Budeanu Camelia, grupa M1723

CAZUL 1:
Harry, un dermatolog în vârstă de 45 de ani se prezintă la medicul de familie pentru controlul său anual
planificat.
Harry are un istoric familial de diabet la ambii părinți și este conștient de risc. Vrea să-și verifice glicemia.
Examen clinic : tensiunea arterială 130/70 mmHg, 72 bătăi / min și ritm respirator de 17 / min . El cântărește
99 kg și are 1,78 m.
Testele de sânge, urină și radiologie arată următoarele:
  Nivelul glucozei în post  2 ore nivel de glucoză OGTT    
1a 96 mg / dl (5,3 mmol / l) 132 mg / dl (7,3 mmol / l)  
1b 89 mg / dl (4,9 mmol / l) 168 mg / dl (9,33 mmol / l)  
1c 118 mg / dl (6,5 mmol / l) 126 mg / dl (7,0 mmol / l)  
1d 113 mg / dl (6,3 mmol / l) 176 mg / dl (9,8 mmol / l)  
1e 122 mg / dl (6,8 mmol / l) 240 mg / dl (13,3 mmol / l)  
1f 152 mg / dl (8,4 mmol / l) 186 mg / dl (10,3 mmol / l)  
 
1)Care este diagnosticul probabil în fiecare caz (abcdef)?
1a) Obezitate gradul I – IMC=31,1
1b) Prediabet – alterarea toleranței la glucoză
1c) Prediabet – alterarea glicemiei bazale
1d) Prediabet – atît alterarea toleranței la glucoză, cît și alterarea glicemiei bazale, însă prima are o
importanță clinică mai mare.
1e) Diabet
1f) Diabet

2)Care sunt obiectivele de management ale acestui pacient? 

-Realizarea unui nivel înalt de educație specifică, obligatorie pentru atingerea unor parametri clinici și
metabolici adecvați: HbA1C (normal 4-6%) , Glicemia preprandială – în post (normal 3,3-5,5 mmol/l ) ,
Glicemia postprandială la 2 ore (normal sub 5,7 mmol/l)
-Adoptarea unui tratament adecvat particularităților pacientului
-Prevenirea/întîrzierea apariției complicațiilor
-Asigurarea unui nivel de complianță, fără de care calitatea vieții pacientului este influențată negativ
-Depistarea și tratarea corectă a afecțiunilor asociate ( în acest caz, obezitatea de gradul I)

3)Care sunt opțiunile de tratament?

- Dieta: hipocalorică, glucide 50-60% din aportul caloric, evitîndu-se glucidele simple cu absorbție rapidă și
produsele rafinate(zahărul și derivatele lui), proteine 12-15% din aportul caloric , lipide 25-30% din calorii, din
care 1/3 animale și 2/3 vegetale, aportul de cholesterol mai mic de 300 mg/zi, fibre alimentare 30-40 g/zi,
evitarea alcoolului, sarea sub 7 g/zi, fumatul interzis.
-Evitarea modului sedentar de viață
-Tratament medicamentos: administrarea unor medicamente din hipoglicemiante orale ( sulfonilureice –
tulbutamid, glipizid,diaprel etc ; biguanide – metformin, buformin; meglitinide (repaglinidă); inhibitorii de alfa-
glucozidază-acarboză, glucobai) etc.
-Dacă are loc eșecul antidiabeticelor orale sau la necesitate - se va administra insulină.

4)Care sunt factorii de risc ai diabetului?

 -istoricul familial (rude de gradul I-părinți,frați,surori care suferă de DZ)
-excesul ponderal (obezitate,supraponderalitate la nivel abdominal)
- hipertensiunea arterial
- înaintarea în vîrstă
-modul sedentar de viață
-dislipidemie
-afecțiuni ale pancreasului
-sindromul ovarelor polichistice
-prediabet
CAZUL 2
Amanda, o vânzătoare în vârstă de 54 de ani , fără condiții medicale anterioare , este indreptata la medicul
de familie de catre ginecolog. În ultimele 6 luni se trataeaza la ginecolog cu acuza de baza – prurit genital,
dar tratamentele recomandate sunt ineficient.Istoric familial include obezitate atât la mama, cât și la tatăl ei .
Examen clinic: are o temperatură de 36,6 ° C, tensiunea arterială de 135/70 mmHg, 78 bătăi / min și ritm
respirator de 17 / min . Pe partea din spate a gâtului are pete întunecate - acantosis nigricans. Ea cântărește
98 kg și are 1,64 m.
Testele de sânge, urină și radiologie arată următoarele: Uree 7 .1 mmol / L ; Creatinină 10 4 mmol /
L; Glucoză 6,4 mmol / L; LDL colesterol 3,25 mmol / L; Mușchi de urină: cetone -, glucoză + , RBC -, WBC -
 
