

hepatită virală. Primul caz a fost identificat la data de 15.03.2010. Din anamneză:

la data de 07.12.2009 primul bolnav a suportat o intervenţie chirurgicală

(colecistectomie) însoţită de transfuzie de sânge. Cazurile ulterioare de hepatită au

fost înregistrate în zilele de 2.05, 10.05, 11.05 şi 13.05.2010. Toţi pacienţii sunt

bărbaţi cu vârstă cuprinsă între 32 şi 64 ani, staţionaţi în diferite saloane ai

aceleiaşi secţii. Veceul şi baia sunt comune. Printre angajaţii azilului bolnavi sau

purtători de AgНВS nu au fost identificaţi. Intervenţii medicale parenterale în azil

nu au fost efectuate.

În cadrul investigaţiilor epidemiologice s-a mai stabilit că, o dată în săptămână

în azil vine un frizer, care tunde şi bărbiereşte pacienţii. Schimbul de lame după

fiecare pacient n-a fost respectat.

-Care tip de hepatită virală poate fi presupus? Hepatită virala B

-Cine poate fi sursa posibilă de agenţi cauzali? Primul bărbat , care a suportat o intervenţie
chirurgicală

(colecistectomie) însoţită de transfuzie de sânge.

-Care ar constitui mecanismul, calea şi factorii de transmitere?

Mecanizm de transmiterea-contact

Calea de transmiterea-prin rană

Factorii de transmiterea- rana cu lama, care nu a fost schimbată după fiecare pacient.

Problema Nr. 6. Din exemplele propuse selectaţi sursele probabile de agenţi

patogeni (1) şi factorii de transmitere (2):

а) au fost identificate mai multe cazuri de febră tifoidă. În rezultatul

investigaţiilor epidemiologice s-a constatat că toţi pacienţii au consumat lapte,

procurat la piaţă de la acelaşi vânzător de produse lactate;

b) în localitatea B a sporit morbiditatea prin shigeloză printre populaţia care

utilizează în gospodărie şi la irigarea legumelor apă din râu;

c) cazurile de shigeloză Zone apărute în mai multe blocuri locative a oraşului

C. sunt asociate cu consumul brânzei de vaci, procurată de la o alimentară din

preajmă. S-a mai constatat că toate magazinele alimentare din localitate sunt

asigurate cu produse lactate de la aceiaşi fabrică de lapte. În alte sectoare ale

oraşului cazuri de shigeloze nu au fost înregistrate;

d) la un muncitor a unei întreprinderi de prelucrare a pielii a fost diagnosticat

antraxul.

Agent Patogen Factori de transmitere

a) Salmonella typhi produsele lactate

b) Shigella legumele
c) Shigella produsele lactate
d) Bacillus antracis pielea animalelor

Problema Nr. 7. În localitatea B, în grupa medie a grădiniței de copii

„Voinicel” a fost înregistrat un caz de rujeolă. Copilul a fost internat în spitalul de

boli infecțioase.

 Când ar putea fi finalizată supravegherea acestui focar epidemic?

а) imediat la spitalizarea pacientului;

b) după perioada maximă de incubaţie de la contactul cu bolnavul;

c) imediat după efectuarea dezinfecţiei terminale în focar;

d) după administrarea imunoglobulinei sau vaccinării persoanelor care au

 contactat cu bolnavul.

• Supravegherea acestui focar epidemic poate fi finalizată numai după administrarea

imunoglobulinei sau vaccinării persoanelor care au contactat cu bolnavul

Problema Nr. 8. Într-o instituţie de copii în 2 zile au fost înregistrate 3 cazuri de difterie. Anterior
cazuri de difterie n-au fost înregistrate. Este necesar de a investiga focarul epidemic.

 De determinat tipul de manifestare a procesului epidemic.

Manifestările eruptive („erupţii epidemice”, „îmbolnăviri în grup”) înseamnă o izbucnire a numărului de

cazuri sau o creştere temporară a numărului de îmbolnăviri în comparaţie cu nivelul obişnuit într-un
teritoriu (localitate) sau o colectivitate (grădiniţă, şcoală, întreprindere), fără diseminarea îmbolnăvirilor
în spaţiu, adică în afara colectivului sau localităţii date.

Tema 2. Măsuri îndreptate spre neutralizarea sursei

de agenți patogeni
Studiul de caz nr.1. Medicul de familie, fiind invitat la domiciliu, în rezultatul
consultului pacientului a suspectat febră tifoidă.
De determinat condițiile de izolare a bolnavului.

1. Internarea  bolnavului în spital de boli infecțioase este obligatorie!

2. Investigarea clinică și paraclinică pentru confirmarea bolii
3. Se înștiințează în mod obligatoriu Serviciul de supraveghere de Stat a Sănătății publice
(în primele 24 de ore după internare)
4. Profilaxia de urgență persoanelor care au contactat cu bolnavul
5. Efectuarea tratamentului suficient pentru bolnavul
6. Contacte directe cu familia sunt strict interzise!

Studiul de caz nr.2. Medicul de familie invitat la domiciliu, în rezultatul consultului pacientului a
suspectat gripă. Determinați condițiile de izolare a bolnavului.
 Izolare la domicliu.
Purtarea măștilor de protecție.
Evitarea contactului cu alte persoane.
Daca persoana bolnavă stranuta sau tuseste trebuie de acoperit gura si nasul cu o batistă sau un servețel.
Dezinfecție mecanică (curățarea si aerisirea incaperii, spălatul, clătitul.)
Vesela personală(folosită numai de persoana bolnavă).

Studiul de caz nr. 4. Medicul de familie în rezultatul consultului pacientului la

domiciliu a suspectat tuse convulsivă.

 De determinat condițiile de izolare a bolnavului.

La depistarea bolnavului de tuse convulsivă este informat Serviciul de Sănătate Publică (CSP) prin
notificarea cazului în sistemul electronic de alertă și este completat formularul nr. 058/e. Bolnavul este
supus izolării obligatorii. Bolnavii cu forme ușoare de infecție, în cazul când există condițiile
corespunzătoare, sunt izolați la domiciliu, unde primesc și tratamentul adecvat. Bolnavii cu forme grave,
copiii din orfelinate și internate, copiii cu vârsta de până la 2 luni, dar și persoanele din familii fără
condiții de izolare sunt spitalizați.

MĂSURI_SURSĂ Studiul de caz nr. 5.

Medicul de familie în rezultatul consultului pacientului a suspectat antrax.

-De determinat condițiile de izolare a bolnavului

Izolarea a bolnavului se realizează prin internarea ăn spital de boli infecțioase și înștiințează în mod
obligatoriu, în decurs de 24 de ore, Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, prin
întocmirea Fișei de notificare urgentă despre depistarea cazului de boală infecțioasă cu formular 058/e

La locul de domiciliu al pacientului și în spital se efectuează dezinfecția finală.

Decontaminarea este supusă tuturor obiectelor, inclusiv materiilor prime de origine animală și
produselor alimentare, care ar putea fi infectate cu agentul cauzal al antraxului.

Studiul de caz nr. 6. Medicul de familie în rezultatul consultului unui pacient

a suspectat scarlatină.

De determinat condițiile de izolare a bolnavului.

La depistarea bolnavului cu scarlatină

La domiciliu sunt izolați bolnavii cu forme ușoare, în cazul în care există condițiile
necesare de respectare a măsurilor antiepidemice. (Supravegherea contactanților este realizată
de medicul de familie și include estimarea stării generale, termometria corpului, examinarea
faringelui și învelișurilor cutanate (erupții))
Spitalizarea bolnavului va fi efectuată conform indicațiilor clinice (forme grave și medii) si
epidemiologice (imposibilitatea de a asigura izolarea la domiciliu și de a respecta regimul
corespunzător; prezența în familie a persoanelor ce frecventează sau activează în colective de
copii cu vârsta de până la 10 ani, a lucrătorilor din staționarele chirurgicale, maternități, din
instituțiile medicale pentru copii (policlinică, spital), din instituțiile de tip închis, întreprinderile
de alimentație publică și cele de produse lactate, în cazul imposibilității izolării lor de bolnav).
La depistarea patologiei, în funcție de localizarea procesului, persoana care a suportat
scarlatina urmează să fie supravegheată de către reumatolog, nefrolog sau otolaringolog.
Persoanele care au suportat scarlatina din rândul copiilor ce frecventează instituțiile
preșcolare și elevii din clasele întâi – a doua sunt readmiși în aceste instituții peste 12 zile după
vindecarea clinică
În focar se efectuează dezinfecția curentă până la internarea bolnavului sau pe tot
parcursul tratamentului la domiciliu. Dezinfecția se efectuează și în grupele sau clasele afectate
timp de 7 zile din momentul izolării ultimului bolnav.
Încăperea în care s-a aflat (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se efectuează
curățenia umedă, prelucrarea veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă personală ale bolnavului,
curățarea podelelor cu soluție de săpun și sodă caustică 2%, soluție de cloramină 0,5%.

Studiul de caz nr. 7. În focarul cu febră tifoidă, în rezultatul investigației

epidemiologice au fost depistate 7 persoane care au contactat în condiții
habituale
cu bolnavul.
- De selectat mijlocul pentru profilaxia de urgență.

● Dezinfecție terminală - distrugerea microorganismelor patogene rămase în focar

pe diferit substrat după îndepărtarea sursei. Se dezinfectează eliminările
biologice, lenjeria, obiectele habituale (articole de bumbac, lenjerie de pat,
articole de mătase și fibre sintetice), alte obiecte ce puteau fi infectate.
Dezinfecția se efectuează de către secția specializată de dezinfecție în focar sau
alți specialiști autorizați și instruiți
● Calitatea dezinfectării terminale este apreciată după următorii indicatori:
 ○ ponderea dezinfectării terminale din numărul total de focare înregistrate
să nu constituie cel puţin 95%;
○ realizarea dezinfectării terminale în focarele de boli infecţioase timp de 24
ore din momentul spitalizării sau izolării bolnavului în 90% şi mai multe
cazuri;
○ dezinfectarea prin etuvă (etuvarea) – în 95% cazuri din numărul necesar;
○ evaluarea calităţii dezinfecţiei terminale (vizuală şi bacteriologică – în
acelaşi timp) efectuată la 1–3 ore de la dezinfectare (cel puţin 1% focare
la domiciliu şi cel puţin 10% focare în colectivităţi);
○ prelevarea a cel puţin 10 lavaje, 2 probe de soluţii dezinfectante, 10 probe
expres în scopul identificării remanenţelor de dezinfectant (e);
○ controlul bacteriologic al etuvelor (nu mai rar decât o dată în trimestru).

Studiul de caz nr. 8.

La punctul medical s-a adresat o persoană cu plagă De selectat mijlocul pentru profilaxia de
urgență a tetanosului.-produsă prin mușcătura unui câine.

• măsuri îndreptate spre neutralizarea sursei de agenți patogeni; La oameni ne

vaccinati se introduce 3000 ME de ser anti-tetanos + 1.0 ml toxoid tetanic( anatoxin) . La
oameni vaccinati se introduce doar 0.5 ml de toxoid tetanic( anatoxin). + toaleta chirurgicală
a plăgii !!

• măsuri îndreptate spre neutralizarea mecanismului de transmitere (dezinfecţia,

sterilizarea, dezinsecţia.); Placa se prelucreaza cu solutii antiseptice

• măsuri îndreptate spre formarea imunității specifice a populației

(imunoprofilaxia) Pacientul insanatosit se vaccineaza cu DTP( difteria, tetanos, tusa
convulsiva) .

Studiul de caz nr. 10. În unul din focarele epidemice de gripă au fost depistate
5 persoane ce au contactat cu bolnavul.
− De determinat semnele de diagnosticare activă în cadrul supravegherii
contacților.

În focarul de gripa sunt întreprinse următoarele măsuri antiepidemice

îndreptate spre sursa de agenţi patogeni:

– depistarea persoanelor aflate în contact;

 – investigarea clinică şi paraclinică a acestor persoane sau a persoanelor
suspecte de îmbolnăvire;

– profilaxia de urgenţă în rândul persoanelor care au contactat cu bolnavul,

scop în care sunt utilizate diferite mijloace, în funcţie de forma nosologică:
antibiotice, imunoglobuline, vaccinuri, bacteriofag. Profilaxia de urgenţă are ca
scop întreruperea procesului infecţios în perioada de incubaţie;

– supravegherea persoanelor aflate în contact pe parcursul perioadei maximale

de incubaţie în gripă (prodrom, manifestare clinică, reconvalescenta) , care include:
interogarea, examinarea, termometria, investigarea clinică şi paraclinică.
Supravegherea acestor persoane are ca scop depistarea precoce a bolnavilor şi
izolarea lor. Supravegherea medicală a persoanelor aflate în contact în focarul
epidemic se efectuează cu ajutorul medicilor de familie şi durează întreaga
perioadă maximă de incubaţie în gripa din momentul contactului cu sursa de
infecţie.

Tema 2. Dezinfecția
Problema Nr. 1. Este necesar de a organiza dezinfecția curentă în secția de
boli infecțioase. Secția dispune de 20 paturi. În ultimele 2 zile au fost spitalizați 16
bolnavi cu dizenterie, ca rezultat a unei izbucniri epidemice.
- De indicat ordinea efectuării dezinfecției, obiectele și substraturile, ce
necesită a fi prelucrate.
- De selectat substanțele ce pot fi utilizate pentru dezinfecție, menționând
concentrația lor și expoziția.

● Dezinfecția curentă este obligatorie în acest caz, deoarece este o secție de spitalizare a
pacienților cu boli transmisibile (dizenteria)
● Primele sunt dezinfectate obiectele, suprafețele și echipamentele critice (cele care vin în
contact cu țesuturile corpului uman sau penetrează țesuturile), de exemplu:
instrumentarul chirurgical, tuburile de dren, implanturile, acele și seringile, cateterele
cardiace și urinare, toate dispozitivele intravasculare
● Următoarele se dezinfectează obiectele, suprafețele și echipamentele semicritice (care
vin în contact cu mucoase intacte și nu penetrează bariera tegumentară, cu excepția
 mucoasei periodontale). Acestea ar trebui să benificieze de cel puțin dezinfecție la nivel
mediu: masca de oxigen, umidificator, endoscoape flexibile și rigide utilizate exclusiv ca
dispozitive pentru imagistică, laringoscoape, tuburile endotraheale, echipamentul de
anestezie și respirație asistată, termometrele electronice, ventuzele, vârfurile de la
seringile auriculare.
● Un nivel scăzut de dezinfecție se aplică obiectelor și suprafețelor noncritice (care nu vin
frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact numai cu pielea intactă a
acestuia), de exemplu: stetoscoape, ploști urinare, manșeta de la tensiometru, specul
auricular, suprafețele hemodializoarelor care vin în contact cu dializatul, suprafețele
dispozitivelor medicale care sunt atinse și de personalul medical în timpul procedurii
● Dezinfecția poate fi efectuată utilizând Cloramina 1% cu expoziția 30-60 secunde,
Sulfocloran 0.1% cu expoziția 30-60 secunde, Clordezin 1% cu expoziția 120 secunde.

Problema Nr. 2. În rezultatul estimării

calității dezinfecției prin metoda bacteriologică, într-o grupă de creșă, a
fost identificată E.coli pe jucării și veselă. Grădinița se află în carantină
în legătură cu faptul că acum două zile a fost depistat un copil bolnav cu dizenterie.
În cadrul investigației epidemiologice întreprinse în grădiniță s-a constatat
că dezinfecția curentă a fost efectuată cu cloramină (jucăriile cu soluție în
concentrație de 0,2%, iar vesela – 0,1%).
De apreciat calitatea
dezinfecției efectuate. Faceți recomandările necesare.
Dezinfecția nu a fost efectuată calitativ.
 
Recomandări:
De efectuat dezinfecție:
1.      vesela cu resturi de mincare cu sol.Cloramina 1 %, fara resturi de mincare cu sol.Cloramina 0,5 %.
2.      Jucarii cu sol.Clramina 0,5 %.
O sa distrugem si E.coli.

Problema Nr. 11. Este necesar de a efectua dezinfecția într-un cămin cu focar
de HVA. Bolnavul este spitalizat. Familia locuiește într-o odaie cu suprafața de
24m 2 . Veceul, bucătăria, coridorul este comun. Pe același etaj mai locuiesc 3
familii.
De determinat: tipul dezinfecției, cine va efectua dezinfecția, substanțele
utilizate și concentrațiile lor.

Tipul dezinfecției: antiepidemică(de focar), terminală(definitivă).

Se dezinfectează: eliminări biologice, lengerie, obiecte habituale, alte obiecte ce puteau fi
infectate
Dezinfecţia se efectuează de către: secţia specializată de dezinfecţie în focar sau alţi
specialişti autorizaţi şi instruiţi.
1. Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de HVA sunt supuse supravegherii
medicale (măsurarea temperaturii, starea mucoaselor, sclerei și pielii, culoarea urinei și
fecalelor, palparea rebordului drept al abdomenului) + profilaxia de urgență!
2. Pentru dezinfectarea suprafețelor a tuturor camerelor de pe etaj potrivit +vesela se
utilizează:
Clorură de var, Cloramină B 35-28%
Hipoclorit neutru de calciu sortul I-II 56-50%
 3. Pentru dezinfectarea WC-lui:
Clorură de var, Cloramina B, T 35-28%
4. Pentru dezinfectarea hainelor de bumbac,lânii, lenjeriei de pat,articolelor de
mătase și fibrelor sintetice utilizăm etuvele cu aer si aburi.
Cantitatea de încărcătură la m 3 = 60 kg 
t°C 80-90
Durata dezinfecției 30min
5. Dezinfecția în etuvele cu aburi și formalină articolelor de mătase și fibre sintetice
Cantitatea de încărcătură la m 3 = 15 kg 
t°C 40-42
Cantitatea de formalină la m 3 = 200
Durata dezinfecției 180min

Problema Nr. 12. Numărul de paturi în instituția medico-sanitară N5

constituie 400, inclusiv 300 somatice, 50 chirurgicale și 50 obstetricale.
De calculat cantitatea de antiseptic necesară de a fi achiziționată în anul
viitor.
 Normative de consum a antisepticelor
pentru paturi somatice 160 ml/ 1 pat / 1 zi 
pentru paturi chirurgicale si obstetrica 180 ml/  1 pat / 1 zi 
300 paturi somatice x 160 ml= 48000ml(48L)
50 paturile chirurgicale x 180 ml= 9000 ml(9L)
50 paturi obstetricale x 180 ml=9000 ml (9L)
48+9+8= 66 L este cantitatea necesara de antiseptic la o zi pentru 400 paturi.
Pentru anul viitor vor trebui 24090 L de antiseptic ( 66L x 365= 24090 L )
 In problema nu este data informatia despre lucratori medicali , dar dupa normativele 
Dezinfecția igienică a mâinilor 4 ml
Dezinfecția înainte de intervenția chirurgicală a mâinilor 8 ml
1 Persoană medicală / zi 30 ml

Problema Nr. 13.

În cadrul instituției medico-sanitare N7, la data de 27.05 se

planifică de a fi realizate 5 nașteri, 3 intervenții chirurgicale si patru pansări la

pacienții postchirurgicali.

De calculat cantitatea de antiseptic care necesită de a fi consumat reieșind

din situația descrisă.

1 pat / zi, secția chirurgicală 180ml*12 pacienti=2160ml

1 persoană medicală / zi 30ml

Dezinfecția igienică a mâinilor 4ml*16 (dupa cele 5 nasteri si 3 interventii chirurgicale +inainte
si dupa cele 4 pansari)=64ml

Dezinfecția înainte de intervenția chirurgicală a mâinilor 8ml*8(5 nasteri +3 interventii

chirurgicale)=64 ml
2160+30+64+64=2318ml 30+64+64=158ml e preconizat doar pentru un lucrator medical pe
toata ziua.

DEZINFECȚIA

Problema Nr. 14. În localitatea C au fost înregistrate în anul 2015 5 focare de

tuberculoză, 30 focare de BDA și 7 focare de infecții virale.

 De selectat un dezinfectant, eficace pentru toate trei tipuri de infecții. – DEZEFECT ,cloramina 5 % ptu
TBC , cloramina 1% în BDA

 De indicat concentrațiile soluțiilor de lucru și de calculat cantitatea necesară pentru a fi utilizată.

5 Tuberculoza – 3,8 % - 1,2 litri

30 BDiareicăAcută – 3,8 % - 4,8 litri

7 Viruși – 3,8 % - 1,12 litri

În TBC se utilizează cloramina 5% expoziția 240-360min în dependență de obiecte, în BDA

cloramina 0,2%;0,5%;1%, în dependență de obiecte,

Problema Nr. 15. De selectat patru dezinfectanți pentru dezinfecția

instrumentarului, mâinilor, suprafețelor și podelelor. De indicat concentrațiile de

lucru și timpul expoziției.

instrumentarului Slavin b.0,5; t-1,2; v-1,0; f-0,75 – 60 min

Lyzoformin-3000 – 2,0 – 15 min
Dezoform-5,0- 10 min
Dezavic Extra- 4,0- 60-120 min
mâinilor Hospisept 3 ml – 1,5 min
Inol- 5 ml- 3 min
HMI SCRUB SP-2-3 ml- 30sec-2,5 min
Hexisept- Concentrat 1-2 ml- 30sec-1 min
suprafețelor și podelelor Anasept 0,5-60 min
Dezefect-3,8-30min
Lyzoformin special- 1,2-2,0 – 30-60 min
Aerodesin-2000- 50 ml- 30 min

Problema Nr. 16. La Spitalul Clinic N9, în secția somatică, este programată

dezinfecția zilnică.
 De enumerat trei componente obligatorii ale regimului de dezinfecție,

înainte de aplicarea dezinfectantului: Manusi , Masca si Dezinfectant (si tifon )

Problema Nr. 17. Peste 5 zile se planifică ca secția de shigeloze să fie

reprofilată în secția pentru pacienți cu hepatita A. Actualmente în 3 saloane de
60
m 2 se mai află 7 pacienți. Suprafața totală a celorlalte încăperi, inclusiv WC este
de 100 m 2 .
- De determinat tipul dezinfecției, preparatele, concentrația, cantitatea.
- Când va fi efectuată?

● Se va efectua dezinfecția terminală (hainelor de bumbac, lână, lenjerie de pat,

articole de mătase și fibre sintetice).
○ Se vor utiliza etuvele cu aer și aburi (încărcătura la m3 - 60kg, temperatura
80-90 grade celsius, timp de 10-20 minute);
○ etuvele cu abur (încărcătura la m3 - 50kg, temperatura 100 grade celsius,
presiunea în etuvă 0, durata dezinfecției 60 minute);
○ etuvele cu abur și formalină (încărcătura la m3 - 24kg, temperatura 50
grade celsius, cantitatea de formalină la m3 - 150, durata dezinfecției 90
minute);
○ se vor utiliza clorura de var 1%, cloramina 1%, clordezin 1%, peroxidul de
hidrogen 3%

Problema Nr. 18.

Primarul satului C. a achiziționat 200 kg de clorură de var pentru dezinfectarea fântânilor. În

localitate sunt înregistrate 620 fântâni de mină De calculat, dacă cantitatea de clorură de var
procurată este suficientă-cu adâncimea medie de 5m. pentru efectuarea dezinfecției calitative a
fântânilor.

Daca stim ca la un 1m3 de apa este necesar 100-150 de g de clorura de var, atunci pentru 5m3 avem
nevoie de 150*5= 750g. Daca in sat sunt 620 de fantani atunci 750*620= 465000 g ( 465kg)

Atunci concluzia este ca 200 kg de clorură de var nu este suficienta.

Problema Nr. 19. În una din localități au fost înregistrate 48 cazuri de HVA.
Centrul de Sănătate Publică a decis efectuarea dezinfecției fântânilor din localitate

după indicații epidemiologice. Satul dispune de 260 fântâni cu adâncimea medie de

4,8m.

 De determinat etapele de organizare și efectuare a dezinfecției fântânilor,

dezinfectantele indicate, concentrația soluției de lucru, cât și metodele de evaluare

a calității dezinfecției efectuate.

 Dezinfecție antiepidemică de focar. Etapele:

o Pomparea și curățarea fântânii
o Dezinfectarea profilactică cu
 Clorură de var
 Hipoclorat bazic de calciu
o Umplerea fântânii cu apă
o Dezinfectarea apei cu clorură de var, hipoclorat bazic de calciu
 Dezinfectante:
o Clorură de var 5%
o Hipoclorat bazic de calciu 0,5 la 1m2
 Metode de evaluarea a calității apei ???

Problema Nr. 20. În localitatea X. este înregistrată o erupție de HVA.

Consiliul sătesc împreună cu CSP a luat decizia de a dezinfecta apeductul satului.
Apeductul este construit dintr-o rețea de țevi: unul cu lungimea de 1,5 km cu
diametrul de 300 mm; altul de 1 km cu diametrul 20 mm și turnul de apă cu
volumul de 25 m3 .
De determinat etapele de efectuare a dezinfecției apeductului și a turnului de apă,
substanțele dezinfectante, modul de aplicare, utilajul tehnic necesar, metodele de
evaluare a calității dezinfecției.

1. etapele de efectuare a dezinfecției apeductului și a turnului de apă

a. Determinam volumul apei in apeduct.
Prima teava = 3.14x(0.3m)^2x1500m = 424m3
A doua teava = 3.14x(0.02m)^2x1000m = 1.25m3
Total 424m3 + 1.25m3 + 25m3 = 450,25m3
b. După pomparea și curăţarea apeductului se efectuează dezinfectarea
profilactică prin irigarea părţii exterioare şi interioare, cât şi a pereţilor
minei utilizând în acest scop soluţia de 5% clorură de var sau soluţie de
hipoclorit bazic de calciu din calculul 0,5 l la l m 2, astfel avem:
1500m x 0,3m = 450m2
1000m x 0.02m = 20 m2
450m2 + 20m2 = 470 m2
 0,5 l x 470m2 = 235 l de soluţia de 5% clorură de var sau soluţie de
hipoclorit bazic de calciu

c. După umplerea apeductului cu apă până la nivelul obişnuit, se efectuează

dezinfectarea apei cu clorură de var sau hipoclorit bazic de calciu din
calculul 100—150 mg clor activ la l litru apă, sau 100—150 g la l m 3 apă.
Calculul cantităţii necesare de clorură de var sau de hipoclorit bazic de
calciu se efectuează după formula:

● P — cantitatea clorurii de var sau hipocloritului bazic de calciu în g;

● V — volumul apei în fântână, m3;
● C — concentraţia stabilă a clorului activ în apa fântânii, mg/1, g/m3;
● H —conţinutul clorului activ în substanţa clorigenă, %;
● 100 — coeficientul numeric constant.

(450,25m3 - 150mg\m3 - 100) ÷ 5 = 400.5

d. Cantitatea necesară de clorură de var sau de hipoclorit bazic de calciu se

dizolvă și se toarnă în fântână, apoi timp de 15 min se agită. Expoziția
dezinfecției – 6 ore. În acest timp nu se admite folosirea apei din apeduct.
e. După expirarea termenilor de contact cu preparatele dezinfectante se
recoltează proba de apă şi se trimite la laboratorul Centrului de Medicină
Preventivă a oraşului sau raionului pentru analiza bacteriologică,
determinarea indicatorilor organoleptici şi concentraţiei clorului rezidual
liber.
f. La căpătarea rezultatelor analizei apei, calitatea cărei corespunde normelor
igienice, cu conţinutul clorului rezidual liber nu mai mare de 0,5 mg/1,
Centrul de Medicină Preventivă eliberează autorizaţie pentru folosirea apei
din sursă dată.

2. substanțele dezinfectante
5% clorură de var sau soluţie de hipoclorit bazic de calciu

3. modul de aplicare
Nu inteleg ce se are in vedere prin modul de aplicare

4. utilajul tehnic necesar

5% clorură de var sau soluţie de hipoclorit bazic de calciu, pompa, apa, recipient pentru
probele de apa
 5. metodele de evaluare a calității dezinfecției
Informaţiile care însoţesc activitatea de prelevare a probelor de ape uzate sunt:
- descrierea mediului: localizarea punctelor de prelevare, introducerea coordonatelor, aria
de prelevare, viteza de curgere, debitul de deversare, sedimentarea;
- descrierea apei de monitorizat: puncte de deversare, organisme, contaminare vizibilă,
prezența gazelor.
În decursul prelevării apei uzate se fac şi se înregistrează observaţii referitoare la
proprietăţile organoleptice: mirosul (se notează tipul de miros și persistența lui),
turbiditatea (limpede, opalescent, slab tulbure, puternic tulbure sau opac), culoarea
(aprecierea realităţii din teren se va face cu una din variantele: incolor, foarte slab colorat,
slab colorat sau puternic colorat).
Măsurarea temperaturii se face la locul de prelevare cu un termometru cu mercur cu
precizia de 1˚C sau cu un termometru digital.
Probele prelevate se depozitează în condiții de etanșeitate a recipienților, în condiții de
temperatură astfel încât proprietățile probelor de apă uzată să nu fie modificate până când
se efectuează analiza calității apelor.
Tema 2. Sterilizarea

Problema Nr. 1. În secția de chirurgie pentru intervenții chirurgicale au fost

folosite instrumente medicale din material inoxidabil și un endoscop flexibil.
− De determinat metodele de sterilizare și regimurile corespunzătoare.

Instrumentele din material inoxidabil vor fi sterilizate prin:

− aburi de umiditate înaltă sub presiune ridicată în următorul regim

− 6% soluţie peroxid de hidrogen

− 1% sol. dezoxonă

Endoscopul flexibil va fi sterilizat cu

− 2,5% glutaraldehid
− aburi , formaldehidă în etanol

Evaluarea eficacitatii sterilizarii se efectuează:

a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte panoul de comandă şi se
noteaza temperatura şi presiunea atinsă pentru fiecare fază a ciclului;
b) se citeşte virarea culorii indicatorului pentru temperatură de pe banda adezivă. Pentru
sterilizatorul cu abur sub presiune se citeşte virarea culorii indicatorului „integrator”,
care semnifică timpul, temperatura şi saturația vaporilor;

Problema Nr. 2. După o intervenție chirurgicală au fost colectate instrumente

medicale din metal și sticlă cu substrat organic.
- De descris etapele procesului de sterilizare.
- De indicat metoda și ciclul complet de sterilizare?
 ● Regulile de sterilizare a articolelor medicale prevăd 2 faze ale sterilizării: presterilizarea
şi sterilizarea.
● Presterilizarea prevede înlăturarea prin curățarea mecanică a tuturor impurificărilor de
origine proteică, lipidică, medicamentoasă și sânge. Se efectuează îndată după utilizare.
Instrumentele impurificate cu sânge se spală imediat sub jet de apă sau se cufundă într-
o soluție de inhibitor anticoroziv (soluție de 1% de benzoat de natriu), în care pot fi ținute
până la 7 ore. Substanțele uleioase de pe instrumentar se degresează cu neofilină, după
care urmează spălarea cu apă caldă (30 - 35 grade C) și carbonat de sodiu de 2% și
clătirea abundentă
● Sterilizaera se efectuează după curățarea și spălarea articolelor medicale. Mai frecvent
sunt utilizate metodele de sterilizare fizică (cu aburi sau aer uscat) și chimică. O
importanță deosebită în asigurarea sterilizării calitative o are capacitatea încărcării
cuptoarelor poupinel. Articolele se încarcă într-o astfel de cantitate, care permite
pătrunderea liberă, circulantă a aerului uscat în camera sterilizatorului.

Problema Nr. 3.  După sterilizare ambalajul a fost transportat și predat în secția de chirurgie. Casoletul a
fost deschis la ora 10.00. 
 De specificat timpul de păstrare și,  care ar fi prima acțiune realizată de 
către medic, până la inițierea intervenției chirurgicale?

Durata de pastrare casoletei sterilizate 24 de ore cu condiţia menţinerii cutiilor şi casoletelor închise.
Pîna la inițierea intervenției chirurgicale medic verifică eficacitatii sterilizarii.
Pentru materialele ambalate în pungi sau plastic, verificarea se poate face prin transparența plasticului.
Pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face prin intermediul pachețelului-test atașat la
fiecare cos.

Problema Nr. 6. După sterilizarea articolelor medicale în autoclav, acestea au

fost păstrate în casolete fără filtre un termen de 5 zile, după care au fost repartizate
în secții.
De apreciat calitatea articolelor medicale și argumentați erorile depistate.

Articolele medicale, care au fost sterilizate în autoclav fără casolete sau pachete craft trebuie să
fie utilizate imediat. Dacă după sterilizare au fost păstrate în casolete nesterile înseamnă că
articole medicale deja nu sunt sterile.

Problema Nr. 7. La data de 20.08 în secția de chirurgie au fost repartizate

articole medicale după sterilizare, fără ambalaj. Sterilizarea a fost efectuată la
18.08.
De apreciat calitatea articolelor sterilizate. De argumentat răspunsul.

Articolele sterilizate fără ambalaj trebuie să fie utilizate nemijlocit după sterilizare. Pentru ca
instrumente sterile fara ambalaj raman sterile pentru durata scurta de timp . Dupa contact cu
suprafata nesterila instrumentele se desterilizeaza                                                                         
Perioada de valabilitate a fost depășită, articole medicale nu sunt sterile

•cele ambalate în cutii metalice perforate sau în casolete cu colier

–este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor şi casoletelor închise.

•materialele ambalate în pungi de hârtie plastic sudate

–este de 2 luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii ambalajului.

•materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în două straturi de hârtie, fără soluţii de continuitate)

–este de o lună de la sterilizare.

Problema Nr. 8.

În sterilizatorul cu aer uscat (temperatura 180°C), persoana responsabilă pentru sterilizare a

introdus material moale (textil) și comprese.

De apreciat corectitudinea acțiunii persoanei responsabile pentru sterilizare.

De determinat sterilizatorul adecvat pentru acest tip de articole?

Persoana responsabila trebuia sa sterilizeze aceste material(textile si comprese) in autoclav la o

temperatura de 132 °C, 2 atm, timp de 20 min.

Problema Nr. 10. Pentru controlul sterilizării cu aer uscat, persoana

responsabilă de sterilizare a folosit teste biologice cu Bacillus stearothermophilus

(spori).

 De argumentat rezultatul controlului calității prin acest test?

Se efectuează sterilizarea la parametrii indicaţi de către producător (de exemplu, 120°C, timp
de 30 de minute);

după sterilizare, fiolele sunt aşezate într-un incubator la temperatura de 56°C;

Citirea rezultatelor:
- menţinerea aspectului (culoarea, transparența) nemodificat demonstrează sterilizarea
corectă;

- virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară opalescență a conţinutului indica la o

sterilizare sub parametrii de eficiență optimă (au rămas spori viabili).

Modificarea culorii violet a produsului în nuanțe de violet roscat pana la galben, chiar la
scoaterea fiolelor din autoclav, indica depăşirea temperaturii de 120°C. Modificarea culorii se
datorează degradării

chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Fiolele nu necesită a fi incubate,

deoarece sporii au fost distruși.

Problema Nr. 11. La controlul calității etapei de presterilizare al articolelor

medicale cu proba azopiramică s-a observat apariția culorii violet iar peste câteva

secunde aceasta a trecut în culoarea roz-albăstrie.

De apreciat calitatea etapei de presterilizare și ce determină proba

azopiramică?

pre-sterilizare este o condiție necesară pentru curățarea instrumentelor și a tuturor

dispozitivelor medicale de tot felul de grăsimi, proteine, alte impurități mecanice și reziduuri de
medicamente. O astfel de curățare trebuie efectuată, deoarece instrumentele și materialele
reprezintă cea mai mare prioritate în transmiterea infecțiilor transmise de sânge. Pentru a
minimiza riscul de infecție, în practica medicală modernă, se utilizează consumabile de unică
folosință și prelucrarea în trei etape a uneltelor și a produselor reutilizabile (dezinfectare,
curățare pre-sterilizare, măsuri de sterilizare

Controlul calității: reziduuri biologice de lichide

Pentru a determina reziduurile de sânge, controlul calității purificării pre-sterilizare se
realizează folosind mai multe probe: benzidină, ortotolidină, amidopirină și
azopiramică.

Testul de benzidină

Testul de Orthotolidin

Reactiv pt test de azopiramă realizat pe baza soluției inițiale de azopiramă.La rândul

său, această soluție constă din 100 g amidopirină și 1 g acid clorhidric anilină
amestecate împreună, completate cu 1 l alcool etilic (95%). Astfel compoziția
preparată poate fi păstrată (recipient - sticlă pliată) fără lumină la temperatura camerei
timp de 1 lună, la frigider - până la 2 luni. Când este necesar să se efectueze un test,
azopiramă inițială și peroxid de hidrogen 3% sunt amestecate în proporții egale.

Ce determina proba cu azopiramina : determina daca sunt reziduri , impuritati pe

instrumentele medicale

Dacă, după aplicarea reactivului pe o suprafață rece, eșantionul devine violet și apoi
își schimbă rapid culoarea în roz-liliac, înseamnă că există reziduuri de sânge pe
instrumente și produse.

Picături de reactivi sunt aplicate produselor controlate. În prezența reziduurilor de

sânge, compoziția devine albastru-verde .Dacă colorarea are o nuanță maronie, atunci
putem concluziona că rugina și agenții de oxidare care conțin clor sunt prezenți la
suprafață. Culoarea roz indică prezența detergențilo r.
Controlul calității: resturi de detergent
Toate etapele curățării pre-sterilizare cu orice metodă de prelucrare (manuală, combinată,
mecanică) sunt completate prin clătirea dispozitivelor și instrumentelor medicale. Dacă
această etapă a fost realizată calitativ poate fi determinată folosind proba de fenolftaleină. Pe
produsul prelucrat (adică spălat) se aplică 1-2 picături dintr-o soluție alcoolică de procent de
fenolftaleină. Dacă nu este spălat suficient de bine și există reziduuri de detergenți pe
suprafața sa, proba va deveni roz.

Probele sunt pozitive ... Dacă cel puțin unul dintre testele efectuate dă un rezultat
pozitiv, înseamnă că există pete de sânge sau reziduuri de detergenți care au fost utilizate pe
suprafețele tratate. În astfel de cazuri, toate produsele și instrumentele sunt supuse unui re-
tratament până când controlul de calitate al tratamentului de pre-sterilizare dă rezultate
negative (adică eșantioanele nu își schimbă culoarea).

Problema Nr. 12. Persoana responsabilă pentru sterilizare a efectuat controlul

etapei de presterilizare cu amidopirină. După efectuarea controlului testul s-a
colorat în culoare albastră-verzuie.
- De apreciat calitatea etapei de presterilizare și indicațiile de utilizare a
acestei probe.

● Etapa de presterilizare nu s-a efectuat destul de calitativ. Testul cu amidopirină

se indică cu scopul de a aprecia calitatea etapei de presterilizare. La prezența
proteinelor, grăsimilor sau a sângelui pe suprafață, testul se colorează în
albastru-violet în mai puțin de 1 minut (dacă colorarea are loc mai târziu, nu se ia
în considerare).
● În acest caz va fi necesar repetarea procedurii de presterilzare pentru curățarea
de toate resturile proteice, lipidice și de sânge.

Problema Nr. 13.

După efectuarea controlului etapei de presterilizare cu proba de fenolftaleină, testul s-a colorat în
roz. De apreciat rezultatul testului. De argumentat indicațiile pentru utilizarea probei cu
fenolftaleină?

Dacă testul devine roz, atunci instrumentul nu este spălat suficient de bine și întregul lot este trimis
pentruprelucrare repetata. După aceea, testarea se repetă. Dacă suprafața rămâne curată, lotul poate fi
trimis spre sterilizare. Observarea trebuie limitată la 30 de secunde. Orice rezultate peste un minut sau
două nu mai contează.

Testul cu fenolftaleină oferă, de asemenea, informații suplimentare despre tipul de contaminare. Dacă
suprafața este vopsită în maro, aceasta indică urme de detergent, un amestec de rugină sau substanțe care
conțin clor.

Problema Nr. 14. Medicul epidemiolog de la CSP în timpul controlului planic

al instituției medico-sanitare, a hotărât să verifice calitatea sterilizării

instrumentelor medicale. Pentru aprecierea calității sterilizării, medicul a folosit

proba cu Sudan-III. Testul s-a dovedit a fi pozitiv.

 De determinat pentru care etapă de sterilizare se utilizează acest test, ce

determină și în ce caz acesta se consideră a fi pozitiv?

 Proba cu Sudan III este utilizată pentru depistarea microbilor la nivelul instrumentelor noncritice,
determină prezența lipidelor pe suprafața acestora
 Se consideră pozitiv când substanța își schimbă culoarea în roșu

Tema 2. Dezinsecția
Problema Nr. 2. În luna iulie, în rezultatul examinării unui grup de persoane
revenite din Africa, au fost depistaţi 2 purtători de malarie terţiană. Coloniile de
ţânţari în teritoriu sunt numeroase.
De determinat măsurile de prevenire a unei eventuale răspândiri a malariei
în teritoriu.

1. Spitalizarea persoanelor infectate si izolarea obligatorie

2. Informarea populatiei teritoriului concomitent despre metode de prevenire infectiei:
evitarea mușcăturilor de țânțar prin aplicarea pe tegumente a substanțelor respingătoare
(dietil-metil-benzamid, etil-hexandiol, permetrin, dimetilftalat), purtarea de îmbrăcăminte
cu mânecă  largă și pantaloni lungi, utilizarea de plase antițânțar la ferestre și individuale
sau peste pat în timpul odihnei în aer liber, aplicarea unui insecticid (permethrin) sau
substanțe respingătoare pe îmbrăcăminte, spray cu pyrethrin sau difuzori electrici de
insecticide pentru noapte.

Problema Nr. 3. În localitatea F. a fost depistat un bolnav cu boala Brill. De

determinat măsurile antiepidemice necesare de a fi întreprinse.

- depistarea precoce a bolnavilor până în ziua a 5-a de boală. În această perioadă păduchele
contaminat cu R. prowazekii de la bolnav nu este în stare să infecteze alte persoane.
- Realizarea dezinsecției și dezinfecției în focarul

- Bolnavul  este supus spitalizării obligatorii. La internare bolnavului i se administrează

tratament antipediculos și este dezinsectată îmbrăcămintea. Reconvalescenții sunt externați
după 12 zile de la normalizarea temperaturii.

- persoanele aflate în contact sunt supravegheate clinic timp de 25 de zile din momentul
dezinsecției în focar, cu măsurarea temperaturii în fiecare zi. Profilaxia de urgență poate fi
realizată prin indicarea doxiciclinei o dată în zi 0,2 g, rimfampicilinei de 2 ori în zi câte 0,3 g,
tetraciclinei de 3 ori în zi câte 0,5 g timp de 10 zile.

- toate persoanele care au solicitat asistență medicală și care au febră mai bine de 5 zile, cu
suspecție de tifos exantematic, sunt supuse de două ori examenului serologic.

Problema Nr 4

În secția de internare a spitalului de boli infecțioase, la examinarea unui bolnav, care urma să
fie spitalizat cu suspecție la dizenterie, a fost constatată pediculoza.

De propus măsuri pentru lichidarea pediculozei în situația creată.

- izolarea temporară a pacientului ;

- depistarea persoanelor aflate în contact;

-prelucrarea scalpului cu șampon Pedilin 25-50ml timp de 10 min;

-de schimbat hainele pacientului;

-la necesitate de repetat prelucrarea la 7-14 zile;

Problema Nr. 6. În secția de dezinfecție în etuve au fost aduse haine din

focarul de febră tifoidă și tifos exantematic. Secția dispune de etuve cu aburi

fierbinți, aer fierbinte, cu aburi și formalină.

 De specificat în care etuve va fi efectuată dezinsecția și dezinfecția

hainelor din focarele respective și regimul de lucru al etuvelor.

Regimul de dezinfecție în etuvele cu aer și aburi

 Focare Obiecte pentru dezinfecție Cantitatea de t°C Durata
cu: încărcătură la m3, kg dezinfecției, min

Febră Haine de bumbac, lână, lenjerie de pat, 60 80- 10

tifoidă articole de mătase și fibre sintetice 90
60 20
80-
90

Regimul de dezinfecție în etuvele cu aburi

Focare Obiecte pentru Cantitatea de t°C Presiunea Durata

cu: dezinfecție încărcătură la m , 3
în etuvă dezinfecției,
kg min
Febră haine 60-72 100 0 10
tifoidă

Regimul de dezinfecție în etuvele cu aburi și formalină

Focare Obiecte pentru Cantitatea de t°C Cantitatea de Durata

cu: dezinfecție încărcătură la formalină la dezinfecției,
m , kg
3
m 3
min
Febră Haine, articole 30 57- 75 45
tifoidă de mătase și 59
fibre sintetice

Problema Nr. 7. La examinarea medicală a copiilor din grupa A. la o

grădiniță, la câțiva copii a fost depistată pediculoza.

Care măsuri sunt necesare a întreprinde în grădiniță?

-Depistarea persoanelor infectate si izolarea la domiciliu

-Toti copii vor fi supusi unui control medical

-Dezinsectia si dezinfectia

De indicat preparatele care ar putea fi utilizate pentru combaterea

pediculozei în grădiniță. De descris metodele de prelucrare.

Metodele de prelucrare a persoanelor afectate în focarele de pediculoză Suprimarea păduchilor include 3

metode: mecanică, fizică şi chimică

. 1. Metoda mecanică: se aplică la o afectare neînsemnată cu păduchi de cap (de la

1 până la 10 exemplare, inclusiv lindini (ouă) care include pieptănarea cu pieptene
special a păduchilor și lindinilor din păr, tunsoarea sau bărbieritul părului; părul tuns se
colectează pe o peliculă care mai apoi se arde într-un vas metalic; după spălarea
părului lindinile rămân pe firele de păr de aceea ele sunt detaşate cu un pieptene
special; desprinderea lindinilor poate fi uşurată prin înmuierea părului cu o soluție
diluată de oțet cu apă (1:1), după care capul va fi înfăşurat pe 15 minute; tratamentul se
repetă până la dispariția lindinilor; pieptenele după pieptănare se înmoaie într-un vas cu
acid acetic.

Metoda chimică: - prevede folosirea preparatelor pediculicide; - se aplică la

afectarea intensă (de la 10 și mai multe exemplare, inclusiv lindini) cu păduchi
de cap şi vestimentară; - se interzice prelucrarea cu pediculicide: a copiilor cu
vârsta de până la 5 ani. femeilor însărcinate, mamelor care alăptează,
persoanelor cu afecțiuni ale pielii (microtraume, dermatite, eczeme, etc.); După
prelucrarea cu preparatele pediculicide, părțile fibroase ale corpului se clătesc cu
soluție caldă de acid acetic cu concentrația de 5-10 %; Părul se piaptănă cu un
pieptene special pentru a scoate insectele şi lindinile moarte.

Benzil benzoat – emulsie de 20% pentru mauri și 10% - pentru copii. Emulsia este
agitată, se aplică pe păr cu un tampon de vată, ușor se freacă pielea. După
procedură, capul se înfășoară bine. Peste 30 de minute se spală cu șampon sub o
sursă de apă curgătoare. Părul se piaptănă pentru înlăturarea păduchilor morți.

Nitifor – soluție în flacon. Se aplică abundent ca și în cazul sus menționat. Se spală

cu șampon și apă curgătoare peste 40 de minute de la aplicare.

Alte preparate (toate au instrucție și sunt simple în utilizare):

Pedilin, la fel, Malation, Anti-bit, Rid, Itax, Sifax – șampoane.

Para Plus – spray pentru tratarea pediculozei scalpului.

Noc – șampon crem.

Metoda fizica
include aplicarea etuvei (mobile sau staționare) pentru prelucrarea îmbrăcămintei,
albiturilor, lenjeriei de corp conform instrucțiunii de folosire a camerei de dezinfecție;
hainele se mai dezinfectează prin spălare în apă foarte fierbinte, urmând uscarea lor la
ciclul fierbinte al uscătorului de haine pe 30 minute, care este o metodă eficace de
dezinsecție în pediculoza vestimentară; - călcarea cu fierul fierbinte. În cazurile când
etuva lipseşte sau este deteriorată, pentru prelucrarea îmbrăcămintei se aplică stropirea
cu soluții detergente, preparate insecticide (expoziția 30-60 minute). După expoziție,
îmbrăcămintea se curăță minuțios cu o perie deasupra unei pelicule, prelucrându-se
cusuturile, faldurile, regiunea gulerului și brâului. Lenjeria pot fi supusă fierberii şi mai
apoi călcării cu fierul de călcat. În focarele de pediculoză se vor utiliza preparate
pediculicide pentru prelucrarea părților fibroase ale corpului și preparatele insecticide
pentru prelucrarea încăperilor care sunt înregistrate în Republica Moldova. Utilizarea
pediculicidelor se efectuează în conformitate cu instrucțiunile de lucru al fiecărui
preparat în parte

Problema Nr. 8. De la școala internat din localitate, unde a fost depistată

pediculoza, la filtrul sanitar au fost aduse mai multe seturi de lenjerie de pat și de
corp, hăinuțe confecționate din lână, bumbac și fibre sintetice. Filtrul sanitar
posedă de două tipuri de etuve: cu vapori și cu vapori și formalină.
- De repartizat obiectele menționate pentru prelucrare în etuvele
corespunzătoare.
- De specificat regimul de lucru al etuvelor.

● Lenjeria de pat și de corp, hăinuțele confecționate din lână, bumbac și fibre

sintetice se vor pune toate în etuva cu vapori.
● Etuva va funcționa cu încărcătura de 60-72 kg/m3, la temperatura de 100 grade
C, la presiunea 0 timp de 5 minute.

Problema Nr. 9.

În staționarul de boli infecțioase a fost internat un bolnav cu malarie. De specificat măsurile

antiepidemice care necesită de a fi întreprinse în spital.

1) Pacientul trebuie sa fie izolat ( fara în condiții inaccesibile țânțarilor ). Pacientul este tratat cu
preparate gematosizotrope\ gistosizotrope\ gonadotrope .

2) Externarea di spital este permisă nu mai devreme de 2 zile după eliberarea sângelui de plazmodii.

3) Instituirea unui dispensar de observare pentru bolnavii de malaria pet imp de 18-30 de luni.

4) Societatea trebuie sa fie anuntata de apritia bolavului cu malaria.

Problema Nr. 10. Un grup de studenți au organizat o petrecere în pădure. La 3 din
ei au fost depistate căpușe pe piele.
De determinat acțiunile necesare care necesită de a fi întreprinse în situația dată.
1. Pentru eliminarea capusei se utilizeaza metoda mecanica, prin aspirare.
2. Curățarea zonei cu apă caldă și săpun, sau cu antiseptice de uz general.
3. Dacă zona se infectează sau se inflamează, se recomandă aplicarea locală a
unei creme pe bază de antibiotice, peste care se pune un pansament curat.
4. Dacă apare tumefacție locală, se administrează și un antihistaminic oral
5. Doar în anumite cazuri (plagă deschisă, zonă traumatizată prin manevre
chirurgicale sau efectuate de pacient) este necesar vaccin antitetanic.

Tema 3. Imunoprofilaxia. Profilaxia specifică a bolilor

infecțioase
1. Se propune de a prezenta caracteristica detaliată a unui vaccin (tipul 

vaccinului, metoda de obținere, caracteristica generală, schema de imunizare,

metoda de administrare, indicațiile și contraindicațiile pentru vaccinare, cerințele

pentru utilizare).

Vaccinul contra ruberculozei- BCG

Tipul- este un vaccine viu atenuat.

Metoda de obținere: Vaccinul BCG este preparat dintr-o tulpină vie de Mycobacterium

tuberculosis bovis cu virulenţă atenuată, derivată din tulpina originală Calmette-Guerin, care s-

a obţinut prin pasaje succesive timp de 13 ani pe medii de cartof glicerinat, cu adaos de bilă de

bou.

O fiolă conține 1mg de vaccine BCG, care constitue 20 doze câte 0,05mg de preparat.

Caracteristica generală: Tulpinele vii de micobacterii attenuate, multiplicându-se în organismul

persoanei vaccinate, conduc la formarea imunității specific contra tuberculozei de lungă durată.

În urma vaccinării are loc activizarea imunității celulare( proliferarea limfocitelor T,

activizareamacrofagilor, secreția citochinelor, dezvoltarea hipersecreției cu effect întârziat).

Schema de imunizare:

BCG 1 -2-5 zile

BCG 2 - 6-7 ani

Administrare: Se inoculează strict intradermal!

0,05ml pâna la vîrsta de 12 luni si 0,1 ml la copii care au depăsit vîrsta de 1 an.

În zona posteroexternă a braţului stâng, după o prealabilă antisepsie a tegumentelor cu alcool.

Injectarea corectă determină formarea unei papule de 5-10 mm diametru, cu aspect de coajă de

portocală ce persistă 30 de minute. După 1-3 săptămâni, la locul injectării apare un mic nodul

eritematos, lucios, ce se transformă în pustulă, cu sau fără fistulizare ulterioară şi apariţia unei cruste

centrale. După eliminarea crustei rămâne o cicatrice depigmentată şi uşor denivelată, care prezintă un

semn anterior imunizării reușite.

Înainte cu 1-2 zile de administrare a vaccinei si pe durata de 7 zile după vaccinarea este necesar de a

evita administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor, imunoglobulinelor.

Indicații: profilaxia tuberculozei miliare și a meningitei tuberculozice.

Contraindicații:

 Temporare: copii cu manifestări alergice, copii cu afecțiuni cutanate, convalescenți după stări

infecțioase acute: 1-2 luni după gripă, rugeolă, scarlatină si minim 6 luni după hepatita virală

acută. Acești copii vor fi vaccinați după restabilirea sănătății.

 Absolute: infecția HIV simptomatică, reacția positivă la tuberculină

Cerințele pentru utilizare: Deschiderea fiolelor cu păstrarea regulilor de aseptică si antiseptică.Drept

solvent se utilizează mediu Sauton, un lichid limpede, incolor, livrat în flacoane separate. După

suspensionare, vaccinul se prezintă omogen, uşor opalescent şi trebuie administrat în maximum 1 h

după preparare. Se păstrează la întuneric şi la 2-8C.

