Procesul civil internaţional

Disciplina procesul civil internaţional are ca obiect de studiu procesul civil cu element de
extraneitate soluţionat de către instanţe române. Caracterul internaţional al procesului civil
derivă, aşadar, din prezenţa, la nivelul raportului juridic dedus judecăţii, a elementului de
extraneitate, iar nu din caracterul internaţional al instanţei judecătoreşti sau arbitrale sesizate.
Disciplina procesul civil internaţional aprofundează latura procesuală a dreptului
internaţional privat, fiind analizate următoarele instituţii juridice:
a) competenţa jurisdicţională de drept internaţional privat, respectiv regulile privind
determinarea competenţei instanţelor române de a soluţiona pricini civile cu element de
extraneitate;
b) procedura de judecată a pricinilor cu element de extraneitate, atât sub aspectul determinării
legii aplicabile acesteia, cât şi sub aspectul regulilor uniforme (adoptate la nivel internaţional
sau comunitar) privitoare la cooperarea judiciară în materie civilă şi comercială, precum:
citarea şi comunicarea de acte judiciare / extrajudiciare în / din străinătate, obţinerea de probe
în străinătate etc.;
c) condiţia juridică a străinului ca parte în procesul civil, respectiv ansamblul drepturilor şi
obligaţiilor recunoscute de legea română (lex fori) străinului pe plan procesual;
d) efectele hotărârilor judecătoreşti străine în România, respectiv: puterea de lucru judecat, forţa
executorie şi forţa probantă cu privire la situaţiile de fapt pe care le constată;
e) arbitrajul de drept internaţional privat, analiza purtând atât asupra aspectelor privitoare la
constituirea, derularea şi finalizarea acestuia, cât şi asupra efectelor hotărârilor arbitrale
străine în România.
Pe plan normativ, instituţiile juridice enumerate sunt examinate dintr-o triplă perspectivă,
fiind avute în vedere atât reglementările naţionale în materie, cât şi cele adoptate la nivel
internaţional şi comunitar. Analiza teoretică este dublată de studiul jurisprudenţei relevante, fiind
avute în vedere atât speţe străine clasice, cât şi speţe, de dată recentă, soluţionate de către
instanţele române.

Titular curs: Prof. univ. dr. Dragoş-Alexandru Sitaru

Titular seminar: Asist. univ. drd. Şerban-Alexandru Stănescu
 FISA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei Codul
PROCESUL CIVIL INTERNAŢIONAL
disciplinei
Anul de studiu V Semestrul* 2 Tipul de evaluare finală (E / V / C) E
Categoria formativă a disciplinei
DS
DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă
Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Ob Numărul de credite 8
Total ore din planul de învăţământ 30 Total ore studiu individual 80 Total ore pe semestru 110
Titularul disciplinei Prof. univ. dr. Dragoş-Alexandru Sitaru
* Daca disciplina are mai multe semestre de studiu, se completeaza câte o fişă pentru fiecare semestru

Facultatea DREPT Numărul total de ore (pe semestru) din

planul de invatamant
Catedra DREPT PRIVAT
(Ex: 28 la C dacă disciplina are curs de
Domeniul fundamental de ŞTIINŢE JURIDICE 14_saptămâni x 2_h_curs pe saptămână)
ştiinţă, artă, cultură
Domeniul pentru studii
universitare de licenţă Total C** S L P

Direcţia de studii 30 20 10
** C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

Obligatorii
(condiţionate)
Discipline
anterioare
Drept internaţional privat, Drept procesual civil
Recomandate

Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)

1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 10 8. Pregătire prezentări orale 4

2. Studiu dupa manual, suport de curs 5 9. Pregatire examinare finală 20
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 10 10. Consultaţii 2
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 5 11. Documentare pe teren 0
5. Activitate specifică de pregătire
5 12. Documentare pe INTERNET 10
SEMINAR şi/sau LABORATOR
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri etc. 5 13. Alte activităţi … 0
7. Pregatire lucrări de control 4 14. Alte activităţi … 0
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 80