1. Care este diagnosticul probabil? 
Prediabet. Obezitate de gradul II cu risc înalt de boală,asociată cu acantosis nigricans.
            
2. Care sunt simptomele care te-au determinat să iei în considerare acel diagnostic?        
Simptomele care m-au determinat sa iau în considerare acest diagnostic sunt:
-acantosis nigricans, pe partea din spate a gîtului – o tulburare cutanată care însoțește sindromul
insulinorezistenței .
-prurit genital ( datorită schimbărilor care apar în membranele mucoase și piele, modificarea raportului între
fluxurile sanguine, termogenic și nutritiv, de structură a moleculelor colagenice ce alcătuiesc trama de
susținere a pielii, precum și alterarea mecanismelor imune, de apărare , incluse de modificările biochimice și
acidobazice specifice bolii)
-valoarea glucozei - 6,4 mmol/l ( prediabet = 5,59-6.9 mmol/l)
-prezența glucozei în urină(glucozurie)
- IMC = 36,5 ( Obezitate grad.II=35,00-39,99)

3. Ce manifestari clinice au susținut diagnosticul?    

Diagnosticul a fost susținut de prezența manifestărilor cutanate – acantosis nigricans( manifestată prin
prezența unor zone confluente de îngroșare epidermică cu aspect brun , localizată pe partea din spate a
gîtului), pruritul genital – acuza de bază cu care pacienta s-a adresat, cauzat de creșterea glicemiei și de
scăderea troficității acestui organ care în normă este bine inervat și vascularizat; excesul ponderal ( obezitate
de grad 2 ) etc.

4. Ce fel de investigație vă ajută să faceți un diagnostic?       

Pentru precizarea diagnosticului, va fi necesar de a fi efectuate mai multe investigații:
- Glicemia bazală ( a jeun și postprandial – la 2 ore), testul de toleranță la glucoză
- Hemoglobina glicozilată
- Determinarea glicemiei în orice moment al zilei
-Efectuarea screeningului pentru acantosis nigricans – examinare histopatologică – biopsie, unde se poate
evidenția hiperkeratoză, papilomatoză cu minimă acantoză sau hiperpigmentare.
Suplimentar se mai pot determina:
-trigliceride și colesterol total cu fracțiile acestuia (LDL-colesterol, HDL-colesterol);
- funcţia renală (uree, creatinină, acid uric);
-markerii inflamatori (CRP- proteina C reactivă, VSH- viteza de sedimentare a hematiilor, fibrinogen);
-testele de coagulare;
-sumarul de urină (densitatea urinară, pH urinar, corpii cetonici, proteine, glucoză, leucocite, cilindri, hematii)
-microalbuminuria (parametru important în diagnosticarea și urmărirea bolnavului cu nefropatie diabetică);
      