Problema Nr. 1.  La transportare s-au spart flacoanele cu vaccin BCG și

vaccin antitularemic. Ce este necesar de a întreprinde în situația creată: 

a) a arunca flacoanele în lada de gunoi; 

b) a turna soluție concentrată de dezinfectant peste flaconașe;

c) ale arde; 

d) a le autoclava.

Ex 3. Din lista propusă de selectat:

a) imunoglobulina antirujeolică;

b) imunoglobulina antitetanică;

c) serul antitetanic;

d) serul antibotulinic;

e) imunoglobulina antirabică;

f) imunoglobulina antigripală;

g) imunoglobulina contra antraxului.

I. Preparatele omologe: imunoglobulina antirujeolică; imunoglobulina antitetanică;

imunoglobulina antirabică; imunoglobulina antigripală;

II. Preparate heterologe: serul antitetanic; serul antibotulinic;

Problema Nr. 3.

Printre 200 de persoane vaccinate cu pentavaccin, în ziua a

2-a de monitorizare au fost depistate 2 persoane cu febră peste 38,5°C, 8 persoane

cu febră de 38°C și 15 persoane cu febră 37,2 – 37,5°C. Cum se va proceda în

continuare:

a) a stopa vaccinarea cu această serie de vaccin;

b) a intensifica controlul echipamentului pentru sterilizare;

c) a considera că numărul de reacții la vaccin este admisibil și a continua

vaccinarea;

d) a distruge această serie de vaccin;

e) a transmite la verificarea repetată seria de vaccin utilizată.

Sarcina practică 4

Care ar fi recomandările corecte la utilizarea preparatelor biologice în

situațiile descrise mai jos:

a) Ca rezultat al dereglării regimului de lucru al frigiderului au fost înghețate

15 complete cu vaccin BCG, 4 fiole cu imunoglobulină antirabică, 3 flacoane cu

vaccin chimic contra febrei tifoide, și 20 fiole cu anatoxină antitetanică.

b) În rezultatul defectării frigiderului timp de 3 săptămâni au fost păstrate la

temperatura camerei (+25°C) următoarele preparate: 10 fiole cu vaccin

antirujeolic, 30 fiole cu vaccin DTP, 3 flacoane cu vaccin poliomielitic, 10 fiole cu

ser antitetanic.

c) La deschiderea cutiei cu vaccin antirujeolic s-a stabilit lipsa instrucțiunii;

d) În unele cutii cu vaccin BCG s-a constatat că la o parte din fiole nu este

clară marcarea.

e) În cutia cu imunoglobulină antirujeolică au fost depistate 3 fiole

conținutul cărora nu corespunde descrierii din instrucțiune.

f) La policlinica pentru copii au fost depistate 200 cutii cu vaccin DTP,

termenul cărora a expirat 3 săptămâni în urmă.

De aruncat toate preparatele , deoarece nu corespund normelor !

Problema Nr. 4. Două persoane s-au adresat la punctul traumatologic după

mușcătură. Primul – după o mușcătură ușoară la gambă, produsă de câinele

vecinului. Câinele se află sub supraveghere și este sănătos. Al doilea, cu plăgi

multiple la umăr și degetele mâinii, produse de vulpe.

 De determinat necesitatea în vaccinarea antirabică și regulile de efectuare,

în ambele cazuri.

Primul pacient nu va fi vaccint, deoarece câinele e sănătos.

Al doilea o să fie vaccinat !

5. Pe parcursul lunii martie instituția medicală a utilizat 40 doze de vaccin

DTP, 50 doze de vaccin VPO şi 20 doze de vaccin ROR, toate ambalate în
flacoane a câte 10 doze. În total au fost imunizați cu vaccin DTP – 32 copii, vaccin
VPO - 38 copii, vaccin ROR – 15 copii. De calculat factorul de pierderi pentru
fiecare din cele trei vaccinuri.
FP reprezintă un indice ce caracterizează volumul pierderilor
inevitabile de vaccinuri, care au loc în timpul efectuării imunizărilor. El reprezintă
raportul dintre numărul total de doze utilizate şi numărul real de persoane
imunizate.FP se calculează după formulă :
FP= Numarul de doze utilizate/ Numarul de persoane imunizate

FPDTP= 40/32=1,25

FPVPO=50/38=1,31

FPROR=20/15=1,33

Problema Nr. 5. De ce este interzis de a utiliza antibiotice, sulfanilamide, sau

ser imun după vaccinarea cu vaccinuri vii?
a) vaccinarea nu va fi eficace, deoarece aceste medicamente vor neutraliza agentul patogen;
b) pacientul va dezvolta complicații ca urmare a creșterii virulenței patogene;
c) pot apărea reacții cu efect secundar;
d) poate dezvolta șoc anafilactic.
e) imunitatea va dura mai scurt timp.

Exercițiul 7. Argumentați necesitatea în imunizarea studenților ce pleacă în regiunea K. În total sunt 150
studenți, anii 2-3 de studii. Conform datelor Centrului de sănătate Publică din regiunea K., sunt
înregistrate cazuri de tularemie și febră tifoidă. 30 de studenți au fost în această regiune 2 ani în urmă.
Prevenirea cu infecție de tularemie: evitarea expunerii la animale bolnave sau moarte, consumului de
apă sau hrană din locuri dubioase, mușcături de insecte

Măsuri de prevenire a febrei tifoide:

Prevenirea febrei tifoide este posibilă prin vaccinare, recomandată în special persoanelor care
călătoresc sau locuiesc în regiuni cu risc crescut de îmbolnăvire. Vaccinul î și va face efectul dacă este
administrat cu 1-2 săptămâi înainte de călătorie. De asemenea, două măsuri esen țiale de evitarea a
îmbolnăvirii sunt: evitarea alimentelor și a băuturilor de proveniență nesigură, respectarea normelor
de igienă corporală și curățare a hranei înainte de consum

Vaccinnul nu oferă protecție împotriva afecțiunilor determinate de salmonella paratyphi sau de alte
tipuri de Salmonella, care nu determină febră tifoidă

Doze și mod de administrare

Pot fi vaccinați adulții și copii cu vârsta peste 2 ani cu o singură doză de 0,5ml de vaccin.
Subiecții care sunt expuși în continuare riscului de a face febră tifoidă trebuie revaccinați utilizând o
singură doză de vaccin la un interval nu mai mare de 3 ani.
Vaccinul trebuie administrat cu cel puțin două săptămâni înainte de o potențială expunere

Problema nr.7 Evaluarea unei instituții medicale a relevant o acoperire cu vaccinare DTP – 65 %, ROR –
89%, Hib-76%, iar revaccinarea cu DTP la copii cu vârste curinse între 24 luni – 104%.

De determinat:

a) Gradul de acoperire cu vaccinare împotriva DTP, ROR și Hib este sufficient penru a preveni
apariția bolilor
b) Gradul de acoperire cu vaccinare împotriva DTP, ROR și Hib este mai mic decât recomandat de
OMS
c) Gradul de acoperire cu vaccinare nu trebuie să fie mai mic de 95% pentru toate bolile
d) Numărul de copii selectați pentru revaccinare cu DTP a fost calculate greșit
e) Acoperirea cu vaccinări de 104% este rezultatul a numărului mare de copii ca rezultat al
migrației intense
f) Lucrătorul medical n-a calculate correct acoperirea cu revaccinări a copiilor cu vîrsta de 24 luni

Cuprinderea cu vaccinări trebuie să fie de cel puţin 95% pentru copiii de până la 3 ani şi 97 - 98 % – în
grupele de vârstă mai mari. Lucrătorul medical n-a calculate correct acoperirea cu revaccinări deoarece
rezultatul nu poate fi mai mare decât 100%

8. Din lista propusă selectați contraindicațiile absolute, temporare și false

pentru vaccinare.

Contraindicatii:
Absolute Temporale False

● Reacţii secundare ● Alergie, astm bronşic ● Hipertrofia;

 grave (şocul sau alte maladii ● Maladii convulsive la
anafilactic, colapsul, alergice, febră de fân membrii de familie;
encefalita sau sau rinita alergică; ● Maladii cronice
encefalopatia, ● Dermatoze, eczemă cardiace, pulmonare,
convulsii), observate sau leziuni locale de renale, hepatita
după administrarea origine infecţioasă cronică;
dozei precedente a ale pielii; ● Icterul nou-
vaccinului. ● născuților
● Stare de ● Maladii neurologice
imunodeficienţe sau “stabile”
la care sistemul imun (neprogresive), de
este slăbit din cauza exemplu, sindromul
tumorilor, cât şi din Dawn
cauza tratamentului ● Maladii uşoare (de
cu imunodepresante exemplu, o infecţie
sau după respiratorie sau
radioterapie. diareică) cu
● Reacție temperatura nu mai
postvaccinală gravă mare de 38,5ºC;
la administrarea ● Prematuritate sau
primei doze de greutatea mică la
vaccin DTP; naşterea copilului;
● Copiii care ● Tratamentul cu
reacţionează la ouă antibiotice sau cu
de găină sau doze mici de
neomicină prin corticosteroizi, cât şi
apariţia simptomelor utilizarea locală a
de hipersensibilitate steroizilor;
(urticărie
generalizată,
respiraţie dificilă,
edemul laringelui,
colaps, şoc) la
producerea cărora
sunt utilizate
embrioane de găină
sau care conţin
neomicină (de
exemplu, vaccinul
rujeolic sau
trivaccinul contra
rujeolei, rubeolei,
oreionului).
● Patologie
neurologică
necompensată (copii
bolnavi de epilepsie,
la care tratamentul
cu medicamente nu
previne dezvoltarea
acceselor, sau copii
cu encefalopatie
progresivă).
Problema Nr. 8. Medicul de familie trebuie să planifice vaccinarea copiilor pentru luna
următoare. Ce informații sunt necesare pentru realizarea sarcinii:

Necesar Nu este necesar

● datele despre natalitate; ● datele cu privire la contraindicații

● datele despre numărul femeilor
însărcinate ce urmează să nască.
● numărul total de copii până la 14 ani
și distribuția acestora în funcție de
vârstă;
relative și absolute la vaccinare in
rândul populației;
● numărul de copii ce frecventează
grădinița;

9. Sora medicală a observat în flaconul cu vaccin chimic un sediment porozitat.

Cum trebuie să procedeze?

a) să ia în seringă conținutul străveziu;

b) să agite flaconul înainte de folosire;

c) să nu utilizeze vaccinul.

Pentru preparatele de formă lichidă este admis sedimentul. În atfel de cazuri pe etichetă este
obligatorie indicația: ,,Înainte de folosire e necesar de agitat ,,. În cazul lipsei acestei inscripții preparatul
trebuie să fie străveziu și fără sediment.

NB! Examinarea preparatului în scopul determinării valabilității este obligatorie înainte de

administrarea lui. Preparatele care nu corespund cerințelor expuse mai sus urmează sa fie rebutate.

Problema Nr. 9. În cabinetul de vaccinare a unei instituții medicale s-a defectat frigiderul. În rezultat, au
fost înghețate 15 cutii cu vaccin BCG, 4 fiole de imunoglobulină antirabică, 3 fiole de vaccin ROR, și 20
flacoane cu vaccin DTP.

De selectat acțiunile corecte în această situație:

a) pot fi utilizate vaccinurile BCG și ROR;

b) pot fi utilizate BCG și DTP;

c) poate fi utilizată imunoglobulina antirabică și vaccinul DTP;

d) imunoglobulina antirabică și vaccinul DTP vor fi neutralizate prin dezinfecția chimică;

e) poate fi utilizat numai vaccinul BCG;

f) situația trebuie să fie discutată și soluționată împreună cu medicul epidemiolog de la Centrul

de Sănătate Publică.

Temperatura mai joasă de 0 grade acționează nefavorabil asupra vaccinurilor ,cu excepția
vaccinurilor contra poliomelitei,rujeolei,parotiditei,rubeolei și BCG-dar nu și a solventului.

În concluzie pot fi utilizate vaccinurile BCG cu schimbarea solventului și ROR.

Între orele 13:50 și 15:05 temperatura în frigider a crescut brusc, atingand un maxim de 10
grade C, ce depășește temperaturile de păstrare a vaccinurilor, respectiv aceste vaccinuri nu
mai pot fi utilizate, intrucat termenul de păstrare nu a fost respectat.

Problema Nr. 10. Vaccinarea împotriva febrei tifoide a fost recomandată în legătură cu
înregistrarea unui număr mare de cazuri. La deschiderea cutiei cu vaccinuri asistenta medicală
a observat un sediment care repetă forma flaconului.
Ea are îndoieli în posibilitatea de utilizarea vaccinului.
De selectat măsurile necesare de a fi întreprinse în acest caz:
a) informarea Centrului de Sănătate Publică;
b) efectuarea testului de agitare;
c) a le compara cu flacoanele din alte cutii;
d) a nu folosi vaccinurile până la decizia medicului epidemiolog;
e) a discuta problema cu medicul de familie fără de a informa Centrul de Sănătate Publică.

11. Restul de vaccin DTP la 30 martie constituia 8 doze, ambalat într-un

flacon de 10 doze, (lot nr. E3015b) cu termen de valabilitate – 30 iunie 2002. De
la Centrul de Sănătate Publică au fost primite la 02 aprilie 50 doze de vaccin DTP,
în flacoane de 10 doze, (lot nr.E30152b) cu termen de valabilitate – 30 iunie 2002.
La 20 aprilie au fost eliberate 10 doze de vaccin DTP punctului medical Floricica.
În cadrul instituţiei pe parcursul lunii au mai fost utilizate pentru vaccinare 35 doze
de vaccin. Completaţi „Fişa de evidenţă nr. 2 a stocului de vaccinuri în instituţia
medicală”.

Fișa Nr.2 de evidență a stocului de vaccinuri

Raion/oraș
Instituia
 medicală
Locul păstrării
Responsabil
S-a primit de la Termen
Data Seria lotului Ambalaj Unitatea
S-a distribuit valabilitate
02.04.2002 Centrul de E30152b 30.06.2002 A câte 10 Vaccin DTP
Sănătate Publică doze, 5
ambalaje

Problema Nr. 11. O mamă cu copil de 2 luni s-a adresat la Centrul Medicilor de Familie. Din spusele
mamei bebelușul a căzut jos din cărucior în timpul plimbării afară și are leziuni pe față, contaminare cu
sol. Ultimul vaccin copilul l-a primit în maternitate.

 De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse de către medicul de familie

a) Spălarea leziunilor de pe față cu apă și săpun

b) Să acopere leziunile cu plasture ???
c) Vaccinarea împotriva tetanosului
d) Vaccinarea împotriva antraxului
e) Vaccinarea împotriva tetanosului și rabiei

12. Selectați care este temperatura optimă pentru păstrarea vaccinurilor și care 
vaccin poate fi utilizat dacă temperatura a scăzut la minus 4 ° C. 
a) temperatura optimă pentru păstrarea vaccinurilor este + 2 + 8 ° C;
b) temperatura optimă pentru păstrarea vaccinurilor este 0 ° C - + 8 ° C;
c) pot fi folosite vaccinurile BCG, ROR, OPV;
d) poate fi folosit vaccinul DTP, vaccinul hepatitic B și Hib;
e) nici un vaccin nu poate fi utilizat în cazul în care temperatura a scăzut până 
la minus 4 ° C. 

Problema Nr. 12. Un copil de 3 luni nu a fost vaccinat împotriva tuberculozei în maternitate din
cauza contraindicațiilor. Ce va întreprinde medicul de familie în acest caz:
a) vaccinarea imediată al copilului;    
b) vaccinarea după rezultatul pozitiv al reacției Mantoux;
c) vaccinarea după rezultatul negativ al reacției Mantoux;
d) vaccina după examenul clinic și rezultatul pozitiv al reacției Mantoux;
e) vaccina după examenul clinic și rezultatul negativ al reacției Mantoux;
f) reacției Mantoux nu este importantă în decizia cu privire la vaccinare. 
Tema 5. Hepatita virală cu mecanismul fecal-oral de
transmitere
Problema Nr. 1. Medicul de familie a stabilit diagnosticul de hepatită virală A
la o femeie în vârstă de 30 de ani, în a doua zi a perioadei icterice. Familia
pacientei este compusă din trei persoane. Soțul, în vârstă de 35 ani, a suportat
hepatita virală A în copilărie. Fiul, în vârstă de 9 ani, este plecat la o tabără de
odihnă de cinci zile.
De determinat acțiunile medicului de familie și a medicului epidemiolog.

Acțiunele medicului de familie:

1. Se înștiințează în mod obligatoriu Serviciul de supraveghere de Stat a Sănătății publice
(în primele 24 de ore după internare). 
2. Supravegherea medicală persoanelor, care au avut contact cu pacienta, în primul rând
fiul. Soțul are imunitatea.

Acțiunele medicului epidemiolog:

1. Izolarea pacientei în spital de boli infecțioase.

2. Se efectuează ancheta epidemiologică a focarului  cu determinarea sursei de infecție,
condițiilor de contaminare, cercului de contacți, trasarea măsurilor antiepidemice pentru
limitarea și  lichidarea focarului.
3. Profilaxia de urgență în rândul persoanelor care au intrat în contact .
4. Indicarea dezinfecției în focar

Problema Nr. 2. Luni, la data de 19 ianuarie, lucrătorul medical de la o

grădiniță de copii a informat CSP despre suspectarea la hepatita virală A la un

copil de cinci ani, care a lipsit de la grădiniță în perioada 09 ianuarie -16 ianuarie.

Din anamneza colectată de către asistenta medicală de la grădiniță s-a stabilit că

copilul s-a îmbolnăvit la data de 08 ianuarie, când a fost stabilit diagnosticul de

IRVA.

 De determinat măsurile antiepidemice necesare de realizat în situația

respectivă.

-Bolnavii cu forme ușoare- izolați și tratați la locul de trai.

-Internarea în staționarul de boli infecțioase se realizează conform indicațiilor clinice (formele

grave și medii de infecție) și epidemiologice.

-Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de HVA sunt supuse supravegherii medicale o

dată în 35 de zile de la ultimul contact cu bolnavul (în instituțiile preșcolare zilnic)

-În focar se efectuează dezinfecția curentă.

-Profilaxia de urgență în rândul persoanelor care au intrat în contact se efectuează la indicația

epidemiologului cu imunoglobuline sau vaccin.

Problema Nr. 3

La un copil de șase ani, internat în secția de traumatologie și ortopedie a unui spital raional, a
fost stabilit diagnosticul de hepatită virală A. În secție pacientul a fost internat șase zile în urmă,
unde se află la tratament specializat încă 30 pacienți. Copilul se află în salon cu încă trei copii cu
diferite patologii de profil.

De descris tactica șefului secției de traumatologie și ortopedie în situația epidemiogenă creată.

De determinat măsurile antiepidemice.

Tactica șefului secției de traumatologie și ortopedie în situația epidemiogenă creată:

 întocmirea fișei de declarare-formular nr. 058/e, care se transmite la CSP;

 izolarea pacientului;
 transferul in secția de boli infecțioase;

Măsurile antiepidemice:

-efectuarea anchetei epidemiologice a focarului cu determinarea condițiilor de contaminare, cercului

de contacți;
-persoanele care au fost în contact cu bolnavul de HVA sunt supuse supravegherii medicale (măsurarea
temperaturii, starea mucoaselor, sclerei și pielii, culoarea urinei și fecalelor, palparea rebordului drept al
abdomenului) o dată în 10 zile;
-examinarea de laborator a persoanelor care au fost în contact cu bolnavul de HVA;
- în focar se efectuează dezinfecția curentă sau terminal;

- profilaxia de urgență pentru persoanele care au intrat în contact se efectuează la indicația

epidemiologului cu imunoglobuline sau vaccin.

Problema Nr. 4. Din cauza unui accident la rețeaua de asigurare cu apă

potabilă și canalizare a unei localități, pe parcursul ultimilor două săptămâni, în

localitatea respectivă, a fost înregistrată o izbucnire epidemică cu BDA. Izbucnirea

epidemică a fost stopată.

 De determinat dacă există riscul de înregistrare a cazurilor de alte boli

infecțioase, în legătură cu acest accident și care măsuri este necesar de a fi

efectuate pentru a preveni eventualele boli infecțioase în localitate.

Mai poate izbucni febra tifoidă , shigelozele.

Problema Nr. 5. Pe parcursul primelor două săptămâni a lunii septembrie,

într-un liceu au fost depistați cinci elevi din diferite clase, cu diagnosticul de
hepatită virală A. La trei copii, forma de gravitate a fost ușoară și la doi medie.
Copiii sunt asigurați cu micul dejun la cantina școlii. La cantină, micul dejun este
deservit de două bucătărese, care au trecut controlul medical în luna august, anul
curent, sunt sănătoase.
De determinat etapele de realizare a investigației epidemiologice în situația
epidemiogenă creată și de elaborat planul de măsuri antiepidemice.
Pentu două bucătărese trebuie sa face pentru stabilirea diagnosticului precoce în mare
măsură contribuie investigațiile biochimice (testele enzimatice): alaninaminotransferaza
(ALAT) și fructozo-monofosfataldolaza (F-1-FA).
În HVA acută valorile acestor ensime cresc de 8-20 de ori chiar în ultimele 10-15 zile
ale perioadei de incubație.
Depistarea VHA în materiile fecale este posibilă în ultimele zile ale perioadei de
incubație, perioada prodromală și primele zile ale perioadei icterice, însă nu are
relevanță practică, deoarece rezultatele examenelor sunt tardive.
O importanță mai mare în diagnosticul HVA are depistarea anticorpilor VHA din clasa
IgM (anti-HAV IgM), care apar în primele zile de boală și dispar peste 3-6 luni, uneori la
un an de la debutul maladiei, fiind un indicator specific al procesului infecțios acut.
În cazul fiecărui bolnav depistat sau cu suspecție de HVA se întocmește fișa de
declarare-formular nr. 058/e, care se transmite la CSP.

Bolnavii cu forme ușoare, aflați în condiții de respectare a regimului antiepidemic în

focar, pot fi izolați și tratați la locul de trai. Internarea în staționarul de boli infecțioase se
realizează conform indicațiilor clinice (formele grave și medii de infecție) și
epidemiologice – imposibilitatea de a asigura izolarea la domiciliu, respectarea
regimului antiepidemic și diagnosticarea bolii în condiții de ambulator. Externarea din
spital se efectuează după însănătoșirea clinică.
Se efectuează ancheta epidemiologică a focarului cu determinarea sursei de infecție,
condițiilor de contaminare, cercului de contacți, trasarea măsurilor antiepidemice pentru
limitarea și lichidarea focarului.
Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de HVA sunt supuse supravegherii
medicale (măsurarea temperaturii, starea mucoaselor, sclerei și pielii, culoarea urinei și
fecalelor, palparea rebordului drept al abdomenului) o dată în 10 zile, iar în instituțiile
preșcolare zilnic, timp de 35 de zile de la ultimul contact cu bolnavul, informarea zilnică
despre starea sănătății de către educator sau învățători și o dată în săptămână de
către lucrătorul medical. Examinarea de laborator a persoanelor care au fost în contact
cu bolnavul de HVA prevede determinarea fermenților (ALAT) și, în cazul indicațiilor
epidemiologice – determinarea markerilor specifici HVA (anti-HAV IgM). Copiii care au
fost în contact cu bolnavul de HVA nu pot fi transferați în altă clase timp de 35 de zile
de la ultimul contact cu bolnavul.
În focar se efectuează dezinfecția curentă prin utilizarea dezinfectantelor în conformitate
cu instrucțiunile metodice prevăzute pentru această maladie (Ordinul MS nr. 41 din
14.07. 2004) sau terminală.
Profilaxia de urgență în rândul persoanelor care au intrat în contact se efectuează la
indicația epidemiologului cu imunoglobuline sau vaccin.

În Republica Moldova, vaccinarea contra HVA se efectuează conform indicațiilor

epidemiologice.
Problema Nr. 6. La data de 20 septembrie, în secția de boli contagioase a

unui spital raional, a fost internat un copil în vârstă de nouă ani cu diagnosticul de

hepatită virală A, formă medie. Ultima zi de frecventare a școlii a fost 18

septembrie.

Din anamneza epidemiologică este stabilit că copilul, împreună cu părinții, pe

parcursul ultimilor două săptămâni a lunii iulie s-a aflat la o bază de odihnă din

afara țării. Tot din anamneza epidemiologică este stabilit că pe data de 27 august

au fost în ospeție, într-o familie unde mai erau doi copii. Din spusele mamei unul

dintre cei doi copii n-a mers la școală la 1 septembrie din motive de sănătate.

 De determinat sursa de infecție.

Presupun ca sursa de infectie este copilul la familia respectiva unde au fost in vizita ,

Probabil copilul sa jucat cu jucariile celuilalt copil , sau prin consumul de alimente din aceas
punga , farfurie etc.

Perioada de incubatie este de la 2 saptamini pina la 6 , ceia ce ne face sa ne gindim ca acea

vizita poate fi sursa infectiei , mai cu seama copilul na mers la scoala din motive de sanatate .

 De elaborat complexul de măsuri antiepidemice în situația respectivă.

1)În cazul fiecărui bolnav depistat sau cu suspecție de HVA se întocmește fișa de declarare-
formular nr. 058/e, care se transmite la CSP.
 2) Bolnavii cu forme ușoare, aflați în condiții de respectare a regimului antiepidemic în focar, pot
fi izolați și tratați la locul de trai.
3) Se interneaza pacientii cu (formele grave și medii de infecție)
4) Se efectuează ancheta epidemiologică a focarului cu determinarea sursei de infecție,
condițiilor de contaminare, cercului de contacți, trasarea măsurilor antiepidemice pentru limitarea și
lichidarea focarului.
5) Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de HVA sunt supuse supravegherii medicale
(măsurarea temperaturii, starea mucoaselor, sclerei și pielii, culoarea urinei și fecalelor, palparea
rebordului drept al abdomenului) o dată în 10 zile, iar în instituțiile preșcolare zilnic, timp de 35 de zile
de la ultimul contact cu bolnavul,
6) Examinarea de laborator a persoanelor care au fost în contact cu bolnavul de HVA
7) În focar se efectuează dezinfecția curentă prin utilizarea dezinfectantelor în conformitate cu
instrucțiunile metodice prevăzute pentru această maladie (Ordinul MS nr. 41 din 14.07. 2004) sau
terminală.
8) Profilaxia de urgență în rândul persoanelor care au intrat în contact se efectuează la indicația
epidemiologului cu imunoglobuline sau vaccin.

Problema Nr. 7. CSP atestă necorespunderi la indicatorii microbiologici în

50,8% a probelor de apă (inclusiv 19,35% colifagi), colectate din sursele de
alimentaţie cu apă (centralizate și fântâni de mină) din Puhăceni şi în 23% din
Șerpeni, rl Anenii Noi; în 46% din Porumbești, rl Cantemir; în 44,4% (inclusiv
33,3% colifagi) din Voloave, în 40% (inclusiv 30%i colifagi) din Parcani, în 50%
probe din Soloneț, în 55,5 % din Rădi- Cereșnoveț, rl Soroca; în 33,3% din
Caşunca, în 40% din Băhrineşti, în 25% din Hîrtop, în 40% din Ciripcău, rl
Florești; în 33,3 % din Unteni, în 50 % din Risipeni şi în 50% probe din s.
Toxobeni, rl Fălești.
● Persistenţa tendinţei de agravare a situației epidemiologice prin HVA,
impune intensificarea măsurilor de control şi răspuns, care vor fi ele?

Măsurile de bază în prevenirea hepatitei virale A sunt îndreptate spre

întreruperea mecanismului fecal-oral de transmitere a agentului patogen:
− asigurarea populației cu apă potabilă și produse alimentare sigure din punct
de vedere epidemiologic;
− crearea condițiilor pentru respectarea cerințelor și regulilor privind
producerea, transportarea, păstrarea, prelucrarea și comercializarea produselor
alimentare;
 − asigurarea permanentă a respectării normelor și regulilor sanitaro-tehnice,
igienice la obiective industriale, unitățile de comerț și alimentație publică,
respectarea regimului sanitaro-antiepidemic corespunzător în instituțiile de copii;
− respectarea igienei personale și educația populației, în special a personalului
din creșe, a persoanelor care lucrează în industria alimentară, a copiilor și
adolescenților.

Problema Nr. 8. La data de 15 noiembrie au fost depistați 6 copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11
ani din casa de copii din orașul U. cu febră înaltă și semne de intoxicație. Diagnosticul clinic de
HVA a fost confirmat prin investigații de laborator.

Pentru a stabili noțiunea de caz determinați care vor fi semnele și investigațiile suplimentare.

Semnele:
Incepe brusc cu febra 38-39 grade
Slabiciune generala
Cefalee
Scaderea apetitului
Greturi, vome
Dureri abdominale, daree\ constipatie

ALAT este ridicat

Urina de culoare inchisa si scaunul decolorat - 2-3 zile inainte de icter

Icter (2-5 zile)

Hepatomegalia, sensibil la palpare

Investigațiile suplimentare:
ALAT, ASAT
F-1-FA
F-P-FA
Fosfataza alcalina
Proteine serice
Coleserol

Anticorpi anti-HAV IgM(din primele zile - 3-6 luni)

anti-HAV IgG markeri de imunitate

Problema Nr. 9. Diagnosticul HVA la copii se bazează pe aceleași criterii anamnestice,

epidemiologice și de laborator ca și la adulți necesitând diferențiere de următoarele maladii: În
perioada prodromală: Semne și simptome Debut brusc ,cu febră 38-39 grade ,slăbiciune
generală,cefalee,scăderea apetitului ,grețuri,vome,dureri abdominale și alte tulburări
digestive(diaree,constipație). Deseori debutul bolii este asemănător unei infecții alimentare sau
cu o viroză respiratorie. Foarte rar se întâlnește S.pseudoreumatismal Diagnostic de laborator
↑ALAT,urina este de culoare închisă,scaunul decolorat, care apare cu 2-3 zile înainte de icter. În
perioada icterică: Semne și simptome Tulburările digestive se diminuează,initial apare icterul
scleral,ulterior tegumentar care progresează în 2-3 zile,după care se menține 2-3 zile,după care
scade treptat.Ficatul este mărit în dimensiuni,care este sensibil la palpare Diagnostic de
laborator Scaun decolorat,culoarea închisă a urinei. Majoritatea pacienţilor sunt copii şi adulţi
tineri. La copii severitatea bolii este mai redusă decât la adulţi. Hepatita A are tendinţa să apară
în epidemii acolo unde condiţiile de igienă sunt precare şi sursele de apă sunt contaminate.
Incidenta bolii este invers proporţională cu gradul de dezvoltare socio-economic. În ţările
puternic dezvoltate infecţia apare mai târziu, în timp ce în ţările slab dezvoltate boala apare
repede, în copilărie.

Anchetarea epidemiologică prezintă o investigaţie epidemiologică în baza unor fişe de

anchetă şi poate fi de mai multe tipuri: anchetarea unei stări de sănătate la un moment dat (focar
epidemic cu cazuri unice, erupţie epidemică etc.), anchetarea unei situaţii de sănătate publică,
care ţine de populaţie, colective, contingente de populaţie etc.

Ancheta epidemiologică a focarului reprezintă un procedeu specific de investigare a

focarului de boală infecţioasă, bazat pe triada epidemiologică şi utilizat pentru determinarea
cauzei de apariţie a acestuia, depistarea sursei de agenţi patogeni, a căilor, factorilor şi
condiţiilor de transmitere, precum şi a persoanelor supuse riscului de contaminare şi îmbolnăvire
şi, în cele din urmă,constatarea diagnosticului epidemiologic şi elaborarea complexului de
măsuri antiepidemice, îndreptate spre localizarea şi lichidarea focarului.
Rezultatele anchetei servesc drept informaţie primară în efectuarea analizei (studiilor)
epidemiologice operative şi retrospective – elemente obligatorii atât în sistemul de supraveghere
epidemiologică, cât şi în realizarea studiilor ştiinţifice descriptive şi analitice cu elucidarea
particularităţilor epidemiologice, a cauzalităţii, stabilirea măsurilor eficiente de control etc. Din
aceste motive este important ca informaţia cantitativă acumulată în baza anchetei epidemiologice
să fie completă şi obiectivă, adică să reflecte realitatea.

Sarcinile (obiectivele) anchetei focarului epidemic sunt:

1. Precizarea diagnosticului bolii.
2. Depistarea persoanelor afectate de boala respectivă.
3. Determinarea hotarelor de răspândire a focarului.
4. Depistarea sursei, factorilor şi căilor de transmitere a agentului cauzal.
5. Determinarea termenelor, cauzei şi condiţiilor apariţiei focarului epidemic.
6. Formularea diagnosticului epidemiologic.
7. Elaborarea complexului de măsuri în vederea localizării şi lichidării focarului.
8. Evaluarea calităţii şi eficienţei măsurilor antiepidemice efectuate în focar.
 Ancheta focarului epidemic cu cazuri unice de boală include următoarele etape de
investigaţie:
–Pregătirea către efectuarea anchetei epidemiologice;
–Investigaţia focarului epidemic;
–Formularea diagnosticului epidemiologic şi recomandarea măsurilor de localizare şi
lichidare a focarului;
–Supravegherea focarului.

Problema Nr. 11. În conformitate cu legislația în vigoare, erupție de HVA se

consideră, înregistrarea în limitele unei instituții sau localități a unui focar cu 10 și

mai multe cazuri simultane sau consecutiv apărute într-o perioadă de incubație.

- Descrieți ce informație trebuie să includă forma de raport a cazului de

erupție de HVA?

Se efectuează ancheta epidemiologică a focarului cu determinarea sursei de infecție, condițiilor

de contaminare, cercului de contactanți, trasarea măsurilor antiepidemice pentru limitarea și
lichidarea focarului. Se va îndeplini formularul nr.058

Problema Nr. 12. La data de 3 iulie, s-a adresat la medicul de familie o persoană în vârstă de 23 ani cu acuze
ce semnifica prezența unei IRVA. Medicul de familie ia prescris tratamentul în condiții de domiciliu. A doua zi
pacientul a invitat din nou medicul de familie la domiciliu din cauza agravării stării de sănătate. Simptomele
prezente, au fost completate cu disfuncții intestinale. Din anamneza epidemiologică colectată de la pacient s-a
stabilit că doi colegi de serviciu sunt în concediu medical pe motiv de sănătate.
 De apreciat corectitudinea acțiunii medicului de familie. 
 De determinat eventuala etiologie a patologiei descrise. 
 De alcătuit planul complex de măsuri antiepidemice reieșind din situația 
descrisă.

Medicul de familie trebuia sa culege anamneza epidemiologica cind a fost chemat prima data.
Stabilirea etiologiei,si sursei de infectie.
Izolarea pacientului.
Eventuala etiologie a patologiei poate fi infectie rotavirală. Este o patologie antroponoză. Sursa principală o
constituie bolnavii cu forme manifeste sau subclinice, care elimină cu masele fecale rotavirusuri în cantități
semnificative. Perioada de incubație constituie 1-7 zile. Purtătorii de rotavirusuri, de asemenea, prezintă pericol
epidemiologic.
Mecanismul de transmitere este fecal-oral. Factorii de transmitere sunt apa, produsele alimentare, obiectele
și mâinile contaminate. Calea principală de transmitere este cea hidrică, fapt demonstrat prin înregistrarea
frecventă a erupțiilor hidrice și prin izolarea frecventă a rotavirusurilor de diferite surse de apă.
Factori favorizanți : nivelul insuficient de respectare a cerințelor sanitaro-igienice și epidemiologice în
aceste colective, starea sanitaro-comunală defavorabilă a teritoriului, lipsa asigurării cu apă potabilă de calitate.
Măsuri antiepidemice
La constatarea sau suspectarea îmbolnăvirii prin infecție rotavirală lucrătorul medical informează CSP.
 Bolnavii cu forme ușoare de infecție și cu posibilități de respectare a regimului antiepidemic sunt izolați și
tratați la locul de trai. Spitalizarea în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform indicațiilor clinice
(formele grave și medii) și epidemiologice (lipsa condițiilor de izolare și respectare a regimului antiepidemic).
În focar se efectuează dezinfecția curentă sau, în cazul spitalizării bolnavului, dezinfecția terminală, ancheta
epidemiologică și supravegherea medicală a persoanelor care au intrat în contact timp de 7 zile.

Tema 5. Shigelozele
Problema Nr.1. În perioada 03, 04 şi 05 septembrie în secţia de boli
infecţioase a Spitalului Raional au fost internaţi trei copii cu diagnosticul de
enterocolită acută, forma medie. Toţi copiii sunt colegi de clasă al gimnaziului din
localitatea X. La data de 06 septembrie rezultatele investigaţiilor de laborator au
identificat Sh. sonnei la copilul internat la data de 03 septembrie.

De schiţat componentele investigaţiei epidemiologice în focarul epidemic

descris.

Scopul investigației epidemiologice în focarul este determinarea sursei de infecție și căii de

transmitere.
1. Investigarea bacteriologică lucrătorilor cantinei gimnaziului cu suspendarea temporară
din funcție.
2. Evaluarea regulilor igienice la întreprinderile alimentare.
3. Investigarea sanitaro-epidemică apei și produselor alimentare.

Problema Nr. 2. Într-o instituţie preşcolară dintr-un centru raional, cu 140

copii pe listă, s-a înregistrat o izbucnire epidemică cu dizenterie cauzată de Sh.

sonnei. Pe parcursul primelor trei zile în secţia de boli infecţioase au fost internaţi

17 copii şi patrucadre didactice. În majoritatea cazurilor (la 14 copii şi 2 persoane

adulte) boala a decurs în formă gravă cu vomă repetată, diaree, febră, cefalee,

inapetenţă, slăbiciuni generale şi semne de deshidratare.

 Reieşind din situaţia creată, de alcătuitun plan de investigaţie epidemiologică în instituţie şi

de propus măsurile de redresare a situaţiei epidemiogene.

1) Ancheta epidemiologică

2) Spitalizarea bolnavului este efectuată conform indicațiilor clinice și epidemiologice. 3)

Persoanele care au contactat cu bolnavul de shigeloză sunt supravegheate clinic timp de 7 zile.

4) În focar se va efectua dezinfecția curentă, iar la spitalizarea bolnavului dezinfecția terminală.

Problema Nr. 3.

La medicul de familie s-a adresat un pacient, care s-a externat recent din staţionar cu
diagnosticul „Dizenterie acută, formă medie”. În extrasul din fişa de observaţie se menţionează
însănătoşire deplină, rezultatele investigaţiilor de laborator la externare sunt negative. Pacientul
lucrează bucătar într-o cantină din localitate.

De expus tactica de mai departe a medicului de familie.

După externare,pacientul va fi supus supravegherii de dispensar pe o durată de o lună. După

expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină acest pacient poate fi admis la
lucru.

Problema Nr. 4. La Centrul de Sănătate s-a adresat o pacientă, care s-a

externat recent din Spitalul Raional, secţia de boli infecţioase. În extrasul din fişa

de observaţie eliberată din staţionar, este specificat diagnosticul „Dizenterie acută,

formă gravă (Sh.sonnei)”. Pacienta a fost externată din staţionar după un curs de

tratament, în stare satisfăcătoare. Ea lucrează educatoare la grădiniţa de copii din

localitate.

 De elaborat planul supravegherii de dispensar a reconvalescentei.

• supravegherea medicală timp de 7 zile, care include: chestionarea, examinarea, măsurarea

temperaturii, urmărirea după aspectul scaunului;
• dezinfecția (vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalațiile sanitare, jucăriile,
suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții).

Problema Nr. 5. Rezultatele investigaţiilor bacteriologice, efectuate conform

indicaţiilor epidemiologice a personalului cantinei unei întriprinderi de producţie,
în probele colectate de la o bufetieră a cantinei a fost identificată
E.coli enterohemoragică O104. La moment persoana în cauză nu prezintă acuze,
însă rectoromanoscopia, efectuată ulterior, a evidenţiat hemoragii solitare pe
mucoasa intestinului. Persoana locueşte în cămin cu familia sa.
De elaborat planul de măsuri antiepidemice.
Măsuei antiepidemice:
În urma depistării cazului de îmbolnăvire prin shigeloză sau a suspecției de shigeloză informăm
Serviciul de Sănătate Publică.
Spitalizarea bolnavului este efectuată conform indicațiilor clinice și epidemiologice.
În cazul izolării bolnavului la domiciliu, i se va indica tratamentul corespunzător și va fi
familiarizat cu metodele de îngrijire.
Totodată, se va proceda la efectuarea dezinfecției curente.
Acest pacient este externați după două examinări bacteriologice negative, iar admiterea la lucru
se va face numai cu avizul medicului.
După externare acest pacient va fi supus supravegherii de dispensar pe o durată de o lună,
dacă a suportat infecție cronică – 3 luni, cu investigarea bacteriologică la fiecare lună.
După expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină acest lucrător pot fi admis
la lucru.
Persoanele care au contactat cu bolnavul de shigeloză sunt supravegheate clinic timp de 7 zile.
lucrătorii a cantinei sunt supuși la finele perioadei de supraveghere unei investigații
bacteriologice. În cazul rezultatului pozitiv aceste persoane sunt înlăturate de la lucru.
În focar se va efectua dezinfecția curentă, iar la spitalizarea bolnavului dezinfecția terminală.

Problema Nr. 6. Medicul de familie a fost invitat la domiciliu în legătură cu

îmbolnăvirea a doi copii minori în vârstă de 3 şi 5 ani. Boala a debutat acut pe

parcursul nopţii, manifestîndu-se prin vome repetate, diaree, febră. Ţinând cont de

particularităţile clinice, medicul a stabilit diagnosticul preventiv „Toxiinfecţie

alimentară” şi a propus internarea copiilor pentru tratament în secţia

specializată.De menţionat, că mama copiilor, timp de două zile, este în concediu

medical cu diagnosticul „Dizenterie, formă ușoară”. Seara în ajun mama a preparat

bucate copiilor, preparate pe parcursul zilei.

 De argumentat diagnosticul de toxiinfecție alimentară la copii din punct

de vedere epidemiologic.

Ne gindim la o toxiinfectie din motiv :Mama cu diagnostic de dizinterie forma usoara nu a

respectat conditiile si normele epidemiologice ( ea a preparat bucatele copiilor ) iar acest lucru
favorizeaza transmiterea la copii a infectiei.

 În calitate de medic epidemiolog al CSP de apreciat acţiunile medicului de

familie.

Medicul de familie a procedat corect ca a internat acesti copii in sectia specializata pentru a nu
servi sursa de infectie si pentru alte persoane
 De determinat măsurile care necesitau de a fi întreprinse de către medicul

de familie la constatarea diagnosticului de dizenterie la mama copiilor.

1) Raportarea cazului si intocmirea fisei e 0.58

2) Spitalizarea bolnavului
3) Aplicarea unui tratament
4) Educarea pacientului in prevenirea transmiteri infectiei
5) Limitarea contactului cu familia , alte persoane , etc.
6) Supravegherea pacientului timp de 12 luni
7) efectuarea investigațiilor parazitologice ale maselor fecale peste 1, 3, 6 luni
8) respectarea noormelor epidemiologice
9) respectarea normelor de igiena

Problema Nr. 7. În cadrul investigaţiei epidemiologice a unui focar epidemic

cu cazuri multiple (5 cazuri) de enterită şi enterocolită acută este necesar
de a
identifica sursa de infecţie şi posibilii factori de transmitere, care au cauzat
contaminarea în cadrul focarului. Focarul este înregistrat într-un gimnaziu
dintr-o
localitate rurală.
- De ce informaţie suplimentară mai este nevoie pentru a determina
eventuala sursă de infecţie?
- Ce probe este necesar de a colecta pentru investigaţia de laborator?
- În ce laborator vor fi îndreptate pentru investigație probele colectate?

1.De ce informaţie suplimentară mai este nevoie pentru a determina

eventuala sursă de infecţie?

● Dacă este asigurată populației cu apă potabilă de calitate

● Dacă este extins sistemul centralizat de apeducte și canalizare
● Dacă se respectă regulile igienice la întreprinderile alimentare
● Dacă se respectă regimul igienic și antiepidemic în gimnaziu
● Nivelul de cultură sanitară a populației în probleme de cunoaștere a
factorilor de risc și respectare a regulilor de igienă personală
● Dacă a fost consumată apă pentru băut, dar și lapte din surse
necunoscute, fără un tratament termic.
2.Ce probe este necesar de a colecta pentru investigația de laborator?
Examenului bacteriologic sunt supuse materiile fecale (coprocultura), a
căror recoltare se face cât mai precoce, în debutul bolii, când concentrația
de shigele în fecale este mai mare, înainte de administrarea antibioticelor,
cu recoltarea elementelor patologice (mucus).
Deasemenea se recoltează sînge venos pentru determinarea
anticorpilor anti-Shigella.
3. În ce laborator vor fi îndreptate pentru investigație probele colectate?
?

Problema Nr. 8. Dintr-o tabără de odihnă, pe parcurs de două zile (5-6 iulie) au fost internaţi 9
de copii cu diagnosticul „Toxiinfecţie alimentară”. Investigaţia epidemiologică a stabilit că pe
data de 4 iulie după cină, în legătură cu ziua de naştere, copiii au fost serviţi de către părinţii
unui copil cu tortă preparată în condiţii de casă. Mama copilului, casnică, s-a tratat de shigeloză
cu 3 săptămâni în urmă.

De analizat situaţia epidemiogenă, de determinat cauzele apariţiei izbucnirii epidemice, și

măsurile de intervenție.

Cauzele apariţiei izbucnirii epidemice- Mama copilului s-a tratat de shigeloză cu 3 săptămâni
în urmă.=> inca mai elimina agenti patogeni.

Sursa - Om bolnav cu forma acuta sau cronica

Modul de transmitere - Fecal- oral
Cale de transmitere - alimentara ( tort)

Măsurile de intervenție.
1) Informarea Centrului de Sănătate Publica
2) Spitalizarea bolnavilor
3) Copii reconvalescenti sunt supusi supravegherii timp de o luna cu efectuarea
examenelor biologice
4) Anchetare epidemiologica in focar
5) Cei care au fost in contact sunt supravegiati timp de 7 de zile
6) Dezinfectia curenta si terminala

Problema Nr. 9. Luni 05 septembrie în IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma
Ciorbă” a fost internat un copil în vârstă de cinci ani cu diagnosticul de colienterită
acută, formă gravă. La secţia de internare copilul a fost adus de către părinţi cu o maşină
de ocazie. Examenul bacteriologic a probelor colectate pentru investigaţie au identificat
Sh.flexneri. Copilul frecventează grădiniţa. Ultima frecventare a instituţiei preşcolare a
fost la 02 septembrie. Părinţii sunt muncitori, mama lucreză la un atelier de croitorie, tata
conducător auto pe un microbus de rută. Familia locuieşte într-un apartament cu
comodităţi.
De analizat situaţia epidemiogenă şi de propus un plan de măsuri antiepidemice.
Copilul va fi spitalizat si i se va indica tratament corespunzător.Ea va fi externată nu mai
devreme de decât peste 3 zile după normalizarea scaunului și a temperaturii corpului și
după un rezultat negative în investigarea bacteriologică,efectuată nu mai devreme
decât peste 2 zile de la finisarea tratamentului. După externare acest bolnava va fi
supusă supravegherii de dispensar pe o durată de o lună și vor efectua două investigații
bacteriologice cu examinarea clinică la finele acestei perioade.
Persoanele care au contactat cu bolnava de shigeloză sunt supravegheați clinic timp de
7 zile .Copii instituționalizați din focarele de shigeloză sunt admiși sa frecventeze
instituția ,însă sunt supuși supravegherii medicale și unei investigații bacterilogice la
finele perioadei de supraveghere.În focar se va efectua dezinfecția curentă.

1. Ancheta focarului epidemic cu cazuri unice de boală include următoarele etape de

investigaţie:
– Pregătirea către efectuarea anchetei epidemiologice;
– Investigaţia focarului epidemic
● Culegerea anamnezei epidemiologice.Se realizează prin interogarea
bolnavului sau a altor persoane din anturajul bolnavului (părinţii, membrii
familiei bolnavului, persoanele apropiate după locul de muncă sau
învăţământ, personalul medical şi administrativ din instituţia unde s-a
înregistrat cazul de îmbolnăvire etc.). Scopul anamnezei epidemiologice
este de a stabili debutul bolii, contactul bolnavului cu alt bolnav similar
sau o persoană suspectă, care putea servi ca sursă de infecţie, persoanele
cu care s-a aflat în contact, care s-ar fi putut molipsi de la bolnavul dat,
alte cazuri posibile a altor cazuri de îmbolnăvire sau portaj neînregistrat,
condiţiile care ar fi putut contribui la apariţia cazului de îmbolnăvire,
precum şi riscurile la care sunt supuşi cei din jur. Se întocmeşte lista
bolnavilor depistaţi, precum şi lista persoanelor aflate în contact cu
bolnavul, atât până la îmbolnăvire(luând în consideraţie perioada de
incubaţie), care puteau servi drept sursă de agenţi patogeni, cât şi după
 îmbolnăvire (în perioada de contagiozitate) care puteau contracta infecţia
de la bolnav.
Este important să se ia în consideraţie toate formele de manifestare a
infecţiei, posibilitatea portajului, localizarea agentului patogen în
organism, care determină calea de eliminare a acestuia din organism, și
respectiv, gradul şi durata de contagiozitate a bolnavului.
● Recoltarea materialului de la bolnav sau persoana suspectă pentru
investigaţii de laborator. Prin investigaţiile de laborator se contribuie atât
la confirmarea diagnosticului la bolnav, cât şi la elucidarea situaţiei în
rândul persoanelor din anturajul bolnavului.
● Examinarea focarului. Poate oferi informaţii importante, inclusiv în
determinarea dimensiunilor spaţiale (hotarelor), a factorilor de transmitere,
în evaluarea situaţiei sanitaro-igienice a focarului, a condiţiilor de trai, de
muncă, referitoare la respectarea regimului sanitaro-antiepidemic în
instituţiile preşcolare, școlare și preuniversitare, organizarea alimentaţiei
cu apă potabilă şi produse alimentare, prezenţa rozătoarelor,
ectoparaziţiilor etc., în funcţie de forma nosologică şi mecanismul de
transmitere.Totodată, se stabileşte necesitatea şi volumul investigaţiilor de
laborator şi colectarea probelor din mediul ambiant pentru investigare,
identificarea posibililor factori de transmitere a agenţilor cauzali în
corespundere cu forma nosologică.
● Studierea documentației, prevede colectarea datelor referitoare la
înregistrarea şi evidenţa cazurilor de îmbolnăviri asemănătoare în teritoriul
focarului, care arpermite descrierea situaţiei epidemiogene, analiza
măsurilor întreprinse, formularea rezultatului investigaţiilor efectuate în
perioada care a precedat apariţia focarului dat.
–Formularea diagnosticului epidemiologic şi recomandarea măsurilor de localizare şi
lichidare a focarului.
Datele obţinute în procesul de realizare a anchetei focarului epidemic la etapele
precedente se supun unei analize detaliate, în urma căreia se formulează
diagnosticul epidemiologic operativ, adică se formulează concluzii întemeiate
privitoare la cauza apariţiei focarului, agentul patogen, sursa de infecţie,
factorii, căile şi condiţiile de răspândire,limitele teritoriale ale focarului,
persoanele posibil contaminate, consecinţele epidemiologice.
– Supravegherea focarului. Scopul supravegherii este, aprecierea eficacităţii măsurilor
antiepidemice în focar şi corecţia lor în caz de necesitate.

2. Consider ca medicul nu a recomandat metode eficiente de lichidare a focarului, intrucat

nu a inițiat un proces de investigatie epidemiologica si nu a instruit corect pacienta despre
importanța neutralizarii surselor de agenți patogeni.
3. Plan masuri antiepidemice.
- Spitalizarea bolnavului in staționar de boli infecțioase
- Efectuarea măsurilor de dezinfectie in focar
- Investigații epidemiologice, includ determinarea limitelor focarului, depistarea
contractiilor si sursei de infecție
 - Depistarea enterocolitei in focar, organizarea măsurilor de combatere a
enterocolitei.
- Supravegherea medicala si investigarea de laborator a persoaer aflate în contact
cu bolnavul.

Problema Nr. 11. În secţia de boli contagioase a fost internat un copil cu

suspecţie la dizenterie. Copilul locuieşte cu familia într-o casă particulară;

frecventează grădiniţa din localitate. Investigaţia epidemiologică realizată în focar

a stabilit că regimul antiepidemic în instituţia preşcolară în cauză se respectă.

Localitatea nu dispune de apeduct şi canalizare. Pentru toate necesităţile este

folosită apa din fântânile de mină. La două zile după internarea pacientului

rezultatele investigaţiilor de laborato au identificat Sh.flexneri.

- De identificat factorii care au putut favoriza apariţia focarului epidemic şi

de elaborat un plan de măsuri antiepidemice.

Măsurile antiepidemice necesare:

 Raportarea cazului suspect sau confirmat de Shigeloză (îndeplinirea formularului f-058e)
 Spitalizarea bolnavului conform indicațiilor clinice și epidemiologice
 Dezinfecția curentă în focar(izolare la domiciliu), terminală (spitalizare)
 Externarea din spital după 3 zile după normalizarea scaunului și a temperaturii corpului
și 1 rezultat negativ în investigarea bacteriologică
 Lucrătorii instituțiilor alimentare se externează după 2 examinări bacteriologice negative,
iar admiterea la lucru se va face numai cu avizul medicului.

Problema Nr. 12.  În grădiniţa din localitatea X la data de 13 mai a fost izolat un copil cu diaree. A doua zi
la examenul medical matinal, realizat până la recepţia copiilor, asistenta medicală a refuzat acceptul în grădiniţă
a trei copii, care din spusele părinţilor pe parcursul nopţii copiii au avut diaree ori dureri în abdomen. Din
motive necunoscute, în grupa respectivă la grădiniţă nu s-au prezentat încă patru copii.
 De apreciat acţiunile asistentei medicale 
 De enumerat care ar fi acţiunile corecte.
 Trimiterea fisei la CSP.
 Anamneza epidemiologica.
 Izolarea copiilor cu simptome de diaree si dureri in abdomen.
 Supravegherea copiilor care au fost in contact.
 Dezinfectie curenta.