1
Competenţe generale (competenţele generale sunt menţionate în fişa domeniului de licenţă şi fişa specializării)
1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei)
ƒ noţiunea de conflict de jurisdicţii
ƒ noţiunea de condiţie juridică a străinului
ƒ noţiunea de conflict de legi aplicabile procedurii de judecată
ƒ noţiunea de conflict de legi în timp şi spaţiu
ƒ noţiunea de hotărâre străină
2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a
conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)
ƒ determinarea comptenţei jurisdicţionale a instanţelor române de a soluţiona cauze pricini
civile (lato sensu) cu element de extraneitate
ƒ determinarea principiilor care cârmuiesc condiţia juridică a străinului ca parte în procesul
civil
ƒ determinarea legii aplicabile procedurii de judecată a pricinilor civile (lato sensu) cu element
de extraneitate
ƒ determinarea condiţiilor şi înţelegerea procedurii de recunoaştere şi încuviinţare a executării
în România a hotărârilor străine
ƒ interpretarea normelor juridice şi analizarea jurisprudenţei în materie
Competenţe specifice 3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice
specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
disciplinei
ƒ corelarea reglementărilor interne în materie cu cele adoptate la nivel internaţional şi
comunitar
ƒ dezvoltarea abilităţii de a aplica în practică elementele teoretice dobândite
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile fata de domeniul ştiinţific /
cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice / promovarea unui sistem de
valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima şi creativa a propriului potenţial în
activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice
/ angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare /
participarea la propria dezvoltare profesională)
ƒ înţelegerea importanţei procesului civil internaţional în contextul dezvoltării raporturilor juridice
cu element de extraneitate
ƒ deschiderea faţă de aplicarea unor reguli derogatorii de la procedura civilă clasică – premisă a
respectării reale a egalităţii juridice a părţilor în cazul soluţionării unui litigiu cu element de
extraneitate
ƒ dezvoltarea unei atitudini responsabile faţă de pregătirea teoretică şi practică în domeniu,
cunoaşterea legislaţiei şi a practicii judiciare în materie – condiţii indispensabile pentru o
abordare corectă, ca practician al dreptului, a situaţiilor concrete care implică soluţionarea unui
litigiu de drept privat cu element de extraneitate

Curs 1 – Privire generală asupra procesului civil internaţional (2h)

ƒ noţiune, elemente definitorii
ƒ domeniu
ƒ corelaţie cu dreptul internaţional privat
Tabla de materii
ƒ sediul materiei

Curs 2 – Conflictul de jurisdicţii. Aspecte introductive (2h)

ƒ noţiune
ƒ corelaţie între conflictul de jurisdicţii şi conflictul de legi materiale
2
 ƒ formele competenţei jurisdicţionale de drept internaţional privat
ƒ determinarea competenţei jurisdicţionale de drept comun a instanţelor române potrivit
reglementărilor interne
ƒ determinarea competenţei jurisdicţionale de drept comun a instanţelor române potrivit
reglementărilor comunitare

Curs 3 – Conflictul de jurisdicţii. Determinarea competenţei jurisdicţionale alternative /

facultative a instanţelor române (2h)
ƒ determinarea competenţei jurisdicţionale alternative / facultative potrivit reglementărilor
interne
ƒ determinarea competenţei jurisdicţionale alternative / facultative potrivit reglementărilor
comunitare
ƒ determinarea competenţei jurisdicţionale alternative / facultative potrivit reglementărilor
internaţionale la care România este parte

Curs 4 – Conflictul de jurisdicţii. Determinarea competenţei jurisdicţionale exclusive a

instanţelor române (2h)
ƒ determinarea competenţei jurisdicţionale alternative / facultative potrivit reglementărilor
interne
ƒ determinarea competenţei jurisdicţionale alternative / facultative potrivit reglementărilor
comunitare
ƒ determinarea competenţei jurisdicţionale alternative / facultative potrivit reglementărilor
internaţionale la care România este parte

Curs 5 – Conflictul de jurisdicţii. Prorogarea competenţei jurisdicţionale în dreptul

internaţional privat (2h)
ƒ prorogarea voluntară a competenţei jurisdicţionale
ƒ prorogarea legală a competenţei jurisdicţionale
ƒ proprogarea judiciară a competenţei jurisdicţionale

Curs 6 – Condiţia juridică a străinului ca parte în procesul civil (2h)

ƒ noţiune, delimitări conceptuale
ƒ principiile care guvernează condiţia juridică a străinului ca parte în procesul civil (regimul
juridic naţional aplicabil străinului în procesul civil, cautio judicatum solvi, dreptul străinului
la asistenţă judiciară în procesul civil, drepturile de care beneficiază străinul citat ca martor
sau ca expert în procesul civil)