5. Care sunt opțiunile de tratament și obiectivele de tratament ale acestui pacient?
Obiectivele tratamentului sunt : menținerea parametrilor biochimici, specific alterați în acest caz, cît mai
aproape de normal, adică de a compensa maxim posibil dereglările metabolice: HbA1C (normal 4-6%) ,
Glicemia preprandială – în post (normal 3,3-5,5 mmol/l ) , Glicemia postprandială la 2 ore (normal sub 5,7
mmol/l)
-Prevenirea/întîrzierea apariției complicațiilor
-Asigurarea unui nivel de complianță, fără de care calitatea vieții pacientului este influențată negativ
-Depistarea și tratarea corectă a afecțiunilor asociate ( în acest caz, obezitatea de gradul II)
Opțiunile de tratament sunt:
- Dieta: hipocalorică, glucide 50-60% din aportul caloric, evitîndu-se glucidele simple cu absorbție rapidă și
produsele rafinate(zahărul și derivatele lui), proteine 12-15% din aportul caloric , lipide 25-30% din calorii, din
care 1/3 animale și 2/3 vegetale, aportul de cholesterol mai mic de 300 mg/zi, fibre alimentare 30-40 g/zi,
evitarea alcoolului, sarea sub 7 g/zi, fumatul interzis.
-Evitarea modului sedentar de viață
-Tratament medicamentos: administrarea unor medicamente din hipoglicemiante orale ( sulfonilureice –
tulbutamid, glipizid,diaprel etc ; biguanide – metformin, buformin; meglitinide (repaglinidă); inhibitorii de alfa-
glucozidază-acarboză, glucobai) etc.
-Dacă are loc eșecul antidiabeticelor orale sau la necesitate - se va administra insulină.

          
6 . Pacientul va avea complicații cronice ale diabetului zaharat în acest caz?             
În lipsa unui tratament adecvat , este posibil ca pacientul să aibă complicații cronice în acest caz, atît
microangiopatice(prin lezarea capilarelor și arteriolelor din tot corpul, exprimată sub formă de retinopatie și
nefropatie), dar mai ales macroangiopatice -ateroscleroză pe vasele coronare cu apariția unui infarct
miocardic acut dureros sau nedureros,în cazul co-existenței neuropatiei vegetative; ateroscleroză pe vasele
cerebrale cu apariția unui accident vascular cerebral; arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare etc.

CAZUL 3
Kathryn, o studentă în vârstă de 19 ani, care este de obicei în formă, este internată în camera de urgență cu
un istoric de 2 zile de dureri abdominale, vărsături și stare de rău general. Ea a pierdut 5 kg în greutate în
ultimele 3 săptămâni fără un motiv clar. Nu există antecedente medicale semnificative în trecut. La întrebări
suplimentare, Kathryn spune că a avut poliurie de până la 15 ori / zi, și nicturie de 6 ori / noapte timp de 2
săptămâni înainte de prezentarea sa actuală.
Examinare clinică: este obosită, deshidratată, tahicardică la 112 bătăi / min, are o temperatură de 36,6 ° C,
tensiunea arterială de 115/70 mmHg și o rată respiratorie de 32 / min - cu respirație zgomotoasă , cu
examinare toracică normală. Auscultarea cardiacă este normală, iar palparea abdominală dezvăluie o
sensibilitate generalizată minimă, fără rigiditate, fara defans muscular.
Testele de sânge, urină și radiologie arată următoarele:
Na 131 mmol / L; K 5,4 mmol / L; Uree 10,1 mmol / L
Creatinină 124 mmol / L; pH 7,16; Glucoză 22 mmol / L; Amilază normală; Urină: corpi cetonic +++, glucoză +
++, RBC -, WBC -
 
1. Care este diagnosticul probabil?    
În opinia mea, diagnosticul probabil este:
Diabet zaharat tip I decompensat. Comă diabetică cetoacidotică,cu manifestare gastrointestinală.
   
2. Care sunt simptomele care te-au determinat să iei în considerare acel diagnostic? 
Simptomele care m-au determinat sa iau în considerare acest diagnostic sunt:poliuria de pînă la 15 ori/zi și
nicturia de 6 ori /noapte timp de 2 săptămîni , fiind explicată prin creșterea osmolarității în lichidele
extracelulare datorată hiperglicemiei; deshidratarea datorată poliuriei , ce a dus și la scăderea ușoară a
tensiunii arteriale(din cauza hipovolemiei) și la apariția tahicardiei ( 112 bătăi/minut). Un alt simptom este
sensibilitatea generalizată minimă, fără rigiditate și defans muscular apărută datprotă deshidratării asupra
lichidelor interstițiale; respirația adîncă și zgomotoasă Kussmaul(acidoza metabolic reduce bicarbonați
plasmatici, iar concentrația crescută a ionilor de hydrogen stimulează central respirator din bulb, care
amplifică active respirația pentru a elimina pe cale respiratorie excesul de valențe acide)
Din diagnosticul de laborator:
-scăderea PH-ului sub 7,20 ( confirmă diagnosticul)
-hiperpotasiemie, deoarece lipsa insulinei și acidoza duc la ieșirea K din spațiul intracellular în cel
extracellular și pierderi urinare
-hiperglicemie ( 22 mmol/l)
-prezența corpilor cetonici în urină,glucozurie
-uree crescută
            