Tema 5. Salmonelozele
Problema Nr. 1. Într-o tabără de odihnă, pe parcurs a două zile s-au
îmbolnăvit 90 de copii din cei 150 aflaţi pentru odihnă în tabăra respectivă. S-a
stabilit diagnosticul prezumptiv de „toxiinfecţie alimentară”. În ajun, la prânz,
copiii au consumat supă din legume şi pârjoale din carne de vită.

De efectuat analiza epidemiologică a situaţiei epidemiogene şi de propus

măsuri antiepidemice necesare.

În acest caz analiza epidemiologică presupune:

1. Analiza datelor fișei de investigare epidemiologică a focarului
2. Analiza datelor statistice de morbiditate curentă.
3. Analiza datelor de laborator persoanelor bolnavi și sănătoși.
4. Analiza datelor sanitar-igienice și climatico-geografice.
5. Analiza serviciului medical.
În cadrul analizei epidemiologice, sunt utilizate metode de cercetare și observare
epidemiologică, precum și o metodă statistică.

Măsurile antiepidemice necesare:

Raportarea cazului suspect sau confirmat de Shigeloză (f-058e);
Spitalizarea bolnavilor este efectuată conform indicațiilor clinice și
epidemiologice. 
Dezinfecția terminală în focar (spitalizare).
Externarea din spital după 3 zile după normalizarea scaunului și a temperaturii
corpului și 1 rezultat negativ în investigarea bacteriologică.
Lucrătorii zonei alimentare 2 examinări bacteriologice negative, iar admiterea la
lucru se va face numai cu avizul medicului. Dispensarizarea 1 lună, iar cu infecție
cronică – 3 luni.
După expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină aceste
persoane pot fi admise la lucru. 

Problema Nr. 2. Un bărbat în vârstă de 30 de ani, s-a îmbolnăvit acut.

Medicul de familie a stabilit diagnosticul preventiv de shigheloză acută şi a fost

direcţionat pentru tratament de staţionar în secţia de boli contagioase a spitalului

raional. În rezultatul investigaţiilor clinice şi paraclinice, medicii au stabilit

diagnosticul clinic de salmoneloză. Anamneza epidemiologică a stabilit că, cu o zi

înainte de a se îmbolnăvi, pacientul a fost în ospeţie la rude, unde a servit salată din

legume cu smântână, raţă coaptă şi tortă pregătită în condiţii de casă. Din discuţie

cu pacientul s-a aflat că, încă cinci persoane prezente la masă s-au îmbolnăvit şi au

aceleaşi acuze.

În secţia de boli interne a spitalului raional, pe parcursul ultimelor două

zile, au fost depistaţi opt bolnavi, care aveau acuze la disfuncţii intestinale. În

rezultatul investigaţiilor bacteriologice efectuate, la şase pacienţi afost izolat

S.enteritidis.

 De apreciat situaţia epidemiologică şi de stabilit cauza posibilă a erupției epidemice.

Salmonelozele sunt cauzate de genului Salmonella, familia Enterobacteriaceae. Factorii

principali de transmitere constituie: carnea, produsele din carne, ouăle, produsele alimentare din

cream.

 De elaborat un plan de măsuri antiepidemice.

Spitalizarea se efectuează conform indicațiilor clinice și epidemiologice.

Până la spitalizarea bolnavului și pe tot parcursul tratamentului la domiciliu se efectuează

dezinfecția curentă. Se supun dezinfecției vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă,

instalațiile sanitare, jucăriile, suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții. Se

utilizează soluția de cloramină sau clorură de var de 1%, hipoclorită de calciu – 0,5%, apă

oxigenată – 3%, săruri de acid diclorizocianuric – 0,1% și alte substanțe dezinfectante aprobate.

 De prevăzut măsuri antiepidemice în spital cu scopul prevenirei răspândirii infecției.

dezinfecția curentă. Se supun dezinfecției vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă,

instalațiile sanitare, suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții. Se utilizează soluția

de cloramină sau clorură de var de 1%, hipoclorită de calciu – 0,5%, apă oxigenată – 3%, săruri

de acid diclorizocianuric – 0,1% și alte substanțe dezinfectante aprobate

Problema Nr. 3.

Medicul de familie a fost invitat la domiciliu în legătură cu îmbolnăvirea a doi copii minori în
vârstă de 3 şi 5 ani. Boala a debutat acut pe parcursul nopţii, manifestându-se prin vome
repetate, diaree, febră. Ţinând cont de particularităţile epidemiologice a focarului, medicul a
stabilit diagnosticul „Toxiinfecţie alimentară”. De menţionat, că mama copiilor, timp de două
zile, este pe buletin medical. Diagnosticul de angină lacunară a fost stabilit de acelaşi medic de
familie. Seara în ajun mama a preparat bucate copiilor, servindu-i cu lapte încălzit, ce a fost
păstrat în frigider, cumpărat din magazin cu o zi înainte. Temenul de păstrare este valabil.

În calitate de medic de familie organizaţi măsurile antiepidemice necesare.

Masuri antiepidemice:

 Raportarea cazurilor la CSP

 Spitalizarea copiilor
 Prepararea termica a produselor lactate
  Expedierea materialului infectat la laborator
 Investigarea personalului ce activeaza la acea fabrica de lactate

Problema Nr. 4. La data de 15 septembrie anul curent la cantina unui internat

din capitală au fost aduse 120 kg de carne de găină, care au fost stocate în trei

frigidere din cantina internatului. La data de 17 septembrie s-a depistat că un

frigider nu se menţine temperatura cuvenită. În aşa situaţie, şeful serviciului

alimentar al internatului a decis de a utiliza de urgenţă carnea depozitată în

frigiderul respectiv, pentru a preveni detiorarea ei. Astfel, la data de 18 septembrie

din carnea păstrată în frigiderul defectat a fost pregătită supă pentru prânz şi

macaroane cu carne pentru cină.

În dimineaţa zilei de 19 septembrie 15 elevi ai internatului au avut acuze de

sănătate din partea sistemului gastrointestinal. Pe parcursul următoarelor şapte zile

s-au îmbolnăvit 157 copii din diferite clase, toţi copiii au servit masa atât la prânz

cât şi la cină. Din totalul de cazuri, la 83 copii a fost stabilit diagnosticul de

salmoneloză acută, forma gravă.

La data de 23 septembrie în rezultatul investigaţiilor bacteriologice a probelor

preluate de la pacienţii internaţi a fost identificată Salmonella typhimurium.

 De identificat erorile în menţinerea regimului antiepidemic în instituţia

respectivă de învăţământ și măsurile antiepidemice de localizare și lichidare a

focarului.

Carnea trebuie aruncată imediat după depistarea neregularităților cu frigiderul .

Problema Nr. 5. În rezultatul investigaţiei epidemiologicea unui focar

epidemic diagnosticul de toxiinfecţie alimentară a fost stabilit unui copil în vârstă
de doi ani, internat mai apoi în secţia de boli infecţioase a spitalului raional. Din
declaraţia mamei, în alimentaţia copilului la cină a fost utilizată carnea prăjită de
raţă, cumpărată din piaţă. Starea de sănătate a copilului s-a înrăutăţit pe parcursul
nopţii, la moment este apreciată ca gravă. Dereglări ale sistemului gastrointestinal
sunt prezente şi la membrii familiei. Mama copilului este internată pentru
tratament şi îngrijire, tata şi fiica în vârstă de opt ani sunt sub supravegherea
medicului de familie la domiciliu.
De apreciat tactica medicului de familie în situaţia respectivă.
trebuie să aflăm exact în ce magazin au cumpărat carne și să trimită acolo
lucrătorii de la Serviciul de Sănătate Publică
Raportarea cazului de îmbolnăvire sau portaj se transmite operativ de către
instituțiile medicale către Serviciul de Sănătate Publică teritorial în termenele
stabilite.
Toate persoanele din focar supuse riscului de contaminare sunt supuse timp de 7
zile supravegherii medicale, care include: chestionarea, examinarea, măsurarea
temperaturii, urmărirea după aspectul scaunului.

Atât în staționar, cât și în cazul izolării la domiciliu bolnavul și purtătorii sunt supuși
tratamentului conform protocolului aprobat. Spitalizarea purtătorilor de salmonele se
efectuează în baza indicațiilor epidemiologice.
Externarea persoanei care a suportat salmoneloza are loc după însănătoșirea clinică și
după două investigații bacteriologice cu rezultate negative pentru persoanele decretate
și copiii până la 2 ani care frecventează instituțiile preșcolare și un rezultat negativ
pentru alte categorii de persoane. Prima investigație este efectuată după cel puțin 24 de
ore după finisarea tratamentului, iar a doua peste 1-2 zile. În mod similar se efectuează
și examinarea persoanelor tratate la domiciliu.
Atât lucrătorii întreprinderilor alimentare și alte contingente similare, cât și cei din
instituțiile de copii, dar și copiii cu vârstă de până la 2 ani sunt admiși în colectiv sau
pentru activitate după efectuarea investigațiilor bacteriologice cu rezultat negativ.

Până la spitalizarea bolnavului și pe tot parcursul tratamentului la domiciliu se

efectuează dezinfecția curentă. Se supun dezinfecției vesela, lenjeria, obiectele de
îngrijire, de toaletă, instalațiile sanitare, jucăriile, suprafețele încăperii, excrețiile și
vesela pentru excreții. Se utilizează soluția de cloramină sau clorură de var de 1%,
hipoclorită de calciu – 0,5%, apă oxigenată – 3%, săruri de acid diclorizocianuric – 0,1%
și alte substanțe dezinfectante aprobate.

Problema Nr. 6. În piaţa centrală a fost adus pentru realizare un lot de carne

de pasăre în volum de 400kg. Rezultatele analizei bacteriologice efectuate de către

specialiştii laboratorului departamental, în trei din zece probe preluate, au

identificat S.enteritidis.
 De propus măsurile antiepidemice necesare de a fi realizate în situaţia

concretă.
Măsuri antiepidemice

• Notificarea cazului F 058-e;

• Izolare (spitalizare sau domiciliu) persoanelor care au consumat din acet
produs .
• Interzicerea carnii infectate de a fi pusa pe piata .
• Depistarea focarului.
• Spitalizare obligatorie lucrătorii de la întreprinderile alimentare
• supravegherea medicală timp de 7 zile, care include: chestionarea,
examinarea, măsurarea temperaturii, urmărirea după aspectul scaunului;
• dezinfecția (vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalațiile
sanitare, suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții).
• Identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și căilor de transmitere.
• Identificarea, investigarea și supravegherea persoanelor contacte (suprav. 21 de zile);
• Profilaxia de urgență a persoanelor de contact ( vaccinarea);
• Efectuarea dezinfecției terminale.

• Persoanele ce fac parte din unități cu risc epidemiologic crescut (contingentele decretive) nu
sunt admise la lucru pe parcursul unei luni după externare.

Problema Nr. 7. La ora 7.30 dimineaţa, în secţia de internare a spitalului

raional a fost adus o pacientă în vârstă de 27 de ani, cu simptome
caracteristice
bolii diaree acute (diaree multiplă şi vomă repetată). Din anamneză, s-a
constatat
că starea de sănătate a pacientei s-a agravt pe parcursul nopţii. Tot
pacienta a
declarat că seara în ziua precedentă, după serviciu a consumat un kebab
procurat de
la o gheretă, care vizual şi organoleptic nu avea semne suspecte. Pe
parcursul
acestei zile, alte alimente nu a consumat, decât dimineaţa un ceai cu
biscuiţi.
- În calitate de medic de gardă în secţia de internare, schiţaţi tactica de
acțiuni în continuare.

1.Raportarea cazului de îmbolnăvire către Serviciul de Sănătate Publică

teritorial în termenele stabilite.
2.Se face diagnosticul de laborator prin metoda bacteriologică.
3. În cazul depistării salmonellei se izolează și transferă bolnavul în
staționarul de boli infecțioase. Atât în staționar, cât și în cazul izolării la
domiciliu bolnavul este supus tratamentului conform protocolului
aprobat.Tratamentul salmonelozei este reprezentat de tratamentul
efectelor, in principal prin rehidratare corespunzatoare si regim alimentar
special. De asemenea se pot folosi anti-diareice.
4.Externarea persoanei care a suportat salmoneloza are loc după
însănătoșirea clinică și după două investigații bacteriologice cu rezultate
negative. Prima investigație este efectuată după cel puțin 24 de ore după
finisarea tratamentului, iar a doua peste 1-2 zile. În mod similar se
efectuează și examinarea persoanelor tratate la domiciliu.
5.Până la spitalizarea bolnavului și pe tot parcursul tratamentului la
domiciliu se efectuează dezinfecția curentă. Se supun dezinfecției vesela,
lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalațiile sanitare, jucăriile,
suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții. Se utilizează
soluția de cloramină sau clorură de var de 1%, hipoclorită de calciu – 0,5%,
apă oxigenată – 3%, săruri de acid diclorizocianuric – 0,1% și alte
substanțe dezinfectante aprobate.

Problema Nr. 8. La un pacient internat în secţia de boli infecţioase a unui spital raional a fost
stabilit diagnosticul de salmoneloză. Rezultatele investigaţiilor bacteriologice confirmă
diagnosticul clinic, fiind identificată S.typhimurium. Din anamneza epidemiologică este stabilit că
pacientul este transferat din secţia de boli interne, unde a primit tratament staţionar în legătură
cu o patologie somatică cronică. Pe parcursul aflării la tratament s-a alimentat cu alimente
aduse de la blocul alimentar al spitalului, cât şi cu produse aduse la spital de către rude şi
prieteni. Regulile de igienă personală le respectă.

De determinat cauza posibilă a îmbolnăvirilor și măsurile antiepidemice necesare de a fi

întreprinse.

Agent patogen- Salmonella typhimurium

Sursa de agent patogen- Umana ( bolnavi\ purtatori)
Căile posibile de contaminare- fecal- oral prin apa,alimente din spital sau aduse de catre
rude, obiecte casnice, mainile contaminate.

Măsurile antiepidemice în focar:

1) Informarea Centrului de Sănătate Publica
2) Spitalizarea bolnavului
3) Dupa externare toti convalescenti sunt supusi supravegherii de dispensar pe o perioada
3 luni cu masurarea temperaturei o data in săptămâna in 1 luna, si o data in 2 săptămâni
in urmatoarele 2luni.
4) Anchetare epidemiologica in focar
5) Cei care au fost in contact sunt supravegiati timp de 21 de zile
 6) Pentru profilaxia - bacteriofagul tific
7) Dezinfectia terminala
8) Verificarea blocului alimentar al spitalului
9) Vacinizarea ca profilactica secundara

Problema Nr. 9. Luni, la data de 21 octombrie la Centrul de Sănătate Publică a

parvenit informaţia de urgență despre un caz de enterocolită acuta, la un copil în
vârstă de trei ani, care frecventează o instituţie preşcolară. În rezultatul
investigaţiei epidemiologice s-a constatat că, ultima frecventare a instituţiei
preşcolare a fost vineri 18 octombrie. În secţia de internare a spitalului de boli
contagioase, copulul a fost adus de la domicilu de către ambulanţă.Pe parcursul
zilelor de odihnă n-au fost semnalate cazuri de boli diareice acute înregistrate la
copii ce frecventează instituţia preşcolară în cauză.
Copilul a fost internat pentru tratament şi îngrijire în secţia de infecţii digestive.
La data de 24 octombrie au fost primite rezultatele investigaţiilor de laborator,
care au identificat S.enteritidis.
Copilul locuiește cu părinții săi şi sora mai mare într-un apartament separat.
Părinţii lucrează la o fabrică de confecţii, sora elevă a unui gimnaziu.
De apreciat limitele focarului epidemic şi de stabilit volumul de măsuri
antiepidemice.

Copilul va fi spitalizat și i se va indica tratament corespunzător. Externarea bolnavului

are loc după însănătoșirea clinică și după două investigații bacteriologice cu rezultate
negative.Prima investigație este efectuată după cel puțin 24h după finisarea
tratamentului ,iar a doua peste 1-2 zile. Toate persoanele din focar expuse riscului de
contaminare sunt supuse timp de 7 zile supravegherii medicale,care include:
chestionarea,examinarea,măsurarea temperaturii,urmărirea după aspectul scaunului
Rudele care au contactat cu bolnavul vor fi izolate la domiciliu timp de 7 zile și vor fi
admiși în colectiv după efectuarea investigațiilor bacteriologice cu rezultat negativ.
Se supune dezinfecției vesela,lenjeria încăperii,excrețiile și vesela pentru excreții .Se
vor utiliza soluțiile de cloraminăsau clorură de var de 1%,hipoclorită de calciu 0.5%,apă
oxigenată-3%,săruri de acid diclorizocianuric 0.1%.
Limitele focarului epidemic. Manifestările eruptive („erupţii epidemice”, „îmbolnăviri în
grup”) înseamnă o izbucnire a numărului de cazuri sau o creştere temporară a
numărului de îmbolnăviri în comparaţie cu nivelul obişnuit într-un teritoriu (localitate) sau
o colectivitate (grădiniţă, şcoală, întreprindere), fără diseminarea îmbolnăvirilor în
spaţiu, adică în afara colectivului sau localităţii date.

Problema Nr. 10. Pe parcurs a trei zile (6-9 februarie, anul curent) la Centrul de Sănătate Publică raional,
din diferite localităţi ale raionului, au parvenit 16 notificări de urgență cu privire la enterite de origine
necunoscută.
În raion locuiesc 75 de mii de oameni. În toate localităţile sunt magazine, gimnazii şi licee, grădiniţe
pentru copii. În Centrul raional mai există şi o fabrică de ţesut, o sală de festivităţi cu un mic hotel, o
cantină, piaţă pentru produse agricole, depozite de diferită destinaţie, secţii de reparații şi alte mici
întreprinderi.
Populaţia din satele raionului se alimentează cu apă potabilă din fântâni de mină, populaţia centrului
raional – selectiv din fântâni de mină şi apeduct. Apa din apeduct se livrează cu întreruperi. Sistem de
canalizare centralizată este doar în centrul raional care asigură centrul localităţii.
În ultimii cinci ani morbiditatea prin boli diareice acute este peste media pentru întreaga ţară.
La data de 10 februarie au fost obţinute primele rezultate de laborator, preluate de la pacienţii internaţi în
Spitalul Raional la data de 6 februarie, care determină etiologia la cinci persoane din cele şase internate.
La trei persoane a fost identificată S.enteritidis, la o persoană S.enteritidis şi E.coli enterotoxigenă şi încă
la o persoană E.coli enterotoxigenă. La o persoană rezultatele investigaţiilor de laborator au rămas
negative.

De efectuat analiza epidemiologică în situaţia creată.

Intensitatea morbidității prin salmoneloze în diferite teritorii depinde de mai mulți factori cu
caracter social și ecologic. Printre aceștia, o semnificație epidemiogenă deosebită au schimbările legate de
producerea și consumul de către populația umană a produselor alimentare, intensificarea proceselor
migraționale și de urbanizare a populației, poluarea intensă a mediului ambiant etc. În legătură cu factorii
enumerați, morbiditatea prin salmoneloze se înregistrează preponderent în rândul populației urbane. De
exemplu, în Republica Moldova 80% din cazurile de salmoneloze țin de populația urbană.

Ponderea salmonelozelor în structura morbidității prin boli diareice constituie circa 10%, iar a
salmonelelor în structura etiologică a toxiinfecțiilor alimentare – 35-40%. Mai afectați prin salmoneloze
sunt copiii, în special de vârstă fragedă –până la 2 ani, urmați de grupele de vârstă 3-6 și 7-17 ani.

Deși îmbolnăvirile prin salmoneloze se înregistrează pe tot parcursul anului, dinamica anuală a
morbidității poartă un caracter tipic sezonier. O intensificare a incidenței prin salmoneloze are loc în
timpul cald al anului. În lunile mai - septembrie se înregistrează circa 60% din îmbolnăviri.

Procesul epidemic în salmoneloze se manifestă atât sporadic, cât și eruptiv. În lunile de maximă
incidență predomină manifestări eruptive, în celelalte luni ale anului – manifestări sporadice. Din factorii
de transmitere predomină carnea, produsele din carne (44%) și ouăle (29%).

De stabilit lista măsurilor antiepidemice necesare.

Profilaxia salmonelozelor se bazează pe 3 grupuri de măsuri:

● măsuri realizate în sectorul zootehnic, unitățile economice de fabricare a produselor alimentare de
origine animală, comerț alimentar, alimentație publică, piețe agroalimentare;
● măsuri de profilaxie a salmonelozelor în condiții habituale;
● măsuri de prevenire a salmonelozelor intraspitalicești.

Masuri antiepidemice:
● Raportarea cazului de îmbolnăvire sau portaj către Serviciul de Sănătate Publică teritorial în
termenele stabilite.
● Spitalizarea persoanelor bolnave sau suspecte de salmoneloză și a purtătorilor de salmonele se
efectuează conform indicațiilor clinice și epidemiologice.
Spitalizării obligatorii sunt supuși lucrătorii de la întreprinderile alimentare, instituțiile pentru
copii, staționarele medicale. La depistarea cazului cu salmoneloză în spital, bolnavul este izolat și
transferat în staționarul de boli infecțioase. Atât în staționar, cât și în cazul izolării la domiciliu
bolnavul și purtătorii sunt supuși tratamentului conform protocolului aprobat. Spitalizarea
purtătorilor de salmonele se efectuează în baza indicațiilor epidemiologice.
● Externarea persoanei care a suportat salmoneloza are loc după însănătoșirea clinică și după două
investigații bacteriologice cu rezultate negative pentru persoanele decretate și copiii până la 2 ani
care frecventează instituțiile preșcolare și un rezultat negativ pentru alte categorii de persoane.
Prima investigație este efectuată după cel puțin 24 de ore după finisarea tratamentului, iar a doua
peste 1-2 zile. În mod similar se efectuează și examinarea persoanelor tratate la domiciliu.
● Atât lucrătorii întreprinderilor alimentare și alte contingente similare, cât și cei din instituțiile de
copii, dar și copiii cu vârstă de până la 2 ani sunt admiși în colectiv sau pentru activitate după
efectuarea investigațiilor bacteriologice cu rezultat negativ.
● Toate persoanele din focar supuse riscului de contaminare sunt supuse timp de 7
zilesupravegherii medicale, care include: chestionarea, examinarea, măsurarea temperaturii,
urmărirea după aspectul scaunului.
● Până la spitalizarea bolnavului și pe tot parcursul tratamentului la domiciliu se efectuează
dezinfecția curentă. Se supun dezinfecției vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă,
instalațiile sanitare, jucăriile, suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții. Se
utilizează soluția de cloramină sau clorură de var de 1%, hipoclorită de calciu – 0,5%, apă
oxigenată – 3%, săruri de acid diclorizocianuric – 0,1% și alte substanțe dezinfectante aprobate.

Problema nr.11 La ambulatorul din satul B. s-a adresat o mamă copiii căreia
prezentau semne de gastroenterită cu frisoane și febră 39̊C, dureri acute în burtă,
greață și vomă. Din anamneza epidemiologică, familia au participat la un șir de
evenimente legate de deschidere organizate de o crescătorie de animale din satul
respectiv, unde vizitatorii în număr de peste 50 de persoane, puteau să guste din
produsele animaliere expuse cât și procurarea acestora.
● Cum credeți care este factorul favorizant principal în declanșarea acestui
focar?
● Ce investigații de laborator sunt necesare pentru a confirma diagnosticul?
● Elaborați un plan de măsuri antiepidemice.

● Factorul favorizant principal în declanșarea acestui focar este comercializarea

produselor animaliere contaminate cu salmonele.
● Se vor utiliza metoda bacteriologică (de bază) care prevede izolarea și identificarea
salmonelelor pe medii de cultură standart și teste biochimice. De la bolnavi se
colectează materii fecale, mase vomitive, spălături stomacale și, în caz de necesitate,
urină, sânge, bilă, puroi din focare și alte eliminări din organele afectate
● Se mai utilizează și metoda serologică cu scopul depistării anticorpilor în serul bolnavilor
prin reacția de hemaglutinare indirectă.
● Măsurile antiepidemice necesare:
 ○ Raportarea azului prin îndeplinirea formularului F 058e
○ Izolarea pacientului (spitalizare sau la domiciliu)
○ Spitalizarea obligatorie a lucrătorilor de la întreprinderile alimentare, instituțiilor
pentru copii, staționarele medicale
○ Supravegherea medicală timp de 7 zile, care include: chestionarea, examinarea,
măsurarea temperaturii, urmărirea după aspectul scaunului
○ Dezinfecția (vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalațiile sanitare,
jucăriile, suprafețele încăpreii, excrețiile și vesela pentru ecreții)

Problema nr. 12 În secția hepatologie a Spitalului raional la data de 12.02.2019 ora 8:00 a fost internat un
pacient cu gastrită hipoacidă de 67 ani în stare medie-gravă. La ora 20:00, bolnavul prezintă vomă și diaree cu
scaune lichide, abundente, spumoase de culoare verzuie. În același salon se află încă un bărbat cu patologie
hepatică, producător de hrană pentru animale cu adaosuri proteice, 45 ani, are 2 copii.
 Determinați sursa posibilă de infecție.
 Ce tip de focar suspectați?
 Determinați corectitudinea izolării pacientului.

Sursa posibila este om bolnav sau purtator de Salmonella( in acest caz pacient cu patologie
hepatica,producator de hrană pentru animale cu adaosuri proteice). Cale este contactul cu animale de companie
(mai ales pasari), dupa care persoana duce mana la gura sau pune mainile pe alimente. Unele persoane pot
deveni purtatori cronici ai bacteriei, ei continuand sa o excrete in fecale sau rareori in urina timp de chiar un an
sau mai mult dupa ce semnele si simptomele s-au remis, putand asadar transmite infectia altor persoane chiar
daca ei insisi nu au simptome.
Focar epidemic in spital.
Contractarea infecției poate avea loc și prin contacte habituale, prin obiectele contaminate de bolnav sau
purtător.
La constatarea sau suspectarea îmbolnăvirii prin Salmoneloza instituția medicală respectivă informează
Centrul de Sănătate Publică (CSP) atât prin telefon sau prin sistemul informațional, cât și prin completarea fișei
– formular 058/e de notificare urgentă.
Izolarea pacientului.
În focarul de Salmoneloza se efectuează ancheta epidemiologică, prin care se face identificarea sursei de
agenți patogeni, a factorilor și căilor de transmitere, depistarea precoce a bolnavilor, inclusiv a celor cu forme
atipice. În acest scop, toți contacții sunt supuși supravegherii epidemiologice, clinice și de laborator.

Tema 5. Febra tifoidă

Problema Nr. 1. În rezultatul investigaţiei epidemiologice a fost identificat un
focar epidemic cu cazuri multiple de febră tifoidă. În total, de febră tifoidă s-au
îmbolnăvit trei persoane, toţi elevi a unei clase liceale. Intervalul de apariţie a
primelor semne clinice, între pacienţi, a fost de două – trei zile.
Investigaţia epidemiologică a mai stabilit că, două săptămâni până la apariţia
primului caz de boală, clasa în care studiază aceşti elevi, a participat la o cursă
turistică de două zile. În alimentaţie foloseau rezervele de alimente de acasă, în
prima zi au pregătit frigărui. Pentru diferite necesităţi elevii au utilizat apă din
surse ocazionale, unii din ei au folosit apa şi pentru băut. În familiile elevilor nu
sunt bolnavi de febră tifoidă, la toţi membrii familiilor temperatura corporală este
în limitele normei.
De stabilit, calea de transmitere a infecţiei şi ce măsuri antiepidemice
necesită a fi efectuate în focar.

Calea de transmitere este hidrică.

Măsuri antiepidemice sunt: 
1. La constatarea sau suspectarea îmbolnăvirii prin febră tifoidă instituția medicală
respectivă informează Centrul de Sănătate Publică (CSP) atât prin telefon sau prin
sistemul informațional, cât și prin completarea fișei – formular 058/e de notificare
urgentă.
2. Spitalizarea bolnavilor sau persoanelor suspecte de febră tifoidă este obligatorie din
cauza posibilelor complicații cu pericol de viață. 
3. Externarea bolnavilor din spital se efectuează după dispariția semnelor
clinice și după trei rezultate negative ale copro- și urinoculturii. 
4. După externare, toți convalescenții, indiferent de profesie sau ocupație, sunt
supuși supravegherii de dispensar pe o perioadă de 3 luni, cu efectuarea
examenului medical și măsurarea temperaturii o dată în săptămână pe
parcursul primei luni și nu mai rar decât o dată în două săptămâni pe 
parcursul următoarelor 2 luni.
5. La finele acestui termen persoanele urmează să efectueze două investigații
bacteriologice, cu un interval de 2 zile, și o investigație serologică. În cazul
rezultatelor negative, persoanele sunt scoase din  evidența de dispensar.
6. Persoanele ce fac parte din unități cu risc epidemiologic crescut
(contingentele decretive) nu sunt admise la lucru pe parcursul unei luni după
externare.
7. În focarul de febră tifoidă se efectuează ancheta epidemiologică, prin care se
face identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și căilor de
transmitere.
8. Toți contacții sunt supuși supravegherii epidemiologice, clinice și de
laborator pe parcursul a 21 de zile

Problema Nr. 2. La Centrul de Sănătate Publică (CSP) a parvenit informaţia,

de la diferite trei Centre ale Medicilor de Familie (CMF), despre suspecţia a trei

persoane cu febră tifoidă. Investigaţia epidemiologică, efectuată de către

specialiştii CSP a stabilit că persoanele suspecte la îmbolnăvire cu febră tifoidă

locuiesc în diferite sectoare ale oraşului însă toate aceste trei persoane, zece zile

până la apariţia bolii au participat la o masă festivă, organizată într-un local public.

Investigaţiile bacteriologice efectuate, inclusiv a personalului de deservire, a

identificat un bucătar, în vârstă de 60 ani, purtător de S.typhi.

 De stabilit calea de transmitere a infecţiei şi ce măsuri antiepidemice

necesită a fi efectuate în focar.

1) calea de transmitere a infecţie febra tifoidă este fecal-oral, care se realizează prin diferiți

factori: apă, alimente, sol, obiecte casnice, muștele domestice și mâinile contaminate

2) măsuri antiepidemice în focar:

• Spitalizarea

• După spitalizarea bolnavului este efectuată dezinfecția terminal

Problema Nr. 3.

În rezultatul investigaţiei epidemiologice a unui focar cu

febră tifoidă, specialiştii CSP au stabilit că pacientul locuieşte într-o casă de tip

cămin şi activează în calitate de muncitor la o uzină din localitate. Analiza

epidemiologică a identificat că în ultima perioadă (2 săptămâni) în acest bloc de

locuit au mai fost trataţi ambulator doi bolnavi cu diagnosticul de enterocolită

acută, gravitate medie; la moment trei bolnavi sunt sub supravegherea medicului

de familie cu febră pe parcurs de trei şi patru zile respectiv. Pe parcursul ultimilor

două zile au fost internaţi în staţionar doi pacienţi cu diagnosticul preventiv de

bronhopneumonie. Toţi pacienţii sunt muncitori la aceiaşi uzină, diferite secţii de producere şi

locuiesc la acelaşi etaj al blocului de locuit. La etaj este amenajată bucătărie şi WC comun.

De stabilit calea de transmitere a infecţiei şi ce măsuri antiepidemice

necesită a fi efectuate în focar.

Transmiterea agentului patogen în febra tifoidă poate fi realizată pe cale hidrică, alimentară și
habituală,( prin obiectele casnice contaminate de bolnav sau purtător).
În cazul nostru bolnavul putea sa se infecteze pe cale alimentara sau de contact, pentru ca toti
locatarii au bucatarie si Wc comun.

Măsuri antiepidemice în focar:

  informarea Centrului de Sănătate Publică (CSP) prin telefon și prin completarea fișei –
formular 058/e de notificare urgentă.
 Spitalizarea bolnavilor sau persoanelor suspecte de febră tifoidă este obligatorie.
 Externarea bolnavilor din spital se efectuează după dispariția semnelor clinice și după
trei rezultate negative ale copro- și urinoculturii.
 După externare, toți convalescenții, sunt supuși supravegherii de dispensar pe o
perioadă de 3 luni, cu efectuarea examenului medical și măsurarea temperaturii o dată
în săptămână pe parcursul primei luni și nu mai rar decât o dată în două săptămâni pe
parcursul următoarelor 2 luni. La finele acestui termen persoanele urmează să
efectueze două investigații bacteriologice, cu un interval de 2 zile, și o investigație
serologică. În cazul rezultatelor negative, persoanele sunt scoase din evidența de
dispensar, iar în cazul rezultatelor pozitive aceste persoane vor fi monitorizate și se vor
efectua două investigații pe parcursul unui an(se iau la evidență ca purtători cronici).
 Toți contacții sunt supuși supravegherii epidemiologice, clinice și de laborator pe
parcursul a 21 de zile, considerate ca perioadă maximă de incubație în febra tifoidă.

Problema Nr. 4. În cadrul investigaţiei epidemiologice într-un focar epidemic

de febră tifoidă, pe fonul răspândirii epidemice a febrei tifoide, s-a stabilit:

pacientul s-a întors din concediu patru săptămâni în urmă, care l-a petrecut în afara

ţării; două săptămâni în urmă în familie a fost în ospeţie o persoană cu febră

îndelungată şi neidentificată; mama bolnavului, în vârstă de 70 ani, mai mulţi ani

în urmă a suportat febra tifoidă; soţia care activează la cantina din localitate a fost

vaccinată contra febrei tifoide acum trei săptămâni.

 De selectat informaţia cu caracter epidemiologic şi propune-ţi măsuri

pentru ameliorarea situaţiei.

• Raportarea cazului suspect sau confirmat în febra tifoidă (f-058e);

• Spitalizarea obligatorie a persoanelor suspecte sau bolnave de febra tifoidă;
• Tratamentul eficace al bolnavilor de febră tifoidă;
• Externarea reconvalescenților după dispariția semnelor clinice și trei rezultate negative ale copro – și
uroculturii;
• Evidența de dispensar a convalescenților;
• Identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și căilor de transmitere;
• Identificarea, investigarea și supravegherea persoanelor contacte (suprav. 21 de zile);
• Profilaxia de urgență a persoanelor de contact (utilizat bacteriofagul tific, vaccinarea);
• Efectuarea dezinfecției terminale.

Problema Nr. 5. În secţia de boli interne a spitalului municipal a fost internat

un bolnav în vârstă de 47 ani cu diagnosticul preventiv „pneumonie”, febra în
limitele 37,4 – 38,8˚C. Pacientul se consideră bolnav aproximativ o săptămână.

Până la momentul internării, bolnavul s-a autotratat, în special cu antipiretice.

După internare, starea pacientului nu s-a ameliorat şi pentru a exclude febra tifoidă,
la a patra zi de la internare, a fost colectată proba de sânge pentru excluderea
diagnosticului de febră tifoidă. La a treia zi după colectarea sângelui a fost primit
rezultatul pozitiv în urma reacţiei de aglutinare pasivă. Investigaţii bacteriologice
n-au fost efectuate.
Anamneza epidemiologică a determinat că, pacientul lucrează prin metoda de
schimbare la fiecare trei luni într-o ţară din Africa. În ţară s-a reîntors recent.

De indicat erorile de diagnostic, comise în situaţia concretă.

-Ar fi trebuit să ia sânge imediat, nu după patru zile .
- Cea mai veridică metodă de diagnosticare a febrei tifoide este considerată metoda
bacteriologică

De apreciat dacă investigaţiile efectuate sunt suficiente pentru stabilirea

diagnosticului de febră tifoidă.
-Trebuie să face examenul obiectiv(examinarea pielei!!!), examinarea sistemului
respirator, cardiac, digestiv, examinarea splina, renalele/
plus investigatiile suplimetare: Rengenografie a toracelui, coprocultura, determinarea
anticorpilor anti-Vi Ag . Anticorpii de tip IgG și IgM pot fi evidențiați prin tehnicile: ELISA,
CEF, RIA sau prin reacția de coaglutinare.

De determinat măsurile antiepidemice necesare în focar.

respectiv informăm Centrul de Sănătate Publică (CSP) atât prin telefon sau prin
sistemul informațional, cât și prin completarea fișei – formular 058/e de notificare
urgentă.
În focarul de febră tifoidă se efectuează ancheta epidemiologică, prin care se face
identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și căilor de transmitere, depistarea
precoce a bolnavilor, inclusiv a celor cu forme atipice. În acest scop, toți contacții sunt
supuși
supravegherii epidemiologice, clinice și de laborator pe parcursul a 21 de zile,
considerate ca perioadă maximă de incubație în febra tifoidă. Pentru profilaxia
îmbolnăvirilor în rândul cantacților este utilizat bacteriofagul tific, iar în cazul erupțiilor se
recurge și la vaccinarea populației. După spitalizarea bolnavului este efectuată
dezinfecția terminală.
călătorilor ce pleacă în regiunile endemice prin febră tifoidă recomandă Vaccinarea

Problema Nr. 6. La medicul de familie s-a adresat un pacient, recent întors

dintr-o călătorie în India. După examinarea lui, medicul stabileşte diagnosticul

preventiv de febră tifoidă. Pacientul este bucătar, soţia lucrează la grădiniţa de

copii, iar fiul învaţă la colegiul de construcţii. Familia locuieşte la bloc, într-un

apartament cu două odăi.

De determinat informaţia suplimentară necesară, pentru a realiza măsurile

antiepidemice corespunzătoare.
1) Cind a plecat ?
2) Cind sa intors din india ( Data ) ?
3) Perioada de repaus in India ?
4) Care a fost scopul plecarii in India ?
5) Cit timp a trecut de la intrarea in tara ?
6) Care sunt persoanele cu care a vut contact ?
7) A mers la serviciu de la intoarcerea lui din India ?
8) Daca a mers la serviciu si a gatit , care este rata frecventei Restaurantului sau cantina etc?
9) Care este tinta persoanelor pentru care gateste ?
10) Daca a avut contact cu membrii Familiei , acestia au mers la serviciu , la studii ?
11) Pina la moment au avut ceva simptome care sa le dea de banuit ?
12) Care este motivu pentru care sa adresat la Medic ?
13) Care este perioada de pina la adresarea Medicului ?

Masuri antiepidemice corespunzătoare.

La constatarea sau suspectarea îmbolnăvirii prin febră tifoidă instituția medicală respectivă
informează Centrul de Sănătate Publică (CSP) atât prin telefon sau prin sistemul informațional,
cât și prin completarea fișei – formular 058/e de notificare urgentă.

• Raportarea cazului suspect sau confirmat în febra tifoidă (f-058E);

• Spitalizarea obligatorie a persoanelor suspecte sau bolnave de febra tifoidă;
• Tratamentul eficace al bolnavilor de febră tifoidă;
• Externarea reconvalescenților după dispariția semnelor clinice și trei rezultate negative ale
copro – și uroculturii;
• Evidența de dispensar a convalescenților;
 • Identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și căilor de transmitere;
• Identificarea, investigarea și supravegherea persoanelor contacte (suprav. 21 de zile);
• Profilaxia de urgență a persoanelor de contact (utilizat bacteriofagul tific, vaccinarea);
• Efectuarea dezinfecției terminale.

• Persoanele ce fac parte din unități cu risc epidemiologic crescut (contingentele decretive) nu
sunt admise la lucru pe parcursul unei luni după externare.

• În cazul rezultatelor negative, aceste persoane continuă să fie investigate bacteriologic pe

parcursul unui an, o dată la 3 luni, cu o investigare a conținutului duodenal în vederea stabilirii
prezenței biliculturii și o investigare serologică la finele acestei perioade.

• În cazul rezultatelor negative, persoanele date sunt scoase din evidența de dispensar

Problema Nr. 7. În diferite sectoare ale oraşului, în decurs de o săptămână,

au
fost înregistrate 12 cazuri de febră tifoidă. Analiza epidemiologică a stabilit
că,
persoanele bolnave lucrează la aceeaşi întreprindere şi de obicei se
alimentează în
cantina întreprinderii.
- De formulat componentele investigaţiei epidemiologice.

● Componentele investigației epidemiologice

1. La constatarea sau suspectarea îmbolnăvirii prin febră tifoidă
instituția medicală respectivă informează Centrul de Sănătate Publică
(CSP) atât prin telefon sau prin sistemul informațional, cât și prin
completarea fișei – formular 058/e de notificare urgentă.
2. Spitalizarea bolnavilor sau persoanelor suspecte de febră tifoidă este
obligatorie din cauza posibilelor complicații cu pericol de viață
(peritonită perforativă, hemoragie intestinală). Externarea bolnavilor
din spital se efectuează după dispariția semnelor clinice și după trei
rezultate negative ale copro- și urinoculturii. Prima investigație se
efectuează nu mai devreme de 5 zile după dispariția febrei,
următoarele – la un interval de 5 zile. După externare, toți
convalescenții, indiferent de profesie sau ocupație, sunt supuși
supravegherii de dispensar pe o perioadă de 3 luni, cu efectuarea
 examenului medical și măsurarea temperaturii o dată în săptămână
pe parcursul primei luni și nu mai rar decât o dată în două săptămâni
pe parcursul următoarelor 2 luni. La finele acestui termen persoanele
urmează să efectueze două investigații bacteriologice, cu un interval
de 2 zile, și o investigație serologică. În cazul rezultatelor negative,
persoanele sunt scoase din evidența de dispensar, iar în cazul
rezultatelor pozitive aceste persoane vor fi monitorizate și se vor
efectua două investigații pe parcursul unui an. În cazul rezultatelor
pozitive, ele se iau la evidență ca purtători cronici.
3. Persoanele ce fac parte din unități cu risc epidemiologic crescut nu
sunt admise la lucru pe parcursul unei luni după externare. În
această perioadă ele sunt supuse unui șir de investigații
bacteriologice (trei la număr) și unei serologică. În cazul rezultatelor
negative aceste persoane sunt admise la lucru, însă continuă a fi
supuse investigațiilor bacteriologice de două ori pe lună, pe parcursul
a 3 luni.
4. Toate persoanele, confirmate ca fiind purtători cronici, sunt luate în
evidență permanentă și sunt instruite cu privire la comportamentul
oportun și la regulile de efectuare a dezinfecției curente.
5. În focarul de febră tifoidă se efectuează ancheta epidemiologică, prin
care se face identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și
căilor de transmitere, depistarea precoce a bolnavilor, inclusiv a celor
cu forme atipice. În acest scop, toți contacții sunt supuși
supravegherii epidemiologice, clinice și de laborator pe parcursul a
21 de zile, considerate ca perioadă maximă de incubație în febra
tifoidă. Pentru profilaxia îmbolnăvirilor în rândul cantacților este
utilizat bacteriofagul tific, iar în cazul erupțiilor se recurge și la
vaccinarea populației. După spitalizarea bolnavului este efectuată
dezinfecția terminală.
Problema Nr. 8. La un pacient internat cu diagnosticul „pneumonie”, în cele
din urmă, s-a determinat febră tifoidă. Pacientul locuieşte într-o casă separată,
foloseşte apă dintr-o fântână comună cu alţi vecini. Fântâna este într-o stare
sanitară nesatisfăcătoare. Locuitorii caselor vecine se folosesc de veceurile
adiţionale, ce sunt curăţate neregulat. În familia bolnavului mai sunt patru
persoane: soţia - educatoare la grădinița de copii, feciorul- student la colegiu, fiica elevă şi
bunica - pensionară.
De identificat sursa de agenţi patogeni şi căile posibile de contaminare.
De organizat măsurile antiepidemice în focar.

Agent patogen- Salmonella typhi

Sursa de agent patogen- Umana ( bolnavi\ purtatori)
Căile posibile de contaminare- fecal- oral prin apa din fantana, sol din preajmă veceurilor,
obiecte casnice, mustele domestice, mainile contaminate.

Măsurile antiepidemice în focar:

1) Informarea Centrului de Sănătate Publica
2) Spitalizarea bolnavului
3) Dupa externare toti convalescenti sunt supusi supravegherii de dispensar pe o perioada
3 luni cu masurarea temperaturei o data in săptămâna in 1 luna, si o data in 2 săptămâni
in urmatoarele 2luni.
4) Anchetare epidemiologica in focar
5) Cei care au fost in contact sunt supravegiati timp de 21 de zile
6) Pentru profilaxia - bacteriofagul tific
7) Dezinfectia terminala

Problema Nr. 9. În secţia de boli infecţioase a unui spital raional pe data de 20 şi

26 septembrie au fost internaţi doi elevi ai clasei a 12-a cu diagnosticul la
internare de „febră tifoidă”. Ambii pacienţi locuiesc pe aceiaş stradă şi îşi fac
studiile la aceiaşi şcoală. În orăşel aprovizionarea cu apă potabilă este asigurată
din fântâni de mină.
Anamneza epidemiologică a constatat că, bunica unuia din pacienţi frecvent
primeşte tratament în legătură cu colecistită cronică, iar tatăl aceluiaşi pacient în
ultimele trei zile este bolnav de IRVA.
De determinat persoanele din orăşel, care necesită investigaţii de laborator.
Investigații de laborator necesită rudele copiilor căt și elevii clasei a 12-a .
De concretizat conţinutul investigaţiilor de laborator pentru fiecare persoană în
parte.
Bunica și tatăl copilului vor fi investigați pentru a determina anticorpi anti-Vi Ag-pentru
selectarea persoanelor supecte la portaj.
Elevii clasei a 12-a vor fi investigați anti-O și anti –H prin reacția Widal care este
pozitvă de la finele primei săptămâni de boală,cu o dinamică în creștere a titrului până
în a 3-a săptămână de boală.
De determinat necesitatea efectuării investigaţiilor de laborator a factorilor
mediului ambiant.
Deoarece se presupune că sursa de infecție este apa potabilă care se află în apropiere
de mine.Fapt prin care este posibil o infectare a apei potabile în urma unor problem
tehnice de salubrizare la mine.În acest context se va efectua testul de biotipie
,lizotipie,atibiotipie a apei.
De determinat responsabilul de organizarea investigaţiilor de laborator şi unde
vor fi ele efectuate?
Responsabil de organizarea investigațiilor de laborator este primarul orașului , precum,
si medicul de familie din orașel.
Testul de laborator al apei se va efectua Centrul de Sănătate Publică a  mun.
Chişinău
De apreciat legătura epidemilogică între cazurile depistate şi de argumentat
răspunsul.
Primii contaminați au fost bunica și tatăl care sunt purtători sănătoși. Contractarea
infecției poate avea loc prin contacte habituale ,prin obiecte casnice contaminate de
purtător, în așa mod se putea îmbolnăvi băiatul .Din cauza nerespectării regimului
sanitaro-igienic băiatul l-a infectat pe prietenul său.

Metode de confirmare a diagnosticului.

● Cea mai veridică metodă de diagnosticare a febrei tifoide este considerată metoda
bacteriologică – izolarea agentului patogen din sânge. Probabilitatea de separare a
hemoculturii de S. typhi deja în prima săptămână de boală este de 80%. Însămânțarea
agentului patogen din materiile fecale (coprocultura) sau urină (urinocultura) se produce
din a 2-a – a 3-a săptămână de boală. Este necesar să se ia în considerație faptul că
agentul patogen poate fi izolat din materiile fecale și urină nu numai de la bolnavi, dar și
de la purtători.
 ● Diagnosticul serologic se bazează pe analiza cantitativă a anticorpilor anti-O și anti-H
prin reacția Widal, care este pozitivă de la finele primei săptămâni de boală, cu o
dinamică în creștere a titrului până în a 3-a săptămână de boală, fapt pentru care se
practică investigarea serurilor pare. Determinarea anticorpilor anti-Vi Ag este practicată
în selectaraea persoanelor suspecte la portaj. Anticorpii de tip IgG și IgM pot fi
evidențiați prin tehnicile: ELISA, CEF, RIA sau prin reacția de coaglutinare.
Identificarea biochimică și caracterizarea fenotipică a agentului patogen izolat de la
bolnavi sau purtători, dar și din apă sau produse alimentare se face prin metode clasice
(biotipia, lizotipia, antibiotipia) sau prin metode moleculare (profilul plasmatic,
ribotipia).

Masuri antiepidemice:

● La constatarea sau suspectarea îmbolnăvirii prin febră tifoidă instituția medicală

respectivă informează Centrul de Sănătate Publică (CSP) atât prin telefon sau prin
sistemul informațional, cât și prin completarea fișei – formular 058/e de notificare
urgentă.
● Spitalizarea bolnavilor sau persoanelor suspecte de febră tifoidă este obligatorie din
cauza posibilelor complicații cu pericol de viață (peritonită perforativă, hemoragie
intestinală).
● Externarea bolnavilor din spital se efectuează după dispariția semnelor clinice și după trei
rezultate negative ale copro- și urinoculturii. Prima investigație se efectuează nu mai
devreme de 5 zile după dispariția febrei, următoarele – la un interval de 5 zile.
● După externare, toți convalescenții, indiferent de profesie sau ocupație, sunt supuși
supravegherii de dispensar pe o perioadă de 3 luni, cu efectuarea examenului medical și
măsurarea temperaturii odată în săptămână pe parcursul primei luni și nu mai rar decât
odată în două săptămâni pe parcursul următoarelor 2 luni. La finele acestui termen
persoanele urmează să efectueze două investigații bacteriologice, cu un interval de 2 zile,
și o investigație serologică. În cazul rezultatelor negative, persoanele sunt scoase din
evidența de dispensar, iar în cazul rezultatelor pozitive aceste persoane vor fi
monitorizate și se vor efectua două investigații pe parcursul unui an. În cazul rezultatelor
pozitive, ele se iau la evidență ca purtători cronici.
● Persoanele ce fac parte din unități cu risc epidemiologic crescut (contingentele decretive)
nu sunt admise la lucru pe parcursul unei luni după externare. În această perioadă ele sunt
supuse unui șir de investigații bacteriologice (trei la număr) și unei serologică. În cazul
rezultatelor negative aceste persoane sunt admise la lucru, însă continuă a fi supuse
investigațiilor bacteriologice de două ori pe lună, pe parcursul a 3 luni. În cazul
rezultatelor negative, aceste persoane continuă să fie investigate bacteriologic pe
parcursul unui an, odată la 3 luni, cu o investigare a conținutului duodenal în vederea
stabilirii prezenței biliculturii și o investigare serologică la finele acestei perioade. În
cazul rezultatelor negative, persoanele date sunt scoase din evidența de dispensar. În
cazul izolării S. typhi după 3 luni de la însănătoșire, lucrătorii întreprinderilor alimentare
și întreprinderilor egalate acestora sunt trecuți în evidența de dispensar ca fiind purtători
cronici și înlăturați de la lucru în aceste întreprinderi. În cazul obținerii rezultatelor
pozitive numai serologice, se indică trei investigații bacteriologice suplimentare la
 coprocultură și una la bilicultură (în cazul rezultatelor negative la coprocultură). În cazul
rezultatelor negative ale acestui complex de investigații persoanele sunt scoase din
evidența de dispensar. În caz contrar ele sunt disponibilizate.
● Toate persoanele, confirmate ca fiind purtători cronici, sunt luate în evidență permanentă
și sunt instruite cu privire la comportamentul oportun și la regulile de efectuare a
dezinfecției curente.
● În focarul de febră tifoidă se efectuează ancheta epidemiologică, prin care se face
identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și căilor de transmitere, depistarea
precoce a bolnavilor, inclusiv a celor cu forme atipice. În acest scop, toți contacții sunt
supuși supravegherii epidemiologice, clinice și de laborator pe parcursul a 21 de zile,
considerate ca perioadă maximă de incubație în febra tifoidă.
● Pentru profilaxia îmbolnăvirilor în rândul cantacților este utilizat bacteriofagul tific, iar în
cazul erupțiilor se recurge și la vaccinarea populației. După spitalizarea bolnavului este
efectuată dezinfecția terminală.

Problema nr. 11 În localitatea C. morbiditatea prin infecții intestinale se menține

înaltă.
● Propuneți un plan de educație a populației, indicând grupurile-țintă,
tematica, metodele și mijloacele, pe care le veți utiliza.
● Indicați partenerii potențiali în organizarea acestor acțiuni.

● Grupurile-țintă pentru educare vor fi lucrătorii sferei alimentare (bucătării, cantine,

cafenele), lucrătorii sferei publice. Se va accentua importanța respetării anumitor reguli
de igienă personală, igienă alimentară, a metodelor de dezinfecție și dezinsecție
profilactică. Pot fi plasate anunțuri scurte despre regulile generale de igienă în locurile
publice (transport public, cafenele). E foarte important de a ține populația la curent cu
situația epidemiologică pentru a sublinia nivelul înalt de morbiditate.
● Partenerii potențiali în organizarea acestor acțiuni sunt medicii, agenții publicitari și
posturile radio.

Problema nr. 12 În rezultatul evaluării calității dezinfecției terminale, effectuate într-un focar cu febră
tifoidă, medical din secția de dezinfecție al CSP a constatat următoarele lacune:
a. În cadrul dezinfecției n-au fost prelucrate oala, vesela și lenjeria de pat a bolnavului;
b. Lenjeria de corp a bolnavului a fost spălată manual de către persoana care îngrijea de el;
c. Apa a fost vărsată în sistemul centralizat de canalizare.
 Ce părere aveți despre volumul și calitatea dezinfecției efectuate?
 Numiți metodele de dezinfecție, ce necesită de a fi utilizate?
 Indicați obiectele, ce necesită a fi supuse dezinfecției terminale în focar și consecutivitatea
prelucrării lor.

Dezinfectie nu a fost efectuata conform cerințelor.

In timpul cînd pacientul se afla in spital trebuie sa fie efectuata dezinfectie curenta: se dezinfectează: tot
substratul infectat de la bolnav şi mediul ce-l înconjoară (veselă, albituri, lengerie, mase vomitive alte eliminări,
pansament, etc).
 La externarea pacientului dezinfectie terminală (se dezinfectează: eliminări biologice, lengerie, obiecte
habituale, alte obiecte ce puteau fi infectate.)
Apa tot poate sa fie contaminata de aceea nu trebuie sa fie varsata in sistemul centralizat de canalizare.

Tema 6. Infecții respiratorii. Parotidita epidemică.

Problema Nr. 1. Planificați activități de educație pentru sănătate a populației
în prevenția parotiditei în localitatea în care activați în calitate de medic de familie,
indicând temele, metodele, formele și mijloacele utilizate.

