Holmes Joni, Gathercole Susan E., Place Maurice, Dunning Darren L., Hilton Kerry A.

, Elliott Julian G., Working

Memory Deficits can be Overcome: Impacts of Training and Medication on Working Memory in Children with
ADHD, Appl. Cognit. Psychol.,volumul 24, pag. 827–836, anul 2010

REACTION PAPER
Deficitele memoriei de lucru pot fi depășite: impactul training-ului și a
medicației asupra memoriei de lucru la copii cu ADHD

Acest studiu a evaluat impactul a două intervenţii – un program de traaining şi medicaţia

stimulantă asupra funcţiilor memoriei de lucru la copii cu ADHD.
Scopul acestui studiu a fost investigarea extensiei în care deficitul memoriei de lucru
asociat cu ADHD poate fi ameliorat de două tratamente diferite: medicaţia psihostimulantă şi
antrenamentul memoriei de lucru. Un alt scop al acestui studiu a fost să ofere o investigație
detaliată a impactelor investigațiilor comportamentale și farmaceutice în subcompartimentele
detaliate ale memoriei de lucru la copii cu ADHD. Pe lângă aceasta studiul a încercat să ofere
o evalare comprehensivă a impactului trainingului și a medicației cu aceste compomponente.
Programul a îmbunătățit memoria de lucru substanțial la tinerii cu ADHD, care nu sunt
medicați(Klingberg et al., 2005), la copii cu memorie de lucru slabă (Holmes, Gathercole, &
Dunning, 2009), și la adulții cu afecțiuni neuropsihologice urmate de crize(Westberg et. Al.
2007).
Studiul indică că trainingul are un impact semnificativ asupra activităților neuronale în
lobul frontal central și superior și zonele corticale parietale, associate cu memoria de
lucru( Olesen, Westerberg, & Klingberg, 2004; Westerberg & Klingberg, 2007; McNab,
Varrone, Farde, Jucaite, Bystritsky, & Klingberg, 2009).
În urma studiului s-au descoperit îmbunătățiri semnificative și substanțiale în toate
aspectele memoriei de lucru evaluate, în fiecare caz luându-se grupul de la un nivel sub medie cu
un grup cu scoruri medii cu copii de aceeași vârstă. Achizițiile memoriei de lucru vizuo-spațiale
și verbale asociate cu componentele central-executive ale memoriei de lucru și memoriei de
scurtă durată vizuo-spațială au persistat 6 luni după training. Generalitatea acestor achiziții
asupra tuturor aspectelor ML evaluate în acest studiu este remarcabilă și constituie o provocare
teoretică.
Interviurile post-training, în care copii au fost rugați să descrie ce i-a ajutat să-și
îmbunătățească activitățile trainingului, au sprijinit ideea că natura intensă a memoriei de lucru
poate stimula dezvoltarea strategiilor acesteia care compensează pentru slăbiciunile procesului de
bază sau controlul voluntar al atenției.
În concordanță cu descoperirile anterioare și în acest studiu medicația a fost asociată cu
îmbunătățiri semnificative la testele memoriei de lucru vizuo-spațială, dar nu și în cazul
memoriei de lucru verbale, sau memoriei de scurtă durată verbale.
Achizițiile în urma trainingului nu s-au extins în cazul tuturor evaluărilor cognitive, de
exemplu IQ, care include teste individuale ale abilității cogitive fluide precum design-ul
blocurilor, a fost neafectat de training.
Studiul s-a bazat în primul rând pe cele 11 teste care au fost aplicate subiecților pe
parcursul perioadei de training. Din păcate nu toate testele au avut rezultate semnificative, dar în
unele situații s-a putut observa o îmbunătățire a memoriei de lucru. Ceea ce a adus un plus de
credibilitate acestui studiu au fost studiile anterioare care au susținut eficiența unor astfel de
programe de intervenție.
Pe tot parcursul training-ului copii au primit suport unu la unu, ca urmare, rapoartele au
sugerat că trainingul poate într-adevăr ameliora concentrarea atenșiei și poate stimula o serie de
strategii idiosincratice.

Vaida Mihaela,
MCA anul I