3. Ce semne clinice au susținut diagnosticul?          
Diagnosticul a fost susținut de următoarele semne clinice: dureri abdominale, vărsături, stare de rău
general,pierdere în greutate fără motiv clar, oboseală, deshidratare, sensibilitatea generalizată minimă,fără
rigiditate și defans muscular la palparea abdominală. Toate acestea sunt niște semne a intoxicației și unei
decompensări acute și progresive a diabetului zaharat.
 
4. Ce fel de investigație vă ajută să faceți un diagnostic?         
-Examenul de singe: determinarea glicemiei, PH plasmatic, corpii cetonici
-Ionograma: Na, K,Cl
-Osmolaritatea: norma 300 mOSM/l ( va fi crescută)
-Colesterolul (mărit)
-Trigliceridele(crescute)
-Analiza generală a sîngelui (posibil va fi leucocitoză, VSH accelerat)
-Examen de urină ( glucozurie, corpi cetonici pozitivi)    

5. Care sunt obiectivele de management ale acestui pacient?

Obiectivele de management ale acestui pacient sunt:
-corectarea tulburărilor metabolice, în special a hiperglicemiei(insulinoterapia)
-corectarea tulburărilor hidroelectrolitice: tratamentul colapsului și deshidratării, combaterea hipopotasemiei
-corectarea tulburărilor acidobazice
-tratamentul factorului infecțios sau a bolilor asociate care au provocat coma diabetică.

6. Care sunt opțiunile de tratament?           

-Restabilirea deficitului de apă și electroliți: în primele 1-3 ore se administrează în perfuzie 2-3 L de soluție
salină de 0,9%, apoi soluție salină de 0,45%, 250-500 ml/l. Deficitul de apă în coma constituie 5-10 l și
trebuie refăcut în decurs de 24 h. când nivelul glicemiei scade sub 13,9 mmol/l, se introduce soluția de
glucoză izotonă (5%) sau hipertonă (10- 20%) i.v. perfuzie. Administrarea KCl (mereu necesară) se face doar
când diureza atinge 40 ml/h.
2. Combaterea acidozei: este importantă, deoarece duce la scăderea contactilității miocardului, vasodilatație
periferică, deprimă sistemul nervos central și centrul respirator și crește insulinorezistența. Administrarea
bicarbonatului de sodiu se efectuează la un pH <7, deoarece are un pericol de alcaloză metabolică și
hipopotasemie. Se recomandă bicarbonat de sodiu 50 mmol/L (meq/L) în 200 ml de apă sterilă cu 10 meq/L
de KCl pe oră pentru 2 ore, până când pH >7.
3. Obligatoriu trebuie tratați factorii favorizanți!

7. În acest caz, pacientul va avea complicații cronice ale diabetului zaharat?         
Pacientul este predispus la apariția complicațiilor acute, însă rareori pot să apară complicațiile cronice, în
cazul unei evoluții severe și a unui tratament neadecvat.    

8. De ce pacientul are respirație zgomotoasă, de asemenea tahipnee?          

Pacientul are respirație zgomotoasă și tahipnee deoarece acidoza metabolică reduce bicarbonații plasmatici,
iar concentrația crescută a ionilor de hydrogen stimulează centrul respirator din bulb, care amplifică activ
respirația pentru a elimina pe cale respiratorie excesul de valențe acide.   

9. De ce a apărut principalul simptom - durere abdominală?             

 Durerea abdominală este un semn al intoxicației , însoțită de oboseală, slăbiciune,vărsături și stare de rău
general. Deoarece tratamentul nu a fost aplicat la timp iar pacienta s-a adresat tîrziu la medic, dereglările
metabolice au progresat și simptomele au sporit ca intensitate, agravînd și mai mult deshidratarea și
dereglările electrolitice, arsuri epigastrice, gastralgii etc.
 