Inștiințarea populației prin lucru individual in  vizita la domiciliu, informarea prin sunete
telefonice, prin afișe medicale.
Ce trebuie să știe omul: 
1. Ce este boala
2. Cum se transmite
3. Cât de periculoasă este și ce consecințe are.
4. Ce trebuie de făcut pentru evitarea răspândirii infecției

Eexemplu: Oreionul este o boală infecțioasă cu mod de transmitere respirator.  În acest caz e
necesar de evita aglomeratiile, dezinfecția curentă, purtarea măștilor de protecție. Protecția
femeilor aflate în perioada de graviditate.

Boala este sezonieră, ce înseamnă că măsurile de protecție trebuie realizate cu mare atenție în
sezonul rece al anului.

Nr. 2. La o grădiniță de copii, în grupa mare, cu 28 de copii, s-a

înregistrat un caz de oreion. Dintre toți copiii, 24 sunt vaccinați. În ultima perioadă,

4 zile în urmă, au lipsit 3 copii: unul fiind bolnav de IRVA și alții doi în legătură

cu concediul părinților.

Indicați măsurile antiepidemice necesare în focarul dat.

Măsuri antiepidemice

Bolnavul este supus izolării în condiții de domiciliu sau de spital.

Izolarea bolnavului se efectuează pe o durată de 9-10 zile de la debutul bolii sau până la
dispariția fenomenelor clinice.

Supravegherea persoanelor de contact se efectuează timp de 21 de zile de la ultimul contact cu

bolnavul.

Profilaxia de urgență cu imunoglobulină umană (sau specifică antiparotidică) în doză de 3,0 ml

este recomandată copiilor contactanților cu vârsta de până la 1 an.

În scopul profilaxiei îmbolnăvirilor în rândul persoanelor contactante cu vârstă mai mare timp de
7 zile de la depistarea primului bolnav se efectuează vaccinarea sau revaccinarea.
În focar se efectuează dezinfecția curentă, curățarea umedă și aerisirea încăperii și se respectă
igiena personală. Este obligatorie îmbrăcarea măștii de către persoana ce îngrijește de bolnav.

Problema Nr. 4. La sfârșitul primei zile de frecventare a grădiniței, la un copil

nou-venit au apărut febră și dureri ușoare la deglutiție. A doua zi a fost stabilit

diagnosticul de oreion. Din anamneză s-a constatat că copilul a fost transferat

recent de la altă grădiniță.

 Care vor fi măsurile antiepidemice?

La depistarea sau suspectarea cazului de oreion instituția medicală informează Serviciul de

Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea cazului în sistemul electronic de alertă și
completarea formularului Nr. 058/e.

Bolnavul este supus izolării în condiții de domiciliu sau de spital. Spitalizarea bolnavului cu oreion
în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform indicațiilor clinice și epidemiologice.

Izolarea bolnavului se efectuează pe o durată de 9-10 zile de la debutul bolii sau până la dispariția
fenomenelor clinice.

Supravegherea persoanelor de contact se efectuează timp de 21 de zile de la ultimul contact cu

bolnavul.

Profilaxia de urgență cu imunoglobulină umană (sau specifică antiparotidică) în doză de 3,0 ml

este recomandată copiilor contactanților cu vârsta de până la 1 an.

În scopul profilaxiei îmbolnăvirilor în rândul persoanelor contactante cu vârstă mai mare timp de 7
zile de la depistarea primului bolnav se efectuează vaccinarea sau revaccinarea următoarelor categorii
de persoane:

 persoanele care n-au făcut oreion în trecut sau n-au fost vaccinate;
 persoanele ce n-au făcut oreion, dar au fost vaccinate cu o singură doză de vaccin, iar
din momentul aplicării au trecut 6 luni;
 persoanele cu anamneză necunoscută privitor la îmbolnăvire sau vaccinare.
Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de oreion, dar care n-au trecut prin infecție sau
nevaccinate, nu sunt admise în colectivele de copii pe durata a 21 de zile de la ultimul contact cu
bolnavul.
 În focar se efectuează dezinfecția curentă, curățarea umedă și aerisirea încăperii și se respectă
igiena personală. Este obligatorie îmbrăcarea măștii de către persoana ce îngrijește de bolnav.

 Precizați erorile comise.

Copilul la transfer nu a fost examinat minuțios de căte medic , astfel s-a permis greșeala.

Problema Nr. 5. În secția de chirurgie maxilo-facială a fost internat un pacient

în vârstă de 30 de ani cu diagnosticul de limfoadenopatie. Din anamneză s-a
depistat că feciorul acestuia în vârstă de 6 ani a avut simptome similare acum 14
zile, care au dispărut fără vreun tratament oarecare.

Care vor fi metodele de concretizare a diagnosticului?

· izolarea virusului în perioada acută a bolii (din sânge – în primele două zile de boală, din
salivă și LCR – în primele 3-4 zile de boală, din urină – până în a 10-a zi de boală);

· determinarea genomului viral (PCR);

· determinarea prezenței anticorpilor specifici clasa IgM care apar în serul sanguin deja în
prima săptămână de boală, titrul lor sporind treptat până în a 4-a săptămână de boală. Din
testele serologice sunt folosite RHAI și RFC. Ambele se efectuează paralel. O creștere de 4
ori a titrului de anticorpi în serul recoltat în perioada de reconvalescență confirmă
diagnosticul de infecție urliană.

Indicați măsurile antiepidemice necesare.

La depistarea cazului de oreion instituția medicală informează Serviciul de Supraveghere de

Stat a Sănătății Publice prin notificarea cazului în sistemul electronic de alertă și completarea
formularului Nr. 058/e.

Bolnavul este supus izolării. Supravegherea persoanelor de contact se efectuează

timp de 21 de zile de la ultimul contact cu bolnavul.

În focar se efectuează dezinfecția curentă, curățarea umedă și aerisirea încăperii și

se respectă igiena personală. Este obligatorie îmbrăcarea măștii de către persoana
ce îngrijește de bolnav.
Problema Nr. 6. Analiza imunoprofilaxiei efectuate în creșele de copii nr. 20

și 12 a stabilit că indicii de acoperire cu vaccin antiparotiditic este de 98% și 94%

respectiv.

 Apreciați situația imunoprofilaxiei la parotidita epidemică în creșele de

copii sus-numite și indicați măsurile de ameliorare a ei.

Dupa cum vedem este un deficit de vaccini contra parotiditei , cea ce este foarte nefavorabil .

Daca Statu nusi permite sa asigure vaccinarea tuturor copiilor cu vaccin anti Oreon putem folosi
vacccinul combinat ROR fiind in cantitati mai mari .

persoanele care n-au făcut oreion în trecut sau n-au fost vaccinate vor fi obligator vaccinati

persoanele cu anamneză necunoscută privitor la îmbolnăvire sau vaccinare tot se include

printre persoanele obligator vaccinate ,

MASURI DE AMELIORARE

 evitarea contactului cu persoanele bolnave

 izolarea persoanelor bolnave
 vaccinarea cu vaccin ROR sau PRIORIX , la varsta de 1 an si la 7 ani ( in clasa a I a ).

Problema Nr. 7. La o grădiniță de copii s-au înregistrat 3 cazuri cu oreion în

grupa mare în număr de 33 de copii în data de 17 noiembrie. Dădaca ce activează
în această grupă este însărcinată și mai are un copil de 3 ani, soțul la îngrijire
bolnav de cancer. La data de 27 octombrie au fost transferați doi frați gemeni în
altă grupă și grădiniță. La 18 noiembrie dădaca a organizat curățenie generală
în grupă.

- Determinați sursa de infecție și contacții.

- Elaborați planul de măsuri profilactice și antiepidemice în grădiniță.

Sursa de infecție sunt acei 3 copii bolnavi de oreion. Contacții sunt toți 30 de copii din grupă și
dădaca.
Problema Nr. 8. În spitalul de boli infecţioase a fost internat un copil cu mixt
– infecţie: hepatita virală A şi parotidită epidemică. Data asocierii parotiditei este
de 7 decembrie.
De propus măsuri de rezolvare a situației epidemiogene descrise.

1) Informarea Serviciului de Supraveghere de Stat a Sanatatii Publice

2) Bolnavul este izolat pe durata de 9-10 zile de la debutul bolii sau pana la disparitia
fenomenelor clinice
3) Supravegherea persoanelor care au contactat cu bolnavul timp de 21 de zile
4) Profilaxia de urgenta cu imunoglobulina umana
5) Dezinfectarea curentă in focar

Problema Nr. 9. Un student cu vârsta de 20 ani a fost diagnosticat cu limfadenită

submandibulară. Anterior cu 3 zile, unul din colegii de studii a fost identificat cu
parotidită epidemică. Tânărul locuieşte împreună cu părinţii (40 și 43 ani, anamneza
infecţioasă şi de vaccinare a cărora nu este cunoscută), soţia de 19 ani (vaccinată în
copilărie împotriva parotiditei epidemice şi nu a făcut boala) şi fiica de 10 luni (patoridită
epidemică nu a făcut) într-un apartament cu 3 odăi.
De determinat limitele focarului.
Manifestările eruptive („erupţii epidemice”, „îmbolnăviri în grup”) înseamnă o izbucnire a
numărului de cazuri sau o creştere temporară a numărului de îmbolnăviri în comparaţie
cu nivelul obişnuit într-un teritoriu (localitate) sau o colectivitate (grădiniţă, şcoală,
întreprindere), fără diseminarea îmbolnăvirilor în spaţiu, adică în afara colectivului sau
localităţii date.

De determinat măsurile antiepidemice necesare de a fi întreprinse în scopul localizării și

lichidării focarului.
V-a fi informat Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea
cazului în sistemul electronic de alertă și completarea formularului Nr. 058/e
Bolnavul este supus izolării în condiții de domiciliu sau la spital .Spitalizarea bolnavului
cu oreion în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform indicațiilor clinice și
epidemiologice .Durata izolării bolnavului este de 9- 10 zile de la de la debutul până la
dispariția fenomenelor clinice.
Supravegherea persoanelor de contact se efectuează timp de 21 de zile de la ultimul
contact cu bolnavul.
Profilaxie de Urgență este vaccinul cu imunoglobulina umană în doză de 3ml care este
recomandată copiilor contactați în vârstă de până la un an (ficei sale în vârstă de 10
luni). În scopul profilaxiei îmbolnăvirilor în rândul persoanelor cu vârste mai mare,
contactate timp de 7 zile de la depistarea primului bolnav se efectuează prin vaccinarea
sau revaccinare următoarelor categorii de persoane:
persoanele care nu au făcut oreion în trecut sau nu au fost vaccinate
persoanele care nu au făcut o oreion dar au fost vaccinate cu o singură doză de
vaccine,iar din momentul aplicării au trecut mai mult de 6 luni.
persoanele cu anamneză necunoscută privitor la îmbolnăvire sau vaccinarea

Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de oreion de care nu au suportat infecția

sau nevaccinate nu sunt admise în colectivele de copii pe durata de 21 de zile de la
primul și ultimul contact cu bolnavul. În focar se efectuează dezinfecția curentă
curățenia umedă și aerisirea încăperii , și se respectă igiena personal. Este obligatorie
îmbrăcarea măști de câte persoane ce îngrijește acest bolnav.

Problema Nr. 10. În instituţia preșcolară de copii din oraşul G. un copil a fost diagnosticat cu
parotidită epidemică.
De determinat acțiunile antiepidemice necesare de a fi organizate în colectivitatea de copii din
care face parte pacientul.

Măsuri antiepidemice

● La depistarea sau suspectarea cazului de oreion instituția medicală informează Serviciul

de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea cazului în sistemul electronic
de alertă și completarea formularului Nr. 058/e.
 ● Bolnavul este supus izolării în condiții de domiciliu sau de spital. Spitalizarea bolnavului
cu oreion în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform indicațiilor clinice și
epidemiologice.
● Izolarea bolnavului se efectuează pe o durată de 9-10 zile de la debutul bolii sau până la
dispariția fenomenelor clinice.
● Supravegherea persoanelor de contact se efectuează timp de 21 de zile de la ultimul
contact cu bolnavul.
● Profilaxia de urgență cu imunoglobulină umană (sau specifică antiparotidică) în doză de
3,0 ml este recomandată copiilor contactanților cu vârsta de până la 1 an.
● În scopul profilaxiei îmbolnăvirilor în rândul persoanelor contactante cu vârstă mai mare,
timp de 7 zile, de la depistarea primului bolnav se efectuează vaccinarea sau revaccinarea
următoarelor categorii de persoane:
- persoanele care n-au făcut oreion în trecut sau n-au fost vaccinate;
- persoanele ce n-au făcut oreion, dar au fost vaccinate cu o singură doză de vaccin,
iar din momentul aplicării au trecut 6 luni;
- persoanele cu anamneză necunoscută privitor la îmbolnăvire sau vaccinare.
● Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de oreion, dar care n-au trecut prin infecție
sau nevaccinate, nu sunt admise în colectivele de copii pe durata a 21 de zile de la ultimul
contact cu bolnavul.
● În focar se efectuează dezinfecția curentă, curățarea umedă și aerisirea încăperii și se
respectă igiena personală. Este obligatorie îmbrăcarea măștii de către persoana ce
îngrijește de bolnav.

Problema Nr. 11. Un copil în vârstă de 8 ani a fost diagnosticat cu oreion. În

familie mai sunt copii: un frate în vârstă de 6 ani, de oreion nu a fost
bolnav,vaccinat la vârsta de 2 ani; sora de 5 ani, de oreion nu a fost bolnavă şi nu a
fost vaccinată din cauza contraindicațiilor medicale; fratele de 11 luni, de oreion nu
a fost bolnav și nu a fost vaccinat.
- De determinat măsurile antiepidemice necesare de a fi întreprinse în
scopul localizării și lichidării focarului.

Izolarea bolnavului se efectuează pe o durată de 9-10 zile de la debutul bolii sau până la
dispariția fenomenelor clinice. Supravegherea persoanelor de contact se efectuează timp de 21 de
zile de la ultimul contact cu bolnavul.
Profilaxia de urgență cu imunoglobulină umană (sau specifică antiparotidică) în doză de
3,0 ml este recomandată copiilor contactanților cu vârsta de până la 1 an.
În scopul profilaxiei îmbolnăvirilor în rândul persoanelor contactante cu vârstă mai mare
timp de 7 zile de la depistarea primului bolnav se efectuează vaccinarea sau revaccinarea
următoarelor categorii de persoane:
- persoanele care n-au făcut oreion în trecut sau n-au fost vaccinate;
- persoanele ce n-au făcut oreion, dar au fost vaccinate cu o singură doză de vaccin,
iar din momentul aplicării au trecut 6 luni;
- persoanele cu anamneză necunoscută privitor la îmbolnăvire sau vaccinare.
 Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de oreion, dar care n-au trecut prin infecție
sau nevaccinate, nu sunt admise în colectivele de copii pe durata a 21 de zile de la ultimul
contact cu bolnavul.
În focar se efectuează dezinfecția curentă, curățarea umedă și aerisirea încăperii și se
respectă igiena personală. Este obligatorie îmbrăcarea măștii de către persoana ce îngrijește de
bolnav.

Problema Nr. 12. În grupa mică a unei instituții preșcolare a fost înregistrat un caz de oreion. Copilul a fost
spitalizat. În familie mai sunt doi copii: de 12 ani și 1 an şi 7 luni, care nu au făcut parotidită epidemică anterior.
• De precizat limitele focarului.
• De elaborat planul de măsuri antiepidemice în focar.
Limitele focarului- izolarea pe 21de zile copiilor cu care a fost in contact bolnav.
Plan de masuriantiepidemice:
Trimiterea fisei de urgența la CSP,
Izolarea copiilor care au fost in contact.
Dezinfecție terminală. 
Revaccinare copiilor nu mai tirziu decit 7 zile dupa depistarea bolnavul

Tema 6. Infecții respiratorii. Gripa

Problema Nr. 2. Într-o perioadă de 3 săptămâni în Asia, ţările africane şi

regiunea europeană a fost înregistrat un număr impunător de cazuri de infecţii

respiratorii acute şi gripă cu o răspândire rapidă a procesului epidemic în populaţia

umană. Printre cele mai afectate persoane se numără copiii de vârstă fragedă (până

la 2 ani), persoane adulte cu patologii cronice. Ca rezultat a evoluţiei grave a

maladiilor sunt înregistrate cazuri letale printre persoane adulte, inclusiv femei

gravide.

De a aprecia tipul de manifestare epidemică a gripei.

Virusul gripal tip A este patogen atât pentru om, cât și pentru diferite specii de animale, care
constituie, totodată, și rezervorul diferitor subtipuri de virus în natură.

Pentru om, patogene sunt subtipurile A (H1N1), A (H2N2), A (H3N2), varianta A (H1N1) tip nou
– California/04-2009 și ocazional A (H5N1) și A (H7N2). Subtipurile A (H1N1) și A (H3N2) pot
cauza infecție la suine, A (H7N7) și A (H3N8) – la cabaline, iar A (H5N1) – la păsări.

Virusurile gripale de tip B și C sunt patogene doar pentru om. Spre deosebire de tipul A,
virusurile B și C nu se clasifică în subtipuri. Virusul B cauzează epidemii, nu și pandemii. Virusul
C cauzează îmbolnăviri ușoare și nu conduce la epidemii
 

De elaborat complexul de măsuri profilactice şi antiepidemice necesare de

a fi întreprinse la nivel de țară.

Măsuri profilactice

Profilaxia specifică prevede vaccinarea populației contra gripei în perioada preepidemică

(rațional în lunile octombrie-noiembrie), considerată măsură importantă în reducerea
extensivității și severității epidemiei.

Vaccinarea contra gripei se efectuează conform indicațiilor epidemiologice și este

recomandată în primul rând contingentelor de populație cu risc sporit de contractare și
dezvoltare a infecției gripale:

          lucrătorii instituțiilor medico-sanitare;

          copiii și adulții cu afecțiuni cronice;

Problema Nr. 3.

Centrul de sănătate publică din municipiul C. a înregistrat o sporire cu 30% a numărului de

cazuri de gripă confirmată prin investigaţii de laborator la interval de 7 zile. Totodată, a fost
înregistrată şi sporirea cazurilor de IRVA, diagnosticate în instituţiile educaţionale a localităţii.

De evaluat situaţia epidemiogenă.

De elaborat un plan de măsuri profilactice şi antiepidemice necesar de a fi întreprins în

teritoriul municipiului

Situația epidemiologică este nesatisfăcătoare pentru că se înregistrează o creștere de 30% a nr

de cazuri de gripă și creștere nr de IRVA în rîndul instituțiilor educaționale în localitatea dată.

Măsurile profilactice și antiepidemice necesare:

-supravegherea permanentă a incidenței prin gripă, infecții virale respiratorii acute și infecții
respiratorii acute severe;

-vaccinarea populației contra gripei în perioada preepidemică (rațional în lunile octombrie-

noiembrie) în primul rând contingentelor de populație cu risc sporit de contractare și dezvoltare
a infecției gripale:
 lucrătorii instituțiilor medico-sanitare;
 copiii și adulții cu afecțiuni cronice;
 copiii de vârstă preșcolară și școlară;
 studenții din universități, colegii și școlile de meserii;
 personalul din instituțiile preșcolare, școlare, colegii și școlile de meserii;
  personalul serviciului vamal și de grăniceri din punctele de trecere a frontierei;
 echipajele aeronavelor și lucrătorii aeroportului internațional;
 efectivul MAI;
Prevenirea importului gripei prin:
-depistarea persoanelor bolnave și suspecte de gripă la trecerea frontierei;
-limitarea călătoriilor în țările afectate de gripă;
-informarea persoanelor care pleacă peste hotarele republicii cu privire la situația
epidemiogenă în țara de destinație și măsurile de prevenire;
-supravegherea medicală a persoanelor sosite în țară din țările afectate de gripă, pe parcursul a
7 zile.
-asigurarea de către instituțiile medicale a personalului medical implicat în acordarea asistenței
medicale cu mijloace de protecție individuală;
-Informarea populației cu privire la situația epidemiogenă în lume și măsurile de prevenire.
-Elaborarea programelor și instrucțiunilor de prevenire, inclusiv de vaccinoprevenție, reieșind
din caracteristicile sezonului epidemic și specificul național.
-Măsurile de ordin individual țin de respectarea regulilor de igienă personală, utilizarea măștilor
sau a altor mijloace de protecție, respectarea unui mod sănătos de viață, inclusiv alimentația
adecvată bogată în proteine, vitamine și minerale;

Măsuri antiepidemice

-informarea Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea cazurilor în

sistemul electronic de alertă și completarea formularului Nr. 058/e.
-spitalizarea bolnavilor cu gripă în staționarul de boli infecțioase în forme medii, grave,
complicații.
-persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supuse supravegherii medicale pe o durată de 7
zile de la ultima expunere.
-persoanele suspecte de gripă vor fi izolate.
-se recomandă purtarea măștilor, evitarea organizarii manifestărilor în masă.
-sistematic se va efectua ventilarea încăperilor, decontaminarea suprafețelor și mâinilor.
-la înregistrarea mai multor cazuri de gripă confirmate în instituțiile de educație și învățământ
se recomandă suspendarea activității acestor instituții pe un termen de până la 14 zile.
-instituirea carantinei la necesitate.
-

Problema Nr. 4. În perioada de înregistrare epidemică a gripei în IMS a fost

sporit numărul de medici de familie, care au fost instruiţi de medicul infecţionist și

medicul epidemiolog referitor la semnele clinice, tratamentul gripei și măsurile

antiepidemice de intervenție. Instituţia medicală este asigurată cu măşti de

protecție, de unică folosinţă, pentru toţi angajaţii.

 De determinat măsurile antiepidemice suplimentare necesare de a fi

întreprinse în staționar.

Din măsurile administrative de prevenire a gripei umane fac parte:

1. Prevenirea importului gripei prin:

 depistarea persoanelor bolnave și suspecte de gripă la trecerea frontierei;
 limitarea călătoriilor în țările afectate de gripă;
 informarea persoanelor care pleacă peste hotarele republicii cu privire la situația
epidemiogenă în țara de destinație și măsurile de prevenire;
 supravegherea medicală a persoanelor sosite în țară din țările afectate de gripă, pe
parcursul a 7 zile.
2. Asigurarea de către conducătorii de întreprinderi a procurării mijloacelor individuale
de protecție pentru angajați și crearea condițiilor necesare pentru respectarea igienei
personale și a celei comunitare.
3. Asigurarea de către instituțiile medicale a personalului medical implicat în acordarea
asistenței medicale cu mijloace de protecție individuală (măști, respiratoare, ochelari,
mănuși de cauciuc, șervețele cu alcool) și instruirea personalului medical în etiologia,
epidemiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul, profilaxia și măsurile
corespunzătoare de control al infecției gripale cauzate de virusul circulant în anul
curent.
 4. Informarea populației. În acest scop, autoritățile administrației publice locale,
instituțiile medicale, mass-media vor asigura informarea sistematică a populației cu
privire la situația epidemiogenă în lume și măsurile de prevenire.
5. Elaborarea programelor și instrucțiunilor de prevenire, inclusiv de vaccinoprevenție, reieșind
din caracteristicile sezonului epidemic și specificul național.

Problema Nr. 5. În perioada de debut a epidemiei de gripă în localitatea B. a

fost înregistrat un focar de gripă în maternitate.
De elaborat planul de măsuri necesare în scopul localizării şi lichidării
focarului.

La depistarea cazului de gripă, instituțiile medicale, indiferent de tipul de proprietate, informează

Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea cazului în sistemul
electronic de alertă și completarea formularului Nr. 058/e.

Spitalizarea bolnavului cu gripă în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform

indicațiilor clinice și epidemiologice.

Indicațiile clinice includ:

- formele grave de gripă;
- prezența complicațiilor;
- bolnavii cu gravitate medie, dar cu statut premorbid nefavorabil (boli cronice pulmonare, boli
ale sistemului cardiovascular sau endocrin).
Indicațiile epidemiologice includ:
- bolnavii din colectivele instituționalizate (orfelinate, școli de tip internat, unități militare,
cămine etc.) sau din familiile în care nu există posibilitatea izolării și acordării asistenței
medicale la locul de trai.

Limitarea utilizării preparatelor antivirale în tratamentul și profilaxia post-expunere este legată

de posibilitatea obținerii rezistenței virusului gripal față de aceste preparate.

Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supuse supravegherii medicale pe o durată de 7

zile de la ultima expunere. O atenție deosebită se va acorda persoanelor cu risc sporit de a face
boala (copii, vârstnici, persoane cu imunodeficiență, maladii preexistente, maladii cronice,
diabet zaharat etc.). Persoanele suspecte de gripă vor fi izolate.

În focar se va limita contactul membrilor de familie cu bolnavul, iar persoana care îngrijește de
bolnav va purta echipament de protecție. Masca trebuie să acopere gura și nasul.
Sistematic se va efectua ventilarea încăperilor, decontaminarea suprafețelor și mâinilor.
Curățenie umedă , utilizarea lămpi ultraviolete.

În scop profilactic se va folosi alfa-interferon – 2-5 picături în nas de 4 ori în zi, pe tot parcursul
riscului de contaminare, sau oxolină unguent de 0,25% pe mucoasa nazală.

La apariția gripei în localități se va evita organizarea manifestărilor în masă.

În cazul apariției gripei în unitățile spitalicești sau pentru asistența medico-socială se va institui
carantina.

La înregistrarea mai multor cazuri de gripă confirmate în instituțiile de educație și învățământ se

recomandă suspendarea activității acestor instituții pe un termen de până la 14 zile. Decizia de
suspendare a activității instituției ține de competența Comisiei Extraordinare Antiepidemice
Teritoriale.

Problema Nr. 6. În perioada epidemică de gripă s-a primit hotărârea de a

spitaliza bolnavii cu gripă în secția de terapie a IMS nr. 2.

 De determinat complexul de măsuri necesare de a fi întreprinse în secţia

de terapie a IMS în scopul reducerii riscului de răspândire a gripei în staționar?

1) interzicerea plimbarilor pacientilor pe teritoriul spitalului , acestia vor sta in regim

stabil la pat
2) În focar se va limita contactul membrilor de familie cu bolnavul, iar persoana care
îngrijește de bolnav va purta echipament de protecție. Masca trebuie să acopere gura și nasul.
3) Sistematic se va efectua ventilarea încăperilor, decontaminarea suprafețelor și
mâinilor.
4) De asemenea, măsurile de igienă personală (spălarea cu apă şi săpun a
mâinilor, folosirea batistelor pentru strănut sau tuse, respectarea unui regim de viaţă
sănătos – alimentaţie bazată pe legume şi fructe, odihnă şi mişcare) sunt esenţiale
pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin afecţiuni respiratorii, şi în special prin gripă.
5) Lucratorii medicali trebu sa respecte masurile de protectie si contactul limitat
 6) Lucratorii medicali din sectia data trebu sa evite locurile aglomerate ( in caz ca
sau infectat , sa nu transmita si mai departe infectia)
7) Interzicerea lucratorilor medicali din sectia IMS Nr.2 sa se duca dintro sectie in
alta
8) respectarea regimului de curatenie si dezinfectie
9) Se vor folosi corect dezinfectantii pentru a preveni cresterea reziztentei la
dezinfectant

Problema Nr. 7. Unui tânăr de 17 ani, elev în clasa X, în perioada de înregistrare

a cazurilor prin gripă pandemică a fost stabilit diagnosticul „Gripă, evoluţie de
gravitate medie”. Familia adolescentului, în care mai sunt 2 copii (de 3 şi 6 ani),
locuieşte în apartament cu 4 odăi.
- De determinat criteriile epidemiologice ce indică la posibilitatea de a trata
pacientul în condiţii de domiciliu.
- De propus măsuri antiepidemice, care ar reduce riscul de răspândire a
infecţiei în focar.

Familia, în care mai sunt 2 copii, locuiește într-un apartament cu 4 odăi. Din această cauză este
posibilă tratarea pacientului în condiții de domiciliu.

Problema Nr. 8. În săptămânile 40/2019-10/2020, în Laboratorul virusologic din

cadrul ANSP au fost investigate la prezența virusurilor gripale și non-gripale, de la
persoane cu gripă și infecții respiratorii virale acute prin metoda molecular
biologică: total – 755 probe, inclusiv în spt.10/2020 – 72 probe, cu rezultat pozitiv
la prezența virusurilor gripale în 240 probe.
Evaluați care este manifestarea procesului epidemic prin gripă în Republica
Moldova.
Măsurile antiepidemice care urmează a fi întreprinse:
 1) Informarea Serviciului de Supravegherea de Stat a Sănătății Publice
2) Spitalizarea bolnavului in staționar conform indicațiilor clinice (forme grave, prezenta
complicatiilor, cu ststut premorbid nefavorabil, bolnavi din colective institutionalizate)
3) Tratament medicamentos cu preparate antivirale
4) Profilaxia de urgență pentru persoane din grupul de risc
5) persoane care au contactat cu bolnavul vor fi supravegheati pe durata de 7 zile , se va
limita contactul cu familia
6) In scop profilactic se folosește alfa- interferon
7) Sistematic se efectuează ventilarea încăperilor, decontaminarea suprafețelor si mâinilor
8) In cazul aparitiei gripei in unitățile spitalicesti se va institui caratina

Problema Nr. 9. În săptămânile 40/2019-10/2020, în Laboratorul virusologic din

cadrul ANSP au fost investigate la prezența virusurilor gripale în 240 probe și
non- gripale la 64 persoane. În perioada de referință a fost înregistrat un caz de
deces, cu prezența virusului gripal A(H1N1) pdm09 la un bărbat, în vârstă de 55
ani, din raionul Cahul, cu maladii concomitente.

Pronosticați situația epidemiogenă.

În perioda rece a anului octombrie-aprilie are loc creșterea numărului de cazuri de
îmbolnăviri cauzate de virusul gripal,ceea ce determină un caracter sezonier.

Organizați supravegherea epidemiologică prin gripă.

Actualmente, OMS realizează supravegherea epidemiologică globală asupra circulației
virusurilor gripale printr-o rețea din 110 laboratoare virusologice, care funcționează în
79 de țări (inclusiv In Republica Moldova) .Sarcina principală consta in efectuarea
monitoringului permanent asupra circulației virusurilor gripale și morbidității prin gripă,
studierea evoluției virusurilor, elaborarea recomandârilor pentru prevenire şi tratament.
Tot aceste centre selectează tulpini de virusuri gripale pentru producerea vaccinurilor
antigripale, cu modificarea componentelor vaccinului în fiecare an.
La nivel național, sistemul de supraveghere epidemiologică în gripă include:
supravegherea permanentă a incidenței prin gripă, infecții virale respiratorii acute și
infecții respiratorii acute severe (pneumonii acute și bronşiolite la copii și sugari). În
perioada preepidemică supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii acute se
asigură printr-un sistem operativ și continuu de supraveghere control la nivel național. O
măsură de mare importanță o constituie colectarea şi transmiterea datelor de
morbiditate, inclusiv din sistemul santinelă de supraveghere a gripei (În perioada de
maximă atenție - săptämânal), În vederea sesizării creşterilor de morbiditate și
confirmare a cazurilor suspecte de gripă.
Punctele santinelă vor colecta și raporta următoarele date:
● numărul de solicitări la serviciile de ambulanțä pentru IACRS,gripă, pneumonii şi
bronhopneumonii la copii și sugari;
● consumul de medicamente specifice tratării gripei şi complicațiilor ei;
● număr de absentări in grădinițe, şcoli, licee și unități industriale;
● numar de consultații și vizite la domiciliu pe grupe de vårstă,
● numar de cazuri de IACRS, gripă și pneumonii din totalul consultațillor și vizitelor
la domiciliu;
● număr de certificate de scurtă durată (<10 zile)
 ● numărul de internări prin gripă, IACRS, pneumonii și bronhopneumonii, raportate
la totalul internärilor,
● număr de bronşiolite la copiii sub 2 ani internați în săptâmâna precedentă,
raportat la totalul internărilor,
● detectarea rapidă a serotipului (serotipurilor) circulant de virus gripal.
Criteriile pentru investigarea virusologică a cazurilor suspecte in perioada preepidemică
includ:
● focarele cu cazuri de infecții respiratorii acute similare cu gripa;
● infecții acute ale tractului respirator inferior,
● infecții respiratorii severe inexplicabile;
● deces asociat cu infecție respiratorie acutà similară cu gripa sau maladiile
tractului respirator inferior,
● creșterea numărului de decese legate de boli respiratorii;
● creşterea numărului de boli respiratorii severe la adolescenți sau adulți anterior
sănătoși sau la femei gravide;
● un nivel ridicat de absentări şcolare sau de la locul de muncă;
● evaluarea operativă a situației epidemiogene și asigurarea meto- dologică și
materială a măsurilor de prevenire și control;
● pronosticarea evoluției situației epidemiogene.

Problema Nr. 10. Planificați activități de educație pentru sănătate a populației în prevenția
infecțiilor respiratorii în localitatea, în care activați în calitate de medic de familie, indicând temele,
metodele, formele și mijloacele utilizate.

In calitate de medic de familie voi promova următoarele măsuri profilactice, de exemplu:

1. Vaccinarea populației contra gripei în perioada pre-epidemică (rațional în lunile

octombrie-noiembrie), în special vaccinarea contingentelor de populație cu risc sporit de
contractare și dezvoltare a infecției gripale:
- lucrătorii instituțiilor medico-sanitare;
- copiii și adulții cu afecțiuni cronice;
- gravidele în trimestrul 2 și 3 al sarcinii sau în orice stadiu pentru vaccinul cu virus
omorât;
- personalul instituțiilor de asistență socială, orfelinatelor, școlilor internat,
sanatoriilor, azilurilor pentru bătrâni și invalizi;
- copiii de vârstă preșcolară și școlară;
- studenții din universități, colegii și școlile de meserii;
- personalul din instituțiile preșcolare, școlare, colegii și școlile de meserii;
- personalul serviciului vamal și de grăniceri din punctele de trecere a frontierei;
- echipajele aeronavelor și lucrătorii aeroportului internațional;
- efectivul MAI;
- efectivul Armatei Naționale;
- lucrătorii căii ferate, antrenați în deservirea pasagerilor;
- lucrătorii Serviciului de Situații Excepționale;
- oricare altă categorie de populație indicată de epidemiologi.
 2. Respectarea regulilor de igienă personală.
3. Utilizarea măștilor sau a altor mijloace de protecție
4. Respectarea unui mod sănătos de viață, inclusiv alimentația adecvată bogată în proteine,
vitamine și minerale, care vor mări capacitatea organismului de a lupta cu virusul gripal.
5. Evitarea efectelor favorizante produse de frig, umezeală, aglomerație și a contactului
neprotejat cu bolnavii cu infecții respiratorii.
6. Aerisirea și dereticarea sistematică a încăperilor cu menținerea unui regim adecvat de
temperatură.

Mijloacele utilizate vor fi:

● Prezentare Power Point, care vor fi derulate în școli, instituții administrative, etc.
● Pliante și postere cu infografice despre prevenția infecțiilor respiratorii care vor fi
distribuite printre locuitorii localitatii.
● Distribuirea informației pe paginile de socializare a localității (Facebook, Instagram,
Odnoklassniki).

Problema Nr. 11. Într-o instituție preșcolară, în grupa mică au fost înregistrate șase
cazuri de gripă.
- Indicați măsurile antiepidemice pentru situația dată.
- Elaborați un plan de investigare.

Spitalizarea bolnavului cu gripă în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform

indicațiilor clinice și epidemiologice. Indicațiile clinice includ: formele grave de gripă; prezența
complicațiilor; bolnavii cu gravitate medie, dar cu statut premorbid nefavorabil (boli cronice
pulmonare, boli ale sistemului cardiovascular sau endocrin).

Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supuse supravegherii medicale pe o

durată de 7 zile de la ultima expunere.
La înregistrarea mai multor cazuri de gripă confirmate în instituțiile de educație și
învățământ se recomandă suspendarea activității acestor instituții pe un termen de până la 14
zile.

Problema Nr. 12. Într-o instituție preșcolară s-au înregistrat 4 cazuri de gripă și 3
cazuri de IRVA. Asistenta medicală a instituției nu este prezentă pe motiv de
boală. Părinții a doi copii din această instituție sunt plecați peste hotarele
țării pe motiv de serviciu și au lăsat acești copii în supravegherea vecinilor. 
·        
Determinați ce investigații de laborator sunt necesare în confirmarea
diagnosticului.
·        
Apreciați situația epidemică și elaborați planul de măsuri profilactice
și antiepidemice.
·        
Numiți metodele de profilaxie post-expunere.
Investigatii de laborator- Analiza generala de singe: Limfocitoz.Creste VSH.
Analiza PCR.
Administrația scolii trimite fisa de urgenta la CSP.
Izolarea copiilor bolnavi.
Supravegherea copiilor care au fost in contact.
Dezinfectie curenta.
Ridicarea imunitații.

Tema 6. Infecții respiratorii. Rujeola

Problema Nr. 1. În cadrul evaluării acoperirii vaccinale cu vaccin ROR a
copiilor din creșele nr.5 și nr.21 a fost stabilit, că indicele este de 98% și 92%,
respectiv.
De apreciat situația epidemiologică în ambele creșe și, în caz de
necesitate, indicați măsurile de ameliorare. Listaţi actele normative utilizate.

În caz dat situația epidemiologică este destul de periculoasă, deoarece: 

• Copiii mici nevaccinați prezintă cel mai mare risc de a contracta rujeola și de a dezvolta
diverse complicații, inclusiv deces. 
• Virusul rămâne activ, de asemenea, pe suprafețele infectate timp de 2 ore. 

Măsurile de ameliorare: 
• Informarea corectă despre riscul îmbolnăvirii prin rujeolă. Educarea sanitară.
Explicarea corectă părinților că Iresponsabilitatea lor de a nu vaccina copii, duce la suferința
acestora, dar și creșterea poverii asupra sistemului de sănătate și social economic.
Dar în primul rând de explicat nivelul de pericol asupra vieții copiilor lor nevaccinate.

Problema Nr. 2. În grupa mare a grădiniţei de copii „Lăcrămioara” din

localitatea B. a fost înregistrat un caz de rujeolă.

De determinat timpul supravegherii copiilor care au fost în contact cu

bolnavul de rujeolă şi măsurile necesare de a fi întreprinse în scopul localizării și

lichidării focarului.

Sursa de agent patogen este omul bolnav de rujeolă. El este contagios de la începutul
perioadei prodromale (cu 3-4 zile până la apariţia exantemului) şi încă primele 4-5 zile de
exantem (în total 9-10 zile).

Transmiterea agentului patogen al rujeolei de la om la om se efectuează exclusiv prin aerosoli

umezi.

Perioada de incubaţie durează de la 8 până la 17 zile, de obicei, 9-10 zile. La persoanele

cărora li s-a administrat în prealabil imunoglobulină perioada de incubaţie poate creşte până la
21 de zile.
Bolnavul de rujeolă (caz suspect ori confirmat) este spitalizat obligatoriu în secţia de boli
infecţioase, de preferinţă în boxă special amenajată. Izolarea trebuie să dureze 4 zile din
momentul apariţiei exantemului, iar în cazul complicaţiilor – 10 zile. În încăperea unde se
găseşte bolnavul de rujeolă se efectuează aerisirea, curățenia umedă

Se determină receptivitatea contacţilor de rujeolă. Ei sunt supuşi supravegherii medicale

începând cu ziua a 8-a și până în ziua a 17-a din momentul contactului cu bolnavul, zilnic fiind
măsurată temperatura și examinate pielea şi mucoasele bucale. Copiii fără imunitate se
vaccinează în primele 3 zile de contact. În caz de contraindicaţii, li se administrează
imunoglobulină specifică (câte 3 ml copiilor cu vârsta de la 3 luni până la 1 an şi câte 1,5 ml
copiilor de la 1 an până la 7 ani).

Problema Nr. 3.

La data de 10 februarie un copil de 5 ani, care frecventează grădiniţa, a fost diagnosticat cu

rujeolă. Din anamneza epidemiologică s-a constatat că, copilul este bolnav din data de 8
februarie. La data investigaţiilor epidemiologice întreprinse în focar (11 februarie) grădiniţa
frecventează 17 copii, pe listă sunt 25. Toţi copiii au fost vaccinaţi conform calendarului de
vaccinări. Izolarea pe grupe la grădiniţă este respectată. Copilul locuieşte în apartament cu 2

odăi cu părinţii, care au făcut rujeola în copilărie.

De determinat limitele focarului.

De propus măsurile antiepidemice ce sunt indicate pentru a fi îndeplinite la domiciliu şi în

instituţia preşcolară?

Limitele focarului cuprind copiiii din grupa si alte persoane care au fost in contact cu copilul
bolnav și părinții copilului.

Măsuri antiepidemice:

-înregistrarea şi direcţionarea informaţiei către Centrul de Sănătate Publică depsre acest caz;

-copilul va fi spitalizat obligatoriu în secţia de boli infecţioase, de preferinţă în boxă special amenajată;

-izolarea trebuie să dureze 4 zile din momentul apariţiei exantemului, iar în cazul complicaţiilor – 10 zile;
-până la spitalizare bolnavul este izolat într-o cameră separată;
-în încăperea unde se găseşte copilul se efectuează aerisirea, curățenia umedă, dezinfecţia terminală nu
este indicată pentru ca virusul nu supraviețuiește mai mult de 30 min în mediul extern;
-supravegherea medical a contacților începând cu ziua a 8-a și până în ziua a 17-a din momentul
contactului cu bolnavul, zilnic fiind măsurată temperatura și examinate pielea şi mucoasele bucale;
-vaccinarea copiilor neimunizați în primele 3 zile de contact;
-în caz de contraindicaţii, li se administrează imunoglobulină specifică (1,5 ml copiilor de la 1 an până la
7 ani).
Problema Nr. 5. La un copil de 5 ani, după 23 zile de tratament în secția de
traumatologie, a fost stabilit diagnosticul de rujeolă (erupții pe față).
De elaborat planul de măsuri antiepidemice.

Înregistrarea şi direcţionarea informaţiei către Centrul de Sănătate Publică despre cazul suspect
ori confirmat de rujeolă se efectuează concomitent în aceeaşi zi. Totodată se purcede la
efectuarea măsurilor antiepidemice în focar cu scopul localizării şi lichidării acestuia. Bolnavul
de rujeolă (caz suspect ori confirmat) este spitalizat obligatoriu în secţia de boli infecţioase, de
preferinţă în boxă special amenajată. Izolarea trebuie să dureze 4 zile din momentul apariţiei
exantemului, iar în cazul complicaţiilor – 10 zile.

În încăperea unde se găseşte bolnavul de rujeolă se efectuează aerisirea, curățenia umedă.

Până la spitalizare bolnavul este izolat într-o cameră separată ori după un paravan. Fiindcă
virusul nu persistă mai mult de 30 de min., în mediul exterior dezinfecţia terminală nu este
indicată.

Problema Nr. 6. În secția de pulmonologie a spitalului municipal de copii a

fost internat un copil cu pneumonie. Din anamneză a fost constatat, că copilul

este

în a 12-ea zi diagnosticat cu rujeolă, iar pneumonia este o comlicație a

diagnosticului stabilit de medicul infecționist.

 De apreciat situația, dacă este posibil ca bolnavul de pneumonie să

servească sursă de virus rujeolic pentru copiii din secție. De argumentat

răspunsul.

Una din complicatiile rujeolei este pneumonia :persoanele cu un sistem

imunitar slabit pot dezvolta diferite forme de pneumonie, care, uneori, pot duce la
decesul persoanei infectate
 - Nu au procedat corect internind copilul in sectia de pneumologie ,
- Dar din motiv ca se afla in a 12-a zi diagnosticat cu rujeola acesta nu poate
servi sursa de infectie pentru ceilalti copii , ( El este contagios de la
începutul perioadei prodromale (cu 3-4 zile până la apariţia exantemului) şi
încă primele 4-5 zile de exantem (în total 9-10 zile). Admiterea în
colectivităţi a convalescenţilor după rujeolă nu mai devreme de ziua a 5-a
de la debutul exantemulu
- Copilu nu poate servi sursa de infectii cu virusul rujeolic pentru alti copii

Problema Nr. 7. Diagnoza de rujeolă a fost stabilită unui copil de 6 ani, care
frecventează grădiniţa de copii, la data de 20 octombrie, în ziua când au apărut
erupţii pe faţă.
- De stabilit perioada de contagiozitate a pacientului.
- De determinat durata perioadei de izolare a pacientului.
- De determinat durata de supraveghere a persoanelor din grupa de la
grădiniţă?

Problema Nr. 8. La data de 15 februarie un copil de 3 ani, care frecventează

grădiniţa, a fost în contact cu un copil din vecinătate care a fost diagnosticat cu
rujeolă. Din anamneză: copilul în cauză nu a fost vaccinat şi nu a făcut anterior
rujeola.
Care vor fi acţiunile ulterioare ale medicului de familie?

1) Informarea Centrului de Sanatate Publica

2) Bolnavul ( sau suspect) este internat in secția boli infecțioase
3) Cei care au contactat cu bolnavul sunt supuși supravegherii medicale incepand cu ziua
a 8 si pană la 17 zi din momentul contactului cu bolnavul ( zilnic se măsoară
temperatura, examinate pielea și mucoasele bucale )
4) Copii nevaccinati se vaccineaza in primele 3 zile de contact
5) In caz de contraindicații la vaccinare li se administrează imunoglobulina specifica ( cate
3 ml in varsta de la 3 luni- 1 an ; 1.5 nl - la varsta 1 an - 7 ani)

Problema 9. Diagnoza de rujeola a fost stabilită unui copil de 9 ani la data de 20 martie în
baza erupţiilor apărute pe faţă şi corp. Din anamneză: copilul este elev în clasa IV, ultima
zi a frecventat şcoala pe data de 18 martie. În clasă mai sunt 32 copii, 24 din care au fost
vaccinaţi şi revaccinaţi împotriva rujeolei, 5 copii au făcut rujeolă în perioada preşcolară,
2 au lipsit din cauza complicaţiilor dezvoltate după suportarea gripei. Familia locuieşte în
apartament cu 4 odăi, părinţii au făcut rujeola în copilărie, fratele mai mic de 3 ani
frecventează aceiaşi grădiniţă de copii, nu a fost vaccinat în baza contraindicaţiilor.
De determinat măsurile ce urmează a fi întreprinse:
a) la şcoală;
Se v-a efectua aerisirea ,curățeniaumedă,nu este nevoie de curățenie terminal deoarece
virusul persist nu mai mult de 30 min.
Se determină receptivitatea contacților de rujeolă.Ei sunt supuși supravegherii medicale
începând cu ziua a 8-a și până în ziua a 17-1 din momentul contactului cu bolnavul ,zilnic fiind
măsurată temperatura și examinate pielea și mucoasele bucale. Copii fără imunitate se
vaccinează în primele 3 zile de la contact.În caz de containdicații ,li se administrează
imunogloblină specifică
b) la domiciliu. Se v-a efectua aerisirea ,curățeniaumedă,nu este nevoie de curățenie terminal
deoarece virusul persist nu mai mult de 30 min.
Fratelui mai mic din cauza contrindicațiilor contra vaccinului ROR I se va efectua în primele 3
zile de la contact se administrează imunogloblină specific 1,5 ml.

Problema Nr. 10. La policlinica pentru copii a fost depistat un bolnav de rujeolă. La primire, în
hol, în același timp se aflau 20 de copii din care 5 au făcut rujeolă, 11 au fost vaccinați. Din cei 4
ce n-au în anamneză rujeola și n-au fost vaccinați – 2 sunt de vârsta 3-4 ani, unul de 6 luni și
altul de 1 an și 11 luni.
Indicați măsurile necesare pentru lichidarea focarului. Apreciați dificultățile în lucrul policlinicii
pentru copii.

Măsuri antiepidemice
 1. Înregistrarea şi direcţionarea informaţiei către Centrul de Sănătate Publică despre cazul
suspect ori confirmat de rujeolă se efectuează concomitent în aceeaşi zi. Totodată se
purcede la efectuarea măsurilor antiepidemice în focar cu scopul localizării şi lichidării
acestuia.
2. Bolnavul de rujeolă (caz suspect ori confirmat) este spitalizat obligatoriu în secţia de boli
infecţioase, de preferinţă în boxă special amenajată.
3. Izolarea trebuie să dureze 4 zile din momentul apariţiei exantemului, iar în cazul
complicaţiilor – 10 zile.
4. În încăperea unde se găseşte bolnavul de rujeolă se efectuează aerisirea, curățenia umedă.
5. Până la spitalizare bolnavul este izolat într-o cameră separată ori după un paravan.
6. Fiindcă virusul nu persistă mai mult de 30 de min., în mediul exterior dezinfecţia
terminală nu este indicată.
7. Se determină receptivitatea contacţilor de rujeolă. Ei sunt supuşi supravegherii medicale
începând cu ziua a 8-a și până în ziua a 17-a din momentul contactului cu bolnavul,zilnic
fiind măsurată temperatura și examinate pielea şi mucoasele bucale.
8. Copiii fără imunitate se vaccinează în primele 3 zile de contact. În caz de contraindicaţii,
li se administrează imunoglobulină specifică (câte 3 ml copiilor cu vârsta de la 3 luni
până la 1 an şi câte 1,5 ml copiilor de la 1 an până la 7 ani).

Dificultățile în lucrul policlinicii pentru copii:

1. Copii nevaccinati.
2. Copii cu imunosupresie.
3. Susceptibiltatea crescuta a copiilor la rujeola.
4. Stabilirea contactilor si sursa primara de rujeola.

Problema Nr. 11. În una din secțiile spitalului pentru copii de profil terapeutic la
ziua a treia după internare la un copil a fost depistat semnul Filatov-Koplik. În
secție sunt 40 copii de diferite vârste. Doi din ei au făcut rujeola.
- Determinați, infecția este importată în staționar sau este vorba de infectare în
staționar.
- Alcătuiți planul de măsuri antiepidemice în focar, luând în considerație
faptul că în ultimele trei zile au fost externați 5 copii.

Infecția este importată în staționar, deoarece perioada de incubație a rujeolei este de 9-10 zile, iar
semnul Filatov-Koplic apare după 3-4 zile de la sfârșitul perioadei de incubație

În încăperea unde se găseşte bolnavul de rujeolă se efectuează aerisirea, curățenia umedă.

Până la spitalizare bolnavul este izolat într-o cameră separată ori după un paravan. Fiindcă
virusul nu persistă mai mult de 30 de min., în mediul exterior dezinfecţia terminală nu este
indicată.
Se determină receptivitatea contacţilor de rujeolă. Ei sunt supuşi supravegherii medicale
începând cu ziua a 8-a și până în ziua a 17-a din momentul contactului cu bolnavul, zilnic fiind
măsurată temperatura și examinate pielea şi mucoasele bucale. Copiii fără imunitate se
vaccinează în primele 3 zile de contact. În caz de contraindicaţii, li se administrează
 imunoglobulină specifică (câte 3 ml copiilor cu vârsta de la 3 luni până la 1 an şi câte 1,5 ml
copiilor de la 1 an până la 7 ani).

Problema Nr. 12. Din cauza neglijenței medicilor în secția de copii a spitalului a fost diagnosticată rujeola la a
noua zi de boală. Indicați măsurile antiepidemice îndreptate spre lichidarea focarului.
Trimiterea fisei de urgența la CSP
Precizam limitele focarului – intraga secție.
 Daca toti u fost imunizați.
Supravegherea timp de 21 de zile.
Vaccinarea impotriva rujeolei  persoanelor care nu au fost vaccinați, care au fost vaccinați numai o data.Care
nu au fost bolnavi cu rujeola.
Dezinfectie curentă.
Dezinfectie terminala dupa ezternare copilului.
.

Tema 6. Infecții respiratorii. Infecția streptococică

(Scarlatina & Co)
Problema Nr. 1. Un copil de 1,5 ani, ce nu frecventează creșa, s-a îmbolnăvit
de scarlatină. Sora de 6 ani frecventează grădinița, 3 ani în urmă a făcut scarlatină.
Mama vânzătoare la magazinul de cofetărie, tata profesor de muzică la școală. În
familia din apartamentul vecin, la o elevă din clasa a treia, a fost depistată o
descuamație a cutaneei urechilor.
Determinați sursa posibilă de agenți patogeni.
Elaborați planul de măsuri antiepidemice.

Sursa de agent patogen este eleva cu decuamație a cutaneei urechilor, pentru că este
purtatorul infecției.
Măsuri antiepidemice: 
1. Înregistrarea cazului de depistarea Scarlatinei în fișa de ambulator sau fișa
medicală a copilului sau în registrul de înregistrare a cazurilor de boli
infecțioase la locul de depistare. 
2. Lucrătorul medical transmite informația la CSP prin notificarea cazului în
sistemul electronic de alertă epidemiologică și prin completarea și
transmiterea fișei (formular 058/e), timp de 24 de ore din momentul
depistării bolnavului.
3. Spitalizarea copilului infectat.
4. Supravegherea membrilor de familie (estimarea stării generale, termometria
corpului, examinarea faringelui și învelișurilor cutanate (erupții)) de către
medicul de familie. Suspendarea din funcție temporară.
5. În focar se efectuează dezinfecția curentă până la internarea bolnavului .
 6. Încăperea în care s-a aflat bolnavul se ventilează bine, se efectuează
curățenia umedă, prelucrarea veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă
personală ale bolnavului, curățarea podelelor cu soluție de săpun și sodă
caustică 2%, soluție de cloramină 0,5%.

Problema Nr. 2. La un copil de 6 ani, care frecventează grădinița de copii a

fost stabilit diagnosticul de scarlatină. Pacientul mai are un frate – elev în clasa a 2-

a. Mama copiilor activează ca asistentă medicală în secția de nou-născuți, tata

lucrează peste hotarele țării. Din anamneza epidemiologică a fost stabilit că,

copilul cu scarlatină a fost în contact cu un copil din vecini, convalescent după

otită.

De determinat sursa posibilă de infecție.

Copil din vecini, convalescent după otită. Probabil otita a fost cauzata de streptococul β-
hemolitic grup A care in rindul sau este cauza principala a scarlatinei, omul bolnav este
contagioș în primele 7-10 zile de la debut

Contaminarea este posibilă și pe cale alimentară, prin contact habitual, prin obiectele sau mâinile
contaminate.