Curs 7 – Conflictul de legi aplicabile procedurii de judecată a cauzelor civile cu element

de extraneitate (2h)
ƒ determinarea legii aplicabile condiţiilor şi elementelor acţiunii civile,
ƒ comunicarea de acte procedurale în / din străinătate

Curs 8 – Conflictul de legi aplicabile procedurii de judecată a cauzelor civile cu element

de extraneitate (continuare) (2h)
ƒ determinarea legii aplicabile apărărilor
ƒ determinarea legii aplicabile mijloacelor de probă
ƒ proba legii străine
ƒ determinarea legii aplicabile căilor de atac
ƒ determinarea legii aplicabile executării silite

Curs 9 – Efectele hotărârilor judecătoreşti străine în România (2h)

ƒ noţiunea de «hotărâre » străină
ƒ clasificarea efectelor hotărârilor judecătoreşti străine în România
ƒ Recunoaşterea şi încuviinţarea executării în România a hotărârilor judecătoreşti pronunţate
în străinătate, potrivit dreptului intern (condiţii, competenţă, aspecte procedurale)

3
 Curs 10 – Efectele hotărârilor judecătoreşti străine în România (continuare) (1h)
ƒ Recunoaşterea şi încuviinţarea executării în România a hotărârilor judecătoreşti pronunţate
în străinătate, potrivit reglementărilor comunitare (condiţii, competenţă, aspecte
procedurale)

– Efectele hotărârilor arbitrale străine în România (1h)

ƒ aspecte generale privind recunoaşterea şi încuviinţarea executării sentinţelor arbitrale
străine în România
ƒ recunoaşterea şi încuviinţarea executării sentinţelor arbitrale străine potrivit Convenţiei de
la New York (1958)
ƒ recunoaşterea şi încuviinţarea executării sentinţelor arbitrale străine potrivit Legii nr.
105/1992

Bibliografia
ƒ Savelly Zilberstein, Procesul civil internaţional. Normele de procedură din Legea
105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, Ed.
Lumina Lex, Bucureşti, 2001.
ƒ Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de drept internaţional privat, Ed. Monitorul
Oficial, Bucureşti, 2004.
ƒ Dragoş-Alexandru Sitaru, Drept internaţional privat, Tratat, Ed. Lumina Lex, 2001.
ƒ Titus Prescure, Codruţ Nicolae Savu, Drept internaţional privat, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2005.
ƒ Yvon Loussouarn, Droit international privé, Dalloz, Paris, 1996.
ƒ Ernestina Ungureanu, Recunoaşterea hotărârilor străine în România, Ed. “Noël”, Iaşi,
1995.
ƒ Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Arbitrajul intern şi internaţional, Ed. Rosetii, Bucureşti,
2005.
ƒ Şerban-Alexandru Stănescu, Drept internaţional privat. Practică judiciară, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2008
ƒ Aurel Ciobanu-Dordea, Legislaţie comunitară privind cooperarea judiciară în materie
civilă şi penală, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007.
ƒ http://eur-lex.europa.eu (Site-ul legislativ al Uniunii Europene)
ƒ http://www.just.ro (Site-ul Ministerului Justiţiei, Secţiunea: Cooperare judiciară
internaţională)

Lista materialelor
ƒ Reglementările interne şi internaţionale indicate în cadrul cursului şi al seminarului
didactice
necesare

La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea în notare, exprimată in %

{Total=100%}

80%
- răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finală)

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator

- testarea periodică prin lucrări de control

- testarea continuă pe parcursul semestrului 10%

4
- activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc 10%

- alte activităţi (precizaţi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V. {de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.}.

- lucrare scrisă – 5 subiecte teoretice

Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe pentru nota 10

(sau cum se acordă nota 5) (sau cum se acordă nota 10)

- să dovedească însuşirea minimă a materiei - răspuns corect la cele 5 subiecte

- lucrarea să nu conţină erori grave - activitate susţinută în timpul semestrului
- activitate minimă în timpul semestrului - cunoaşterea, în afara elementelor predate la
orele de curs, a unor elemente din bibliografia
indicată

Data completării: 1 octombrie 2008 Semnătura titularului:

Prof. univ. dr. Dragoş-Alexandru Sitaru