 CAZUL 4.
Robert, un bărbat de 58 ani, a fost internat în secția de chirurgie din cauza gangrenei piciorului. La întrebări
suplimentare, el spune că are diabet de 5 ani și, de asemenea, îi crește tensiunea arterială.  Nu are acuze la
hiperglicemie (fără polidipsie, nici poliurie). I s-a prescris Metformin 850 mg în urmă cu 5 ani - nu
administrează întotdeauna medicamentele prescrise și nu și-a verificat glicemia în ultimul an.
Examen clinic: tensiunea arterială de 190/70 mmHg, 78 bătăi / min și frecvența respiratorie de 17 / min . El
cântărește 99 kg și are 1,74 m. Pulsul pe dorsalis pedis și posterior tibial este absent la ambele picioare. Pe
regiunea plantară a piciorului drept are gangrenă uscată - care se extinde până la a 4-  și a 5-a degetelor - nu
a 

există descărcări din zona afectată. Nu simte nici o durere. Sensibilitatea lui în ambele picioare este
diminuată.
Testele de sânge, urină și radiologice arată următoarele: glucoză 13,4 mmol / L; serum LDL colesterol
4,4 mmol / l și HbA1c 10,9%, creatinina 160 mmol/l, microalbuminuria 340 mg/dl.
 
1)Care este diagnosticul probabil?
Diabet zaharat tip II decompensat. Hipertensiune arterial sistolică cu risc foarte înalt. Obezitate de gradul I.
Polineuropatie diabetică senzitivă simetrică distală. Boală cronică renală diabetică G3b, a3; Picior diabetic
ischemo-neuropat.Dislipidemie.Cardiopatie ischemică.

2)Care sunt complicațiile cronice ale diabetului în acest caz?

În acest caz , complicațiile cronice ale diabetului sunt:
-microvasculare – polineuropatie diabetică senzitivă simetrică distal, boală cronică renală diabetic G3b, a3;
picior diabetic ischemo-neuropat;
-macrovasculare – cardiopatie ischemică.

3)Care sunt simptomele care te-au determinat să iei în considerare acest diagnostic?
Simptomele care m-au determinat sa iau în considerare acest diagnostic sunt hipertensiunea arterială,
apariția gangrenei uscate a piciorului drept care se extinde pînă la a 4-a și a 5-a degetelor , absența pulsului
pe dorsalis pedis și posterior tibial la ambele picioare, diminuarea sensibilității la ambele
picioare,hiperglicemie,HbA1C mărit, microalbuminuria.

4)Care sunt cauzele cele mai probabile ale glicemiei ridicate la acest pacient pe fonul administrării
tratamentului ?
Cauzele cele mai probabile a glicemiei ridicate la acest pacient pe fonul administrării tratamentului este
scăderea secreției de insulină și insulinorezistența, datorită faptului că pacientul nu a respectat tratamentul
prescris de medic la timp, neadministrînd cu regularitate medicamentele prescrise și neverificînd glicemia .

5)Care sunt opțiunile de tratament și obiectivele de management ale acestui pacient ?