De elaborat un plan de măsuri de lichidare a focarului.

La domiciliu sunt izolați bolnavii cu forme ușoare, în cazul în care există condițiile necesare
de respectare a măsurilor antiepidemice, efectuarea dezinfectiei curente.

Spitalizarea bolnavului va fi efectuată conform indicațiilor clinice (forme grave și medii) și

epidemiologice imposibilitatea de a asigura izolarea la domiciliu și de a respecta regimul
corespunzător, dupa spitalizarea dezinfectia terminala

Toate persoanele care au contactat cu bolnavul, dar și persoanele cu procese inflamatorii

cronice în nazofaringe sunt supuse asanării.

 În acest scop se recomandă timocidina în decurs de 5 zile (clătirea sau irigarea faringelui de
4 ori în zi după mâncare).

Pentru neutralizarea erupției de scarlatină în colectivele de copii, se recomandă ca toate

persoanele care au contactat cu sursa de agent patogen să primească intramuscular: bicilină-5
în doză de 750 mii U – copiii preșcolari, 1,5 mln. U – școlarii și adulții sau bicilină-1 în doză
de 600 mii U – preșcolarii  și 1,2 mln U – școlarii și adulții.
Problema Nr. 3.

În clasele 1 și 2 dintr-o școală primară din localitatea T. au fost diagnosticați câte 2 copii cu
scarlatină. Ca rezultat al investigațiilor epidemiologice întreprinse a fost stabilit, că copiii învață
în aceiași încăpere, dar în două schimburi. Copiii se întâlnesc în clasă când vin și pleacă la școală.
Totodată, copiii se ocupă cu aceiași profesoară, care este de bază la elevii din clasa1 și
profesoară de meditație în clasa a doua. Cu o săptămână în urmă, profesoara a făcut angină. Nu
a solicitat asistență medicală și nici concediu medical. S-a tratat de sinestătător, fără a întrerupe
procesul didactic. De asemenea, a fost stabilit că, copiii bolnavi în cadrul orelor didactice stau în
primele bănci din fața mesei profesoarei.

De determinat sursa probabilă de infecție. Argumentați versiunea.

De elaborat planul de măsuri antiepidemice.

Sursa de infecție este profesoara- pentru ca a avut angină, dar nu s-a tratat corespunzător
și a infectat , în special copiii care stau în primele bănci prin eliminarea streptococul prin tusă,
strănut, vorbire activă, pe cale aerogenă. Și déjà copiii între ei puteau să se infecteze si prin contact
direct cu obiectele din jur contaminate.
Măsuri antiepidemice:
- înregistrarea cazului în fișa de ambulator sau fișa medicală a copilului sau în registrul de
înregistrare a cazurilor de boli infecțioase la locul de depistare.
- transmiterea informațieii la CSP prin notificarea cazului în sistemul electronic de alertă
epidemiologică și prin completarea și transmiterea fișei (formular 058/e), timp de 24 de ore din
momentul depistării bolnavului.
-în forme ușoare izolarea copiilor la domiciliu, iar în forme grave sau medii, în staționar.
- externarea pacientului se efectuează după vindecarea clinică, însă nu mai devreme de a 10-a
zi de la debutul bolii.
- convalescenții vor fi dispensarizați timp de o lună, asigurându-se controlul clinic și de
laborator (examen de sânge și de urină, examene clinice).
- elevii din clasele întâi – a doua sunt readmiși în aceste instituții peste 12 zile după vindecarea
clinică.
- în focar se efectuează dezinfecția curentă până la internarea bolnavului sau pe tot parcursul
tratamentului la domiciliu. Dezinfecția se efectuează și în grupele sau clasele afectate timp de 7
zile din momentul izolării ultimului bolnav.
- încăperea în care s-a aflat (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se efectuează curățenia
umedă, curățarea podelelor cu soluție de săpun și sodă caustică 2%, soluție de cloramină 0,5%.
Profilaxia de urgență în focar
-se recomandă ca toate persoanele care au contactat cu sursa de agent patogen să primească
intramuscular: bicilină-5 în doză de 750 mii U – copiii preșcolari, 1,5 mln. U – școlarii și adulții sau
bicilină-1 în doză de 600 mii U – preșcolarii și 1,2 mln U – școlarii și adulții.
- toți contactanții aflați la evidență vor fi supuși investigațiilor bacteriologice în vederea confirmării
portajului de streptococ piogen. Persoanele contaminate vor fi supuse asanării prin antibioticoterapie.

Problema Nr. 4. La medicul de familie, pentru acordarea asistenţei medicale

de urgenţă, s-a adresat o doamnă, care de o oră se află pe holul instituţiei medicale

cu copilul său în vârstă de 5 ani şi aşteaptă consultaţia medicului. Starea copilului

se agravează continuu. În cadrul examenului clinic medicul a fost stabilit

diagnosticul de scarlatină. În timpul aşteptării consultaţiei copilul bolnav a

comunicat cu 4 copii de diferite vârste.

 De elaborat planul de măsuri antiepidemice.

La depistarea bolnavului cu scarlatină cazul este înregistrat în fișa de ambulator sau fișa medicală
a copilului sau în registrul de înregistrare a cazurilor de boli infecțioase la locul de depistare.

Raportarea numerică pentru cazurile de scarlatină sau suspecție de scarlatină este obligatorie.
Lucrătorul medical transmite informația la CSP prin notificarea cazului în sistemul electronic de alertă
epidemiologică și prin completarea și transmiterea fișei (formular 058/e), timp de 24 de ore din
momentul depistării bolnavului.
 La domiciliu sunt izolați bolnavii cu forme ușoare, în cazul în care există condițiile necesare de
respectare a măsurilor antiepidemice. Spitalizarea bolnavului va fi efectuată conform indicațiilor clinice
(forme grave și medii) și epidemiologice (imposibilitatea de a asigura izolarea la domiciliu și de a
respecta regimul corespunzător; prezența în familie a persoanelor ce frecventează sau activează în
colective de copii cu vârsta de până la 10 ani, a lucrătorilor din staționarele chirurgicale, maternități, din
instituțiile medicale pentru copii (policlinică, spital), din instituțiile de tip închis, întreprinderile de
alimentație publică și cele de produse lactate, în cazul imposibilității izolării lor de bolnav).

Externarea pacientului se efectuează după vindecarea clinică, însă nu mai devreme de a 10-a zi de
la debutul bolii.

Convalescenții vor fi dispensarizați timp de o lună, asigurându-se controlul clinic și de laborator

(examen de sânge și de urină, examene clinice). Persoana care a suportat scarlatina se consideră
vindecată dacă după 21 de zile de la debutul bolii, în două examene bacteriologice consecutive ale
exudatului faringian, nu se depistează streptococul hemolitic, examenul urinei fiind normal, iar
examenul clinic general nu relevă modificări patologice. La depistarea patologiei, în funcție de
localizarea procesului, persoana care a suportat scarlatina urmează să fie supravegheată de către
reumatolog, nefrolog sau otolaringolog.

Persoanele care au suportat scarlatina din rândul copiilor ce frecventează instituțiile preșcolare și
elevii din clasele întâi – a doua sunt readmiși în aceste instituții peste 12 zile după vindecarea clinică.

Bolnavii cu scarlatină sau angină depistați pe parcursul a 7 zile din momentul înregistrării ultimului
caz de scarlatină nu sunt admiși în instituțiile mai sus menționate timp de 22 de zile din ziua îmbolnăvirii.

În focar se efectuează dezinfecția curentă până la internarea bolnavului sau pe tot parcursul
tratamentului la domiciliu. Dezinfecția se efectuează și în grupele sau clasele afectate timp de 7 zile din
momentul izolării ultimului bolnav.

Încăperea în care s-a aflat (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se efectuează curățenia
umedă, prelucrarea veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă personală ale bolnavului, curățarea podelelor
cu soluție de săpun și sodă caustică 2%, soluție de cloramină 0,5%.

Măsurile antiepidemice în focar, în mare măsură, se bazează pe realizarea anchetei

epidemiologice și în primul rând pe depistarea surselor de agent patogen.

În urma anchetei epidemiologice se identifică toate persoanele care au contactat cu bolnavul în

familie, grădiniță, școală pe parcursul a 7 zile până la apariția primelor semne clinice (stabilirea sursei de
agent patogen), persoanele care au contactat cu bolnavul pe parcursul bolii sau 7 zile după izolarea lor
(depistarea bolnavilor printre contactanți).
 Supravegherea contactanților este realizată de medicul de familie și include estimarea stării
generale, termometria corpului, examinarea faringelui și învelișurilor cutanate (erupții). Persoanele care
s-au aflat în contact informează medicul despre suportarea îmbolnăvirilor prin infecții streptococice
(scarlatină, angină, nazofaringite ș. a.), data apariției, prezența bolilor asemănătoare la locul de lucru,
școală sau grădiniță.

În colectivele de copii în care au fost depistate cazuri de scarlatină se instituie măsuri de restricție.
Se sistează primirea noilor copii în grupa, din care a fost izolat bolnavul cu scarlatină, este interzis
transferul copiilor din această grupă în altele, nu se admite comunicarea cu copii din alte grupe.
Persoanele depistate cu afecțiuni respiratorii acute (angină, nazofaringită ș.a.) urmează să fie examinate
în vederea identificării erupțiilor și izolate de colectiv cu anunțarea medicului de familie. Admiterea lor
în colectiv va avea loc după însănătoșire și prezentarea certificatului privind tratamentul cu antibiotice.

Problema Nr. 5. Un copil cu vârsta de 3 ani a fost internat cu panariciu la

degetul arătător al mânii în secţia de chirurgie. La a 8-a zi de tratament starea
copilului s-a agravat, au apărut febră şi erupţii în plicile pielii, pe faţă şi corp. La
examenul obiectiv a fost depistată şi angina lacunară. Medicul infecţionist, invitat
pentru a consulta copilul, a stabilit diagnosticul de scarlatină.

De stabilit sursa probabilă de infecţie.

după vîrsta eu pot presupun că pacient merge la gradinița, acolo cineva din copii au avut
angină.
sau pacientul a avut rană pe mînă infectată cu stretococi.

De indicat acţiunile întreprinse faţă de pacient.

-Examinarea obiectivă
-analiza de sînge -streptococul β-hemolitic grup A (Streptococcus pyogenes).
-examen de urină

De elaborat planul de măsuri antiepidemice în secţia de chirurgie.

Încăperea în care s-a aflat (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se efectuează curățenia
umedă, prelucrarea veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă personală ale bolnavului, curățarea
podelelor cu soluție de săpun și sodă caustică 2%, soluție de cloramină 0,5%.

În urma anchetei epidemiologice se identifică toate persoanele care au contactat cu bolnavul în

familie, grădiniță, persoonal medical pe parcursul a 7 zile până la apariția primelor semne clinice
(stabilirea sursei de agent patogen), persoanele care au contactat cu bolnavul pe parcursul bolii
sau 7 zile după izolarea lor (depistarea bolnavilor printre contactanți).
Toate persoanele care au contactat cu bolnavul, dar și persoanele cu procese
inflamatorii cronice în nazofaringe sunt supuse asanării. În acest scop se
recomandă timocidina în decurs de 5 zile (clătirea sau irigarea faringelui de 4 ori în
zi după mâncare

Problema Nr. 6. La un copil de 6 ani, care frecventează grădiniţa de copii a

fost stabilit diagnosticul de scarlatină. Din anamneză: în familie mai sunt doi copii,

unul de 3 ani, care frecventează creşa şi un copil de 12 ani – elev în clasa a V.

 De determinat măsurile antiepidemice necesare de a fi întreprinse în

grădiniţa de copii.

1) La depistarea bolnavului cu scarlatină cazul este înregistrat în fișa de ambulator sau fișa
medicală a copilului sau în registrul de înregistrare a cazurilor de boli infecțioase la locul
de depistare

2) Lucrătorul medical transmite informația la CSP prin notificarea cazului în sistemul

electronic de alertă epidemiologică și prin completarea și transmiterea fișei (formular
058/e), timp de 24 de ore din momentul depistării bolnavului.

3) În gradinita se efectuează dezinfecți

4) În incăperea în care s-a aflat la gradinita (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se
efectuează curățenia umedă, prelucrarea veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă
personală ale bolnavului, curățarea podelelor cu soluție de săpun și sodă caustică 2%,
soluție de cloramină 0,5%.

5) Supravegherea contactanților ( copiilor din grupa sau si din alte grupe ) este realizată de
medicul de familie și include estimarea stării generale, termometria corpului,
examinarea faringelui și învelișurilor cutanate (erupții).

6) . Se sistează primirea noilor copii în grupa, din care a fost izolat bolnavul cu scarlatină, este
interzis transferul copiilor din această grupă în altele, nu se admite comunicarea cu copii din alte
grupe
Problema Nr. 7. Printre elevii clasei I „A” din gimnaziul „Mihai Eminescu”
doi copii au fost diagnosticaţi cu scarlatină. În clasă mai sunt 26 elevi.
- De indicat termenii de izolare a copiilor bolnavi.
- De determinat persoanele care necesită a fi izolate.
- De indicat durata supravegherii copiilor din clasă.

Problema Nr. 8. Pentru asistenţă medicală s-a adresat o doamnă – medic

pediatru. În cadrul examenului clinic a fost stabilit diagnosticul de amigdalită
purulentă. Din anamneză: femeia are un copil de 5 ani, care anterior cu 3 săptămîni
a fost bolnav de scarlatină.
De indicat investigaţiile necesare.
De determinat intervalul de timp după care medicul pediatru poate reveni
la serviciu.

Investigaţiile necesare:
● criterii epidemiologice – contactul cu un bolnav/purtător de streptococ;
● criterii clinice – angina + erupție caracteristică;
● examene de laborator – prezența leucocitozei cu neutrofilie și a sindromului
inflamator (creșterea VSH, CPR,);
● Izolarea streptococului prin culturi de la poarta de intrare.(Exudatul faringian
se recolteaza dimineata, inainte ca pacientul sa manance si sa se spele pe
dinti si inainte de inceperea tratamentului. Se sterg amigdalele si peretele
 posterior al faringelui, evitandu-se atingerea cu tamponul faringian a limbii,
luetei si contaminarea lui cu saliva.)
● testul ASLO pentru confirmarea unei infecții acute (titrul crește progresiv,
atingând un maxim în săptămâna 4 - 5).

Intervalul de timp după care medicul pediatru poate reveni

la serviciu.:
1) Spitalizarea bolnavului
2) Externarea după vindecare clinica, dar nu mai devreme de a 10 zi de debutul bolii
3) Convalescent vor fi despensarizati timp de o luna + control clinic si de laborator
4) Persoana care a suportat scarlatina se considera vindecata daca dupa 21 de zile de la
debutul bolii in 2 examene bacteriologice consecutive ale exudatului faringian nu se
depisteaza streptococul hemolitic , examen urinei - normal.

Problema Nr. 9. În ziua a doua de boală la elevul V., 8 ani, a fost chemat medical
de circumscripție care a diagnosticat scarlatina. În acord cu medicul epidemiolog
s-a decis de a fi izolat la domiciliu. În familie mai este un copil (4 ani) ce
frecventează grădinița. De scarlatină n-a fost bolnav. Fratele mai mare, 13 ani, a
făcut scarlatină.
● Dați recomandări referitor la regimul antiepidemic în cazul izolării
bolnavului la domiciliu.
Toate persoanele care au contactat cu bolnavul, dar și persoanele cu procese
inflamatorii cronice in nazofaringe sunt supuse asanării. In acest scop se
recomanda timocidina In decurs de 5 zile (clătirea sau irigarea faringelui de 4 ori
in zi după mâncare). Pentru neutralizarea erupției de scarlatină în colectivele de
copii, se recomanda ca toate persoanele care au contactat cu sursa de agent pa-
togen så primească intramuscular: bicilină-5 în doză de 750 mii U- copiii
preșcolari, 1,5 mln. U- școlarii și adulții sau bicilina-1 in doză de 600 mii U-
preșcolarii și 1,2 mln U- școlarii și adulții. In cazul erupțiilor in colectivele de copii
toți contactanții aflați la evidența vor fi supuşi investigațiilor bacteriologice in
vederea confirmàrii portajului de streptococ piogen. Persoanele contaminate vor
fi supuse asa- nari prin antibioticoterapie.
● Elaborați planul de măsuri antiepidemice în focar.

La depistarea bolnavului cu scarlatina cazul este înregistrat in fişa de ambulator

sau fişa medicala a copilului sau in registrul de înregistrare a cazurilor de boli
infectioase la locul de depistare. Raportarea numerica pentru cazurile de
scarlatină sau suspecție de scarlatina este obligatorie. Lucratorul medical
transmite informația la CSP prin notificarea cazului în sistemul electronic de
alertă epidemiologică și prin completarea și transmiterea fișei (formular 058/e),
timp de 24 de ore din momentul depistani bolnavului.
La domiciliu sunt izolați bolnavii cu forme uşoare, in cazul in care exista condițile
necesare de respectare a măsurilor antiepidemice. SpitaIizarea bolnavului va fi
efectuată conform indicațiilor clinice (forme grave și medie) și epidemiologice
(imposibilitatea de a asigura izolarea la domiciliu si de a respecta regimul
corespunzător, prezența in familie a persoanelor ce frecventează sau activează
în colective de copii cu vârsta de până la 10 ani, a lucratorilor din staționarele
chirurgicale, maternitäți, din institu- pile medicale pentru copii (policlinică, spital),
din instituțiile de tip închis, Intreprinderile de alimentație publică și cele de
produse lactate, în cazul imposibilitați izolarii lor de bolnav).
Externarea pacientului se efectuează după vindecarea clinică, insä nu mai
devreme de a 10-a zi de la debutul boli.
Convalescențili vor fi dispensarizați timp de o lună, asigurandu-se controlul clinic
și de laborator (examen de sange și de urina, examene clinice). Persoana care a
suportat scarlatina se considerà vindecată daca după 21 de zile de la debutul
bolii, in doua examene bacteriologice consecutive ale exudatului faringian, nu se
depistează streptococul hemolitic, examenul urinei fiind normal, iar examenul
clinic general nu relevă modificari patologice.
La depistarea patologiei, in funcție de localizarea procesului, persoana care a
suportat scarlatina urmează să fie supravegheata de câtre reumatolog, nefrolog
sau otolaringolog. Persoanele care au suportat scarlatina din rândul copiilor ce
frecven- tează instituțiile preșcolare și elevii din clasele intải - a doua sunt
readmişi In aceste instituții peste 12 zile după vindecarea clinică. Bolnavii cu
scarlatină sau angină depistați pe parcursul a 7 zile din momentul Inregistrării
ultimului caz de scarlatină nu sunt admişi în institu- pile mai sus menționate timp
de 22 de zile din ziua Imbolnávirii. In focar se efectuează dezinfecția curentă
până la internarea bolna- vului sau pe tot parcursul tratamentului la domiciliu.
Dezinfecția se efectuează şi în grupele sau clasele afectate timp de 7 zile din
momentul izolāri ultimului bolnav. Incăperea în care s-a aflat (sau se află)
bolnavul se ventilează bine, se efectuează curățenia umeda, prelucrarea veselei,
jucăriilor, obiectelor de igienā personală ale bolnavului, curățarea podelelor cu
soluție de să- pun și sodă caustică 2%, soluție de cloramină 0,5%. Mäsurile
antiepidemice in focar, in mare măsură, se bazează pe re- alizarea anchetei
epidemiologice și în primul rând pe depistarea surselor de agent patogen. In
urma anchetei epidemiologice se identifică toate persoanele care au contactat cu
bolnavul în familie, grādiniță, şcoală pe parcursul a 7 zile pană la apariția
primelor semne clinice (stabilirea sursei de agent patogen), persoanele care au
contactat cu bolnavul pe parcursul bolii sau 7 zile după izolarea lor (depistarea
bolnavilor printre contactanți). Supravegherea contactanților este realizată de
medicul de familie și include estimarea stării generale, măsurarea temperaturii
corpului, exa- minarea faringelui și Invelişurilor cutanate (erupții). Persoanele
care s-au aflat in contact informează medicul despre suportarea imbolnăvirilor
prin infecții streptococice (scarlatina, angina, nazofaringite ş.a.), data aparițiel.
prezența bolilor asemânătoare la locul de lucru, şcoală sau grădiniță. In
 colectivele de copii în care au fost depistate cazuri de scarlatina se instituie
masuri de restricție.
Se sistează primirea noilor copii in grupa din care a fost izolat bolnavul cu
scarlatină, este interzis transferul copiilor din această grupă In altele, nu se
admite comunicarea cu copii din alte grupe. Persoanele depistate cu afecțiuni
respiratorii acute (angină, nazofaringita) urmează să fie examinate în vederea
identificării erupțiilor și izolate de colectiv cu anunțarea medicului de
familie.Admiterea lor în colectiv va avea loc după însănătoșire și prezentarea
certificatului privind tratamentul cu antibiotice.

Problema Nr. 10. Profesoara claselor mici a școlii medii s-a îmbolnăvit de angină, dar
după ajutor medical nu s-a adresat și a continuat activitatea la școală. Peste 5-6 zile în
clasele 1 și 2 s-au îmbolnăvit câte 2 copii care erau așezați în primele bănci alături de
masa profesorului. La copii a fost diagnosticată scarlatina.
Determinați sursa posibilă de agenți patogeni.
Elaborați planul de măsuri antiepidemice în focar.

● Sursa posibila de agenți patogeni e profesoara claselor mici a școlii medii cu angina.
● Masuri antiepidemice:
1. La depistarea bolnavului cu scarlatină cazul este înregistrat în fișa de ambulator
sau fișa medicală sau în registrul de înregistrare a cazurilor de boli infecțioase la
locul de depistare.
2. Raportarea numerică pentru cazurile de scarlatină sau suspecție de scarlatină
este obligatorie. Lucrătorul medical transmite informația la CSP prin notificarea
cazului în sistemul electronic de alertă epidemiologică și prin completarea și
transmiterea fișei (formular 058/e), timp de 24 de ore din momentul depistării
bolnavului.
3. La domiciliu sunt izolați bolnavii cu forme ușoare,în cazul în care există condițiile
necesare de respectare a măsurilor antiepidemice. Spitalizarea bolnavului va fi
efectuată conform indicațiilor clinice (forme grave și medii) și epidemiologice
(imposibilitatea de a asigura izolarea la domiciliu și de a respecta regimul
corespunzător; prezența în familie a persoanelor ce frecventează sau activează
în colective de copii cu vârsta de până la 10 ani,a lucrătorilor din staționarele
chirurgicale, maternități, din instituțiile medicale pentru copii (policlinică, spital),
din instituțiile de tip închis, întreprinderile de alimentație publică și cele de
produse lactate,în cazul imposibilității izolării lor de bolnav).
4. Externarea pacientului se efectuează după vindecarea clinică, însă nu mai
devreme de a 10-a zi de la debutul bolii.
5. Convalescenții vor fi dispensarizați timp de o lună, asigurându-se controlul clinic
și de laborator (examen de sânge și de urină, examene clinice). Persoana care a
suportat scarlatina se consideră vindecată dacă după 21 de zile de la debutul
bolii, în două examene bacteriologice consecutive ale exudatului faringian, nu se
depistează streptococul hemolitic, examenul urinei fiind normal, iar examenul
clinic general nu relevă modificări patologice. La depistarea patologiei, în funcție
de localizarea procesului, persoana care a suportat scarlatinaurmează să fie
supravegheatăde către reumatolog, nefrolog sau otolaringolog.
 6. Persoanele care au suportat scarlatina din rândul copiilor ce frecventează
instituțiile preșcolare și elevii din clasele întâi – a doua sunt readmiși în aceste
instituții peste 12 zile după vindecarea clinică.
7. Bolnavii cu scarlatină sau angină depistați pe parcursul a 7 zile din momentul
înregistrării ultimului caz de scarlatină nu sunt admiși în instituțiile mai sus
menționate timp de 22 de zile din ziua îmbolnăvirii.
8. În focar se efectuează dezinfecția curentă până la internarea bolnavului sau pe
tot parcursul tratamentului la domiciliu.Dezinfecția se efectuează și în grupele
sau clasele afectate timp de 7 zile din momentul izolării ultimului bolnav.
9. Încăperea în care s-a aflat (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se
efectuează curățenia umedă, prelucrarea veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă
personală ale bolnavului, curățarea podelelor cu soluție de săpun și sodă
caustică 2%, soluție de cloramină 0,5%.
10. Măsurile antiepidemice în focar, în mare măsură, se bazează pe realizarea
anchetei epidemiologice și în primul rând pe depistarea surselor de agent
patogen.
11. În urma anchetei epidemiologice se identifică toate persoanele care au contactat
cu bolnavul în familie, grădiniță, școală pe parcursul a 7 zile până la apariția
primelor semne clinice (stabilirea sursei de agent patogen), persoanelecare au
contactat cu bolnavul pe parcursul bolii sau 7 zile după izolarea lor (depistarea
bolnavilor printre contactanți).
12. Supravegherea contactanților este realizată de medicul de familie și include
estimarea stării generale, termometria corpului, examinarea faringelui și
învelișurilor cutanate (erupții). Persoanele care s-au aflat în contact informează
medicul despre suportarea îmbolnăvirilor prin infecții streptococice (scarlatină,
angină, nazofaringite ș. a.), data apariției, prezența bolilor asemănătoare la locul
de lucru, școală sau grădiniță.
13. În colectivele de copii în care au fost depistate cazuri de scarlatină se instituie
măsuri de restricție. Se sistează primirea noilor copii în grupa, din care a fost
izolat bolnavul cu scarlatină, este interzis transferul copiilor din această grupă în
altele, nu se admite comunicarea cu copii din alte grupe. Persoanele depistate cu
afecțiuni respiratorii acute (angină, nazofaringită ș.a.) urmeazăsă fie examinate
în vederea identificării erupțiilor și izolate de colectiv cu anunțarea medicului de
familie. Admiterea lor în colectiv va avea loc după însănătoșire și prezentarea
certificatului privind tratamentul cu antibiotice.

Problema Nr. 11. La medicul pediatru s-a adresat mama unui copil de 5 ani, care
timp de o oră se afla în holul policlinicii, cu rugămintea de a-i examina copilul fără
programare, deoarece starea lui devenea tot mai alarmantă. Medicul a diagnosticat
scarlatina. În ultima oră cu copilul bolnav la policlinică au contactat aproximativ
15 copii de diferite vârste.
- Elaborați planul de măsuri antiepidemice
- Indicați dificultățile în menținerea regimului antiepidemic în policlinică.

În focar se efectuează dezinfecția curentă până la internarea bolnavului sau pe tot

parcursul tratamentului la domiciliu. Dezinfecția se efectuează și în grupele sau clasele
afectate timp de 7 zile din momentul izolării ultimului bolnav. Încăperea în care s-a aflat
 (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se efectuează curățenia umedă, prelucrarea
veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă personală ale bolnavului, curățarea podelelor cu
soluție de săpun și sodă caustică 2%, soluție de cloramină 0,5%.
Măsurile antiepidemice în focar, în mare măsură, se bazează pe realizarea anchetei
epidemiologice și în primul rând pe depistarea surselor de agent patogen. În urma
anchetei epidemiologice se identifică toate persoanele care au contactat cu bolnavul în
familie, grădiniță, școală pe parcursul a 7 zile până la apariția primelor semne clinice
(stabilirea sursei de agent patogen), persoanele care au contactat cu bolnavul pe parcursul
bolii sau 7 zile după izolarea lor (depistarea bolnavilor printre contactanți).
Supravegherea contactanților este realizată de medicul de familie și include
estimarea stării generale, termometria corpului, examinarea faringelui și învelișurilor
cutanate (erupții). Persoanele care s-au aflat în contact informează medicul despre
suportarea îmbolnăvirilor prin infecții streptococice (scarlatină, angină, nazofaringite ș.
a.), data apariției, prezența bolilor asemănătoare la locul de lucru, școală sau grădiniță. În
colectivele de copii în care au fost depistate cazuri de scarlatină se instituie măsuri de
restricție.

Problema Nr. 12. În grupa mare de la grădiniță s-au

înregistrat 3 cazuri de scarlatină la 3, 8 și 9 octombrie. În cadrul
investigațiilor epidemiologice s-a stabilit că educătoarea în luna septembrie a
făcut angină ce s-a complicat cu otită. În
grupă sunt 22 copii, 7 din ei au făcut scarlatină.
·        
Determinați sursa de
agenți patogeni
·        
Elaborați planul de măsuri antiepidemice în focar.
Sursa de agent patogen – om bolnav.(În cazul dat educatoarea care a facut angina).
Planul de masuri epidemice:
Trimiterea fisei de urgența la CSP
Izolarea sursei de infectie bolnavilor.Spitalizarea in cazurigrave.
Supravegherea persoanelor care au fost in contact.
Copii care sunt vindecati de scarlatina au permisiune sa fcegventeze scoala dupa 12 zile.
Dispanserizare timp de 1 luna.

Tema 6. Infecții respiratorii. Difteria

Problema Nr. 1. Unui copil de cinci ani, care frecventează grădiniţa i-a fost
stabilit diagnosticul „Difterie faringiană”. Copilul, împreună cu familia, locuieşte
în apartament cu 2 odăi. Tata copilului are 40 ani şi lucrează inginer, mama are
vârsta de 37 ani şi activează ca educătoare la creşă.

Ce acțiuni urmează a fi întreprinse:

a) faţă de copilul bolnav:
1. Înștiințarea Serviciului de Stat
de Sănătate Publică și să notifice cazul prin
completarea formularului nr. 058/e de către medic de familie.
2. Spitalizarea urgentă. Seroterapia
b) faţă de membrii familiei
1. Toate persoanele care au contactat cu copil infectat sunt supuse examenului
bacteriologic în vederea stabilirii prezenței C. diphtheriae toxigene în
nazofaringe și supravegherii clinice timp de 7 zile din momentul spitalizării
bolnavului, cu examinarea zilnică a faringelui și măsurarea temperaturii
2. În focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact,
copiii și adulții nevaccinați contra difteriei; toate persoanele care urmează să
fie revaccinate; persoanele la care, în urma investigațiilor serologice, a fost
depistat un titru protector de anticorpi antidifterici mai mic de 0,03 UI/ml.
3.
c) în grădiniţa de copii.
1. Dezinfecția terminală

Problema Nr. 2. În una din școlile de învățământ special din localitatea B., la

un elev din clasa a VII-a a fost diagnosticată difteria.

De determinat acțiunile ce vor fi întreprinse referitor la copilul bolnav.

Copilul bolnav trebiue sa fie izolat

Bolnavul este supus în mod de urgență spitalizării și seroterapiei.

Externarea bolnavilor de difterie se efectuează după însănătoșirea clinică și două examinări

bacteriologice în vederea confirmării prezenței C. diphtheriae, cu rezultat negativ.

De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse la nivel de instituție.

În mod obligatoriu de a înștiința  serviciu de supraveghere  de Stat a Sânâtâții publice

Toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse examenului
bacteriologic în vederea stabilirii prezenței C. diphtheriae toxigene în nazofaringe și
supravegherii clinice timp de 7 zile din momentul spitalizării bolnavului,

Îîn focar se efectuează dezinfecția terminală.

În focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, copiii și adulții
nevaccinați contra difteriei; toate persoanele care urmează să fie revaccinate; persoanele la
care, în urma investigațiilor serologice, a fost depistat un titru protector de anticorpi antidifterici
mai mic de 0,03 UI/m
Problema Nr. 3.

În perioada de răspândire epidemică a difteriei la medicul de

familie s-a adresat un copil de 10 ani, elev la școala din localitate la care a fost

suspectată difteria. Din anamneză: contactul cu bolnavi cu difterie este exclus. La

școală este lipsă 2 zile. Mama copilului activează în calitate de asistență medicală,

tata - șofer de rută maxi-taxi.

De determinat sursa de infecție. Acțiunile întreprinse.

De determinat măsurile antiepidemice necesare.

1)Perioada de incubație a bolii este de 1-7 zile, deci copilul se putea infecta de la școală, sau de
la părinți care sunt in contact zilnic cu potențiali infectați de difterie, doar că la copil ar fi putut
apărea simptomele după o perioadă de incubație mai mică.
Se recomandă:examinarea copilului cu efectuarea investigațiilor de laborator: reacția de latex-
aglutinare pentru determinarea toxinei difterice în ser, reacția de hemaglutinare indirectă cu diagnostic
eritrocitar anatoxinic specific, analiza imuno-enzimatică, reacția de polimerizare în lanț (PCR).

2) Măsurile antiepidemice necesare:

- informarea imediată a Serviciului de Stat de Sănătate Publică și notificarea cazului prin completarea
formularului nr. 058/e;
- în mod de urgență spitalizarea și seroterapia;
- după internarea bolnavului în focar se efectuează dezinfecția terminală.
- toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse examenului bacteriologic în
vederea stabilirii prezenței C. diphtheriae toxigene în nazofaringe;
-supravegherea clinică timp de 7 zile din momentul spitalizării bolnavului, cu examinarea zilnică a
faringelui și măsurarea temperaturii. Examenul clinic se face cu implicarea otorinolaringologului;
-externarea bolnavilor de difterie se efectuează după însănătoșirea clinică + două examinări
bacteriologice în vederea confirmării prezenței C. diphtheriae, cu rezultat negativ. Examinările se
efectuează la un interval de 1-2 zile și nu mai devreme de 3 zile după anularea terapiei cu antibiotic;
- vaccinarea tuturor persoanelor de contact, copiilor și adulților nevaccinați contra difteriei;
toate persoanele care urmează să fie revaccinate; persoanele la care, în urma investigațiilor serologice, a
fost depistat un titru protector de anticorpi antidifterici mai mic de 0,03 UI/ml;
- vaccinarea se face cu anatoxină difterică care se administrează sub formă de component al unor
vaccinuri combinate: DTP (difterie, tetanos, tuse convulsivă), DT (difterie și tetanos pentru copii), Td
(difterie și tetanos pentru adulți);

Problema Nr. 4. În urma investigaţiilor bacteriologice realizate conform

indicaţiilor epidemiologice (contactul cu un copil suspect la difterie) la copiii din

grupa medie din grădiniţa „Îngeraşul” din localitatea G au fost identificaţi doi copii

– purtători de corinebacterii toxigene şi un copil purtător de corinebacterii

atoxigene.

 De selectat măsurile ce urmează a fi întreprinse referitor la purtători.

Instituțiile medicale, indiferent de tipul de proprietate, în cazul depistării bolnavului de difterie

sau al suspiciunii de difterie sunt obligate să informeze imediat Serviciul de Stat de Sănătate Publică și să
notifice cazul prin completarea formularului nr. 058/e.

Bolnavul este supus în mod de urgență spitalizării și seroterapiei. Ancheta epidemiologică a

focarului, de regulă, este efectuată de epidemiolog.

Toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse examenului
bacteriologic în vederea stabilirii prezenței C. diphtheriae toxigene în nazofaringe și supravegherii clinice
timp de 7 zile din momentul spitalizării bolnavului, cu examinarea zilnică a faringelui și măsurarea
temperaturii. Examenul clinic se face cu implicarea otorinolaringologului.

La apariția primelor semne de difterie, atât persoanele cu angină lacunară sau foliculară, cu
abcese paratonzilare, laringotraheită stenozantă, cât și purtătorii de bacili difterici toxigeni sunt supuși
spitalizării.

Externarea bolnavilor de difterie se efectuează după însănătoșirea clinică și două examinări

bacteriologice în vederea confirmării prezenței C. diphtheriae, cu rezultat negativ. Examinările se
efectuează la un interval de 1-2 zile și nu mai devreme de 3 zile după anularea terapiei cu antibiotice.

Persoanele trecute prin difterie sau purtătorii de bacili difterici toxigeni, în cazul când mai elimină
agent patogen, pot fi admise în colectiv, cu condiția ca toate persoanele nevaccinate din colectiv să fie
supuse vaccinării contra difteriei, cu supravegherea medicală a colectivului până la încetarea eliminării
agentului patogen. În această perioadă în colectiv vor fi admise numai persoane imune la difterie.

După internarea bolnavului (purtătorului) în focar se efectuează dezinfecția terminală.

În focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, copiii și adulții
nevaccinați contra difteriei; toate persoanele care urmează să fie revaccinate; persoanele la care, în
urma investigațiilor serologice, a fost depistat un titru protector de anticorpi antidifterici mai mic de 0,03
UI/ml.

Problema Nr. 5. La un copil de 4 ani, medicul de familie a stabilit

diagnosticul de angină lacunară. Pacientul nu frecventează grădinița de copii, fiind,
totodată, un copil din categoria celor care se înbolnăvesc frecvent. În familie mai
este un copil de 5 luni.
De descris tactica ulterioară a lucrătorului medical.

În cazul depistării bolnavului de difterie sau al suspiciunii de difterie sunt obligate să informeze
imediat Serviciul de Stat de Sănătate Publică și să notifice cazul prin completarea formularului
nr. 058/e.

Bolnavul este supus în mod de urgență spitalizării și seroterapiei. Ancheta epidemiologică a

focarului, de regulă, este efectuată de epidemiolog.

Toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse examenului
bacteriologic în vederea stabilirii prezenței C. diphtheriae toxigene în nazofaringe și
supravegherii clinice timp de 7 zile din momentul spitalizării bolnavului, cu examinarea zilnică a
faringelui și măsurarea temperaturii. Examenul clinic se face cu implicarea otorinolaringologului.

După internarea bolnavului (purtătorului) în focar se efectuează dezinfecția terminală.

În focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, copiii și adulții
nevaccinați contra difteriei; toate persoanele care urmează să fie revaccinate; persoanele la
care, în urma investigațiilor serologice, a fost depistat un titru protector de anticorpi antidifterici
mai mic de 0,03 UI/ml.

De indicat măsurile antiepidemice ce urmează a fi aplicate în caz de:

a) difterie confirmată bacteriologic;
Ca măsură profilactică în difterie, la etapa actuală, ce ține de neutralizarea sursei de
agenți patogeni este depistarea și asanarea purtătorilor de C. diphtheriae toxigene
informeze imediat Serviciul de Stat de Sănătate Publică și să notifice cazul prin completarea
formularului nr. 058/e.
b) stabilire a portajului de Corinebacterii toxigene;

Totuși, măsura principală în prevenirea îmbolnăvirilor prin difterie și menținerea stării

epidemiogene favorabile este considerată vaccinarea populației cu anatoxină difterică și
menținerea nivelului înalt (˃ 85%) al păturii imune antidifterice în comunitate.

Anatoxina difterică se administrează sub formă de component al unor vaccinuri combinate: DTP
(difterie, tetanos, tuse convulsivă), DT (difterie și tetanos pentru copii), Td (difterie și tetanos
pentru adulți). În multe țări se practică pentavaccinul contra difteriei, tetanosului, tusei
convulsive, hepatitei B și Haemophilus influenzae b (Hib).

c) stabilire a portajului de Corinebacterii atoxigene.

Problema Nr. 6. Din lista propusă, selectați persoanele cărora asistența

medicală lise poate acorda în condiții de ambulator. Argumentați răspunsul.

a) bolnav cu difterie cu evoluție ușoară;

b) bolnav cu difterie, evoluție gravitate medie;

c) bolnav cu difterie evoluție gravă;

d) purtător de corinebacterii toxigene;

e) purtător de corinebacterii atoxigene.

deoarece au un prognostic favorabil , nu manifesta afectari grave .

persoanele date pot fi supravegheate la domiciliu de catre asistenta medicala si medicul de familie cu
respectarea tratamentului si normelor epidemice

Problema Nr. 7. În rezultatul investigaţiei bacteriologice efectuate unui copil

cu îndreptare în secţia ORL pentru adenoidectomie au fost identificate
corinebacterii atoxigene.
De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse în acest caz?
Problema Nr. 8. După înregistrarea unui copil cu diagnosticul „Difteria
cavităţii nazale”, în cadrul unor investigaţii bacteriologice, efectuate conform
indicaţiilor epidemiologice, în colectivul de copii din gradiniţă au fost depistaţi doi
purtători de corinebacterii toxigene.
De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse în acest caz?

Pentru preventie :
1) Supravegherea medicala a bolnavilor cu angina, laringita si etc. - investigarea
bacteriologica
2) Întreruperea mecanismului de transmitere - Dezinfectia profilactica in instituții de copii
3) Vaccinarea populației cu anatoxina difterica (DTP, DT , Td)
Dupa depistarea :
1) Informarea Serviciului de Stat de Sanatate publica
2) Toate persoane care au fost în contact sunt supuși examenului bacteriologic,
supravegheati timp de 7 zile
3) Toate persoane din colectiv care nu sunt vaccinate sunt spusi vaccinării
4) În colectiv sunt admiși doar persoane imune la difterie
5) Supuși vaccinării sunt : toate persoane care au fost in contact, toate persoane care
urmează sa fii revaccinati , toate persoane care au un titru de anticorpi < 0,03 UI/ml
6) Dezinfectare terminala in focar

Problema Nr. 10. O erupţie de difterie cu o durată de două luni, a fost înregistrată într-o
localitate rurală. În procesul epidemic au fost implicaţi: un copil cu vârsta până la un an, un copil
de 2 ani, 4 copii din segmentul de vârstă 4-6 ani, 5 copii cu vârsta între 10-14 ani, 4 adolescenți
cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani şi 3 adulţi. Din formele clinice cel mai frecvent a fost
stabilită difteria faringiană.
De elaborat planul de vaccinare a populaţiei din localitate.
În conformitate cu calendarul de vaccinări în Republica Moldova, vaccinarea contra difteriei
constă în administrarea a 3 inoculări cu vaccin diftero-tetanos-pertusis (DTP) în doză de 0,5 ml
la vârsta de 2, 4 și 6 luni, intramuscular. Prima revaccinare cu DTP se aplică la vârsta de 22-24
de luni, iar a doua revaccinare – la vârsta de 6-7 ani cu vaccin DT, care conține anatoxină
difterică și tetanică purificată. Doza de administrare este de 0,5 ml. Modul de administrare este
similar cu cel al vaccinului DTP. A treia revaccinare la vârsta de 14-15 ani și următoarele
revaccinări la adulți, la vârstele de 20, 25, 30, 35, 40, 50 și 60 de ani, se efectuează cu vaccinul
Td, care conține anatoxină tetanică și difterică purificată în doză redusă. Modul și doza de
administrare sunt aceleași ca și în vaccinurile DTP și DT.

În focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, copiii și adulții
nevaccinați contra difteriei; toate persoanele care urmează să fie revaccinate; persoanele la care,
în urma investigațiilor serologice, a fost depistat un titru protector de anticorpi antidifterici mai
mic de 0,03 UI/ml.

Deci, următorii infectați vor fi revaccinati:

● cei nevaccinati
● 4 copii din segmentul de vârstă 4-6 ani,
● 5 copii cu vârsta între 10-14 ani,
● 3 adulţi

Problema Nr. 11. A fost depistat un copil cu difterie a faringelui. Pacientul

 este elev în clasa a II-a. În cadrul investigaţiilor clinice a colegilor de clasă au fost
depistaţi: 2 copii cu angină şi 2 copii cu acutizare a tonzilitei cronice.
- De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse în clasa pacientului:
a) faţă de copiii cu angină;
b) faţă de copiii cu acutizare a tonzilitei cronice;
c) faţă de ceilalţi copii, care au fost în contact cu pacientul.

Problema Nr. 12.  Diagnoza de difterie a fost stabilită unui copil de 3 ani, care
n-a fost vaccinat din motivul refuzului părinţilor. Din anamneza
epidemiologică: familia locuieşte în apartament cu 3 odăi, mama copilului este
casnică, tata –director de întreprindere. 
· 
De determinat măsurile antiepidemice în focar.
·         Trimiterea fisei de urgența la CSP
Anamneza epidemiologica.
Spitalizarea copilului in boxa sau secție speciala de boli infecțioase.
Противодифтерийная сыворотка после определения наличия антител.
Выписка больного после 2-х кратного бактериологического отрицательного анализа.
Dezinfecție curenta si terminală.

Tema 7. Infecții cu transmitere parenterală cu

mecanism artificial de transmitere. Hepatitele virale
parenterale. HIV/SIDA
Studiu de caz Nr. 1. Un cetățean în vârstă de 45 ani, care a făcut hepatita
virală B, poate fi acceptat pentru donare de sânge?
Dacă acest om a suferit de HVB în urma cu mai mult de 12 luni, el este acceptat pentru donare
de sânge. Dacă mai puțin de 12 luni, sau este bolnav actualmente, atunci este stric interzis
donarea sângei.
Invesrigarea sângei înainte de transfuzia!

Studiu de caz Nr. 2. La examinarea unui bolnav în vârstă de 37 ani, medicul

de familie presupune hepatita virală B. Care investigații paraclinice este necesar de

a fi indicate pentru confirmarea diagnosticului.

- Testele biochimice includ determinarea activității mai multor enzime (ALAT, ASAT, F1FA,
SDA, izoenzimele LDH5, MDH3,4, A3).

- Testele specifice markeri ai prezenței infecției cu virusul hepatic B: AgHBs, AgHBe, anti-HBcor
IgM și anti-HBcor IgG.

Antigenul HBs este primul marker care apare, urmat de AgHBe și anticorpii anti-HBcor IgM.

 
Locul probabil de infectare cu virusul hepatitei virale a fost în secția de boli interne în urma
tratamentului paliativ.

Investigația Epidemiologică și Măsuri antiepidemice

1. La depistarea cazului de hepatită virală instituțiile medicale informează Serviciul de

Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea cazului în sistemul electronic
de alertă epidemiologică și prin completarea formularului Nr. 058/e.
2. Bolnavul cu formă acută este supus spitalizării în staționarul (secția) de boli infecțioase.
Bolnavii în acutizare a formei cronice de boală sau purtătorii de HbsAg sunt supuși
spitalizării conform criteriilor clinice și epidemiologice.
3. Externarea din spital are loc după însănătoșirea clinică și normalizarea sau prezența
tendinței sigure de diminuare a nivelului de bilirubină și altor indicatori biochimici ai
sângelui.
4. Prezența HBsAg în sânge nu este contraindicație pentru externare. Pe parcursul a 6 luni
sunt contraindicate aplicarea vaccinurilor, cu excepția vaccinului antitetanic și antirabic.
În această perioadă nu sunt recomandate intervenții chirurgicale planificate. Femeilor li
se recomandă să evite sarcina timp de un an după externare.
5. Toate persoanele care au suportat HVB acută sau o formă cronică de HVB și
persoanele purtătoare de HBsAg sunt luate la evidență de dispensar la locul de trai.
Persoanele care au contractat HVB acută vor fi supravegheate timp de 6 luni din
momentul externării. Examinarea clinică și investigațiile biochimice și imunologice se
recomandă a fi efectuate la o lună, la 3 și 6 luni.
6. În cazul în care persistă semnele clinice și de laborator supravegherea pacientului este
prelungită.
7. Purtătorii de HBs Ag se află sub supraveghere de dispensar până la obținerea
rezultatelor negative pentru AgHBs și detectarea anti-HBs.
8. În focar se efectuează investigația epidemiologică a fiecărui caz de HVB acută.
9. În focarele cu hepatită virală B acută dezinfecția curentă se efectuează până la
spitalizarea bolnavului; în focarele cu hepatită virală B cronică – permanent.Dezinfecția
curentă este efectuată de către persoana care îngrijește de bolnav sau de către bolnav,
sub îndrumarea medicului de familie.Decontaminării sunt supuse toate obiectele de
igienă personală a pacientului și alte obiecte contaminate cu sângele, saliva și alte
lichide biologice ale bolnavului.Decontaminarea se efectuează cu preparate
dezinfectante, care posedă activitate antivirală față de VHB.
10. Dezinfecția terminală în focarele de HVB (acută, latentă sau cronică) se efectuează în
cazul spitalizării pacientului, în caz de deces, mutare în altă locuință sau însănătoșire.
11. Persoanele care au contactat cu bolnavul de HVB acută sunt luate în evidență și supuse
supravegherii clinice timp de 6 luni din momentul spitalizării bolnavului. Aceste persoane
 vor fi consultate de către medic cu determinarea activității ALAT și detectarea AgHBs și
anti-HBs.
12. Persoanele la care au fost detectați la prima investigare anticorpi anti-HBs în
concentrații protective sunt scoase de sub supraveghere. În cazul izolării pacientului la
domiciliu se efectuează supravegherea continuă asupra focarului pe tot parcursul aflării
sursei în focar.
13. Profilaxiei de urgență cu imunoglobulină specifică contra HVB și vaccin Hep B sunt
supuse persoanele nevaccinate în trecut sau cu anamneză vaccinală necunoscută care
au intrat în contact cu bolnavul contagios. Imunoglobulina este administrată în primele
48 de ore după expunere, concomitent cu prima doză de vaccin.Protecția este imediată,
dar durează până la 3-6 luni. Următoarele 2 doze de vaccin se vor administra peste o
lună și 2 luni de la expunere (schemă expres).

Studiu de caz Nr. 3.

O picătură de sânge a nimerit pe mucoasa cavității bucale a unui medic reanimatolog în timpul
procedurii de reanimare al bolnavului serpozitiv la HIV. De descris managementul măsurilor
post-expunere.

În cazul contactului mucoaselor cu sânge se scuipă imediat single, spală abundent cu apă curgătoare sau
soluție fiziologică , Nu se aplică dezinfectant.

Despre accident imediat este înștiințat șeful de secție.

Se face testarea HIV după 3, 6, 9, 12 luni.

Bolnavul fiind seropozitiv la HIV, se aplică tratament profilactic cu preparate antiretrovirale.

Studiu de caz Nr. 4.

În timpul efectuării anesteziei locale unui pacient infectat

cu HIV, medicul din neatenție s-a înțepat cu acul. Elaborați planul de măsuri post-

expunere necesare a fi efectuate în acest caz.

În caz de tăiere sau înțepare în timpul lucrului cu sânge sau alte fluide organice este necesară mai
întâi spălarea pe mâini cu săpun, apoi scoaterea mănușilor.
 Locul lezat se prelucrează cu alcool de 70° sau cu apă oxigenată de 3%, timp de 2 minute se aplică
un pansament din material de protecție impermeabil (leucoplast), în caz de necesitate se îmbracă o
pereche de mănuși noi.

Echipamentul contaminat cu sânge sau alte produse biologice se scoate atent, pentru a nu veni în
contact cu pielea, și este dezinfectat. Suprafețele stropite cu sânge se dezinfectează cu soluție de clorură
de var, cu cloramină 3%, H2O2 4% cu 555

Despre accident imediat este înștiințat șeful de secție.

Se face testarea HIV după 3, 6, 9, 12 luni. În cazul când sursa de sânge din cadrul incidentului
respectiv este seropozitivă sau cunoscută ca HIV pozitiv, se aplică tratament profilactic cu preparate
antiretrovirale.

Problema Nr. 5. La investigarea sângelui donatorului în laboratorul de

referință prin testul imunobloting, a fost constatat rezultatul pozitiv la HIV.
 De enumerat măsurile necesare de a fi întreprinse.

pentru minimalizarea consecințelor epidemiogene, este necesar să fie selectați minuțios

donatorii, excluzând persoanele din grupurile de risc, să fie anchetați donatorii,
inactivarea virusului în componentele de sânge să se facă prin diferite metode de prelucrare, iar
transfuzia de sânge și de componente ale acestuiasă se facă numai în bază de indicații vitale.
O metodă bine-venită în acest sens este carantenizarea plasmei congelate timp de 180 zile, cu
investigarea repetată a donatorului.

Studiu de caz Nr. 5.

Care va fi tactica de conduită, dacă o picătură de sânge a
unui pacient infectat cu HIV a nimerit pe conjuctiva ochiului unui stomatolog în
timpul efectuării procedurilor terapeutice?

În cazul contactului mucoaselor a ochilor cu sânge și alte lichide biologice, se spală abundent
cu apă potabilă sau cu soluţie fiziologică nu mai puţin de 15 minute.Ochii trebuie să fie deschişi,
iar pleoapele uşor ridicate

Despre accident imediat este înștiințat șeful de secție. Se face testarea HIV după 3, 6, 9, 12
luni. În cazul când sursa de sânge din cadrul incidentului respectiv este seropozitivă sau
cunoscută ca HIV pozitiv, se aplică tratament profilactic cu preparate antiretrovirale.
Studiu de caz Nr. 6. În momentul deschiderii abcesului din cavitatea bucală la

un pacient infectat cu HIV în stadiul IIIB, medicul și-a înțepat mănușa de cauciuc.

La scoaterea mănușei a observat că din deget se elimină sânge. Determinați

acțiunile medicului și elaborați planul de măsuri post-expunere.

RASPUNS

Managementul riscului post-expunere cuprinde câteva elemente

esenţiale:

- Primul ajutor

- Evaluarea riscului

- Profilaxia post-expunere

- Notificarea expunerii

-raportarea accidentului de către persoana expusă şefului de

secţie/medicului de gardă şi asistentei superioare din secţie şi

solicitarea PPE;

· evaluarea imediată a riscului la expunere, consilierea, testarea

serologică şi asigurarea PPE împotriva infecţiei cu HIV şi/sau HVB

în termenii rezonabili;

· testarea serologică a eventualei sursei/surselor de infecţie la HIV,

hepatitele virale B şi C, consiliere pretestare conform prevederilor

Ordinul MS nr.344 din 05.09.2007 ”Cu privire la crearea Serviciului

de Consiliere şi Testarea Voluntară”;

· supravegherea serologică a accidentatului;

· înregistrarea cazurilor în Registrul de evidenţă a expunerii/accidentelor profesionale conform
anexei nr.2 la prezentul

Ghid.

IN CAZUL DATA :

Medicul nu a procedat corect deorece a scos manusa , dar ar fi trebuit sa spele minele
impreuna cu manusile supt un jet de apa curgatoare si detergent .

Dupa care se scot manusile si se arunca in conteineru cu materiale pentru dezinfectie ,

Apoi spalam minele cu sapun subt un jet de apa curgatoare

NU opriţi hemoragia din ţesutul lezat.

Nu frecati zona !!!