Obiectivele tratamentului sunt : menținerea parametrilor biochimici, specific alterați în acest caz, cît mai
aproape de normal, adică de a compensa maxim posibil dereglările metabolice: HbA1C (normal 4-6%) ,
Glicemia preprandială – în post (normal 3,3-5,5 mmol/l ) , Glicemia postprandială la 2 ore (normal sub 5,7
mmol/l) ; Tensiunea arterială .
-Prevenirea/întîrzierea apariției complicațiilor
-Asigurarea unui nivel de complianță, fără de care calitatea vieții pacientului este influențată negativ
-Depistarea și tratarea corectă a afecțiunilor asociate ( cardiopatie ischemică, boala cronică renală g3b,a3,
picior diabetic ischemo-neuropat, polineuropatie diabetică senzitivă simetrică distală)
Opțiuni de tratament:
- Dieta: hipocalorică, glucide 50-60% din aportul caloric, evitîndu-se glucidele simple cu absorbție rapidă și
produsele rafinate(zahărul și derivatele lui), proteine 12-15% din aportul caloric , lipide 25-30% din calorii, din
care 1/3 animale și 2/3 vegetale, aportul de cholesterol mai mic de 300 mg/zi, fibre alimentare 30-40 g/zi,
evitarea alcoolului, sarea sub 7 g/zi, fumatul interzis.
-Evitarea modului sedentar de viață
-Tratament medicamentos: administrarea unor medicamente din hipoglicemiante orale ( sulfonilureice –
tulbutamid, glipizid,diaprel etc ; biguanide – metformin, buformin; meglitinide (repaglinidă); inhibitorii de alfa-
glucozidază-acarboză, glucobai) etc.
-Tratament antihipertensiv: ramipril,amlodipină; tratament hipolemiant – atorvastatină, simvastatină.
-Dacă are loc eșecul antidiabeticelor orale sau la necesitate - se va administra insulină.

6)Ce alte complicații cronice ale diabetului pot apărea în acest caz?  
Din alte complicații cronice ale diabetului pot apărea- microvasculare (Retinopatie) ; macrovasculare (boli
cerebrovasculare, anevrism aortic)
 
 
CAZUL 5:
Henry, un bărbat de 72 de ani , este internat în camera de urgență într-o stare confuză. Este însoțit de
nepotul său - povestește că Henry are un istoric de diabet de 20 de ani. El primește Metformin 1000 și
Gliclazida 60 mg pe zi. In ultimele zile a mincat mai putin ca deobicei, acuza inapetenta, dar administra
tratamentul conform indicatiilor.
Examen clinic: tensiunii arteriale de 140/70 mmHg, 98 bătăi / min și frecvența respiratorie de 17 / min -
respirația este superficială. Henry este dezorientat GCS - 12 puncte.
Testele de sânge, urină și radiologie arată următoarele: glucoză 1,4 mmol / L ; HbA1c 7,3 % .
 
1)Care este diagnosticul probabil?
Diabet zaharat tip 2. Comă hipoglicemică neuroglicopenică severă de etiologie medicamentoasă

2)Care sunt simptomele care te-au determinat să iei în considerare acest diagnostic?
Simptomele care m-au determinat să iau în considerare acest diagnostic sunt: confuzie, inapetență, respirație
superficial, dezorientare conform GCS – 12 puncte, care confirmă o severitate moderată .
3)Care sunt cauzele cele mai probabile ale stării sale ?
Cauzele cele mai probabile a stării sale sunt administrarea sulfamidelor hipoglicemiante - cum ar fi
gliclazida o durată foarte lungă de timp – 20 ani și scăderea aportului alimentar ce a provocat scăderea
glicemiei la 1,4 mmol/l, dereglînd aprovizionarea energetică a celulelor nervoase.Astfel,a avut loc apariția
unei inhibiții a producției hepatice de glucoză și un exces consum în țesuturile periferice (insulin și non-
insulinodependente) ca urmare a unei cantități de insulină neadecvate.
4)Care sunt opțiunile de tratament și obiectivele de management ale acestui pacient ?
Obiective de management:Menținerea valorilor aproape de normal a glicemiei și stabilirea stării de conștiință
a pacientului
Opțiuni de tratament:
-Deoarece pacientul este inconștient și incapabil de a înghiți, tratamentul trebuie să evite calea orală. Se
administează Glucoză 33% 3-4 fiole i.v.; în cazul agitației psihomotorii și imposibilității administrării i.v. →
Glucagon 1mg i.m

5)Ce recomandari va primi pacientul la domiciliu referitor la schema de hipoglicemiante.

Referitor la schema de hipoglicemiante, pacientului i se va recomanda să nu consume doze excesive de
hipoglicemiante, să viziteze medical regulat, să aibă un aport alimentar echilibrat, să nu consume alcool.

CAZUL 6:
Ginny, o femeie de 28 de ani se prezintă medicului general pentru controlul planificat la 26 de săptămâni de
sarcină. 
Datorită creșterii IMC și a istoricului familial de diabet zaharat de tip 2, medicul de familie decide efectuarea
testului oral de toleranta la glucoza.
Examen clinic: are o temperatură de 36,6 ° C, tensiunea arterială de 135/70 mmHg, 78 bătăi / min și ritm
respirator de 17 / min . Pe partea din spate a gâtului are pete întunecate - acantosis nigricans. Ea cântărește
89 kg și are 1,64 m.
Testele de sânge, urină și radiologie arată următoarele:
  repaus alimentar 1 h glucoză  2 h glucoză  
a.   88 mg / dl (4,9 mmol / l) 170 mg / dl (9,4 mmol / l)  140 mg / dl (7,8 mmol / l)
b.   98 mg / dl (5,4 mmol / l) 200 mg / dl (11,1 mmol / l)  180 mg / dl (10,0 mmol / l)
c.   138 mg / dl (7,7 mmol / l) 300 mg / dl (16,7 mmol / l) 250 mg / dl (13,9 mmol / l)
 
1)Care este diagnosticul probabil în fiecare caz (a, b, c)?
a) Valorile sunt normale
b) Diabet gestațional
c) Diabet gestațional
2)Ce aspecte suplimentare ale istoricului și examinării fizice ar putea oferi informații relevante pentru
a ajuta la diagnostic?
Pentru a ajuta la diagnosticul, este important de a preciza prezența altor factori de risc,în afară de obezitate
de gradul I și istoricul familial de DZ, cum ar fi : dacă pacienta fumează, dacă a avut sarcini anterioare –
DZG în antecedente, stadiul prediabetic , avorturi spontane,hipertensiune arterială, greutatea mamei la
naștere mai mică decît 2,5 kg sau mai mare decît 4 kg, infecții urinare recidivante, iminență de avort sau
naștere prematură, sedentarism,sterilitate etc.

3)Care sunt opțiunile de tratament și obiectivele de management ?

Obiectivele tratamentului sunt : menținerea parametrilor biochimici, specific alterați în acest caz, cît mai
aproape de normal, adică de a compensa maxim posibil dereglările metabolice: HbA1C , Glicemia
preprandială – în post, Glicemia postprandială normală la o oră și 2 ore.
-Controlul ponderal,tensional
-Nutriție optimă
-Prevenirea/întîrzierea apariției complicațiilor
-Asigurarea unui nivel de complianță, fără de care calitatea vieții pacientului este influențată negativ
-Depistarea și tratarea corectă a afecțiunilor asociate
Opțiuni de tratament:
-Monitorizarea glicemiei în mod regulat
-Activitatea fizică moderată va contribui la scăderea glicemiei
- Aportul caloric adecvat și compoziția echilibrată a meselor(33-40%carbohidrați,35-40% grăsimi și 20
proteine) distribuite ı̂ n 3 mese principale și 2-3 gustări pe zi.
-În cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, atunci pacienta va trebui să facă şi tratament
medicamentos(metformină) sau chiar injecţii cu insulină. De multe ori va fi nevoie de evaluări periodice, la
fiecare 4 săptămâni în timpul săptămânilor de sarcina, 28-36, în vederea obţinerii unor ecografii prin care să
fie verificată dezvoltarea copilului şi cantitatea de lichid amniotic.

4)Care sunt factorii de risc ai diabetului?

-Istoricul familial (dacă rudele de gradul I au DZ)
-Vârsta
-Predispoziția genetică
-Supraponderalitatea/Obezitatea  – țesutul adipos în exces poate favoriza dezvoltarea rezistenței la insulină
-Sedentarismul – cu cât avem un stil de viață mai sedentar, cu atât riscul de diabet crește; activitatea fizică
ajută la controlul greutății, utilizarea glucozei ca energie și face celulele mai sensibile la insulină;
-Hipertensiunea arterială - o presiune arterială mai mare de 140/90 mmHg poate fi asociată cu un risc mai
crescut de diabet ;
-Nivel anormal de colesterol sau trigliceride(dislipidemie) – valori scăzute ale HDL-colesterolului (colesterol
„bun”) sau nivelul ridicat de trigliceride cresc riscul de diabet
-Sindromul ovarelor polichistice 
-Fumatul,alcoolul