Trebu sa informeze Institutia unde lucreaza , si sa efectueze testul de depistare a HIV

Studiu de caz Nr. 7. Bolnavul căruia i-a fost transfuzat sânge 3 luni în urmă s-
a dovedit a fi infectat cu HIV. Donatorul de la care s-a prelevat sângele a fost testat
prin metoda de analiză imunofluorescentă (AIF), care a determinat rezultat negativ.
- Indicați cauzele care au determinat ca sângele prelevat de la donator să fie acceptat
pentru transfuzie.

Donatorul a fost testat pentru prezența anticorpilor pentru HIV. Cel mult probabil că acesta se
afla în ”fereastra imunologică”, o perioadă de 6-8 săptămâni după contractarea virusului, în care
nu sunt prezenți anticorpi în sânge.

Studiu de caz Nr. 8. Determinați riscul predominant de contractare a HIV,

VHB, VHC, dacă medicul s-a înțepat cu acul contaminat cu sângele bolnavului.

VHB - Conform estimărilor, cantitatea de material infectat suficient pentru producerea infecției
prin VHB poate fi de 0,00005 ml, iar volumul mediu de sânge inoculat în timpul unei înțepături
cu acul este de aproximativ 0,0001 ml și poate conține până la 100 doze infectabile de VHB.

VHC -80-90% din totalul transmisiilor hemotransfuzionale sunt determinate de VHC.

HIV- Un mililitru de spermă a persoanei infectate conține între 10 și 50 doze infectabile, iar un
mililitru de sânge – până la 3000 de doze infectabile cu HIV, gradul de infectare fiind apreciat ca
foarte înalt. în cazul înțepăturilor cu acul contaminat riscul transmiterii HIV prezintă 1 caz din
200, la partajarea acelor – 1 caz din 150, după un contact cu instrumente medicale contaminate
riscul constituie 1 la 300 sau 0,3%, după o leziune cu bisturiul – 0,290 /000
Problema Nr. 9. Diagnosticul HVA la copii se bazează pe aceleași
criterii anamnestice, epidemiologice și de laborator ca și la adulți
necesitând diferențiere de următoarele maladii:
În perioada prodromală:
Semne și simptome Debut brusc ,cu febră 38-39 grade ,slăbiciune
generală,cefalee,scăderea apetitului ,grețuri,vome,dureri abdominale și alte
tulburări digestive(diaree,constipație). Deseori debutul bolii este
asemănător unei infecții alimentare sau cu o viroză respiratorie. Foarte rar
se întâlnește S.pseudoreumatismal
Diagnostic de laborator ↑ALAT,urina este de culoare închisă,scaunul
decolorat, care apare cu 2-3 zile înainte de icter.

În perioada icterică:
Semne și simptome Tulburările digestive se diminuează,initial apare
icterul scleral,ulterior tegumentar care progresează în 2-3 zile,după care se
menține 2-3 zile,după care scade treptat.Ficatul este mărit în
dimensiuni,care este sensibil la palpare
Diagnostic de laborator Scaun decolorat,culoarea închisă a urinei.

Majoritatea pacienţilor sunt copii şi adulţi tineri. La copii severitatea bolii

este mai redusă decât la adulţi. Hepatita A are tendinţa să apară în
epidemii acolo unde condiţiile de igienă sunt precare şi sursele de apă sunt
contaminate. Incidenta bolii este invers proporţională cu gradul de
dezvoltare socio-economic. În ţările puternic dezvoltate infecţia apare mai
târziu, în timp ce în ţările slab dezvoltate boala apare repede, în copilărie.

Tema 7. Infecții cu transmitere parenterală cu

transmitere prin vectori. Tifosul exantematic. Tifosul
recurent. Malaria
Problema Nr. 1. Bolnava în vârstă de 57 ani, a fost izolată din vagonul unui tren
de pasageri la o gară, în stare gravă, cu erupții rozeolice-peteșiale pe corp, stare
confuzională. La bolnavă a fost depistată pediculoză intensă. În baza tabloului clinic
și anamnezei epidemiologice a fost stabilit de tifos exantematic.
De elaborat planul de măsuri antiepidemice necesare a fi efectuate în situația
epidemiogenă creată.
1. Spitalizarea obligatorie.
2. La internarea bolnavei i se administrează tratament antipediculos și este
dezinsectată îmbrăcămintea. 
3. În focar persoanele aflate în contact sunt supravegheate clinic timp de 25 de
zile cu măsurarea temperaturii în fiecare zi. 
4. Dezinsecția și dezinfecția în focar.

Problema Nr. 2. În localitatea C. este înregistrat un număr mare de cazuri de

tifos exantematic.

De elaborat un plan complex de lichidare al infecției în localitate.

1) Ancheta epidemiologică

 2) Bolnavul cu tifos exantematic este supus spitalizării obligatorii. La internare bolnavului i se
administrează tratament antipediculos și este dezinsectată îmbrăcămintea

 3) Persoanele care au contactat cu bolnavul sunt supravegheate clinic timp de 25 zile din
momentul dezinsecției în focar, cu măsurarea temperaturii în fiecare zi.

 4) În focar se va efectua dezinfecția curentă, iar la spitalizarea bolnavului dezinfecția terminală.

Problema Nr. 3.

Conform datelor tabelului 2, efectuați analiza epidemiologică a cazurilor de malarie de import

în anii 1973-1993 în Republica Moldova, indicând anii cu risc major de răspândire de la cazurile
importate, repartizarea cazurilor la diferite categorii de cetățeni, structura etiologică și zona
geografică de unde au fost importate.

 Conform datelor prezentate în tabelul de mai jos, putem observa că în anii 1978-1989 se
înregistrează o creștere evidentă a nr total de cazuri de malarie,predominînd cazurile de
bolnavi mai crescute decît purtători de infecție.
 Observăm că în perioada 1975-1981 sunt raportate mai multe cazuri de malarie a
cetățenilor străini decît a celor din RM, în perioada 1981-1986 predomină mai multe
cazuri în rîndul cetățenilor RM, iar din 1987-1991 iarăși predomină un nr mai mare de
cazuri de îmbolnăvire a cetățenilo străini decît a celor din RM.
 În această perioadă ca agenți cauzali ai malariei au fost mai des întălniți Plasmodiul
Vivax și Falciparum.
 Analizînd cazurile de import, observăm că cei mai mulți agenți patogeni au fost
importați din Africa și Asia.

În cazul depistării unui bolnav cu malarie se indică următoarele măsuri epidemiologice:

-declararea cazului la CSP in primele 24 ore

-spitalizarea obligatorie cu izolarea bolnavului

-tratament cu antimalarice

-anchetarea epidemiologica in primele 24 ore cu aplicarea masurilor antiepidemice necesare

-suspecții se examineaza prin analize hematologice

-combaterea vectorilor prin folosirea insecticidelor

-secarea lacurilor, iazurilor din apropiere

-excluderea transfuziilor de sînge la acești bolnavi

Problema Nr. 4. Bolnava cu diagnosticul „Anexită cronică bilaterală” în

legătură cu manifestarea gravă a bolii a primit transfuzie de sânge de la 15 donatori,

inclusiv la 30.04 de la donatorul D. cu vârsta de 50 ani. Începând cu 21.07 au apărut

accese periodice de febră 39,5-40,5°C cu intervale de 72 ore. Sânge pentru

investigația de laborator a fost colectat la 16.08, iar la 17.08 a foat stabilit

diagnosticul de malarie cuartă.

S-a incubat in aproximativ 3 luni .

 De identificat cauzele stabilirii tardive a diagnosticului.

Malaria quarta, cauzată de P. malariae se caracterizează prin evoluție clinică îndelungată. Perioada
prodromală, de obicei, este estompată.

 De precizat sursa posibilă de invazie și metodele de depistare a ei.

Surs posibilă e  Plasmodium malaria.

Diagnosticul parazitologic se realizează prin evidențierea parazitului în sângele capilar recoltat din pulpa
degetelui, de dorit când febra este ridicată, și se realizează prin examinarea în picătură groasă și în frotiu
 De elaborat un plan de măsuri antiepidemice necesare de a fi efectuate.

Malaria face parte din grupul de boli cu declarare obligatorie prin telefon sau prin sistemul
electronic în primele 24 de ore de la constatarea sau suspectarea diagnosticului. Pe coperta fișei
medicale de ambulatoriu (for. Nr. 025/e) a pacientului care s-a aflat în țări endemice prin malarie se face
inscripția „A fost în tropice”.

Spitalizarea este obligatorie, fiind necesară izolarea bolnavului de contactul cu țânțarii. Este
aplicată cura radicală de tratament cu scontarea chimiosensibilității. Externarea se face numai după
dispariția parazitemiei dovedită prin două examene hematologice negative succesive, la interval de 48
de ore.

Dispensarizarea foștilor bolnavi se practică: 2 ani pentru P. falciparum, 3 ani pentru P. vivax și P.
ovalae, 5 ani pentru P. malariae. În această perioadă se efectuează examine clinice și hematologice
periodice.

Fiecare caz confirmat necesită anchetarea epidemiologică în primele 24 de ore, cu aplicarea de

măsuri antiepidemice eficiente. În procesul anchetei epidemiologice se vor stabili originea cazului,
factorii care au condus la apariția lui, condițiile posibile de răspândire. Suspecții de malarie sunt supuși
controalelor hematologice repetate, dublate de controale serologice. Se iau măsuri de combatere a
vectorilor prin pulverizare de insecticide în teritoriul microfocarului și încă 5-7 gospodării din jur. În zona
de 3-5 km se examinează bazinele de apă, mlaștinile și se ia decizia privind necesitatea de prelucrare a
suprafețelor anofelogene. Se elaborează un plan complex de supraveghere a focarului pentru următorii
2 ani, începând din zona stabilirii diagnosticului definitiv.

În urma apariției unui caz postransfuzional, toți donatorii vor fi investigați serologic. Bolnavii care
prezintă frisoane sau stare febrilă în decurs de 3 luni după transfuzie vor fi supuși controlului
hematologic pentru malarie. Persoanele care au contractat malaria sau a căror stare clinică sau examene
de laborator ridică o suspeciune în această direcție sunt excluși de la donarea de sânge.

Problema Nr. 5.
La 17.07 după 12 zile de la întoarcerea dintr-o țară asiatică
endemică pentru malarie, la policlinică s-a adresat bolnavul C. cu acuze de
slăbiciune, febră (39,3°C). S-a tratat 7 zile cu diagnosticul „Infecție acută a căilor
respiratorii superioare”, însă starea s-a agravat prin accese de febră la intervale de 48
ore. Peste 14 zile de la debutul bolii s-a suspectat diagnosticul de malarie și s-a
efectuat examenul parazitologic al sângelui.În rezultat a fost depistat P.vivax.

De precizat riscul de răspândire a malariei de la cazul importat.

Din toate cazurile de import majoritatea infestărilor sau dovedit a fi cu P. vivax – 3,2%.

De elaborat planul de măsuri antiepidemice inclusiv în staționarul unde va fi

spitalizat bolnavul cu malarie.
declarare obligatorie În primele 24 de ore de la constatarea sau suspectarea diagnosticului.
Pe coperta fișei medicale de ambulatoriu (for. Nr. 025/e) a pacientului care s-a aflat în țări
endemice prin malarie se face inscripția „A fost în tropice”.

izolarea bolnavului de contactul cu țânțarii.

Fiecare caz confirmat necesită anchetarea epidemiologică în primele 24 de ore, cu
aplicarea de măsuri antiepidemice eficiente. În procesul anchetei epidemiologice se
vor stabili originea cazului, factorii care au condus la apariția lui, condițiile
posibile de răspândire.Suspect persoane care au fost venit in țara cu acest pacient.
Suspecții de malarie sunt supuși controalelor hematologice repetate, dublate de
controale serologice depinde de perioada de incubație 6-16 zile( la acest pacient 14
zile)

Problema Nr. 6. Un grup de turiști pleacă într-o țară africană, unde este

răspândită malaria tropicală și alte forme de malarie. Conform informației oficiale, în

această țară agenții patogeni ai tuturor formelor de malarie nu manifestă rezistență la

delaghil și novahin.

 De determinat măsurile necesare care necesită de a fi efectuate în scopul

profilaxiei de urgență.

-Persoanele care migrează în zone endemice trebuie să consulte medicul infecţionist referitor la modul
de utilizare a chimioprofilaxiei individuale. Administrarea regulată a preparatelor antimalarice asigură o
evoluţie mai uşoară a malariei, evitînd complicaţiile.

-În combaterea malariei o importanţă majoră o are lupta cu ţînţarii, care constă în prelucrarea bazinelor
acvatice cu insecticide, care servesc ca loc de îmulţire a ţînţarilor, lichidarea locurilor mlaştinoase.
-Foarte eficientă este folosirea insecticidelor: pulverizarea remediilor cu efect static de durată în
interiorul încăperii
-folosirea plaselor-antimoschit, prelucrate anterior cu insecticid cu efect de durată, aceastea fiind metode
puţin costisitoare şi eficiente.

  
 

Problema Nr. 7. Diagnosticul de tifos exantimatic este stabilit unei spălătorese

cu vârsta de 30 de aniîn ziua a 8-a de boală (12 martie).Ultima zi la serviciu se
consideră 9 martie. De pe 10 martie se află la domiciliu cu diagnosticul de „gripă”;.La
12 martie, pacienta este internată în spital. Familia locuiește într-un apartament cu
două camere (soțul de 35 de ani –lucrează la baie publică, fiica de 6 ani frecventează
grădiniță, mama de 65 de ani - pensionară).
- De determinat măsurile antiepidemice necesare de a fi efectuate în situația
epidemiogenă creată?

Realizarea dezinsecției și dezinfecției în focarul de tifos exantematic în această perioadă

previne contaminarea și îmbolnăvirea contacților. Bolnavul cu tifos exantematic este supus
spitalizării obligatorii. La internare bolnavului i se administrează tratament antipediculos și este
dezinsectată îmbrăcămintea.
Reconvalescenții sunt externați după 12 zile de la normalizarea temperaturii. În focar
persoanele aflate în contact sunt supravegheate clinic timp de 25 de zile din momentul
dezinsecției în focar, cu măsurarea temperaturii în fiecare zi. Profilaxia de urgență poate fi
realizată prin indicarea doxiciclinei o dată în zi 0,2 g, rimfampicilinei de 2 ori în zi câte 0,3 g,
tetraciclinei de 3 ori în zi câte 0,5 g timp de 10 zile.
Persoanele care manifestă febră sunt supuse spitalizării. Toate persoanele care au
solicitat asistență medicală și care au febră mai bine de 5 zile, cu suspecție de tifos
exantematic, sunt supuse de două ori examenului serologic.

Problema Nr. 8. Un tânăr de origine africană care studiază la Universitatea de

Medicină și locuiește într-un cămin studențesc, în a treia zi de la întoarcere din
Guineea a prezentat febră 40°C. Starea tânărului este moderată. Medicul de urgență a
diagnosticat gripa și nu internează pacientul în spital.
De precizat acțiunile necesare de a fi întreprinse în această situație.

De apreciat corectitudinea acțiunilor medicului.- Medicul a greșit pentru că nu a ținut

cont de faptul că pacientul s-a întors din Africa, unde există cazuri de malarie. În acest
caz, pacientul ar fi trebuit internat.

De precizat acțiunile necesare de a fi întreprinse în această situație.

1) Informarea in primele 24 de ore
2) Spitalizarea obligatorie, izolarea bolnavului de contact cu tantari
3) Externarea se face doar dupa 2 examene hematologice negative la interval de 48 de ore
4) Persoane care au fost in contact sut supravegheati , controlati hematologic + serologic
5) Se combate vectori de transmitere prin pulverizare de insecticide in teritoriul micro
focarului si încă 5-7 gospodarii in jur.
6) Se dezvoltă un plan pentru următorii 2 ani de supraveghere focarului
Masuri antiepidemice:

1. Malaria face parte din grupul de boli cu declarare obligatorie prin telefon sau prin
sistemul electronic în primele 24 de ore de la constatarea sau suspectarea
diagnosticului. Pe coperta fișei medicale de ambulatoriu (for. Nr. 025/e) a pacientului
care s-a aflat în țări endemice prin malarie se face inscripția „A fost în tropice”.
2. Spitalizarea este obligatorie, fiind necesară izolarea bolnavului de contactul cu țânțarii.
Este aplicată cura radicală de tratament cu scontarea chimio-sensibilității.
3. Externarea se face numai după dispariția parazitemiei dovedită prin două examene
hematologice negative succesive, la interval de 48 de ore.
4. Dispensarizarea foștilor bolnavi se practică: 2 ani pentru P. falciparum,3 ani pentru P.
vivax și P. ovalae, 5 ani pentru P. malariae. În această perioadă se efectuează examine
clinice și hematologice periodice.

Fiecare caz confirmat necesită anchetarea epidemiologică în primele 24 de ore, cu

aplicarea de măsuri antiepidemice eficiente. În procesul anchetei epidemiologice se vor stabili
originea cazului, factorii care au condus la apariția lui, condițiile posibile de răspândire.

Suspecții de malarie sunt supuși controalelor hematologice repetate, dublate de

controale serologice. Se iau măsuri de combatere a vectorilor prin pulverizare de insecticide în
teritoriul microfocarului și încă 5-7 gospodării din jur. În zona de 3-5 km se examinează bazinele
de apă, mlaștinile și se ia decizia privind necesitatea de prelucrare a suprafețelor anofelogene.
Se elaborează un plan complex de supraveghere a focarului pentru următorii 2 ani, începând
din zona stabilirii diagnosticului definitiv.

În urma apariției unui caz postransfuzional, toți donatorii vor fi investigați serologic.
Bolnavii care prezintă frisoane sau stare febrilă în decurs de 3 luni după transfuzie vor fi supuși
controlului hematologic pentru malarie. Persoanele care au contractat malaria sau a căror stare
clinică sau examene de laborator ridică o suspeciune în această direcție sunt excluși de la
donarea de sânge.

Tema 8. Epidemiologia situațiilor excepționale....

Armata
Problema Nr. 1. În rezultatul ploilor torențiale din 25 august în localitatea C
au avut loc alunecări de teren, care a produs deteriorarea sistemului de apeduct şi
canalizare, drumului central spre localitate, dar și a unei părți a caselor de locuit. În
partea de Nord a localității fântânile de mină sunt astupate de valul de pământ, iar
în partea de Sud majoritatea fântânilor au fost inundate. Începând cu data de 27
august în punctul medical al localității s-au înregistrat cazuri de disfuncții
intestinale, evoluția fiind următoarea: 27.08 – 4 cazuri, 28.08 – 7 cazuri, 29.08 – 11
cazuri, 30.08 – 17 cazuri, 31.08 – 26 cazuri. La data de 01 septembrie au fost
înregistrați 106 pacienți. Majoritatea pacienților erau copii până la 14 ani, în 70%
cazuri debutul bolii era acut manifestându-se prin forme grave. Conform
indicațiilor epidemiologice și clinice 75% din pacienți au fost internați în spitalul
raional secția boli contagioase. La 01 septembrie au fost primite rezultatele
investigațiilor bacteriologice a pacienților internați în zilele de 27-29 august, fiind
depistați în 5 cazuri – Sh.flexneri, 1 caz – Sh.sonnei, în 9 cazuri –microorganisme
din flora condiționat patogene, în 7 cazuri agentul patogen a rămas neidentificat.

De apreciat situația epidemiogenă în localitatea C și de elaborat planul de

măsuri antiepidemice.
Situația epidemiogenă în localitatea C este destul de gravă și prezintă situația sanitaro-
epidemiologică instabilă.

Măsuri antiepidemice: 
1. Implicarea următoarelor serviciilor: Administraţia Publică Locală Comisia pentru Situaţii
Excepţionale Echipele Sanitare Spitalele Raionale Centrele de Sănătate Publică
Raionale Centrele Medicilor de Familie Staţiile şi Substaţiile Zonale MU.
2. Analiza bacteriologica apei potabile. În cazul prezenței infecției, organizarea asigurării cu
apă potabilă populației.
3. Educația medico-sanitară a populației cu interzicerea administrării apei nepotabile(din
fântâne)
4. Asigurarea condiţiilor de respectare a igienei personale.
5. Dezinfecția în focar
6. Profilaxia de Urgență
Problema Nr. 1. Comandantul unei brigăzi de infanterie motorizată a primit
ordin de a scoate divizia din luptă și a o îndrepta în spatele frontului pentru odihnă
și complectarea efectivului. Divizia a dus lupte neântrerupte timp de două
săptămâni.

Se cere de la:
– Șeful serviciului medical al brigăzii:
a) de a formula sarcina principală a serviciului medical al brigăzii în
organizarea antiepidemică a efectivului militar.
 Efectuarea regimului de observație 
 limitarea intrărilor și ieșirilor din zona de regim de observație; 
 limitarea, sau întreruperea, contactului efectivului militar a diferitor unități
militare și cu populația civilă din zonă

– Epidemiologul plutonului sanitaro-antiepidemic:

a) de a elabora măsurile antiepidemice în timpul deplasării și în locul de
dislocare a trupelor, care trebuie să fie efectuate de către serviciul medical de
regiment și plutonul sanitaro-antiepidemic.
 Supravegherea sanitaro-igienică a cazărmii şi a localităţilor de dislocare a unităţilor
militare în condiţii de campanie 
 Educația sanitaro epidemiologică a trupelor
 Controlul efectuării igienei personale.
 Evitarea contactelor trupelor cu populația civilă în momentul dislocării
 Dezinfecția și sterilizarea echipamentului  la necesitate

b) a determina, care din subunitățile detașamentului sanitaro-epidemiologic

al armatei este rațional de cerut ca mijloc de intensificare a măsurilor
antiepidemice.
 Igiena spaţiilor locuite de militar
 Asigurera sanitaro igienică a trupelor
 Organizarea şi efectuarea supravegherii sanitaro-igienice asupra aprovizionării cu apă a
trupelor m ilitare
 Organizarea şi efectuarea supravegherii sanitaro-igienice asupra alimentaţiei trupelor m
ilitare

Problema Nr. 1. Comandantul unei brigăzi de infanterie motorizată a primit

ordin de a scoate divizia din luptă și a o îndrepta în spatele frontului pentru odihnă
și complectarea efectivului. Divizia a dus lupte neântrerupte timp de două
săptămâni.

Se cere de la:
– Șeful serviciului medical al brigăzii:
a) de a formula sarcina principală a serviciului medical al brigăzii în
organizarea antiepidemică a efectivului militar.
Realizarea acestor sarcini este posibilă prin întreprinderea unui complex de măsuri
profilactice şi antiepidemice, cum ar fi:
•asigurarea materială şi comunală calitativă a efectivului militar;

•controlul calităţii alimentaţiei şi asigurării efectivului cu produse alimentare de calitate;

•controlul calităţii asigurării efectivului militar cu apă potabilă;

•organizarea asigurării cu apă potabilă în condiţii de câmp;

•menţinerea stării sanitare a localurilor şi teritoriului de amplasament;

•asigurarea condiţiilor de respectare a igienei personale;

•imunizarea efectivului.

– Epidemiologul plutonului sanitaro-antiepidemic:

a) de a elabora măsurile antiepidemice în timpul deplasării și în locul de
dislocare a trupelor, care trebuie să fie efectuate de către serviciul medical de
regiment și plutonul sanitaro-antiepidemic.
colectarea operativă a datelor referitor la situaţia epidemiogenă, în teritoriul de dislocare
aprecierea condiţiilor ce pot influenţa situaţia epidemiogenă în teritoriu, depistarea la timp a
focarelor epidemice şi elaborarea măsurilor speciale de prevenţie.

b) a determina, care din subunitățile detașamentului sanitaro-epidemiologic

al armatei este rațional de cerut ca mijloc de intensificare a măsurilor
antiepidemice.

Problema Nr. 1. Comandantul secției de recunoaștere a diviziei la data de

22.VI. a raportat comandantului serviciului medical al diviziei, că printre munițiile
de trofee capturate în raionul A a depistat un proiectil (obuz) de artilerie cu un
conţinut necunoscut. Sunt suspiciuni la recepturi bacteriene. Divizia a intrat în
luptă la data de 22.V.
De apreciat situația epidemiogenă.
De enumerat sarcinile comandanților, şefuluide stat major şi şefului
serviciului medical al unității și comandanților de instituţii medico-militare
specializate.
● pregătirea populației, efectivului militar, comandanților, statului major, serviciilor
speciale în protecția antibacteriologică;
● planificarea măsurilor medicale pentru diminuarea acțiunii armei biologice în caz
de aplicare;
● efectuarea sistematică a supravegherii și recunoașterii bacteriologice;
● efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice și
antiepidemice;
● profilaxia specifică a efectivului militar;
● conlucrarea cu structurile protecției civile din teritoriu.

Problema Nr. 1. Comandantul secției de recunoaștere a diviziei la data de

22.VI. a raportat comandantului serviciului medical al diviziei, că printre munițiile
de trofee capturate în raionul A a depistat un proiectil (obuz) de artilerie cu un
conţinut necunoscut. Sunt suspiciuni la recepturi bacteriene. Divizia a intrat în
luptă la data de 22.V.
De enumerat sarcinile comandanților, şefuluide stat major şi şefului
serviciului medical al unității și comandanților de instituţii medico-militare
specializate.
1. pregătirea populației, efectivului militar, comandanților, statului major, serviciilor speciale
în protecția antibacteriologică
2. planificarea măsurilor medicale pentru diminuarea acțiunii armei biologice în caz de
aplicare
3. efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice și antiepidemice;
4. profilaxia specifică a efectivului militar; 
5.  conlucrarea cu structurile protecției civile din teritoriu

Problema Nr. 2. În rezultatul unui cutremur de pământ cu magnitudinea de

7,5 grade pe scara Rihter s-a produs mari deteriorări ale spațiului locativ și
industrial din principalele orașe industriale ale țării. La moment nu este estimat cu
exactitate numărul decedaților și sinistraților, precum și calculate pierderile
 economice, dar se presupune că sunt în jur de 100 decedați și 250 persoane prinse
în dărămături.
Este necesar operativ de elaborat planul de măsuri de evacuare medicală a
sinistraților și a complexului de măsuri antiepidemice.

Măsurile efectuate în momentul declanșării calamității

•evacuarea populației;
•salvarea râniților;
•acordarea primului ajutor medical;
•evacuarea cadavrelor de animale și oameni.

Măsurile efectuate după declanșarea

calamității
•salvarea în continuare a victimelor; acordarea îngrijirii medicale; restabilirea comunicațiilor;
punerea în funcție a adăposturilor temporare dotate cu dușuri, chiuvete, spălătorii, săli de
dezinfecție și dezinsecție;
•asigurarea igienei personale și alimentației; combaterea insectelor și rozătoarelor; efectuarea
analizei epidemiologice operative; evidențierea factorilor de risc epidemiologic; măsuri de
asanare a mediului;
•vaccinarea după indicații epidemiologice; supravegherea epidemiologica strictă cu aplicarea
unei strategii către diminuarea influenței factorilor de risc epidemiologic.

Problema Nr. 2. În una din divizii au sosit două eșaloane de soldați în număr
de 1200. De la gară soldații au fost deplasați în autocamioane prin localitățile
eliberate, unde după datele recunoașterii sanitaro-epidemiologice printre
populația civilă s-au observat cazuri de boli infecțioase cu etiologie necunoscută.
În timpul mișcării coloanei autocamioanele făceau opriri de scurtă durată (30 min)
în apropiere de localități. Soldații au fost supuși prelucrării sanitare cu opt zile în
urmă.
Se cere de la șeful serviciului medical de regiment:
a) de alcătuit planul de măsuri antiepidemice;
● asigurarea materială şicomunală calitativă a efectivului militar;
● controlul calităţiialimentaţieişiasigurării efectivului cu produse alimentare de
calitate;
 ● controlul calităţiiasigurării efectivului militar cu apă potabilă;
● organizarea asigurării cu apă potabilă în condiţiide câmp;
● menţinereastării sanitare a localurilor şiteritoriului de amplasament;
● asigurarea condiţiilorde respectare a igienei personale;
● imunizarea efectivului.
b) de determinat funcțiile plutonului sanitaro-antiepidemic;
Modul de folosire a sanitarilor (repartizare la plutoane) este mai raţional,
fiecărui sanitar revenindu-i sarcina să supravegheze un număr limitat de militari
şi să acţioneze operativ pe o suprafaţă redusă de teren.
Sanitarul repartizat la pluton trebuie să se găsească lângă comandantul de
pluton, de unde poate supraveghea uşor întreg efectivul plutonului. Sanitarul are
următoarele îndatoriri:
- supraveghează câmpul de luptă, observând locurile unde cad răniţii sau semnele
făcute de militari pentru chemarea sanitarului;
- se apropie de răniţi şi le acordă primul ajutor;
- adăposteşte răniţii în cel mai apropiat adăpost (şanţ, tranşee, groapă, pâlnie
de proiectil, după o ridicătură de teren etc.) pentru а-i feri de răniri secundare;
- marchează locurile în care sunt adăpostiţi răniţii, pentru a fi găsiţi uşor de
către brancardierii care îi vor transporta la locurile de adunare a răniţilor;
- îndrumă uşor răniţii, care se pot deplasa singuri spre locurile de adunare a
răniţilor sau spre postul de autosanitare;
- raportează comandantului de pluton situaţia medicală (răniţii căzuţi şi măsurile
ce trebuie luate), cerând permisiunea ca răniţii să părăsească câmpul de luptă;
- cheamă instructorul sanitar la cazurile pe care nu le poate rezolva singur.
Instructorul sanitar, aflat în preajma comandantului companiei, supraveghează
întregul câmp de luptă al companiei şi intervine în cazurile grave, în care
este necesar ajutorul său, la solicitarea răniţilor.
Geanta sanitarului conţine materiale sanitare şi farmaceutice pentru acordarea
primului ajutor:
- pansamente individuale, feşe, comprese, vată;
- pansamente pentru torace şi abdomen;
- garouri din cauciuc sau din pânză pentru hemostază;
- aţele din sârmă pentru imobilizarea provizorie a fracturilor;
- medicamente analgezice;
- lichid degazator pentru substanţe toxice persistente;
- seringi de autoinjectare cu antidot pentru substanţe toxice;
- dezinfectante (tinctură de iod, alcool, bromcet).
Instructorul sanitar este înzestrat cu g e an ta instructorului sanitarului”, care,
pe lângă materialele aflate în geanta sanitarului, mai conţine:
- seringă;
- termometru;
- medicamente în fiole (analgezice, antidoturi etc.).
De asemenea, instructorul sanitar are şi o chingă pentru scos răniţii din tancuri
şi tranşee, iar întreaga grupă sanitară dispune de o targă (brancardă)
c) de arătat care subunități funcționale ale detașamentului sanitaro-epidemiologic
de armată trebuie atrase ca mijloace de intensificare;
Subunitățile functionale ale detașemntului sanitaro-epidemiologic de armată trebuie
atrase ca mijloace de intensificare sunt medicii și asistenții medicali
d) de indicat instituțiile antiepidemice și subunitățile lor care trebuie folosite
pentru efectuarea măsurilor printre populația civilă și de arătat volumul măsurilor.
1.Spitalele din apropierea localităților
2. Spitale temporare sau centre de acordarea primului ajutor medical care sunt
porganizate temporar pe teritoriul localității sau în apropierea ei.

Problema Nr. 2. Medicul șef al unității medico-sanitare a raportat

comandantului serviciul medical al diviziei, că inamicul ține bombardament de
artilerie masiv pe sectorul de înaintare a regimentului și pe o fâșie de înaintare a
diviziei vecine. Pe sectorul de înaintare a regimentului s-a format nori compacți
de praf la o înălțime de 40-70 centimetri de la suprafața pământului. Au loc răniri
sporadice de schijă.
Afecțiuni cu substanțe otrăvitoare printre soldați nu s-au observat. Pentru
acordarea asistenţei medicale, la punctul medical al regimentului sunt 17 răniți,
toți transportabili.
Se cere:
a) de apreciat situația;
Situașie reprezintă un caz de urgență.Hotarele focarului bacteriologic sunt determinate
de hotarele localităților cu legăturile lor economice și de transport.
b) de propus măsuri de apărare antibacteriologică al efectivului militar.
Pregătirea populației ,efectivului militar,comandanților,statului major,servicii speciale în
protecția antibacteriologică
Planificarea măsurilor medicale pentru diminuarea acțiunii armei biologice în caz de
aplicare
Efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice și antiepidemice
Profilaxia specific a efectivului militar
Conclucrarea cu structurile protecției civile din teritoriu
Depistarea faptului aplicării armei bacteriologice
Informarea efectivului military și populației privitor la aplicarea armei bacteriologice

Utilizarea mijloacelor individuale și collective de protecție (măști,respiratoare,costume

de protecție ,încăperi special,tehnică militară etc. care nu permit pătrunderea
recepturilor bacteriene).

Problema Nr. 2. În rezultatul unui cutremur de pământ cu magnitudinea de

7,5 grade pe scara Rihter s-a produs mari deteriorări ale spațiului locativ și
industrial din principalele orașe industriale ale țării. La moment nu este estimat cu
exactitate numărul decedaților și sinistraților, precum și calculate pierderile

economice, dar se presupune că sunt în jur de 100 decedați și 250 persoane prinse
în dărămături.
Este necesar operativ de elaborat planul de măsuri de evacuare medicală a
sinistraților și a complexului de măsuri antiepidemice.

inclus în baza de date a Situaţiilor excepţionale dezastrul trebuie să corespundă unuia sau mai
multora din următoarele criterii:
- 10 sau mai multe persoane decedate;
- 100 sau mai multe persoane afectate;
- declararea oficială a unei stări excepţionale;
- solicitarea asistenţei internaţionale.
Măsuri preventive:elaborarea planurilor de acțiune:
instalarea sistemelor de alarmă bine concepute;
educația sanitară a populației;
asigurarea populației cu mijloace de protecție;
asigurarea serviciilor cointeresate cu mijloace de intervenție;
antrenarea continuă a serviciilor de urgenta;
pregătirea cadrelor.
Măsurile efectuate în momentul
declanșării calamității
evacuarea populației;
salvarea râniților;
acordarea primului ajutor medical;
evacuarea cadavrelor de animale și oameni.
Măsurile efectuate după declanșarea
calamității •salvarea în continuare a victimelor; acordarea îngrijirii medicale; restabilirea
comunicațiilor; punerea în funcție a adăposturilor temporare dotate cu dușuri, chiuvete,
spălătorii, săli de dezinfecție și dezinsecție;

•asigurarea igienei personale și alimentației; combaterea insectelor și rozătoarelor; efectuarea

analizei epidemiologice operative; evidențierea factorilor de risc epidemiologic; măsuri de
asanare a mediului;

•vaccinarea după indicații epidemiologice; supravegherea epidemiologica strictă cu aplicarea

unei strategii către diminuarea influenței factorilor de risc epidemiologic.

Problema Nr. 3. La o întreprindere a explodat două butelii de clor. În rezultat 190

de persoane au primit leziuni de diferite grade de severitate. Victimele au acuze la
dureri în ochi, lacrimarea ochilor, tuse dureroasa paroxistica, dureri în piept,
greață, dificultăți de respirație. Unele persoane au suferit arsuri de gradul doi şi
trei. Dumneavoastră, în calitate de medic al întreprinderii, sunteţi obligat a
întreprinde primele măsuri pentru lichidarea consecinţelor.
Din lista de acţiuni propuse, selectaţi acţiunile necesare de efectuat imediat după
producerea evenimentului, argumenta-ţi răspunsul:
a) toate acţiunile vor fi dirijate de către administraţia întreprinderii;
b) la etapa corespunzătoare, organizaţi măsurile de acordare a primului ajutor,
ajutor pre-medical şi medical;
Măsurile efectuate în momentul declanșării calamității
evacuarea populației;
salvarea râniților;
acordarea primului ajutor medical;
evacuarea cadavrelor de animale și oameni
c) în prima oră după producerea evenimentului organizaţi echipele de sortare a
victimelor;
d) completarea cartelei medicale primare de evidenţă a sinistraţilor;
e) anunţarea Comisiei pentru Situaţii Excepţionale de pe lângă Guvernul
Republicii Moldova.
În această situație epidemiolgică primordial este anunțarea Comisiei pentru Situații
Excepționale de pe lângă Gurvernul RM.
Pentru a fi inclus în baza de date a Situaţiilor excepţionale dezastrul trebuie să
corespundă unuia sau mai multora din următoarele criterii:
-10 sau mai multe persoane decedate;
-100 sau mai multe persoane afectate; La fabrică sunt 190 de persoane afectate.
-declararea oficială a unei stări excepţionale;
-solicitarea asistenţei internaţionale.

a)

a) Sarcinile de bază ale serviciului medical în protecţia antiepidemică în efectivul militar

include: • menţinerea situaţiei sanitaro-epidemiogene favorabile şi prevenirea importului
de boli infecţioase în efectivul militar; • localizarea şi lichidarea focarelor epidemice atât
în efectivul militar, cât şi în populaţia civilă din zona de amplasament sau aplicaţii
militare; • profilaxia bolilor infecţioase în populaţia civilă; • instruirea efectivului militar în
măsurile de profilaxie şi combatere a bolilor infecţioase, inclusiv în caz de aplicare a
armei biologice.
Realizarea acestor sarcini este posibilă prin întreprinderea unui complex de măsuri profilactice
şi antiepidemice, cum ar fi: • asigurarea materială şi comunală calitativă a efectivului militar; •
controlul calităţii alimentaţiei şi asigurării efectivului cu produse alimentare de calitate; • controlul
calităţii asigurării efectivului militar cu apă potabilă; • organizarea asigurării cu apă potabilă în
condiţii de câmp; • menţinerea stării sanitare a localurilor şi teritoriului de amplasament; •
asigurarea condiţiilor de respectare a igienei personale; • imunizarea efectivului

În caz de apariţie a focarelor epidemice în efectivul militar este necesar a întreprinde

următoarele măsuri antiepidemice • depistarea activă a bolnavilor infecţioşi şi purtătorilor de
germeni nemijlocit în subdiviziuni; • izolarea de urgenţă a bolnavilor şi suspecţilor, diagnosticul
precoce cu evacuarea oportună; • ancheta focarului epidemic; • prelucrarea sanitară a
efectivului militar şi dezinfecţia în focarul epidemic; • depistarea contacţilor, supravegherea
medicală a lor şi profilaxia de urgenţă.
Problema Nr. 4. În scop de combatere a infecţiilor micotice într-o unitate
militară, şeful serviciului medical a propus prelucrarea sanitară a albiturilor,
lengeriei, echipamentului şi încălţămintei în etuvă.
- De selectat obiectele enumerate pentru prelucrarea în etuva cu vapori şi
etuva cu vapori şi formalină.

Albiturile și lenjeria se vor prelucra în etuva cu vapori cu încărcătura de 50kg/m3, la

temperatura de 100 grade Celsius, presiunea de 0,5 atm, timp de 40 de minute.

Echipamentul și încălțămintea se vor prelucra în etuva cu vapori și formalină cu încărcătura de

35 kg/m3, temperatura 55 grade Celsius, cantitatea de formalină 120/m3, timp de 90 de minute

Problema Nr. 4. În timpul lucrărilor de reparații la un bloc rezidenţial a avut

loc o explozie de gaz natural. În apartamente s-a prăbuşit tavanul şi o parte a

pereţilor din interioar. În rezultat s-a declanşat un incendiu. La moment, salvatorii

sosiţi la faţa locului, au reușit să evacueze din clădirea avariată 50 de persoane.

Lucrul de evacuare a sinistraţilor continuă. O parte a sinistraţilor au arsuri de

gradul 2 şi 3. Două persoane au acuze la dureri în piept, pielea palidă, este

observată hemoptizia și epistaxisul, dispnee, tuse. Două victime sunt în stare de

inconștienţă, respirație superficială. La examenul medical s-a stabilit încordarea

musculaturii peretelui abdominal anterior.

Sosit la faţa locului, în calitate de medic specialist în cadrul Serviciului

Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale sunteţi obligat a întreprunde unele măsuri

pentru lichidarea consecinţelor.

Din lista propusă mai jos, selectaţi activităţile necesare, argumenta-ţi răspunsul:

a) în prima oră după explozie, de calculat numărul de echipe de triaj pentru

organizarea măsurilor curativ profilactice;

b) de organizat triajul medical;

c) de stabilit lista măsurilor pe etape de prim ajutor, ajutor premedical şi

medical care ar trebui să fie acordat sinistraţilor;

d) de primit decizia de evacuare medicală a sinistraţilor;

e) de completat cartela medicală primară de evidenţă a sinistraţilor.

Am ales punctul d , deoarece este o urgență , efectuând celelalte puncte în primulrând putem pierde
sinistrații.

Problema Nr. 6. Sunteţi angajat în calitate de medic epidemiolog la Centrul

Național de Sănătate Publică, care reprezintă de asemenea Punctul Focal Național

pentru Regulamentul Sanitar Internațional (RSI) din ţară. Responsabilitățile

Dumneavoastră includ supravegherea maladiilor și efectuarea evaluărilor rapide

ale riscurilor asociate cu evenimentele acute de sănătate publică în cadrul RSI

(2005). La moment este perioada sezonieră de răspândire a gripei, în acelaşi timp,

ţările învecinate sunt afectate de pandemia de gripă cu un nou tip de virus.

 De enumerat acţiunile profesionale.

 In primul rind luam masuri la nivel de teritoriu , Tara prin :

- Informam Ministerul Sanatatii
- Informarea cadrelor medicale
- Informarea cetatenilor despre situatia data
- Impunem masuri de protectie in societate
 Planul

1 )consolidarea organizării la nivel naţional, ministerial şi teritorial;

            2) evitarea extinderii epizootiei în Respectiva tara şi consolidarea monitorizării
teritoriale;
            3) combaterea răspîndirii virusului la animale pînă la eradicarea acestuia;
            4) prevenirea transmiterii de la om la om;
            5) înfiinţarea la nivel naţional a unui grup de lucru
            6) asistenţă şi sprijin pentru cetăţenii din tara
            7) încetinirea apariţiei cazurilor de boală pe teritoriu
            9) detectarea şi semnalarea cazurilor de boală la om pe teritoriul naţional;
             10) administrarea cazurilor suspecte, a persoanelor de contact şi a bolnavilor;
            11) limitarea răspîndirii virusului la om;
            12) incetinirea transmiterii virusului de la om la om pe teritoriul naţional;
            13) menţinerea serviciilor esenţiale pentru supravieţuire;
            14) evaluarea situaţiei şi anticiparea cursului de evoluţie;
            15) informarea publicului larg şi a personalului implicat în intervenţie;
            16) infiinţarea la nivel naţional a unui grup de lucru în cazul agravari situatiei
17) cerem ajutorul Altor State in caz de inrautatirea situatiei

Problema Nr. 6. Sunteţi angajat în calitate de medic epidemiolog la Centrul

Național de Sănătate Publică, care reprezintă de asemenea Punctul Focal Național
pentru Regulamentul Sanitar Internațional (RSI) din ţară. Responsabilitățile
Dumneavoastră includ supravegherea maladiilor și efectuarea evaluărilor rapide
ale riscurilor asociate cu evenimentele acute de sănătate publică în cadrul RSI
(2005). La moment este perioada sezonieră de răspândire a gripei, în acelaşi timp,
ţările învecinate sunt afectate de pandemia de gripă cu un nou tip de virus.
 De enumerat acţiunile profesionale.
Recomandari:
Masuri profilactice antiepidemice:
managerii de spitale au obligația să se asigure că sunt respectate cu strictețe măsurile igienico-sanitare în
unitățile sanitare și că personalul medical are la dispoziție și poartă echipamentul de protecție.
populației care prezintă semne de boală să se prezinte la medicul de familie pentru diagnosticare și
instituirea unui tratament corect.
vaccinarea ca cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirii cu virusurile gripale.
De asemenea, măsurile de igienă personală (spălarea cu apă şi săpun a mâinilor, folosirea batistelor pentru
strănut sau tuse, respectarea unui regim de viaţă sănătos – alimentaţie bazată pe legume şi fructe, odihnă şi
mişcare) sunt esenţiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin afecţiuni respiratorii, şi în special prin gripă.
O altă modalitate de a preveni răspăndirea virusului gripal este  izolarea la domiciliu în cazul diagnosticării
cu gripă și evitarea contactului cu alte persoane.
Inchiderea hotarilor.
Testarea si supravegherea persoanelor care vin de peste hotare din tari care sunt incluse in zona rosie.

Problema Nr. 5. Ca rezultat al unui cutremur de pământ cu magnitudinea de

8-8,5 grade pe scara Richter din 06 august, a fost afectat oraşul N., fiind
determinate următoarele consecinţe: casele de locuit au fost distruse în proporţie de
50-60%, sub dărâmături au rămas aproximativ 250-300 persoane, apeductul şi
canalizarea parţial funcţionează. În stare avariată se află o parte din magazine şi
alte instituţii de importanţă socială. Spitalul municipal, Centrul de Medicină
Preventivă, farmaciile n-au fost afectate de flagel, cu excepţia secţiei de boli
infecţioase, care era situată într-un bloc vechi.
- De apreciat situaţia epidemiologică creată şi de argumentat consecinţele
epidemice posibile.
8-8,5 баллов -Разрушительное землетрясение
Медико-тактическая обстановка осложнена тем, что разрушено здание с инфекционным
отделением.
- De elaborat planul măsurilor necesare pentru a nu admite apariţia şi
răspândirea bolilor infecţioase în populaţia oraşului.
Необходимо известить УЧС,СМИ, ЛПУ для оказания дальнейшей помощи.
Требуется отвести безопасную территорию для эвакуации жителей и обеспечить их
провизией.
Привлечь здоровых или малопострадавших для оказания первой медицинской помощи в
очаге бедствия.
При ликвидации медико-санитарных последствий большинства разрушительных
землетрясений применяется система этапного лечения с эвакуацией пораженных по
назначению в специализированные лечебные учреждения, способные обеспечить
исчерпывающую медицинскую помощь.
Для оказания пораженным первой врачебной, квалифицированной и специализированной
медицинской помощи используются все лечебно-профилактические учреждения,
находящиеся на административной территории, на которой возникло землетрясение.

В ходе ликвидации последствий землетрясения, помимо оказания медицинской помощи, в

обязательном порядке должны быть выполнены следующие работы:

– локализация и устранение аварий на коммунально-энергетических и технологических

линиях, последствия которых угрожают жизни людей;(предотвратить загрязнение воды)

– обрушение или укрепление конструкций зданий, находящихся в аварийном состоянии и

угрожающих обвалом;

– организация водоснабжения и питания населения в зоне землетрясения;

− профилактика массовых психических реакций и паники;

− контроль за санитарно-эпидемической обстановкой.

Для предотвращения распространения инфекционных заболеваний

Одновременно в очаге необходимо проводить специальные санитарно-

противоэпидемические мероприятия:

1. санитарную разведку ближайших водоисточников, пригодных для питьевого и техниче-

ского водоснабжения;

2. контроль за качеством воды, порядком ее транспортировки и раздачи;

3. контроль за соблюдением санитарных правил приготовления и раздачи пищи на

полевых пунктах питания и их содержанием;

4. контроль за санитарным состоянием лагерных городков спасателей, продовольственных

объектов, общественных умывальников и туалетов, за помывкой населения и спасателей;
5. тотальная дезинфекция всех мест общественного пользования, объектов спасательных и
рекультивационных работ согласно специально разработанному плану;

6. бактериологическое обследование работников продовольственной службы;

7. санитарно-лабораторный контроль питьевой воды, пищевых объектов и

сохранившегося продовольствия, готовой пищи.

- De întocmit cererea pentru ridicarea mijloacelor necesare utile în realizarea

planului întocmit.

Problema Nr. 5. Într-un salon din lazaretul unităţii militare, timp de trei zile,
s-a aflat la tratament un militar în termen, cu diagnosticul de angina lacunară. Din
cauza agravării stării de sănătate a miltarului, pacientului este transferat în secţia de
boli contagioase a Spitalului Clinic Militar Central, unde a fost stabilit diagnosticul
de „difterie faringiană”. În salonul din lazaret s-au mai aflat la tratament alţi 11
militari în termen şi trei militari prin contract.

Efectivul unităţii militare din care provine soldatul cu difterie faringiană este
dislocat întro cazarmă cu trei etaje a unui orăşel militar. În orăşel mai sunt încă alte
duoă cazarme.

– De elaborat planul de măsuri antiepidemice.

În caz de apariţie a focarelor epidemice în efectivul militar este necesar a întreprinde
următoarele măsuri antiepidemice
• depistarea activă a bolnavilor infecţioşi şi purtătorilor de germeni nemijlocit în subdiviziuni;
• izolarea de urgenţă a bolnavilor şi suspecţilor, diagnosticul precoce cu evacuarea oportună;
suspiciunii de difterie sunt obligate să informeze imediat Serviciul de Stat de
Sănătate Publică și să notifice cazul prin completarea formularului nr. 058/e.

Toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse

examenului bacteriologic în vederea stabilirii prezenței C. diphtheriae toxigene în
nazofaringe și supravegherii clinice timp de 7 zile din momentul spitalizării
bolnavului, cu examinarea zilnică a faringelui și măsurarea temperaturii. Examenul
clinic se face cu implicarea otorinolaringologului.

Persoanele trecute prin difterie sau purtătorii de bacili difterici toxigeni, în cazul
când mai elimină agent patogen, pot fi admise în colectiv, cu condiția ca toate
persoanele nevaccinate din colectiv să fie supuse vaccinării contra difteriei, cu
supravegherea medicală a colectivului până la încetarea eliminării agentului
patogen. În această perioadă în colectiv vor fi admise numai persoane imune la
difterie.

• ancheta focarului epidemic;

• prelucrarea sanitară a efectivului militar şi dezinfecţia în focarul epidemic

După internarea bolnavului (purtătorului) în focar se efectuează dezinfecția

terminală

– De determinat necesitatea în profilaxia de urgență în focar, preparatele şi

metodele de aplicare.

Totuși, măsura principală în prevenirea îmbolnăvirilor prin difterie și menținerea stării

epidemiogene favorabile este considerată vaccinarea populației cu anatoxină difterică și
menținerea nivelului înalt (˃ 85%) al păturii imune antidifterice în comunitate.

În focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, copiii și adulții
nevaccinați contra difteriei; toate persoanele care urmează să fie revaccinate; persoanele la
care, în urma investigațiilor serologice, a fost depistat un titru protector de anticorpi antidifterici
mai mic de 0,03 UI/ml.

Sarcinile de bază ale serviciului medical în protecţia antiepidemică în efectivul militar include: •
menţinerea situaţiei sanitaro-epidemiogene favorabile şi prevenirea importului de boli
infecţioase în efectivul militar; • localizarea şi lichidarea focarelor epidemice atât în efectivul
militar, cât şi în populaţia civilă din zona de amplasament sau aplicaţii militare; • profilaxia bolilor
infecţioase în populaţia civilă; • instruirea efectivului militar în măsurile de profilaxie şi
combatere a bolilor infecţioase, inclusiv în caz de aplicare a armei biologice.

Problema Nr. 5. În rezultatul recunoaşterii a fost depistat faptul aplicării

armei bacteriologice în una din localități. Situaţia este apreciată ca excepţională.
- De determinat acțiunile care necesită de a fi întreprinse: de restricţie sau carantină?
Carantina!
- De argumentat răspunsul.
Pentru focarul bacteriologic sunt caracteristice mecanisme și căi neobișnuite de transmitere.
Cea mai frecventă cale de transmitere poate fi prin aerosoli - inspirația agenților patogeni fixați
în particule de aerosoli.
În aceasta situația carantina ne ajută preveni răspăndirea bolii.
Acaesta localitatea punem în regim special, orientat spreizolarea totală a zonei de afectare în
masă în scop de localizare și neutralizare a focarului epidemic
 Problema Nr. 5. Într-un salon din lazaretul unităţii militare, timp de trei zile,
s-a aflat la tratament un militar în termen, cu diagnosticul de angina lacunară. Din
cauza agravării stării de sănătate a miltarului, pacientului este transferat în secţia de
boli contagioase a Spitalului Clinic Militar Central, unde a fost stabilit diagnosticul
de „difterie faringiană”. În salonul din lazaret s-au mai aflat la tratament alţi 11
militari în termen şi trei militari prin contract.

Efectivul unităţii militare din care provine soldatul cu difterie faringiană este
dislocat întro cazarmă cu trei etaje a unui orăşel militar. În orăşel mai sunt încă alte
duoă cazarme.
– De elaborat planul de măsuri antiepidemice.
– De determinat necesitatea în profilaxia de urgență în focar, preparatele şi
metodele de aplicare.
Masuri epidemice:
Toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse examenului bacteriologic în
vederea stabilirii prezențeiC. diphtheriae toxigene în nazofaringe și supravegherii clinice timp de 7 zile din
momentul spitalizării bolnavului, cu examinarea zilnică a faringelui și măsurarea temperaturii. Examenul clinic
se face cu implicarea otorinolaringologului.
La apariția primelor semne de difterie, atât persoanele cu angină lacunară sau foliculară, cu abcese
paratonzilare, laringotraheită stenozantă, cât și purtătorii de bacili difterici toxigeni sunt supuși spitalizării.
În focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, adulții nevaccinați contra difteriei;
toate persoanele care urmează să fie revaccinate; persoanele la care, în urma investigațiilor serologice, a fost
depistat un titru protector de anticorpi antidifterici mai mic de 0,03 UI/ml.
Dezinfectie curenta in cazarma unde sunt localizati alti soldati.
Dezinfectie terminala in salon din lazaret.

Problema Nr. 5. În rezultatul recunoaşterii a fost depistat faptul aplicării

armei bacteriologice în una din localități. Situaţia este apreciată ca excepţională.
- De determinat acțiunile care necesită de a fi întreprinse: de restricţie sau
carantină?
- De argumentat răspunsul.
Arma biologică este un mijloc de nimicire în masă a populaţiei, animalelor şi plantelor prin utilizarea
microorganismelor înalt patogene ori a toxinelor de provienienţă bacteriană.
Proprietati armei biacteriologice:
Eficacitate înaltă • Contagiozitate • Prezența perioadei latente de acțiune • Sinecostul redus și simplitatea
de producere • Acțiune îndelungată • Acțiune selectivă • Posibilitatea aerozolilor bacteriene de a pătrunde în
edificii neermetizate • Dificultatea în stabilirea agentului patogen • Acțiune psihologică.
Focar bacteriologic se consideră teritoriul afectat de arma biologică, în urma cărui fapt au apărut
îmbolnăviri în masă a oamenilor sau/și a animalelor ori a fost afectata agricultura națională.
 • Hotarele focarului bacteriologic sunt determinate de hotarele localităților cu legăturile lor economice și
de transport.
Pentru focarul bacteriologic sunt caracteristice mecanisme și căi neobișnuite de transmitere. Cea mai
frecventă cale de transmitere poate fi prin aerosoli - inspirația agenților patogeni fixați în particule de
aerosoli.
După aplicarea armei biologice în scurt timp, în medie șase ore (1,5-2 ore cu toxina botulinică), deja
apare un număr considerabil de bolnavi. • Totodată, în primele 24-48 ore se îmbolnăvește cea mai mare parte
a infectaților - până la 70% din pierderile sanitare posibile (ori 50% din totalul pierderilor sanitare).
Masuri antiepidemice:
depistarea faptului aplicării armei bacteriologice; • informarea efectivului militar și populației privitor la
aplicarea armei bacteriologice; • utilizarea mijloacelor individuale și colective de protecție (măști,
respiratoare, costume de protecție, încăperi speciale, tehnică militară etc. care nu permit pătrunderea
recepturilor bacteriene).
Carantina - sistem de măsuri administrative, gestionare, tratament, profilaxie și antiepidemice efectuate
într-un teritoriu anumit și în regim special, orientat spre izolarea totală a zonei de afectare în masă în scop de
localizare și neutralizare a focarului epidemic.

Problema Nr. 6. În punctul medical al unei unităţi militare, în timpul primirii

programate de ambulator, la un soldat cu simptome de gastroenterita a fost

suspectat diagnosticul de holeră. Potrivit autorităților sanitare civile, în cel mai

apropiat oraș de unitate sunt raportate cazuri de holeră printre localnici.

În legătură cu situaţia creată, medicii bacteriologi ai Centrului de Medicină

Preventivă a Ministerului Apărării au identificat culturi ai vibrionului El Tor, din

apa râuleţului care traversează localitatea din apropierea unităţii militare.

 În calitate de șef al Serviciului medical al Armatei Naţionale de întocmit

un plan complex de măsuri antiepidemice pentru a localiza şi lichida focarul

epidemic de holeră în efectivul militar.

1. De depistat primul caz de Holera

2. De gasit sursa de unde a contaminat cu acesta infectie pacientu
3. De depistat care este lotu de persoane cu care a avut contact pacientu
4. Care este perioada de cind a contactat cu sursa de infectie
5. Intocmirea unor masuri de preventia raspindirii infectiilor
 6. Educarea Militarilor cu privire la masurile epidemiologice in prevenirea
transmiterii si raspindirii V.Holera
7. Investigarea militarilor si populatiei din regiunea data
8. Supravegherea Militarilor in perioada respectiva
9. Masuri de dezinfectie a terioriului
10. Dezinfectia si neutralizarea V.Holera in focar

Problema Nr. 6. În zona de acţiune a unei unităţi militare la data de 20.07.,

orele 05.00 – dimineaţa, serviciul de recunoaştere a observat picături uleioase pe

frunzele plantelor. A fost suspectat faptul utilizării armei biologice.

- De determinat acțiunile ce vor fi întreprinse, de carantină sau restricţie.

- De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse în focar.

- In primul rind anuntam Comandanul de situatia respectiva

- Anuntam centru de sanatate publica

- colectarea a 3 probe , care vor fi transmise la laborator pentru a depista ce tip de arma
biologica a fost folosita

- dupa ce se depisteaza Graviditatea armei biologice care sa folosit se va interveni pri

respectarea normelor epidemiologice

- Daca este vorba despre o arma contagioasa si transmisibila in cnditii uzuale , se va

instala regimul de carantina cu supraveghereamilitarilor pe aceasta perioada si cu
acordarea primului ajutor in caz de necesitate
-Instalarea Regimului de carantina

- Respectarea unei igiene personale cit si igiena preventiei contaminarii obectelor

- interzicerea deplasari sau transmiteri obectelor de pe teritoriu dat

- la aparitia oricarui simtom la unul din militari este anuntat medicul responsabil de situatia in
cauza

- Dezinfectia produselor alimentare

- respectarea normelor de igiena

- dezinfectia si nimicirea armei biologice in focar

Problema Nr. 7. La data de 3 august ora 0, 45 min. la spitalul din oraşul X, a
fost adus cu ambulanţa un bolnav în vârstă de 55 ani, cu acuze la slăbiciuni, vomă,
diaree. Starea bolnavului e apreciată ca gravă, TA 100/50. La orele 2.20 bolnavul a
decedat La orele 9 din masele vomitante şi fecalii a fost depistat vibrionul El-Tor
de tip Ogawa.
Două zile mai târziu, la data de 5 august în oraş s-au înregistrat patru bolnavi
cu holeră în diferite sectoare. Începând cu ziua de 6 august, zilnic, se înregistrează
câte 7-15 cazuri de holeră. Până la 12 august au fost înregistrate 125 cazuri în 114
focare. Aproximativ 50% bolnavi sunt persoane în vârstă de peste 50 ani, 3,2%
dintre pacienţi sunt- copii, 30% pacienţi sunt persoane sosite din alte localităţi.
În cadrul investigaţiei epidemiologice s-a stabilit că, cinci pacienţi au indicat
scăldatul în lacul din preajma oraşului.
- De determinat tipul epidemiei de holeră cu argumentarea răspunsului.
- De întocmit planul măsurilor îndreptate spre localizarea şi lichidarea
epidemiei de holeră.

Este o epidemie de tip El-Tor, din cauza că acest vibrion a fost depistat la bolnavul internat. În
acest tip de epidemie predomină formele ușoare și asimptomatice

În perioada epidemică (de la primul caz confirmat până la a 10-a zi de la înregistrarea,

izolarea sau decesul ultimului caz confirmat de boală) o măsură de prim-plan este depistarea
precoce a bolnavilor (vibriopurtătorilor) şi internarea lor obligatorie şi fără întârziere. Măsurile
excepţionale de izolare prin cordon a focarului şi de supraveghere a persoanelor ce vor pleca
din teritoriul focarului s-au dovedit a fi de prisos. Pe cale practică a fost demonstrată utilitatea
înlocuirii 46 carantinei cu măsuri restrictive. Este justificată internarea provizorie a persoanelor
care suferă de disfuncţie sau boli cronice ale tractului gastroduodenal, precum şi a persoanelor
suspecte de holeră, depistate activ la diverse etape de asistenţă medicală sau cu ajutorul
activului sanitar. În focarul de holeră toate aceste persoane vor fi monitorizate și vor fi efectuate
trei examinări bacteriologice ale maselor fecale.
Izolarea contacţilor este justificată în privinţa unui cerc îngust de persoane, aflate în
anturajul nemijlocit al bolnavului (vibriopurtătorului) şi în condiţii egale prin riscul de
contaminare. Acestei grupe de contacţi le este indicată prescripţia tetraciclinei timp de trei zile.
Chimioprofilaxia în masă în raioanele afectate provoacă obiecţii motivate, din cauza formării
disbacteriozei şi rezistenţei vibrionilor, cu un efect de sanaţie de scurtă durată. De asemenea,
ea complică diagnosticarea precoce, schimbând clinica simptomatică.
Depistarea purtătorilor de vibrioni se efectuează prin examinarea bacteriologică a
contacţilor prin trei investigaţii ale maselor fecale.
Profilaxia specifică are un rol secundar în complexul de măsuri antiholerice, deoarece nu
previne formarea portajului şi nu poate preveni răspândirea holerei.

Problema Nr. 9. Un grup de lucrători de construcție în număr de 50 persoane

pleacă la lucru într-o regiune cu focare naturale de febră galbenă. 20 de personae
pleacă în acest raion a doua oară după o întrerupere de 2 ani.
De determinat măsurile de profilaxie.
În conformitate cu Regulamentul sanitar internaţional, perioada maximă de incubaţie
pentru febra galbena este stabilită de 6 zile. În cazul în care pe un mijloc de transport,
 sosit în punctul final sau în timpul deplasării lui, este identificat un pacient (suspect) cu
febră galbenă, ultimul este internat în staţionarul de boli infecţioase (în timpul deplasării
navei - întro cabină separată). Orice mijloc de transport care soseşte dintro zonă
nefavorabilă pentru febra galbenă trebuie să deţină informaşie despre realizarea
dezinsecţiei introdusă în declaraţia sanitară maritimă ori declaraţia sanitară a unităţii de
transport aerian. În cazul sosirii unei navei aeriene dintro ţară nefavorabilă la febra
galbenă şi informării administraţiei companiei de transport aerian, de către comandantul
navei, despre prezenţa pe navă a ţânţarilor, nava va fi supusă dezinsecţiei.

Cetăţenilor, ce preconizează să călătorească întro ţară nefavorabilă către febră

galbenă, se recomandă efectuarea vaccinării preventive în instituţiile medicale abilitate
ori cabinete medicale de vaccinare acreditate de către Ministerul Sănătăţii.
Orice persoană vaccinată obţine un certificat internaţional referitor la vaccinare sau
revaccinare împotriva febrei galbene. Lipsa certificatului despre vaccinarea şi
revaccinarea împotriva febrei galbene nu este o interdicţie pentru a părăsi teritoriul
Republicii Moldova, dar persoanele trebuie să fie avertizate de către instituţiile
Serviciului de Stat de Supraveghere a Sănătăţii Publice despre riscul de contractare
a febrei galbene şi posibila reţinere în aeroportul (portul) de sosire. În registrul de
evidenţă a persoanelor care călătoresc în ţări nefavorabile pentru febra galbenă, se
face o înregistrare despre refuzul vaccinării şi avertismentul călătorului, confirmat
prin semnătura cetăţeanului.

Tema 8. Protecția sanitară a teritoriului de importul

și răspândirea maladiilor infecțioase
Problema Nr. 1. La aeroportul internaţional Chişinău, în procesul de control
al paşapoartelor a fost identificat un cetăţean străin sosit dintr-o ţară cu situaţie
epidemiogenă nefavorabilă la febra galbenă.

Ce acţiuni sunt necesare de efectuat?

-   Raportare la Autoritățile Locale de Sănătate Publică. Cazurile raportate sunt evaluate la

nivel național, în vederea notificării la OMS.

-   Izolare: se respectă precauțiile referitoare la sânge și fluidele organismului. Evaluarea

cetățeanului la prezența agentului patogen.

Dezinsecție concurentă în caz constatării infectației a locuințelor pacienților și a

vecinătăților.

Problema Nr. 2. Medicul de familie a fost invitat pentru a consulta la

domiciliu un pacient în vârstă de 32 ani. Bolnavul prezintă acuze caracteristice
bolii diareice acute. În cadrul colectării anamnezei epidemiologice, s-a stabilit că în
ajun bolnavul s-a întors dintr-o deplasare de serviciu dintro ţară din Africa
Centrală, unde a muncit pe parcursul ultimilor trei luni în cadrul unui grup de
muncitori. În Republica Moldova tot grupul s-a întors cu avionul, cu escală la
Istambul.
Poate medicul de familie să suspecteze holera?
În caz că medicul de familie suspectează holera, ce acţiuni este obligat
de a întreprinde?

Holera este o boala infectioasa bacteriană (antroponoza) foarte grava, cauzata de Vibrio
cholerae.

Sursa de agent patogen o constituie bolnavii cu forme aparente sau inaparente, precum şi
purtătorii convalescenţi sau sănătoşi de vibrioni, cu durata de la câteva zile până la o lună. 

Perioada de incubaţie în boala holerei durează între 1 şi 6 zile, frecvent 1-2 zile.

Mecanismul de transmitere al vibrionului holeric este fecal-oral. Factorii de transmitere:

masele vomitive, materiile fecale, apa (inclusiv de mare, râu, lac, baie, băuturi răcoritoare),
produsele alimentare (în primul rând legumele, peştele şi alţi hidrobionţi), mâinile și obiectele 
contaminate, muştele.

Manifestările procesului epidemic.

Omul contaminează vibrionul holeric în timpul îngrijirii bolnavului, convalescentului sau

purtătorului de vibrioni, în timpul scăldatului, sau al folosirii apei pentru băut din mare, râuri,
canale, lacuri, iazuri, folosirii în alimentaţie a legumelor.

Receptivitatea este generală, fără deosebiri de vârstă, sex sau rasă.

În perioada preepidemică (până la înregistrarea primului caz confirmat de holeră). În această

perioadă se aplică măsuri generale, nespecifice de prevenire a bolilor:

• supravegherea sanitară a alimentaţiei cu apă potabilă;

• supravegherea sanitară a apelor reziduale orăşeneşti şi rurale, a apelor de irigare şi a apelor de

îmbăiere, precum şi a apelor de suprafaţă (râuri, lacuri, canale etc.);

• supravegherea sanitară a modului de colectare, transportare şi neutralizare a reziduurilor solide;

• controlul salubrităţii gărilor, autogărilor, pieţelor, locurilor aglomerate;

• supravegherea sanitară a unităţilor de preparare şi comercializare a alimentelor.

În perioada epidemică (de la 1 caz confirmat până la a 10-a zi de la înregistrarea, izolarea sau
decesul ultimului caz confirmat de boală)o măsură de prim-plan este depistarea precoce a
bolnavilor (vibriopurtătorilor) şi internarea lor obligatorie şi fără întârziere.

Depistarea purtătorilor de vibrioni se efectuează prin examinarea bacteriologică a contacţilor prin

trei investigaţii ale maselor fecale.

Profilaxia specifică are un rol secundar în complexul de măsuri antiholerice, deoarece nu previne
formarea portajului şi nu poate preveni răspândirea holerei.
Problema Nr. 3.

La un funcţionar, al unei instituții de stat, a fos suspectat diagnosticul de holeră. Persoana în

cauză este pentru prima zi la serviciu, după concediul ordinar. În cadrul investigaţiei
epidemiologice s-a stabilit că pacientul s- a întors recent dintro ţară exotică, unde şi-a petrecut
concediul.

 De selectat măsurile antiepidemice, necesare de a fi întreprinse, la nivel de Asistenţă Medicală

Primară şi Serviciului de Stat de Supraveghere a Sănătăţii Publice.

În primul rind la punctul de trecere a frontierei toţi pasagerii, trebuiau se fie supusi investigaţiei
sanitaro-epidemiologice de către specialiştii punctelor sanitare.

La nivel de Asistenţă Medicală Primară se efectueaza urmatoarele măsuri antiepidemice:

- raportarea cazului la CSP în timp de 24 ore

- izolarea temporară a bolnavului la locul depistării şi efectuarea măsurilor primare de restricţie;

-efectuarea anchetei epidemiologice;

-depistarea contacților prin efectuarea examenului bacteriologic prin 3 investigatii ale maselor
fecale;

- depistarea şi izolarea persoanelor ce au contactat cu bolnavul cu administrarea de Tetraciclina

timp de 3 zile;

- efectuarea dezinfecţiei curente.

Problema Nr. 4. La punctul medical s-a adresat o femeie cu vârsta de 52 ani

după o mușcătură cauzată de câine. S-a constatat că femeia fiind în vizită la vecini,

din neatenție a fost mușcată în gambă de câinele vecinului care se afla la legătură.

Mușcătura a fost singulară iar plaga superficială. Câinele nu avea semne de boală

și comportamentul lui după incident nu s-a schimbat.

 De indicat măsurile necesare de a fi întreprinse.

 îndată după accident (mușcătură, zgârietură, contaminare a plăgii sau mucoaselor cu saliva
animalului bolnav) prin tratamentul local, nespecific, care include spălarea cu apă și săpun sau
detergent, clătirea abundentă a rănii cu apă, dezinfecția plăgii cu alcool etilic 70%, cu soluție apoasă de
iod, substanțe oxidante (apă oxigenată, permanganat de potasiu);
  adresarea de urgență la medicul de familie sau la punctul medical aflat în proximitate.

 De determinat schema de vaccinare antirabică.

vaccin: 1ml în ziua întâi, 3, 7, 14, 30, 90;

Problema Nr. 4. În cadrul inspecţiei medicale şi sanitare a unei nave de marfă,

sosită dintr-oţară asiatică s-a simţit un miros neplăcut pătrunzător. Marinarii de pe

vas au declarat că acest miros a apărut acum 2-3 zile, când au apărut mai mulţi

şobolani, chiar au fost găsiţi şi şobolani pieriţi.

 Situaţia creată poate fi un risc pentru importul pestei în ţară?

Da!

 Dacă da, ce măsuri sunt necesare de efectuat?

În acest scop se efectuează depistarea activă a bolnavilor sau persoanelor suspecte de pestă și
excluderea posibilității de pătrundere a rozătoarelor. O importanță deosebită în aceste măsuri se
atribuie persoanelor și transportului sosit din zonele enzootice. În aceste condiții, pasagerii sunt supuși
carantinei timp de 6 zile înainte de plecarea dintr-o zonă cu pestă pulmonară și 6 zile după sosire. Aceste
măsuri sunt asigurate atât de serviciile speciale în punctele de control sanitar instituite la trecerea
frontierei, cât și de întregul sistem medico-sanitar, în special cel de medicină primară.

Decontaminarea cadavrelor celor decedați de pestă se efectuează prin cremațiune sau

înmormântare la o adâncime de 1,5-2 m și presărarea cu clorură de var.

Ancheta focarului include în primul rând depistarea persoanelor care au fost în contact cu
bolnavul de pestă, cadavrele sau obiectele contaminate, sau care s-au aflat în aceleași condiții de risc.
Toate aceste persoane sunt supuse izolării și supravegherii medicale, inclusiv cu măsurarea temperaturii
obligatorie a corpului de 2 ori pe zi. În caz de pestă pulmonară persoanele care au intrat în contact sunt
supuse izolării individuale. Izolarea se suspendează după 6 zile din momentul spitalizării bolnavului, în
condiții de temperatură normală a corpului. Persoanele care au fost în contact sunt supuse profilaxiei de
urgență. Per os: ciprofloxacină, ofloxacină, doxiciclină, rimfampicină + ciprofloxacină, rimfampicină +
ofloxacină, rifampicină + perfloxacină; i/m: gentamicină. Durata cursului de obicei este de 5 zile. În urma
apariției semnelor de boală la persoanele care au intrat în contact, dozele profilactice sunt înlocuite cu
cele curative.

Problema Nr. 5. Centrul de Medicină Preventivă al Serviciului Medical al

căilor ferate din oraşul X, la orele 9 00 a primit informaţia despre faptul că în trenul
de pasageri nr.6, vagonul nr.2 a fost depistat un bolnav grav. Din anamneză a fost
stabilit că se întoarce dintr-o ţară nefavorabilă la holeră.
De elaborat planul măsurilor antiepidemice necesare de a fi întreprinse
la sosirea trenului în gară.

administraţia mijlocului de transport este obligată să informeze autorităţile sanitare din cel mai
apropiat centru gara despre situaţia epidemiologică de pe navă şi
să ceară asistenţă medicală, inclusiv antiepidemică.
Pacientul trebuie să fie izolat şi început tratamentul patogenetic. Până la administrarea
tratamentului etiotrop medicul navei colectează probele maselor vomitive şi fecale de la pacient
pentru examenul bacteriologic care se vor păstra, în vase ce conţine soluţie de clorură de sodiu
2% şi închise ermetic, până se va ajunge în portul de debarcare.
Pentru persoanele care intră în contact cu pacienţii de holeră, se stabileşte supravegherea
epidemiologică în scop de detectare activă a semnelor de boală. În caz de infectare evidentă,
persoanele respective vor fi supuse profilaxiei de urgenţă cu antibiotice.
La sosirea, în punctul de destinaţie gară, a unui mijloc de
transport pe care a fost identificat (suspect) un pacient cu holeră este necesar a fi
efectuate următoarele măsuri antiepidemice:
-pentru mijlocul de transport va fi prevăzut un loc special (parcare
specială, ramură oarbă a căii ferate, etc.);
-spitalizarea obligatorie a pacientului cu respectarea cerinţelor regimului antiepidemic;
-izolarea pacientului (ţinânduse cont de indicaţiile epidemiologice);
-supravegherea medicală a pasagerilor şi membrilor echipajului pentru o perioadă care nu
depăşeşte perioada de incubaţie;
-examenul bacteriologic şi tratamentul preventiv al persoanelor eventual infectate (pasageri,
membri ai echipajului, etc.);
-dezinfectarea mijlocului de transport, inclusiv instalaţiile pentru prelucrarea şi stocarea
produselor alimentare, deşeurilor, reziduurilor de alimente,
-eliminărilor de la pacient şi articolele de îngrijire a lui, apele uzate şi dejecţiilor.

În timpul deplasării şi la sosirea în port, până la decontaminare este interzisă

aruncarea peste bord a articolelor de îngrijire a pacientului, apele uzate, deşeurile,
resturile de alimente, indiferent de zona de navigaţie. Decontaminării în perioada
de deplasare a mijlocului de transport sunt supuse, de asemenea, apa şi
echipamentele pentru prelucrarea şi depozitarea produselor alimentare.
Cetăţenii străini sosiţi cu un mijloc de transport, unde a fost identificat un caz
de holera, vor fi supuşi investigaţiilor de laborator, doar în cazul prezenţei diareiei
şi vomei. Nu se permie să se preleveze materiale biologice direct din rect.
Produse alimentare, în calitate de mărfuri transportate de mijlocul de
transport, unde în timpul deplasării a fost identificat un caz de holeră, în caz de
indicaţii epidemiologice pot fi supuse unui examen bacteriologic în portul de
destinaţie. După realizarea măsurilor menţionate mai sus, mijlocul de transport
poate fi utilizat conform destinaţiei.

Problema Nr. 6. La data de 19 iulie, orele 10 00 , la punctul medical de la o

uzină s-a adresat un muncitor, în vârstă de 26 ani, cu acuze la slăbiciuni, dureri în

regiunea stomacului, diaree repetată, fără mucus şi sânge. Pacientul a declarat că s-

a îmbolnăvit acasă în aceiaşi zi, la orele 5 00 dimineaţa. La punctul medical

simptomele menţionate s-au agravat şi s-a mai suplimentat voma.

Din anamneză epidemiologică s-a constatat că la data de 17 iulie a fost în

afara oraşului, unde a făcut baie într-un râuleţ, în care conform datelor Centrului de

Sănătate Publică teritorial au fost depistați vibrioni neaglutinabili.

Informaţie suplimentară. Bolnavul locuieşte în gazdă la un bloc cu cinci etaje,

4 scări) într-un apartament cu încă o familie. Familia pacientului este compusă din

3 persoane (soţia lucrează la cantină, copilul frecventează grădiniţa). În a doua

familie - 2 persoane (soţul lucrează la Piaţa Centrală, soţia la oficiul poştal).

La uzina unde lucrează pacientul activează 250 muncitori, inclusiv la sectorul

unde activează bolnavul - 65 persoane. Blocul de producere este o construcţie cu

două nivele, la fiecare etaj est amplasat wiceu. Bolnavul s-a folosit numai de unul

dintre ele.

 De întocmit planul investigaţiei epidemiologice şi planul de măsuri

pentru localizarea şi lichidarea focarului.

Planul investigatiei epidemiologice

11. De depistat primul caz de Holera
12. De gasit sursa de unde a contaminat cu acesta infectie pacientu
13. De depistat care este lotu de persoane cu care a avut contact pacientu
 14. Care este perioada de cind a contactat cu sursa de infectie
15. Intocmirea unor masuri de preventia raspindirii infectiilor
16. Educarea populatiei cu privire la masurile epidemiologice in prevenirea
transmiterii si raspindirii V.Holera
17. Investigarea populatiei din regiunea data
18. Supravegherea populatiei
19. Masuri de dezinfectie a terioriului
20.Dezinfectia si neutralizarea V.Holera

Masuri pentru lichidarea focarului

- In primul rind lucratorii Medicali trebu sa confirme diagnosticul de infectie cu
V.Holera (concretizarea diagnosticului de către specialiştii din instituţiile Teritoriale)
- izolarea temporară a bolnavului la locul depistării şi efectuarea
măsurilor primare de restricţie;
- amenajarea staţionarelor medicale speciale şi spitalizarea în ele a
bolnavilor depistaţi;
- depistarea şi izolarea persoanelor ce au contactat cu bolnavul;
- spitalizarea provizorie a tuturor bolnavilor cu clinică ce nu exclude holera
- Efectuarea dezinfecţiei curente.

În cazul stabilirii diagnosticului preventiv şi efectuării măsurilor

antiepidemice primare e necesar a respecta următoarele termene ale perioadei
deincubaţie, prevăzute de regulile medico-sanitare internaţionale: holeră - 5 zile,

 În caz de identificare a simptomelor de holera (diaree, vomă) la o

persoană ori a membrilor , a colegilor de lucru, ieşit dintro zonă afectată
de holeră, administraţia este obligată să informeze autorităţile sanitare
din cel mai apropiat centru despre situaţia epidemiologică şi să ceară
asistenţă medicală, inclusiv antiepidemică.

 Stiind ca sotia cea dea 2 familie lucreaza la piata centrala cea ce este
foarte alarmant (creste riscul de transmitere a V.Holerei prin intermediul
produselor alimentare) Produse alimentare, în calitate de mărfuri de
vinzare , unde vinzatoarea a contactat cu o persoana ce a fost identificat
cu holeră, în caz de indicaţii epidemiologice pot fi supuse unui examen
bacteriologic în piata .  După realizarea măsurilor menţionate mai sus, si
testul negativ la v.holera marfurile pot fi vindute in continuare .

 Totii lucratorii oficiului postal vor fi supusi unui cintrrol riguros , ca

pastrarea regulilor de igiena fata de cetatateni .
Problema Nr. 7. Sunteţi angajat în calitate de medic epidemiolog la Centrul
Național de Sănătate Publică, care reprezintă de asemenea Punctul Focal Național
pentru Regulamentul Sanitar Internațional (RSI) din ţară. Responsabilitățile includ
supravegherea maladiilor și efectuarea evaluărilor rapide ale riscurilor asociate cu
evenimentele acute de sănătate publică în cadrul RSI (2005). În legătură cu
inundaţiile din vara curentă a crescut incidenţa prin boli diareice acute, în acelaşi
timp în ţările învecinate se înregistrează cazuri solitare de holeră.
- De enumerat acţiunile profesionale.

● supravegherea sanitară a alimentaţiei cu apă potabilă, sigură din punct de vedere

bacteriologic, prin aplicarea normelor de protecţie sanitară a surselor şi instalaţiilor de
apă, prin controlul respectării condiţiilor de potabilitate a apei în instalaţiile de apă,
inclusiv în cele locale;
● supravegherea sanitară a apelor reziduale orăşeneşti şi rurale, a apelor de irigare şi a
apelor de îmbăiere, precum şi a apelor de suprafaţă (râuri, lacuri, canale etc.);
● supravegherea sanitară a modului de colectare, transportare şi neutralizare a
reziduurilor solide;
● controlul salubrităţii gărilor, autogărilor, pieţelor, locurilor aglomerate, toaletelor publice,
mijloacelor de transport în comun, şantierelor, zonelor 45 turistice, precum şi a
colectivităţilor temporare (tabere, brigăzi agricole etc.);
● supravegherea sanitară a sectorului alimentar (unităţilor de preparare şi comercializare a
alimentelor).

Este foarte important ca însăși populaţia să fie bine informată despre modul de
transmitere şi prevenire a holerei, semnele clinice şi necesitatea adresării la medic odată cu
apariţia acestora, precum şi asigurarea populației cu săpun, detergenți, oţet, dezinfectante.

Problema Nr. 8. La data de 30 iulie la spitalul din oraşul X a fost adus un

bolnav în vârstă de 42 ani, cu acuze la slăbiciuni, vomă, diaree. A fost suspectată
holera confirmată mai apoi prin investigații de laborator. Anamneza
epidemiologică a constatat că persoana în cauză s-a întors cu 3 zile în urmă din
India.
De determinat greșelile comise în prevenirea importului și răspândirii

holerei în țară.
De determinat măsurile ce necesitau de a fi întreprinse în cazul dat.

Organizarea supravegherii epidemiologice a diareilor printr-un program continuu de

supraveghere şi control la nivel naţional.

În această perioadă se aplică măsuri generale, nespecifice de prevenire a bolilor, cu poartă de

intrare digestivă prin:
● supravegherea sanitară a alimentaţiei cu apă potabilă, sigură din punct de
vedere bacteriologic, prin aplicarea normelor de protecţie sanitară a surselor şi
instalaţiilor de apă, prin controlul respectării condiţiilor de potabilitate a apei în
instalaţiile de apă, inclusiv în cele locale;
● supravegherea sanitară a apelor reziduale orăşeneşti şi rurale, a apelor de
irigare şi a apelor de îmbăiere, precum şi a apelor de suprafaţă (râuri, lacuri,
canale etc.);
 ● supravegherea sanitară a modului de colectare, transportare şi neutralizare a
reziduurilor solide;
● controlul salubrităţii gărilor, autogărilor, pieţelor, locurilor aglomerate, toaletelor
publice, mijloacelor de transport în comun, şantierelor, zonelor 45 turistice,
precum şi a colectivităţilor temporare (tabere, brigăzi agricole etc.);
● supravegherea sanitară a sectorului alimentar (unităţilor de preparare şi
comercializare a alimentelor).

De la primul caz confirmat până la a 10-a zi de la înregistrarea, izolarea sau decesul ultimului
caz confirmat de boală) o măsură de prim-plan este depistarea precoce a bolnavilor
(vibriopurtătorilor) şi internarea lor obligatorie şi fără întârziere.
Izolarea contacţilor este justificată în privinţa unui cerc îngust de persoane, aflate în anturajul
nemijlocit al bolnavului şi în condiţii egale prin riscul de contaminare. Acestei grupe de contacţi
le este indicată prescripţia tetraciclinei timp de trei zile.

Problema Nr. 9. La data de 26 iulie din apa rezervuarului situat în apropierea

localităţii X a fost eliminat vibrionul holeric tip Ogawa. Rezervuarul şi zona din
preajma lui este folosită şi în scop de odihnă. Pe plaja amenajată este amplasată
o cafenea şi mai multe gherete unde se comercializează produse alimentare şi
băuturi.
În apropiere de zona de odihnă este situată o localitate de tip rural cu un număr
de peste o mie oameni. Populaţia foloseşte apa potabilă selectiv, arteziană din
apeduct şi fântâni de mină. O parte a locuitorilor satului sunt asiguraţi cu
canalizare, la care nu funcţionează sistemul de curăţare a apelor reziduale. Apele
reziduale se scurg într-un pârâu ce trece prin localitate.
Conform datelor de la punctul medical din sat, în luna iulie s-au înregistrat patru
cazuri de BDA.
De elaborat un plan complex de măsuri antiepidemice în legătură cu depistarea
din apa rezervuarului a agentului patogen al holerei.
1.Informarea OMS în decurs de 24 h.
2.Întocmirea măsurilor restrictive (interzicerea folosirii rezervurarului cu scop de odihnă,interzicerea
comercializării produselor alimentare și băuturilor).
3.Spitalizarea și izolarea persoanelor bolnave ,precum si a persoanelor suspecte.
4. Depistarea purtătorilor de vibrioni prin examinarea bacteriologica a contactaților prin trei investigații
ale maselor fecale
5. Dezinfectarea zonei de odihnă precum si a tuturor spațiilor comerciale.
Transmiterea:

● Din focarele naturale virusul Ebola este introdus în populația umană în urma contactului
direct cu sângele, secrețiile, organele sau fluidele biologice ale animalelor infectate
(cimpanzei, gorile, lilieci, antilope de pădure etc.). Este descrisă calea alimentară de
transmitere prin produse animaliere neprelucrate.
● Transmiterea interumană are loc preponderent parenteral, de asemenea, prin contactul
direct cu sângele, secrețiile, organele sau lichidele biologice ale persoanelor infectate,
prin manipulațiile pe bolnavi, autopsia persoanelor decedate de Ebola sau prin contact
indirect prin intermediul obiectelor contaminate cu lichidele bolnavului, în special prin
ace și seringi. Mai frecvent transmiterea virusului de la om la om are loc în instituții
medico-sanitare și în familii. Un element important epidemiogen ține de ritualurile
funerare tradiționale.
● Transmiterea pe cale aerogenă și pe cale sexuală nu este confirmată, însă este posibilă.

Masuri Antiepidemice:

● În perioada epidemică în teritoriile endemice este importantă depistarea precoce și

izolarea (spitalizarea) bolnavilor.
● Măsurile de neadmitere a importului infecției în teritoriul țărilor neendemice includ
depistarea activă a persoanelor infectate în punctele de trecere a hotarului, prin
identificarea persoanelor cu suspecție de febrele hemoragice și izolarea lor.
● În urma depistării bolnavului se face chemarea medicului specialist. Consultarea
bolnavilor de către medicul specialist este obligatorie și este realizată la locul depistării
sau îndată după spitalizare.
● Recoltarea materialului pentru investigații de laborator este realizată de lucrătorul
medical instruit, sub îndrumarea medicului epidemiolog-specialist.
● În caz de suspectarea diagnosticului de febră hemoragică contagioasă pentru
investigații se recoltează sânge din venă (10 ml în două eprubete a câte 5 ml),
mucozități din faringe cu tampon steril, spută, urină – 100 ml prin cateter steril într-un
flacon steril, eliminări din elemente patologice pe piele cu ajutorul scarificatorului steril.
● Materialul recoltat este imediat îndreptat pentru a fi analizat în laboratorul specializat,
prevăzut în planul complex de măsuri antiepidemice, sau este păstrat cu respectarea
cerințelor de securitate până la sosirea specialistului, de regulă, în termocontainer
sigelat.
● În caz de deces al bolnavului cu febră hemoragică contagioasă autopsia cadavrului și
recoltarea materialului pentru investigație de laborator nu se efectuează în legătură cu
riscul sporit de contractare a infecției.
 ● La constatarea diagnosticului în primul rând se iau în considerație datele anamnezei
epidemiologice: sosirea bolnavului din țările cu risc mare de infecții hemoragice
contagioase (cu scontarea perioadei maxime de incubație 21 de zile); contacul
bolnavului depistat cu un bolnav analogic în timpul călătoriei, la locul de trai sau de
activitate; aflarea într-un mijloc de transport sosit din teritoriile (țările) endemice; aflarea
sau domicilierea în locurile endemice, vizitarea focarelor naturale sau contractul cu
animale sălbatice (în special maimuțe) în focarele naturale sau în condiții de laborator.

● Raportarea cazului atât la Ministerul Sănătății, cât și la Seviciul de Supraveghere de Stat

a Sănătății Publice se efectuează timp de până la 2 ore din momentul depistării
bolnavului.
● După depistarea bolnavului sau suspectarea febrei hemoragice contagioase se
efectuează izolarea temporară și evacuarea ulterioară în staționarul de boli infecțioase
cu respectarea strictă a regulilor de lucru cu infecțiile deosebit de periculoase. Bolnavii
sau persoanele suspecte de febră hemoragică sunt izolați în boxe cu presiune diminuată
a aerului, cu ventilare internă, în caz contrar deconectarea ventilației. După însănătoșire,
externarea se face nu mai devreme de 21 de zile de la debutul bolii și după 3 investigații
virusologice cu rezultat negativ.
● Pentru dezinfecția terminală sau curentă în cazul infecțiilor hemoragice contagioase se
recomandă utilizarea cloraminei B, soluție 3% – 120 min., hipoclorid de calciu 1,5% –
120 min., apă oxigenată 3% – 180 min. sau 6% – 60 min.; lizol 8% – 90 min.
● Persoanele care au contactat cu bolnavul sau cu o persoană suspectată de febră
hemoragică contagioasă, inclusiv personalul medical, sunt supuse izolării cu
supraveghere clinică pe un termin de 21 de zile. Investigarea de laborator a contacților
se efectuează pentru a depista formele nemanifecte de boală.
● Personalul care îngrijește de bolnavii cu febră hemoragică contagioasă este obligat să
poarte echipament de protecție (costum antipestă de tip 1).
● Profilaxia de urgență în cazul contactului cu persoana infectată include prelucrarea
mucoaselor gurii și nasului cu soluție 0,05% de permanganat de caliu, spălarea ochilor
cu soluție de acid boric 1%. Gura și gâtul vor fi prelucrate suplimentar cu alcool etilic
70% sau cu soluție de permanganat de caliu 0,05%, soluție de acid boric 1%.
● În caz de suspecție de îmbolnavire prin febra hemoragică se recomandă administrarea
preparatului antiviral virazol (ribamidin) câte 0,2g de 4 ori pe zi, timp de 10 zile.

Problema Nr. 11. Medicul de la punctul de carantină al aeroportului

internaţional din oraşul X, în cadrul examinării avionului sosit dintr-o ţară
africană, a presupus la unul din pasageri febră hemoragică.
 - De elaborat planul de măsuri în scopul prevenirii importului febrei
galbene în țară.

● Raportare la Autoritățile Locale de Sănătate Publică. Cazurile raportate sunt evaluate la

nivel național, în vederea notificării la OMS.
● Izolare: se respectă precauțiile referitoare la sânge și fluidele organismului. Timp de cel
puțin 5 zile de la debut se împiedică accesul țânțarilor în izolator (polog impregnat cu
insecticide). Dezinsectizare zilnică.
● Dezinsecție concurentă a locuințelor pacienților și a vecinătăților.
● Imunizarea contacților familiali și de vecinătate, dacă nu au mai fost imunizați.
● Ancheta epidemiologică. Investigarea contacților și a sursei, a vizitelor pacientului în
cele 3-6 zile precedente debutului, în zona endemicăepidemică sau în zone cu păduri.
● Investigarea prezenței țânțarilor în zona de reședință, la locul de muncă.
● Investigarea bolilor febrile blânde și a deceselor neexplicate medical.
● Nu se practică carantinarea.
● Nu există tratament specific.
● Problema Nr. 12. La punctul de trecere al frontierei din localitatea X,
● amplasat pe traseul auto, într-un autobuz sosit dintr-o ţară nefavorabilă la holeră,
● medicul a depistat un bolnav suspect la holeră.
●  De întocmit un plan de măsuri îndreptate la localizarea şi lichidarea
● focarului.
● Sursa de agent patogen o constituie bolnavii cu forme aparente sau inaparente, precum şi
purtătorii convalescenţi sau sănătoşi de vibrioni, cu durata de la câteva zile până la o
lună.Deosebit de rar se observă vibrioportaj îndelungat.
● Masuri antiepidemice:
● Depistarea precoce a bolnavilor (vibriopurtătorilor) şi internarea lor obligatorie şi fără
întârziere. Măsurile excepţionale de izolare prin cordon a focarului şi de supravegherea
persoanelor ce vor pleca din teritoriul focarului s-au dovedit a fi de prisos. Pe cale practică a
fost demonstrată utilitatea înlocuirii carantinei cu măsuri restrictive. Este justificată
internarea provizorie a persoanelor care suferă de disfuncţie sau boli cronice ale tractului
gastroduodenal, precum şi a persoanelor suspecte de holeră, depistate activ la diverse etape
de asistenţă medicală sau cu ajutorul activului sanitar. În focarul de holeră toate aceste
persoane vor fi monitorizate și vor fi efectuate trei examinări bacteriologice ale maselor
fecale.
 Tema 8. Zooantroponozele
Problema Nr. 1. În gospodăria persoanei A. s-a îmbolnăvit un vițel. Deoarece
sosirea medicului veterinar întârzia, iar starea animalului se înrăutățea stăpânul a
sacrificat vițelul. La înjunghierea animalului și tranșarea cărnii au participat fiul
stăpânului și vecinul. Medicul veterinar sosit la locul întâmplării după înjunghierea
vițelului a stabilit diagnosticul „antrax”.
 De elaborat planul măsurilor de localizare și lichidare a focarului.
Agentul patogenal bolii esteBacillus anthracis. Ca surse de agent patogen în antrax servesc animalele
domestice erbivore: vitele mari și mici cornute, cabalinele și suinele.
Transmitereaagentului patogen la om poate avea loc prin contact direct cu animalele bolnave în timpul
îngrijirii, acordării asistenței veterinare, în special în timpul sacrificării, tranșării etc., dar și indirect, ca urmare
a manipulării și consumării produselor provenite de la animalele bolnave. Ca factori de transmitere pot servi
sângele, carnea, pielicelele, lâna, oasele etc. Totodată, contaminarea poate avea loc prin contactul cu cadavrele
animalelor, confecționarea și folosirea îmbrăcămintei din produse animaliere (cojoacele, gulere sau căciuli din
blană de oaie), inhalarea aerozolilor care conțin spori, prin contact cu solul contaminat cu spori de B.anthracis,
precum și prin înțepături de insecte hematofage.
Măsuri profilactice:
O măsură importantă ține de interzicerea sacrificării vitelorîn gospodării particulare. În acest scop este
necesară amenajarea abatoarelor în fiecare localitate, fapt care ar îmbunătăți, totodată,condițiile de igienă a
prelucrării cărnii. Vita tăiată forțat, fără examinare veterinară prealabilă, este considerată bolnavă, și nu se
permite comercializarea cărnii.
Antraxul este inclus în lista bolilor infecțioase prioritare pentru supravegherea epidemiologică ținând cont
de particularitățile epidemiologice, impactul socioeconomic, riscul utilizării B. anthracis în acte de
bioterorism. Din aceste considerente, notificarea cazului confirmat sau cu suspecție de antrax se face în mod de
urgență, similar regulilor de notificare a unei erupții epidemice. Informația se transmite la toate nivelurile
sistemului de supraveghere, inclusiv la CSP teritorial, CNSP, Ministerul Sănătății, serviciul veterinar, prin
completarea fișei de notificare urgentă (forma 058 e), care se transmite prin sistemul electronic de
supraveghere, telefon și/sau fax.
Ancheta epidemiologică a focarului este efectuată de către epidemiolog în conlucrare cu specialiștii din
serviciul veterinar.
În cadrul anchetei este important de a stabili sursa de agent patogen, localizarea teritorială și limitele
focarului, persoanele expuse riscului de contractare a infecției, locul și modalitatea de nimicire a cadavrului
(îngropare, ardere, transformare în făină proteică animală), cu deschiderea sau fără deschiderea lui.
 Bolnavul cu antrax, indiferent de forma de manifestare sau cu suspecție de îmbolnăvire prin antrax, este
supus spitalizării obligatorii și în mod de urgență în staționarul de boli înfecțioase, iar în lipsa lor – în saloane
separate de profil terapeutic.
În focar este efectuată dezinfecția terminală, cu scontarea particularităților agentului cauzal. În încăperi
dezinfecția este efectuată cu soluție de clorură de var limpezită de 20%.
În profilaxia de urgență este utilizată gamaglobulina specifică antiantrax. Cu scop profilactic globulina este
administrată persoanelor care îngrijesc de animalele bolnave de antrax, tuturor persoanelor care au avut contact
cu produsele sau cadavrele animalelor bolnave sau care au utilizat carnea animalelor bolnave în alimentație,
sau persoanelor care au contactat cu bolnavul. Se recomandă ca globulina să fie administrată cât mai devreme
după contact cu materialul contaminat, în doză de 20-25ml persoanelor adulte, 12 ml adolescenților și 5-8ml
copiilor (conform vârstei).
În lipsa globulinei specifice, profilaxia de urgență poate fi efectuată prin administrarea antibioticelor
(fenoximetilpenicilină – 1mg; tetraciclină – 0,5mg; ampicilină – 1g) de 3 ori în zi, timp de 10 zile. În condițiile
expunerii riscului de contaminare prin inhalarea sporilor, durata tratamentului profilactic este de câteva
săptămâni.
Persoanele supuse riscului vor fi supravegheate clinic timp de 10 zile, cu examinarea zilnică (dimineața și
seara) a tegumentelor, ganglionilor limfatici periferici și controlul temperaturii corpului.

Problema Nr. 1. În gospodăria persoanei A. s-a îmbolnăvit un vițel. Deoarece

sosirea medicului veterinar întârzia, iar starea animalului se înrăutățea stăpânul a
sacrificat vițelul. La înjunghierea animalului și tranșarea cărnii au participat fiul
stăpânului și vecinul. Medicul veterinar sosit la locul întâmplării după înjunghierea
vițelului a stabilit diagnosticul „antrax”.
De elaborat planul măsurilor de localizare și lichidare a focarului.

1. Spitalizarea obligatorie persoanelor care au participat în sacrificarea vițelului.

2. Înștiințarea Serviciului de Sănătate Publică, inclusiv  CSP teritorial, CNSP, Ministerul
Sănătății, serviciul veterinar, prin completarea fișei de notificare urgentă (forma 058 e),
care se transmite prin sistemul electronic de supraveghere, telefon și/sau fax.   
3. Completarea anchetei epidemiologice cu stabilirea sursei de agent patogen.
4. În focar este efectuată dezinfecția terminală, cu scontarea particularităților agentului
cauzal. În încăperi dezinfecția este efectuată cu soluție de clorură de var limpezită de
20%. 
5. În profilaxia de urgență este utilizată gamaglobulina specifică antiantrax
6. În lipsa globulinei specifice, profilaxia de urgență poate fi efectuată prin
administrarea antibioticelor (fenoximetilpenicilină – 1 mg; tetraciclină – 0,5
 mg; ampicilină – 1g) de 3 ori în zi, timp de 10 zile. În condițiile expunerii
riscului de contaminare prin inhalarea sporilor, durata tratamentului
profilactic este de câteva săptămâni. 
7. Persoanele  supuse riscului vor fi supravegheate clinic timp de 10 zile, cu
examinarea zilnică (dimineața și seara) a tegumentelor, ganglionilor
limfatici periferici și controlul temperaturii corpului

Problema Nr. 2. În cireada de vite a unei întreprinderi colective în rezultatul

controlului serologic a fost depistată o vită cu reacția de aglutinare Wright pozitivă
în titru de 1/800. Preventiv pozitivă s-a dovedit a fi și reacția de aglutinare
Hedelson. S-a constatat că vita a fost procurată și importată din altă țară.
De constatat diagnosticul bolii.

este zooantrapanoz, care este cauzată de mai multe specii din genul Brucella. G

Sursa de agent patogen este reprezentată de animalele bolnave, în primul rând de animalele
domestice (bovine, porcine, ovine, caprine, cămile, canine, pisici), dar și de cele sălbatice
(bizoni, mistreți, iepuri, reni, rozătoare).

La animale predomină mecanismul fecal-oral de transmitere (prin hrană, apă). Cele bolnave
elimină agenți patogeni prin lapte, urină, lichidul amniotic.

Transmiterea agenților patogeni de la animalele bolnave la om se realizează pe cale alimentară și

prin contact.

Diagnosticul de laborator asigură identificarea germenului din sânge, țesuturi, produse

patologice:
- diagnosticul serologic – reacția de aglutinare (Wright)
• reacția imunoenzimatică (ELISA)
• reacția de aglutinare pe lamă (Hedelson)
• pentru determinarea aglutininelor este util testul Coombs
• RHAI
• testul intradermic (Burnuett) cu antigeni bruceloși proteici. 

De elaborat planul de măsuri pentru localizarea și lichidarea focarului.

Măsuri antiepidemice:

Bolnavul este supus spitalizării. Internarea este dictată de dificultățile de tratament, și nu de

contagiozitate. 

În focarele de bruceloză este necesară intensificarea măsurilor de decontaminare a produselor

alimentare și respectarea igienei personale.

Problema Nr. 5. La punctul medical, în ziua de 20 februarie s-a adresat un

bărbat cu vârsta de 40 ani după o mușcătură în gamba piciorului produsă de vulpe.
S-a constatat că bărbatul făcea vânătoare, mușcătura a fost profundă, iar vulpea a
dispărut.

De indicat măsurile care urmează de a fi întreprinse.

Instituția medicală, timp de 12 ore, informează CSP teritorial prin telefon și completarea
formularului nr. 058/e despre fiecare caz de solicitare a asistenței antirabice. Totodată, este
informat serviciul veterinar. Pentru fiecare asemenea caz este întocmită ancheta
epidemiologico-epizootologică.

Asistența medicală primară prevede:

- prelucrarea și dezinfecția plăgii. Rănile nu se suturează decât după 3 zile. Dacă este
recomandată sutura, aceasta se va efectua numai după infiltrația locală cu ser antirabic;
- tratamentul specific presupune administrarea de imunoglobuline umane sau ecvine la
nivelul leziunii, cât mai repede posibil;
- profilaxia de urgență a tetanosului;
- examinarea victimei de către medicul traumatolog;

Acordarea asistenței medicale specializate în cabinetul traumatologie sau în absența lui în

cabinetul chirurgical include:
- tratamentul plăgii;
indicarea tratamentului profilactic specific, conform indicațiilor condiționate și
necondiționate

De propus schema de vaccinare antirabică a bărbatului.

Trebuie inițiat imediat tratamentul necondiționat: globulină antirabică în doză 40
UI-kg în prima zi + vaccin antirabic 1 ml în ziua întâi, 3, 7, 14, 30, 90.

Problema Nr. 6. Un tânăr de 30 ani a fost atacat de un câine vagabond, care

ia produs mușcături multiple și profunde în regiunea capului și palmă. Câinele a

fugit de la fața locului.

 De indicat măsurile care urmează de a fi întreprinse.

 De propus schema de vaccinare antirabică a victimei.

Masuri de intreprins
După producerea muşcăturii de către un animal ce poate fi purtător de rabie este
necesar : spalarea ranii cu apa si sapun si apoi irigata abundent
Curatarea regiunii muscate se face cu minile curate
consultul medical imediat care va stabili ce tratament trebu de efectuat
GENERALITATI
. Se pretează la vaccinare post-expunere indivizii:
 la care pielea a fost zgâriată fără a sângera sau au suferit o muşcătură uşoară
fără lezarea tegumentului;
 cu muşcături singulare sau multiple transdermice; zgârieturi; lingerea de către
animalul suspect de rabie a zonelor de piele crăpată;
 expunerea la muşcătura de liliac;
 contaminarea mucoaselor cu saliva animalului posibil infectat.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, există trei stadii de tratament post-expunere

în funcţie de severitatea rănii.
 Stadiul I este reprezentat de: atingerea animalului posibil infectat, hrănirea
acestuia sau lingerea de către animal a pielii intacte. În această situaţie nu
este necesară nicio formă de prevenţie atât timp cât se poate obţine de la
pacient un istoric medical de încredere.
 Stadiul II este reprezentat de: muşcătura pe piele neacoperită, zgârierea sau
exocoriaţiile minore fără sângerare, lingerea pielii intacte. În această situaţie
se dispune administrarea imediată a vaccinului.
 Stadiul III este reprezentat de una sau mai multe muşcături transdermice sau
contactul mucoaselor cu salivă. Această situaţie presupune vaccinare
antirabică imediată şi administrare de imunoglobulină rabică.

REZULTAT

In cazul nostru pacientu va fi vaccinat imediat cu vaccin antirabic si administrarea de

imunoglobulina rabica . Administrarea vaccinului şi a imunoglobulinei antirabice se vor
realiza sub atenta supraveghere a unui cadru medical

Schema vaccinarii

Vaccinarea in ultimii 5 ani cu 2 injectii: ZO SI Z3

vaccin antirabic
Vaccinarea dupa mai mult de 5 5 injectii:ZO,Z3,Z7,Z14 si Z28,cu
ani sau vaccinarea incompleta administrarea de imunoglobulina
rabica daca este necesar

Problema Nr. 7. Între 25 iulie și 10 august în localitatea C. au fost înregistrate

13 cazuri de tularemie. Toate cazurile se asociază cu cositul fânului în locuri
mlăștinoase din albia râului. La 7 pacienți a fost diagnosticată forma ganglionară,
la 3 pacienți – forma anginoganglionară, la 2 pacienți – forma abdominală și la 1
pacient – forma oculoganglionară.
S-a constatat că ultimile cazuri de tularemie în această localitate au avut loc
cu 6 ani în urmă, când a fost organizată o campanie de vaccinare contra acestei
infecții în localitățile din zonă. În anii următori, din lipsă de cazuri, vaccinarea
populației a fost întreruptă. Tot în această perioadă populația localităților din zonă
s-a înoit simțitor.
- De determinat tipul erupției de tularemie, modul și condițiile de
contractare a infecției.
- De elaborat planul de măsuri întru localizarea și lichidarea focarului de
tularemie.

În cazul dat tularemia a fost contractată în timpul lucrului cu fânul, în care franciselele
supraviețuiesc săptămâni sau luni. Noile cazuri de tularemie au apărut din cauza reînnoirii
populației (mărirea numărului de persoane nevaccinate împotriva tularemiei)

În urma depistării cazului de tularemie sau de suspecție de tularemie, instituția medicală

informează Serviciul de Sănătate Publică. Ancheta focarului este efectuată de către
epidemiolog. Spitalizarea bolnavului este efectuată conform indicațiilor clinice, deoarece nu este
contagios.
Persoanele aflate în aceleași condiții de risc ca și bolnavul sunt supuse investigațiilor
serologice și alergologice (testul cutanat cu tularină). Izolarea persoanelor care au fost în
contact cu bolnavul nu se efectuează. Antibioticoprevenția, de asemenea, nu este
recomandată, dar persoanelor care lucrează în laborator contaminate accidental li se
administrează gentamicină sau streptomicină timp de 5-7 zile.
În focar se întreprind măsuri de deratizare, dezinsecție și dezinfecție. În caz de
necesitate se efectuează vaccinarea populației.

Problema Nr. 8. În localitatea K. situată în teritoriul unui focar natural de

pestă, fiind invitat pentru acordarea asistenței medicale unui bolnav cu febră înaltă
(40°C) medicul a suspectat pestă, forma pulmonară. În familie mai sunt 3 persoane
(soția și doi copii).
De determinat acțiunile medicului care a suspectat diagnosticul de pestă
pulmonară a bolnavului.
De determinat particularitățile anchetei focarului.
De alcătuit planul de măsuri de intervenție pentru localizarea și
lichidarea focarului.

1)În urma depistării sau suspectării cazului de pestă, instituția medicală informează în
mod de urgență, timp de 2 ore, Ministerul Sănătății, Centrul Național de Sănătate
Publică, Centrul de Sănătate Publică teritorial, iar timp de 24 de ore MS informează
Punctul de control al OMS.

2) Persoana bolnavă sau suspectă de pestă este supusă spitalizării obligatorii, cu

transport specializat, în staționarul de boli infecțioase cu pregătire specială. Până la
spitalizarea bolnavului lucrătorul medical rămâne în focar, cu izolarea lui ulterioară ca
persoană care a intrat în contact cu bolnavul de pestă. Externarea bolnavului este
admisă nu mai devreme de o lună după dispariția semnelor clinice și după 3 rezultate
negative ale rezultatelor bacteriologice ale punctatelor din bubon, spută sau sânge
efectuate în a doua, a patra și a șasea zi după încetarea tratamentului.
3)Până la spitalizarea bolnavului în focar se efectuează dezinfecția curentă, după care
dezinfecția terminală. Totodată, în focar sunt efectuate măsuri de dezinfecție și
deratizare.

4)Decontaminarea cadavrelor celor decedați de pestă se efectuează prin cremațiune

sau înmormântare la o adâncime de 1,5-2 m și presărarea cu clorură de var

5) Este important să fie respectate măsurile de profilaxie personală de către lucrătorii

medicali de spital, laborator și cei care activează în focar (folosirea costumului
antipestă, vaccinarea, profilaxia de urgență, controlul temperaturii corpului etc.).

6)Ancheta focarului include în primul rând depistarea persoanelor care au fost în

contact cu bolnavul de pestă, cadavrele sau obiectele contaminate, sau care s-au aflat
în aceleași condiții de risc. Toate aceste persoane sunt supuse izolării și supravegherii
medicale, inclusiv cu măsurarea temperaturii obligatorie a corpului de 2 ori pe zi

7)În caz de pestă pulmonară persoanele care au intrat în contact sunt supuse izolării
individuale. Izolarea se suspendează după 6 zile din momentul spitalizării bolnavului, în
condiții de temperatură normală a corpului. Persoanele care au fost în contact sunt
supuse profilaxiei de urgență. Per os: ciprofloxacină, ofloxacină, doxiciclină,
rimfampicină + ciprofloxacină, rimfampicină + ofloxacină, rifampicină + perfloxacină; i/m:
gentamicină. Durata cursului de obicei este de 5 zile

Măsuri antiepidemice

1. În Urma depistării sau suspectării cazului de pestă, instituția medicală informează în

mod de urgență, timp de 2 ore, Ministerul Sănătății, Centrul Național de Sănătate
Publică, Centrul de Sănătate Publică teritorial, iar timp de 24 de ore MS informează
Punctul de control al OMS.
 2. Persoana bolnavă sau suspectă de pestă este supusă spitalizării obligatorii, cu transport
specializat, în staționarul de boli infecțioase cu pregătire specială. Până la spitalizarea
bolnavului lucrătorul medical rămâne în focar, cu izolarea lui ulterioară ca persoană care
a intrat în contact cu bolnavul de pestă.
3. Până la spitalizarea bolnavului în focar se efectuează dezinfecția curentă, după care
dezinfecția terminală. Totodată, în focar sunt efectuate măsuri de dezinfecție și
deratizare.
4. Externarea bolnavului este admisă nu mai devreme de o lună după dispariția semnelor
clinice și după 3 rezultate negative ale rezultatelor bacteriologice ale punctatelor din
bubon, spută sau sânge efectuate în a doua, a patra și a șasea zi după încetarea
tratamentului.
5. Decontaminarea cadavrelor celor decedați de pestă se efectuează prin cremațiune sau
înmormântare la o adâncime de 1,5-2 m și presărarea cu clorură de var.
6. După depistarea bolnavului cu formă bubonică se instituie măsuri de restricție, iar a
bolnavilor cu formă pulmonară – carantina.
7. Este important să fie respectate măsurile de profilaxie personală de către lucrătorii
medicali de spital, laborator și cei care activează în focar (folosirea costumului antipestă,
vaccinarea, profilaxia de urgență, controlul temperaturii corpului etc.).
8. Ancheta focarului include în primul rând depistarea persoanelor care au fost în contact
cu bolnavul de pestă, cadavrele sau obiectele contaminate, sau care s-au aflat în
aceleași condiții de risc. Toate aceste persoane sunt supuse izolării și supravegherii
medicale, inclusiv cu măsurarea temperaturii obligatorie a corpului de 2 ori pe zi. În caz
de pestă pulmonară persoanele care au intrat în contact sunt supuse izolării individuale.
Izolarea se suspendează după 6 zile din momentul spitalizării bolnavului, în condiții de
temperatură normală a corpului. Persoanele care au fost în contact sunt supuse
profilaxiei de urgență. Per os: ciprofloxacină, ofloxacină, doxiciclină, rimfampicină +
ciprofloxacină, rimfampicină + ofloxacină, rifampicină + perfloxacină; i/m: gentamicină.
Durata cursului de obicei este de 5 zile. În urma apariției semnelor de boală la
persoanele care au intrat în contact, dozele profilactice sunt înlocuite cu cele curative.

Problema Nr. 11. În localitatea C. timp de o săptămână au fost înregistrate 15

cazuri de leptospiroză Grippotyphosa. În rezultatul investigației epidemiologice s-a
constatat că toate persoanele afectate sunt bărbați, care au participat la începutul
lunii iulie la cositul fânului în locuri mlăștinoase.
- De determinat tipul erupției de leptospiroză.
- De indicat căile posibile de contractare a infecției.
- De alcătuit planul măsurilor antiepidemice.
În acest caz contractarea leptospirozei a avut loc în timpul cositului fânului în locurile
mlăștinoase. Aceste ape au fost contaminate de către animalele infectate cu leptospire.

În urma diagnosticării sau suspectării cazului de leptospiroză la om lucrătorii medicali

informează Serviciul de Sănătate Publică. Totodată, este informat Serviciul Veterinar.
Bolnavii de leptospiroză sau cu suspecție de leptospiroză sunt spitalizați în staționarul
de boli infecțioase.
Ancheta epidemiologică a focarului se efectuează de către specialiștii CSP și serviciul
de medicină veterinară. În cadrul anchetei sunt elucidate condițiile de contaminare, prezența
animalelor-purtătoare de leptospire, aflarea bolnavului în focarele naturale de leptospiroză, este
stabilită legătura posibilă cu activitatea profesională a bolnavului etc.
Persoanele suspectate că au contractat infecția în aceleași condiții cu bolnavul se află
sub supraveghere medicală timp de 14 zile. Sunt depistate persoanele cu febrilitate și
persoanele care au contractat maladii infecțioase în ultimele 3-4 săptămâni. Aceste persoane
sunt supuse investigațiilor de laborator pentru confirmarea leptospirozei.
Decizia cu privire la profilaxia de urgență este luată de epidemiolog, reieșind din
condițiile concrete. În acest scop se recomandă indicarea doxicilinei: 0,1g, o dată în zi, pe
parcursul a 5 zile.
Izolarea persoanelor care au fost în contact cu bolnavul de leptospiroză nu se aplică.
Animalele bolnave de leptospiroze sunt supuse tratamentului. În cazul omorârii
animalelor bolnave sau purtătoare de leptospire se efectuează dezinfecția încăperii, utilajului,
instalațiilor. Carnea și laptele provenite de la animalele bolnave sau purtătoare de leptospire pot
fi utilizate în alimentație numai după prelucrare termică.
Deratizarea în focarele de leptospiroză, în special în focarele cu leptospiroză
icterohemoragică, este obligatorie.

Tema 9. Infecțiile nosocomiale

Studiu de caz №1. În timpul administrării soluţiei anestetice medicul
accidental s-a înţepat cu acul seringii. Sub mănuşă se văd urme de sânge. Ce
acţiuni trebuie să întreprindă medicul în situația dată?

1. De spâlat locul afectării sub apa curgătoare

2. De prelucra locul afectării cu soluție de iod 5%, sau soluție alcoolică sau Piroxid de
hidrogen.( Dezinfecția locală.)
3. Aplicarea emplastrului
4. Descrierea accidentului în registru
5. Investigare acului la microorganisme. Sau investigarea bolnavului, pentru evidențierea
prezenței bolilor infecțioase.
6.  Investigarea medicului peste 6 luni

Sarcini practice:
1. De descris structura și funcțiile Comitetului de spital pentru controlul
infecțiilor nosocomiale în instituțiile medicale.
Comitetul de spital de supraveghere a infecţiilor nosocomiale CS se instituie prin
ordinal directorului al IMS şi reprezintă o structură oficială a instituţiei.
În componenţa CS sunt incluşi: preşedintele (unul din vicedirectorii medicali
directorului pe probleme curative), medicul epidemiolog de spital sau asistentul
medicului epidemiolog, asistenta şefă, bacteriolog, infecţionist, chirurg, obstetrician,
internist, patomorfolog. Componenţa CS poate fi completată cu alţi specialişti în funcţie de
profilul instituţiei şi situaţia sanitaro-igienică şi epidemiologică. E raţional de inclus în
comitetul sus-numit specialişti – ingineri, responsabili de exploatarea edificiilor şi utilajului
medical. CS este subordonată directorului al IMS.

Funcţiile Comitetului de spital:

• planificarea şi organizează activităţile de control şi supraveghere a IN în IMS, în colaborare

strânsă cu administraţia şi tot personalul instituţiei;

• determină politica de supraveghere epidemiologică în IMS care este pusă în aplicare

de către medicii epidemiologi, personalul medical, paramedical, tehnic, etc.;

• conlucrează permanent cu CMP teritoriale în problemele de înregistrare şi declarare

obligatorie a tuturor cazurilor de IN;

• elaborează şi coordonează cu directorul şi CMP teritorial planul anual de supraveghere şi

control a IN cu un calendar de realizare a lui, asigură analiza anuală a îndeplinirii
obiectivelor planului, organizează şi supraveghează prevenirea IN, inclusiv respectarea
regimului antiepidemic;

• analizează şi raportează la Consiliul administrativ anual, la Şedinţele operative lunar,

sau la necesitate, situaţia epidemiologică prin IN în IMS;

• elaborează anual un raport de activitate în care descrie acţiunile întreprinse în IMS,

analizează rezultatele obţinute, evaluează activitatea de ameliorare a situaţiei
epidemiologice care este pus în discuţie la Consiliul Medical şi înaintează propuneri;

• organizează şi efectuează activităţi de instruire a personalului medical şi atestarea lui

în problemele de supraveghere epidemiologică, combatere şi profilaxie a IN la angajare şi
periodic – o dată în an;

• evaluează factorii de risc în apariţia IN, elaborează planuri de acţiuni în cazul apariţiei
focarelor epidemice de infecţie;

• defineşte, elaborează şi coordonează programul anual de control al IN în IMS, luând

în consideraţie caracteristicile instituţiei, recomandările naţionale / teritoriale, sursele
bibliografice de referinţă.

• Implementarea programului de control al IN se sprijină pe următoarea metodologie:

• analiza exactă a situaţiei în IMS vizând IN, condiţiile arhitecturale şi asigurarea condiţiilor
sanitaro-epidemiologic garantate;

• definirea aplicarea acţiunilor corective şi măsurile de prevenire, cu respectarea unei

ierarhii, a obiectivelor în funcţie de evaluările epidemiologice şi economice şi de posibilităţile
IMS;

• evaluarea acţiunilor cu măsurarea impactului lor asupra calităţii practicilor şi a costurilor.

CS stabileşte o colaborare permanentă cu toate serviciile IMS şi în special cu serviciul
 bacteriologic, de farmacie, departamentul tehnologii informaţionale, serviciilor responsabile
de achiziţionarea materialelor, serviciile biomedicale şi tehnice, serviciile administrative,
structurile resursele umane

Studiu de caz №2. La înlăturarea mănuşilor, lucrătorul medical a atins mănuşa

utilizată cu pielea neprotejată a mânii. Ce măsuri trebuie să întreprindă lucrătorul
medical?
  Dezinfectarea igienică a mâinilor se efectuează după spălarea în prealabil a lor cu săpun
şi prevede înlăturarea şi mortificarea definitivă a microflorei tranzitorii. Dezinfectarea igienică a mâinilor
presupune un nivel mult mai înalt de decontaminare a tegumentelor în comparaţie cu spălarea igienică,
deoarece se petrece până la, şi după manoperele medicale, însoţite de un nivel mult mai înalt de
contaminare a personalului şi pacienţilor cu microorganisme .
Pentru dezinfectarea igienică sunt utilizate mijloace care conţin substanţe active antimicrobiene: săpun
lichid antiseptic, soluţii apoase sau spirtoase de antiseptic. Pentru respectarea strictă a tehnicii
antisepsiei igienice este necesar de folosit dozatoare de perete. Timpul de prelucrare a mâinilor trebuie
să corespundă recomandărilor stipulate în instrucţiunile metodice de utilizare a antisepticului de piele .
La utilizarea soluţiilor apoase şi spirtoase de antiseptic pentru tegumente este necesar de:
- a scoate de pe mâini toate bijuteriile şi ceasul;
- a aplica antisepticul pe palma unei mâini în cantitate de cel puţin 3 ml;
- fricţionat minuţios cu ajutorul celeilalte mâini în palme, suprafeţele posterioare ale
mâinilor şi spaţiilor intradegetale ale ambelor mâini, acordând atenţie deosebită, la
extremităţile degetelor şi loggilor unghiilor;
- a menţine mâinile în stare umedă pe tot parcursul prelucrării, conform instrucţiunii
privind utilizarea antisepticului.

1 De fricţionat palmă depalmă

2 Cu palma stângă pepartea posterioară amâinii drepte şi invers
3 Palmele cu degetele încrucişate şi desfăcute timp de 1 minut.
4 Fricţionarea cu partea posterioară a degetelor îndoite pe palma altei mâini
5 Succesiv prin mişcări circulare de fricţionat degetele mari ale ambelor mâini
6 Succesiv prin mişcări circulare şi în diverse direcţii de fricţionat cu vârfurile degetelor palmele ambelor
mâini.

2. De determinat criteriile de constatare a infecției asociată asistenței

medicale în staționar.

Transmiterea agenţilor cauzali în instituţiile medicale, inclusiv stomatologice

se poate realiza în următoarele condiţii:

la contactul direct cu sângele, fluidele biologice sau alte materiale

infectate ale pacientului;

la contactul indirect cu obiectele (instrumentar medical, echipament, utilaj

etc.) şi suprafeţele contaminate;

în timpul strănutului şi tusei neprotejate, precum şi în procesul vorbirii sau

respirației, ca rezultat al contaminării conjunctivei, mucoasei cavităţii bucale sau

nazale cu picături ce conţin agenţi cauzali, de la persoana infectată;

prin intermediul mâinilor neigienizate.

Indiferent de tipul de contact, pentru realizarea transmiterii şi contractarea

maladiilor infecţioase, sunt necesare următoarele condiţii:

prezenţa agentului patogen;

prezenţa factorului de transmitere;

condițiile de realizare a transmiterii agentului patogen;

prezenţa persoanei receptive;

prezenţa porţii de intrare, care va asigura pătrunderea agentului cauzal în

organismul receptiv;

Studiu de caz №3.

Asistenta medicală, după utilizarea instrumentarului medical, l-a partajat apoi l-a spălat sub jet
de apă, după ce l-a plasat în vasul cu soluţie de cloramină de 3%.

De apreciat corectitudinea acţiunilor asistentei medicale.

La etapa pregătirii instrumentarului chirurgical pentru sterilizare, asistenta medical trebuia mai
întîi să efectueze decontaminarea instrumentelor prin imersia lor într-un vas cu soluție
detergent-dezinfectant, apoi sa le curețe cu o perie și mai apoi să le clătească sub apă
curgătoare.

Apoi urmează etapa de dezinfecție și trebuie utilizat un dezinfectant pt instrumentar chirurgical

precum Dezefect, Lyzoformin 3000, Dezoform, Septador Forte ș.a. însă Cloramina este folosită
pt dezinfecția suprafețelor de diferite tipuri din cadrul spitalelor, laboratoarelor, localurilor
publice sau piscinelor.

Clătire cu apa din abundență,uscare, și împachetatea materialului sterilizat în cutii metalice,

casolete, pt sterilizare.

3. De descris tipurile de accidente în activitatea profesională privitor la

infecțiile asociate asistenței medicale.

Accidentele pot fi produse prin:

 Inoculări percutane
 Înțepare
 Tăiere
 Contaminarea tegumentelor
 Contaminarea mucoaselor
 Pot fi prevenite prin:

 reducerea manevrelor parenterale

 manevrarea corectă a lenjeriei
 neutralizarea reziduurilor infectate
 curățare și decontaminare
 respectarea igienei personale

Studiu de caz №6. Medicul stomatolog înainte de acordarea asistenţei

medicale şi-a spălat mâinile cu săpun, le-a uscat cu un prosop şi a îmbrăcat

mănuşi.

De apreciat corectitudinea medicului stomatolog.

Medicul Stomatolog na procedat corect din motiv ca na respectat cerintele

epidemiologice de spalare a minilor .
Tradiţional sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a mâinilor.

1. Spălarea pe mâini

2. Antiseptica (dezinfectarea) igienică

3. Antiseptica (dezinfectarea) chirurgicală

1) Spălarea simplă a mâinilor este definită ca fiind fricţionarea viguroasă a mâinilor, una de alta,
pe toate suprafeţele, după prealabila umezire şi săpunire. Se efectuează cu apă potabilă şi
săpun fluid (9). În acest scop pot fi utilizaţi săpunul antiseptic cu activitate bactericidă,
detergenţi sau alte produse de spălare ce conţin substanţe antimicrobiene şi omologate de
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. Timpul de contact - 1 minut. De menţionat că
mâinile săpunite o singură dată sunt eliberate numai de 40% din microflora colonizată, iar
spălarea de 2 ori permite înlăturarea a 60-70% din microorganisme.

2) Dezinfectarea igienică a mâinilor se efectuează după spălarea în prealabil a lor cu săpun şi

prevede înlăturarea şi mortificarea definitivă a microflorei tranzitorii. Dezinfectarea igienică a
mâinilor presupune un nivel mult mai înalt de decontaminare a tegumentelor în comparaţie cu
spălarea igienică, deoarece se petrece până la, şi după manoperele medicale, însoţite de un
nivel mult mai înalt de contaminare a personalului şi pacienţilor cu microorganisme

3) Alegerea preparatului depinde de mai mulţi factori: genul de asistenţă medicală, spectrul
microflorei, timpul dintre prelucrări a mâinilor, costul, acţiuni nefavorabile asupra sănătăţii
personalului etc. Substanţele active recomandate pentru prelucrări antiseptice: • alcooli; • iod
şi preparate din iod; • clorghexidina; • triclozan; • clorxilen (clorxilenol)

Studiu de caz №5.După utilizarea unei seringi getabile medicul a aruncat-o în

coşul cu gunoi. De apreciat corectitudinea acţiunii medicului.
Reprezentând o parte considerabilă a deşeurilor activităţii medicale periculoase, echipamentul
injectabil utilizat va fi abordat în contextul compartimentului privind gestionarea deşeurilor
rezultate din activităţile medicale (3, 4). Seringile şi acele vor fi colectate imediat după utilizate
în cutii (containere) de uz unic rezistente la înţepături, marcate prin culoare galbenă şi inscripţia
„Pericol biologic”, care vor fi nimicite într-un mod sigur şi inofensiv împreună cu conţinutul lor.
Acul nu va fi acoperit cu capacul de protecţie şi nici nu va fi detaşat de la seringă, combinaţia
integră
urmând a fi introdusă în cutia (containerul) de siguranţă imediat după efectuarea injecţiei.
Un mod alternativ de înlăturare este acceptat temporar pentru seringile ordinare de uz
unic, folosite în IMS secundare şi terţiare, care are ca scop reciclarea plasticului. Acele vor fi
separate
de seringă, folosind un dispozitiv special, prin: (a) scoaterea acului într-un container special,
(b) utilizarea unui dispozitiv de tăiere a acelor, (c) utilizarea unui dispozitiv de nimicire a acelor.
Acele colectate vor fi apoi nimicite împreună cu containerul respectiv. Părţile din plastic a
seringii
vor fi dezinfectate prin autoclavare pentru a fi predate fabricilor de reciclare. Toate procedurile
se
vor efectua de personalul medical instruit şi dotat cu echipament de protecţie (mănuşi).
Va fi introdus un sistem de urmărire a distribuirii, utilizării şi nimicirii echipamentului injectabil.
Reziduurile suplimentare provenite în urma aplicării injecţiilor (capacul acului, ambalajul
din hârtie/plastic al seringii) vor fi înlăturate ca deşeuri habituale în modul stabilit.

5. De expus schema de dezinfectare igienică a mâinilor.

Dezinfectarea igienică a mâinilor se efectuează după spălarea în prealabil a lor cu săpun

şi prevede înlăturarea şi mortificarea definitivă a microflorei tranzitorii. Dezinfectarea igienică a
mâinilor presupune un nivel mult mai înalt de decontaminare a tegumentelor în comparaţie cu
spălarea igienică, deoarece se petrece până la, şi după manoperele medicale, însoţite de un
nivel mult mai înalt de contaminare a personalului şi pacienţilor cu microorganisme (2, 5, 6).
Pentru dezinfectarea igienică sunt utilizate mijloace care conţin substanţe active antimicrobiene:
săpun lichid antiseptic, soluţii apoase sau spirtoase de antiseptic. Pentru respectarea strictă a
tehnicii antisepsiei igienice este necesar de folosit dozatoare de perete. Timpul de prelucrare a
mâinilor trebuie să corespundă recomandărilor stipulate în instrucţiunile metodice de utilizare a
antisepticului de piele (3, 4, 7, 10).
La utilizarea soluţiilor apoase şi spirtoase de antiseptic pentru tegumente este necesar de:
- a scoate de pe mâini toate bijuteriile şi ceasul;
- a aplica antisepticul pe palma unei mâini în cantitate de cel puţin 3 ml;
- fricţionat minuţios cu ajutorul celeilalte mâini în palme, suprafeţele posterioare ale
mâinilor şi spaţiilor intradegetale ale ambelor mâini, acordând atenţie deosebită, la
extremităţile degetelor şi loggilor unghiilor;
- a menţine mâinile în stare umedă pe tot parcursul prelucrării, conform instrucţiunii
privind utilizarea antisepticului.

Des. 1
De fricţionat palmă de
palmă

Des. 2
Cu palma stângă pe
partea posterioară a
mâinii drepte şi invers

Des. 3
Palmele cu degetele
încrucişate şi desfăcute
timp de 1 minut.

Des. 4
Fricţionarea cu partea
posterioară a degetelor
îndoite pe palma altei
mâini
Des. 5
Succesiv prin mişcări
circulare de fricţionat
degetele mari ale
ambelor mâini

Des. 6
Succesiv prin mişcări
circulare şi în diverse
direcţii de fricţionat
cu vârfurile degetelor
palmele ambelor mâini.

6. De descris clasificarea plăgilor conform gradului de contaminare.

In functie de gradul contaminarii :

- plagi curate - incizii chirurgicale pe tegumente dezinfectate, fara patrundere in

tractul digestiv (hernii, etc.), risc de infectic existent - in jur de 2%
- plagi cu contaminare minima (din tractul digestiv, respirator sau genitourinar);
rata de infectic - in jur de 4%

- plagi contaminate (contaminare majora a plagii): abordarca terapeutica corecta

duce la rise de infectie

- plagi infectate (presupun o infectic preexistenta: peritonita apendiculara, etc.);

risc de infectic de pana la 40%

Studiu de caz №7. În cadrul evaluării calităţii procedurii de pre-sterilizare

proba cu fenolftaleină a fost pozitivă. De comentat rezultatul şi de indicat acţiunile
ulterioare.

Pentru a evalua calitatea prelucrării (spălării) de pe suprafața uneltelor oricărui detergent

și a altor contaminanți, se pregătesc diferite soluții. Testul pentru fenolftaleină este doar una
dintre etapele de testare a prezenței unei cantități reziduale de detergenți, și anume,
componentele lor alcaline. Pentru ao prepara, se prepară o soluție a acestei substanțe.
Conform recomandărilor metodologice, este necesară realizarea unei soluții de 1% de
fenolftaleină. Imediat după pregătirea sa, ei încep să evalueze calitatea procesării uneltelor.
Ea se desfășoară în mai multe etape. Mai întâi, se aplică 2-3 picături de soluție de
fenolftaleină pe instrument. Trebuie să se afle în mod necesar în conexiunile părților mobile și în
locul de contact cu suprafața plăgii. Acest lucru se datorează pericolului de contact al
substanțelor chimice și organice periculoase cu sângele pacientului. În etapa următoare,
tehnicianul de laborator verifică gradul de colorare a soluției. Testul de fenolftaleină indică o
concentrație diferită de alcalii. Apariția de colorare roz indică prezența surfactanților prost
spălați. Prezența unei probe maronii indică prezența ruginei, precum și a oxidanților care conțin
clor. În alte cazuri, colorarea are nuanțe roz-lila. Atunci când se detectează o modificare a
culorii eșantionului, întregul lot de instrumente procesate este trimis la o a doua clătire cu apă
curentă. Apoi sunt tratate cu apă distilată.
După spălare, sculele sunt așezate în recipiente speciale cu soluție de detergent. Ei sunt
supuși unui tratament pre-sterilizat repetat.

Studiu de caz №8. După sterilizarea instrumentarului în casolete, indicatorul

calităţii sterilizării nu şi-a schimbat culoarea. De determinat faptul dacă aceste
instrumente pot fi utilizate?
Perioada de valabilitate a materialelor sterile în cutii de sterilizare (bix) este
de 3 zile. Dacă această cutie de sterilizare a fost deschisă, atunci aceste
materiale pot fi utilizate în decurs de 24 de ore de la deschidere (după care
orificiile laterale din cutia de sterilizare trebuie să fie deschise).
Lucrator medical, deschizând cutia de sterilizare cu produse sterile, este
obligat să stabilească data și ora deschiderii acesteia.

Produsele sunt considerate sterilizate și gata de utilizare dacă indicatorul

de sterilizare colorat își schimbă culoarea.
În absența unui indicator sau a unei modificări a culorii sale, utilizarea
materialului nu este permisă.

8. De descris factorii de risc privitor la infecțiile nosocomiale în staționarul

de reabilitare și terapie intensivă.

Un element important, în profilaxia infecțiilor asociate asistenței medicale

ține de manipulareaprecaută a instrumentelor tăietoare și ascuţite.

•după riscul de infecţie creat prin utilizare (3 categorii):

cu risc înalt – critice, periculoase

•crează risc crescut pentru infecţii dacă sunt contaminate cu orice microorganism
(inclusiv spori)
•pătrund în ţesuturi sterile sau sistemul vascular
•exemple:
–instrumente chirurgicale, trusele pentru asistarea naşterii, echipamentul personalului
din sălile de operaţii, câmpuri operatorii, meşele şi tampoanele, tuburile de dren
–instrumentarul stomatologic
–laparoscoape, artroscoape
–implanturile, acele, seringile, materialul utilizat pentru suturi
–dispozitivele intravasculare, cateterele cardiace şi urinare
–dispozitivele pentru hemodializă, endoscopia invazivă (biopsie)
–acele pentru acupunctură, etc.
•sterilizarea este obligatorie
instrumentarul chirugical, inclusiv instrumentarul stomatologic, materialul utilizat pentru
suturi, trusele pentru asistenţ la naştere, echipamentul personalului din sălile de
operaţii, câmpuri operatorii, meşele şi tampoanele, tuburile de dren, implanturile, acele
şi seringile, cateterele cardiace şi urinare, dispozitivele pentru hemodializă, toate
dispozitivele intravasculare, endoscoapele invazive flexibile sau rigide, echipamentul
pentru biopsie asociat endoscoapelor, acele pentru acupunctură, acele utilizate în
neurologie;

cu risc mediu – semicritice, semipericuloase

•articolele medicale care vin în contact cu mucoasele sau tegumentele lezate

•pe dispozitive să nu existe forme vegetative ale agenţilor infecţioşi
•Ex:
–suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi dispozitivele ataşate acestora
–echipamentele de anestezie, terapie intensivă, sondele endotraheale, endoscoapele
neinvazive, etc.
•dezinfecţie înaltă sau sterilizare
suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi dispozitivele ataşate acestora
(masca de oxigen, umidificator), endoscoapele flexibile şi rigide neinvazive, folosite
exclusiv ca dispozitive pentru imagistică, laringoscoapele, tuburile endotraheale,
echipamentul de anestezie şi respiraţie asistată, diafragmele, termometrele de sticlă,
termometrele electronice, ventuzele, vârfurile de la seringile auriculare, specul nazal,
specul vaginal, abaiselang-urile, instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor
anticoncepţionale, accesoriile pompiţelor de lapte.
Suprafeţele inerte din secţii şi laboratoare, stropite cu sânge, fecale sau cu alte secreţii
şi/sau excreţii potenţial patogene şi căzile de hidroterapie utilizate pentru pacienţii a
căror piele prezintă soluţii de continuitate sunt considerate semicritice.

cu risc scăzut – noncritice, nepericuloase

•articolele care vin în contact cu tegumentele intacte
•au risc scăzut de transmitere a agenţilor infecţioşi
•din această categorie fac parte:
–lenjeria de pat, marginile patului, mobilier
–tensiometre, stetoscoape, cârje, cadrele pentru invalizi
–vesela
–pavimentele, pereţii, obiectele sanitare, ploşti, urinare etc.
•suficient curăţenia şi dezinfecţia cel puţin de nivel scăzut
care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact numai cu pielea
intactă a acestuia. În această categorie intră: stetoscoape, ploşti, urinare, manşeta de la
tensiometru, specul auricular, suprafeţele hemodializatoarelor care vin în contact cu
dializatul, cadrele pentru invalizi, suprafeţele dispozitivelor medicale care sunt atinse şi
de personalul medical în timpul procedurii, orice alte tipuri de suporturi.
Suprafeţele inerte, cum sunt pavimentele, pereţii, mobilierul de spital, obiectele sanitare
ş.a., se încadrează în categoria noncritice.

Studiu de caz №9.În cadrul evaluării calităţii procedurii de pre-sterilizare proba cu

amidopirină a fost pozitivă (culoare albastru-verde).
De apreciat rezultatul şi de indicat acţiunile ulterioare.
După obținerea rezultatelor în cazul detectării reziduurilor de sânge (test pozitiv), întregul lot de
instrumente este din nou supus unei curățări pre-sterilizare. .

9. De descris factorii de risc privitor la infecțiile nosocomiale în staționarul

de ortopedie și traumatologie.
Factorii de risc 1)
Factori de risc ce ţin de starea pacientului
• vârsta, persoanele în vârstă prezintă imunodeficieță ce crește rata infectării
nozocomiale
• starea organismului (alimentaţia insuficientă, obezitatea, imunodificitatea)
• infecţii concomitente, alte boli concomitente (diabetul zaharat, afecţiuni ale ficatului,
hepatite cronice etc.)
• utilizarea nicotinei, hormonilor steroizi
• colonizarea cu microorganism
 • durata spitalizării preoperatorie (7, 8, 11, 14, 15) 2)
Factori ce ţin de operaţie, care pot fi divizaţi în:
• Factori ce ţin de perioada preoperatorie
• durata de aflare a pacientului în spital, cu cât mai mult este spitalizat cu atat mai mult
are șansa de-a căpăta o infecție nozocomială.
• imunocorecţia efectuată
• antiseptica corpului pacientului (duşul antiseptic)
• antiseptica mâinilor chirurgului
• bărbieritul pielei înainte de operaţie
• antiseptica câmpului de operaţie
• antibioticoprofilactica
• Factori ce ţin de perioada operatorie
• tipul intervenţiei chirurgicale
• durata operaţiei
• sterilitatea materialului chirurgical
• echipamentul de îmbrăcare a chirurgilor
• starea igienică a sălii de operaţie.

În cazul în care supapele casoletei sunt deschise se consideră că acest material steril nu mai este steril.
În acest caz se ia o alta casoleta, cu supapele închise și se raporteaza acest caz la asistenta medicala
superioară.

Factori de risc

Pentru nou-născuţi
• naştere prematură, în special dacă greutatea este mai mică de 1500 grame
• copiii născuţi din mame cu infecţii cronice sau boli acute achiziţionate în timpul sarcinii
• traumă la naştere
• patologii congenitale
• obstetrică chirurgicală

Pentru lăuze
• boli cronice somatice
• boli infecţioase în timpul sarcinii
• naşterea prolongată însoţită de o perioadă alichidiană prelungită
• naştere prin operaţie cezariană
 S-a constatat că la femeile cu patologii în timpul sarcinii copiii se îmbolnăvesc de 3 ori mai frecvent,
decât copiii din mame sănătoase; de 2 ori mai frecvent infecţii nosocomiale fac copiii născuţi din mame
cu patologii la naştere (naştere prolongată, perioadă alichidiană prelungită, hemoragii, etc.) şi de 4 ori mai
frecvent – la prezenţa patologiilor în perioada după naştere. Copiii cu traume înăscute, asfixie, hipotrofie,
amplasarea cordonului ombilical în jurul gâtului se îmbolnăvesc de 7 ori mai frecvent decât copiii fără
asemenea patologii.

Studiu de caz №11.După manipulaţiile medicale medicul a aruncat

tampoanele de vată cu urme de sânge în container. De apreciat corectitudinea
acțiunii medicului.

Tamponul de vată cu urme de sânge se consideră deșeu periculos infecțios. Pentru aceste
deșeuri sunt prevăzute cutii galbene, cu inscripția ”Pericol biologic” și cu o pungă de polietilenă
de rezistență sporită în interiorul ei. Medicul nu a arucat tampoanele de vată în această cutie,
astfel nu a procedat corect.

Studiu de caz №12. În timpul extracţiei dentare suprafaţa mesei de lucru a fost
împroşcată cu sânge. De determinat măsurile ce urmează de a fi întreprinse.

Sângele este cea mai puternică sursă de hepatită B sau infecție cu HIV la locul de muncă. Prin urmare,

măsurile de protecție împotriva virusului hepatitei B și a infecției cu HIV constau în primul rând în

prevenirea transmiterii lor prin sânge, precum și vaccinarea împotriva hepatitei B.

Masurile:
Dezinfectie (prelucrarea imediata a mesei de lucru cu servetel cu sol.dezinfectanta).
De efectuat procedura inca o data peste 15 minute.
Șervețelul este apoi dezinfectat și aruncat in container special.

12. De îndeplinit Fișa de înregistrare și observație medicală a lucrătorului

medical în cazul expunerii accidentale cu risc de infectare cu HIV, VHB și VHC.

Măsurile necesare în caz de expunere la risc:

· primul ajutor în caz de expunere, corespunzător tipului accidentului
conform anexei nr.3 a prezentului Ghid;
· raportarea accidentului de către persoana expusă şefului de
secţie/medicului de gardă şi asistentei superioare din secţie şi
solicitarea PPE;
· evaluarea imediată a riscului la expunere, consilierea, testarea
serologică şi asigurarea PPE împotriva infecţiei cu HIV şi/sau HVB
în termenii rezonabili;
· testarea serologică a eventualei sursei/surselor de infecţie la HIV,
hepatitele virale B şi C, consiliere pretestare conform prevederilor
Ordinul MS nr.344 din 05.09.2007 ”Cu privire la crearea Serviciului
de Consiliere şi Testarea Voluntară”;
· supravegherea serologică a accidentatului;
· înregistrarea cazurilor în Registrul de evidenţă a
expunerii/accidentelor profesionale conform anexei nr.2 la prezentul
Ghid.
Tema 10. Biostatistica
1. Este realizat un studiu epidemiologic, în care au fost incluși 1500
pacienți cu confirmare a lipsei hepatitei virale B. Din 650 pacienți supuși
transfuziei de sânge și supravegherii în perioada post-transfuzională timp de 3 ani,
48 din ei au făcut HVB; din 850 pacienți care n-au fost supuși transfuziei de sânge
– HVB, în aceiași perioadă, au făcut 8 persoane.

De indicat tipul studiului epidemiologic.

Studiul experimental, observațional
De prezentat datele studiului în tabelul de contingență 2×2.

Total Supuși transfuziei Nu sunt supuși transfuziei

oameni:

1500 650 850

  Au făcut HVB Au făcut HVB

  48 7,38% 8   0,94%

650  = 100%

48      =x%   4800/650= 7,38% Risc

850  =100%

8      =x%   800/850=0,94%  Risc

De formulat scopul studiului.

De apreciat riscul infectării cu HVB cu sau fără transfuzia de sânge.

De selectat indicii care pot fi calculați reieșind din acest studiu, de-i
calculat și de comentat rezultatele obținute.
De apreciat nivelul calității sanitaro-igienic în Spitalele Raionale.
100 de persoane total
50 supuși transfuziei de sânge în clinică privată 
50  sunt supuși transfuziei de sânge în spital raional
După 6 luni de supraveghere 7 persoane din cei supuși de transfuzie în spital raional au
făcut HVB. Și nici o persoană din cei din clinică medicală  n-a făcut HVB. 
Concluzie:    
1. Educarea medico sanitară insuficientă în spitalele raionale.
2. Nerespectarea regulilor de sterilitate.
3. Lipsa controlului stării sănătății lucrătorilor medicali.
4. 3. Elaborarea designului studiului clinic randomizat controlat la tema:
5. „Studierea eficacității preparatului „X” în tratamentul infecțiilor septico-
6. purulente”. Preparatul se referă la antiseptice noi.
7. Studiul clinic randomizat (SCR) prezintă un experiment controlat ,folosit pentru
evaluarea siguranţei şi eficacităţii tratamentelor aplicate pentru bolile şi problemele de
sănătate la oameni.
8. SCR este esenţial pentru procesul de elaborare şi acceptare a tratamentelor noi.
9. I etapă – studii preclinice:
10. -experimente de laborator - în vitro - pe animale
11. II etapă – studii clinice :
12. - evaluarea iniţială a voluntarilor
13. - evaluarea eficacităţii tratamentului (100-200)
14. - evaluarea tratamentului nou (500-1500)
15. - cercetarea efectelor ale tratamentului pe termen lung
16. I.fază:
17. Administrarea tratamentului (20 – 100 voluntari sănătoși)
18. Obiectivul: evaluarea siguranţei şi toleranţei tratamentului
19. II. fază:
20. Evaluarea eficacităţii tratamentului 100 – 200 de respondenți
21. Obiectivele:-Evaluarea eficacităţii potenţiale ale tratamentului
22. -Aprecierea metodei/dozei optime de administrare a tratamentului
23. III.fază:
24. 500 – 1500 de participanţi
25. Obiectivele: -Evaluarea eficacităţii tratamentului nou
26. -Colectarea informaţiilor suplimentare referitor la siguranţa tratamentului
27. IV.fază:
28. Cercetarea efectelor ale tratamentului pe termen lung
29. Tratamentul este aprobat pentru utilizarea
30. Obiectivul: cercetarea efectelor pe termen lung ale tratamentului
31.

10. 4. De apreciat gradul de asociere dintre cauză și efect după coeficientul de

corelație Pearson (r):

1) r = +0,95; 6) r = – 0,89;

2) r = +0,75; 7) r = – 0,72;

3) r = +0,49; 8) r = – 0,56;
4) r = +0,22; 9) r = – 0,33;

5) r = +0,19; 10) r = – 0,11.

Coeficientul de corelație variază de la -1 la 1. O valoare 1 implică faptul că o ecuație liniară

descrie perfect relația dintre X și Y , toate punctele de date situându-se pe o linie pentru care Y
crește pe măsură ce X crește. O valoare -1 implică faptul că toate punctele de date se află pe o
linie pentru care Y scade pe măsură ce X crește. O valoare 0 implică faptul că nu există o
corelație liniară între variabile.

5. De elaborat planul studiului de tip caz-martor pentru determinarea

factorilor de risc în îmbolnăvirile prin hepatită virală B.

Populația de cazuri-Eșantion:
-Diagnostic confirmat
-Măsurăm/ observăm predictori actuali sau din anterior prezentului

Populația de marori -Eșantion:

-Diagnostic infirmat
-Măsurăm/ observăm predictori actuali sau din anterior prezentului

Desig-ul de tip caz-martor

+ Eficacitate p/u patologiile rare
+Utile p/u identificarea/generarea ipotezelor

-permite studierea unei singure variabile de tip răspuns

-susceptibile la erori: Eșanționare separată p/u cazuri și martori
Evaluarea retrospectivă a predictorilor

Eroarea de eşantionare şi controlul acesteia

• Eşantionul caz: subiecţii cu patologia de interes

• Eşantionul poate să nu fie reprezentativ deoarece subiecţii care nu au fost diagnosticaţi, cei
care au fost incorect diagnosticaţi şi respectiv cei care nu sunt disponibili pentru studiu nu vor fi
incluşi în eşantion
• Eşantionul martor: convenabil (aceeaşi clinică sau spital)

• Frecvent au patologii care se asociază cu factorii de risc de interes → rezultate care nu sunt
adevărate

-Absenţa adresabilităţii serviciului medical

-Adresabilitate în alt serviciu

-Diagnosticat greşit

-Decedat sau cu remisie înainte de dg.

Eroarea de eşantionare şi controlul acesteia

Alegerea eşantionului caz şi martor din populaţie: • Posibil dacă există registru de raportare a
patologiei
• Eşantionul caz este reprezentativ pentru populaţie

• Utilizarea a mai mult de un eşantion martor (diferite metode de selecţie a eşantioanelor)

• Potrivirea (matching): cele două grupuri sunt comparabile

• Multe patologii sunt apar frecvent la un anumit gen sau la o anumită vârstă

Eroarea de măsurare şi controlul acesteia

• Colectarea retrospectivă a datelor necesită uneori întrebări cu privire la expuneri care au avut
loc cu ani în urmă memoria subiecţilor este imperfectă

• Subiecţii din grupul caz îşi amintesc sau raportează expunerea diferit de subiecţii din grupul
martor (differential misclassification) = eroare de rechemare (recall bias)
• Standardizarea variabilelor
• Utilizarea metodelor obiective (ex.!)
• Suplimentarea variabilelor de interes cu măsurători din surse diferite
• Utilizarea datelor înregistrate anterior apariţiei rezultatului de interes
• Utilizarea orbirii

Orbirea în studiul caz-martor

Statusul caz-martor Factori de risc

subiect Posibil dacă şi subiecţii din Include factori de risc fictivi

grupul caz şi cei din grupul
martor au patologia (de
interes) care poate fi
relaţionată cu factorul de
risc
şi verifică dacă există
diferenţe semnificative între
cazuri şi martori în ceea ce
priveşte aceşti factori

cercetor Posibil dacă nu există Posibil dacă cel care ia

caracteristici care să permită interviul subiectului este
vizuală a cazurilor faţă de diferit de cercetător
martori
Design-ul de tip caz-martor

• Nu permite estimarea incidenţei sau prevalenţei proporţia subiecţilor care prezintă patologia
de interes este determinată de numărul de subiecţi pe care cercetătorul decide să-i includă în
studiu şi nu de proporţia acestora în populaţie

→ informaţii descriptive a caracteristicilor subiecţilor cu patologia de interes

→ estimare a puterii de asociere între fiecare din variabilele de tip predictor şi de tip rezultat (de
tip rata şansei - OR)

RATA ŞANSEI
hepatită virală B

da nu

Factor de risc da a b

nu c d

a+c b+d

Direcția studiului⬅
Tabel de contingenţă 2 x 2 reprezentând un studiu caz-martor: (a+c) cazurile,comparate cu
(b+d) martorii

OR = (A/C)/(B/D)
Potrivire (matched) OR = F/G
F = o pereche formată dintr-un martor cu FR- şi un caz cu FR+ G = o pereche formată dintr-un
martor cu FR+ şi un caz cu FR-

INTERPRETARE

OR=1 Exposure does not affect odds of outcome

OR>1 Exposure associated with higher odds of outcome OR<1 Exposure associated with lower
odds of outcome

6. de elaborat planul studiului de cohortă pentru determinarea factorilor de

risc în îmbolnă virile prin hepatită virală b.

în elaborarea unui studiu de cohortă , cercetă torii trebuie să expună clar ipoteza de
cercetare şi se specifice relaţia care se aşteaptă să se stabilească între grupurile expuse şi
problema de să nă tate analizată .

1) definirea grupurilor de comparare pentru studiile caz-control

subiecţii de studiu (identificaţi în funcţie de expunere): expuşi , neexpuşi
2) selectarea grupului expus
3) selectarea grupului neexpus
4) mă surarea expunerii
5) determinarea rezultatelor
6) validitate şi eroare
7) volumul eşantionului
8) riscul relativ
9) rezultatele finale
10)concluzie

STUDIU DE COHORTA

Populatie ---persoane fara boala :

 Expuse la factori de risc pentru Hepatita virala B

1. )Cu boala 2) fara boala
 Neexpuse la factori de risc pentru Hepatita virala B
1) Cu boala 2) fara boala

Studiu de cohorta include realizarea unei statistici pentru viitor si

prezent

Timp prezent ----------------- Timp viitor

Tabelu cu interpretarea rezultatelor si calcularea lor !

7. De elaborat planul studiului de tip „caz-martor” pentru determinarea
cauzelor îmbolnăvirilor prin accident cerebral vascular.

Se vor studia 2 loturi de subiecți. Un lot (caz) va fi constituit de persoanele care au suferit AVC
(recent). Celălalt lot (martor) va fi constituit de subiecții care nu au suferit AVC. Se stabilesc
factorii de risc, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de grăsimi și sare, modul sedentar de viață.
Se va preciza debutul expunerii și durata acesteia atât la bolnavi, cât și la martori. Loturile de
persoane sunt din aceeași populație, pentru a minimiza variabilitatea factorilor de risc.
Influenţa factorului de risc se determină în baza interogării persoanelor din ambele loturi, a
rudelor lor, în baza datelor de arhivă, a studierii fişelor de observaţie sau altor acte
documentare. Rezultatele obţinute pe cale statistică se analizează cu ajutorul tabelului de
contingenţă 2 x 2 pentru acest model de studii

Numărul persoanelor Numărul persoanelor Total

expuse factorului de neexpuse influenței
risc factorului de risc

Boala prezentă a b a+b

Boala absentă b d c+d

Total a+c b+d a+b+c+d

Dacă indicele obținut în lotul de bolnavi este cu mult mai mare în comparație cu cel pentru lotul-
martor, putem recunoaște rolul factorului de risc studiat pentru boala respectivă
8. De elaborat planul studiului de cohortă pentru determinarea cauzelor
îmbolnăvirilor prin accident cerebral vascular.

1) determinarea populației din care se va forma cohorta și procesul de formare a

acesteia;
Cohorta este selectată doar din indivizi sănătoși din populație, dar se
presupune că cohorta nu este doar un grup specific de indivizi sănătoși, ci
un grup în care se așteaptă să apară cazuri de boală.

2) identificarea faptului impactului fiecăruia dintre factorii de risc studiați asupra fiecărei
persoane din cohortă și completarea documentelor primare;
prin interogare directă, intervievarea rudelor, utilizarea datelor de arhivă,
studii clinice (ECG, măsurarea tensiunii arteriale, etc)

3) determinarea perioadei de observare a cohortei;

Perioada de observare în studiile de cohortă durează întotdeauna câțiva
ani, prin urmare, studiile de cohortă sunt numite și studii longitudinale.

4) evaluarea dinamică stării de sănătate a persoanelor incluse în cohortă;

Pe întreaga perioadă de observație, starea de sănătate a fiecărei persoane
incluse în cohortă este monitorizată pentru a identifica și înregistra în timp
util apariția oricărei boli în documentul de înregistrare

5) formarea grupurilor de comparație (grupuri principale și grupuri de control);

Fiecare grup major este întotdeauna compus din indivizi sănătoși care au
fost afectați de unul dintre factorii de risc supuși sau de o combinație a
acestora. Grupul de control (pentru fiecare grup principal) - indivizi sănătoși
care nu au fost afectați de același factor sau de aceeași combinație de
factori.

Astfel, într-un studiu de cohortă, este posibil să se studieze influența mai

multor factori de risc asupra procesului de debut și răspândire a unei boli.

6) analiza statistică și logică a datelor obținute.

9. Cheltuielile pentru tratamentul unui bolnav cu HVB cronică, activitate virală înaltă, constituie
255 468 lei. Calculul a fost efectuat în a. 2012. Coeficientul de inflație anual constituie 1,5%.
Anual necesită tratament ≈1500 pacienți cu hepatite cronice.
De calculat cheltuielile necesare pentru tratamentul pacienților cu HVB cronică cu activitate virală
înaltă, începând cu anul 2008 până în prezent.

Total
Pacienț Cheltuieli Inflația total chelt cheltuieli toți
Anul i per pacient = 1.5% per pacient pacienții
2008 1500 237140.81 3557.11 240697.9213 361046882
2009 1500 240697.92 3610.47 244308.3901 366462585.2
2010 1500 244308.39 3664.63 247973.016 371959524
2011 1500 247973.02 3719.6 251692.611 377538916.5
2012 1500 251692.61 3775.39 255468 383202000
2013 1500 255468.00 3832.02 259300.02 388950030
2014 1500 259300.02 3889.5 263189.5203 394784280.4
2015 1500 263189.52 3947.84 267137.3631 400706044.7
2016 1500 267137.36 4007.06 271144.4236 406716635.3
2017 1500 271144.42 4067.17 275211.5899 412817384.9
2018 1500 275211.59 4128.17 279339.7638 419009645.6
2019 1500 279339.76 4190.1 283529.8602 425294790.3
2020 1500 283529.86 4252.95 287782.8081 431674212.2
Tota
l 19500       5140162931
10. De determinat factorii constituenți ai impactului epidemiologic, medical, social și economic în
hepatita virală B.

Morbiditatea populaţiei prin hepatite acute şi cronice are consecinţe socioeconomice

extrem de grave. Impactul economic al morbidităţii prin hepatite virale în Republica
Moldova în anii 1997-2010 a constituit 962541 mii lei. Prejudiciul economic prevenit ca
urmare a realizării Programelor naţionale de combatere a hepatitelor virale B, C şi D în
Republica Moldova, pe perioada anilor 1997-2010, a constituit 809323 mii lei. Bugetul
Programelor naţionale de combatere a hepatitelor virale B, C şi D în Republica Moldova,
în anii 1997-2010, a constituit 78138 mii lei.

11. De determinat factorii constituienți ai impactului epidemiologic, medical,

social și economic în accidentul cerebral vascular.
● Impactul epidemiologic
Bolile cardiovasculare sunt prima cauză de deces la nivel mondial. Se estimează că
peste 17,5 milioane de oameni au decedat în anul 2012 prin aceste maladii, ceea ce
reprezintă 31% din mortalitatea totală,aproximativ 6,7 milioane decedeaza de AVC. Ca
fenomen general, mai mult de un sfert dintre aceste decese au fost înregistrate în ţările
cu un nivel de dezvoltare intermediar sau scăzut, ceea ce subliniază tendinţa de
epidemizare a acestor boli chiar şi în zonele mai sărace ale lumii, unde în deceniile
anterioare rata deceselor prin BCV era mult scăzută. După categoria de vârstă, 16
milioane dintre cei decedaţi prin boli neinfecţioase aveau vârsta de până la 70 de ani,
dintre care 37% prin BCV şi 82% provenind din ţările slab dezvoltate. Datele raportate în
Europa estimează că 4 milioane de persoane au decedat din această cauză, ceea ce
reprezintă 47% din total. La sexul feminin s-a înregistrat o rată a mortalităţii de 52%,
ceea ce demonstrează faptul că faţă de sexul masculin, femeile sunt mai expuse acestui
risc de îmbolnăvire şi deces. Pe continentul european 1,5 milioane dintre decese se
produc înaintea vârstei de 75 de ani şi dintre acestea 710 mii sunt considerate ca
decese premature, fiind înregistrate la persoane sub 65 de ani. Morbiditatea înregistrată
în Europa în anul 2010 a fost de 2500 cazuri la 100 mii de locuitori. ceea ce
demonstrează că, faţă de anul 2000, aceasta a avut o tendinţă de stabilizare

● Impactul economic
Costul BCV reprezintă 51% din totalul cheluielilor pentru îngrijirile de sănătate, ceea ce
denotă că, acestea sunt o povară considerabilă şi din punct de vedere economic. Din
valoarea totală a cheluielilor, 54% sunt costuri directe, 24% prin pierderea productivităţii
şi 22% datorate îngrijirilor informale ale pacienţilor. Statele din Uniunea Europeană alocă
în medie 38 miliarde /an pentru persoanele cu AVC.

● Impactul social si medical

Cei care suferă un accident vascular cerebral trebuie să ajungă în primele 6 ore într-o unitate
spitalicească în care să poată fi tratați astfel încât să li se salveze viața și să rămână cu cât mai
puține sechele. Supraviețuitorii unui AVC au o calitate a vieții scăzută, pentru că sechelele
accidentului îi scot în majoritatea cazurilor din câmpul muncii și îi fac dependenți de un
aparținător sau o persoană care să le asigure îngrijire permanentă. AVC poate determina o
gravă afectare a calității vieții pacienților, dar și costuri mari cu îngrijirea ulterioară a acestor
pacienți.
12. De determinat factorii constituienți ai impactului epidemiologic, medical,
social și economic în gripă.

Gripa este o boala infecţioasa acută cu un potenţial epidemic crescut. Controlul bolii poate fi
realizat prin următoarele masuri: -
imunoprofilaxie cu vaccinuri gripale (redefinite în fiecare an pentru a reflecta modificările de
antigenitate ale tulpinilor circulante de virus);
- chimioprofilaxie sau terapie cu medicamente antivirale (Oseltamivir, Zanamivir, Peramivir).
Scop : monitorizarea evoluţiei gripei.
Obiective: 1. Monitorizarea morbidităţii şi severităţii în vederea recomandării de măsuri şi
actiuni de sănătate publică bazate pe evidenţe 2. Monitorizarea circulaţiei şi a rezistenţei la
antivirale a virusurilor gripale umane 3. Monitorizarea şi investigarea etiologică a focarelor, în
special a celor de colectivitate

Studiul stării de sănătate a populaţiei. Rezultatele acestui tip de studiu servesc drept
informaţie fundamentală autorităţilor sanitare pentru utilizarea optimă a unor resurse economice
(de obicei limitate) astfel încât să se răspundă prin programe de prevenţie şi tratament unor
probleme de sănătate publică identificate ca fiind prioritare.
Evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor de sănătate.