Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSIDERAŢII GENERALE
Frezarea este o operaţie de aşchiere executată cu ajutorul unei scule roti toare prevăzută cu
mai multe tăişuri, denumită freză ; scula efectuează mişcarea principală de rotaţie, iar mişcările
de avans sunt executate fie de către semifabricat, fie de către sculă. Frezarea se efectuează pe
maşini de frezat.
Prin frezare se pot prelucra suprafeţe exterioare sau interioare, plane, cilindrice sau
profilate.
Schema de principiu a frezării suprafeţelor plane este prezentată în figura 11.1.
Freza 1 execută mişcarea principală /, iar semifabricatul 2, mişcarea rectilinie de avans //.
Fiecare dinte al frezei aşchiază atâta timp cât se mişcă în contact cu semifabricatul, pe un arc de
cerc corespunzător unghiului. de contact 4».
Fig. 11.1. Schema de principiu a fre- Fig. 11.2. Frezarea în sensul şi contra avan-
rării sului
Întrucât de obicei acest unghi este mai mare decât pasul unghiular o al dinţilor frezei, în
fiecare moment al procesului de frezare lucrează efectiv mai mulţi dinţi simultan, ceea ce
conduce la productivităţi mari ale operaţiilor de frezare.
Aşchiile au o formă de pană, întrucât grosimea lor variază de la o valoare minimă amin — 0 la
valoarea maximă ama%, sau invers, după cum frezarea se face contra avansului (fig. 11.2, a), sau
în sensul avansului (fig. 11.2, b).
La frezarea în contra avansului, sensul mişcării principale de rotaţie a frezei este opus
sensului mişcării de avans în punctul de tangenţă A al sculei la suprafaţa prelucrată, iar Ia
frezarea în sensul avansului, cele două mişcări au acelaşi sens în punctul de tangenţă A.
La frezarea în sensul avansului, dinţii frezei se uzează mai rapid, deoarece la intrarea lor în
material se produc şocuri mai mari, mai ales la prelucrarea semifabricatelor turnate, care au la
suprafaţă o crustă mai dură.
La frezarea contra avansului, componenta verticală Fv a forţei de aşchiere este orientată
astfel încît tinde să desprindă semifabricatul de pe masa maşinii, iar la frezarea în sensul
avansului, componenta verticală Fv, apasă semifabricatul pe masa maşinii sau în dispozitivul de
prindere, conducând la necesitatea unor forţe mai mici de strângere.
Alegerea metodei de frezare se face ţinând cont, de la caz la caz, de avantajele şi
dezavantajele pe care le au cele două metode.
Sculele utilizate la prelucrările prin frezare se numesc freze. Acestea au un corp cu forma
generală de rotaţie, pe care sunt prevăzute mai multe zone active denumite dinţi (spre deosebire
de cuţitele de strung, care au o singură zonă activă). Numărul dinţilor variază între doi şi peste
100, în funcţie de diametrul frezei şi de destinaţia acesteia.
CLASIFICAREA FREZELOR
Există freze cu dinţi dintr-o bucată cu corpul sculei (freze tip monobloc) şi freze cu dinţi
aplicaţi. în primul caz, dinţii se realizează prin tăierea în corpul sculei a canalelor ce materializează
golul dintre dinţi, iar în ăl doilea caz dinţii se montează pe corp prin sisteme mecanice.
Fig. 11.3. Construcţia frezelor monobloc
Fig. 11.4. Construcţia frezelor cu
dinţi aplicaţi : 1 — corpul sculei ; 2 — dinţii frezei ; 3 — suprafaţa de prindere a frezei pe maşină
In figura 11.3 se prezintă construcţia unei freze în varianta monobloc, iar în figura 11.4 se
arată construcţia unei freze cu dinţii aplicaţi.
Construcţia monobloc a frezelor se utilizează mai ales la freze de diametre mici, iar varianta
cu dinţi aplicaţi se pretează mai ales pentru freze cu diametre mai mari.
După modul de realizare practică a feţelor şi tăişurilor dinţilor,'
frezele se clasifică de asemenea în două categorii : freze cu dinţi frezaţi
(fig. 11.5, a) şi freze cu dinţi detalonaţi (fig. 11.5, b).
Frezele cu dinţi frezaţi au suprafaţa de aşezare a dintelui SA plană,
sau formată din mai multe suprafeţe plane, realizate întotdeauna prin
frezare. Cele cu dinţi detalonaţi au suprafaţa de aşezare curbă, după o
directoare care de obicei este spirala arhimedică. Această suprafaţă se
numeşte suprafaţă detalonată şi se realizează pe maşini speciale, de
tipul strungurilor, numite maşini de detalonat.
Spre deosebire de dinţii frezaţi, dinţii detalonaţi se ascut numai pe
suprafaţa (plană) de degajare SD, păstrîndu-şi constant profilul
materializat tocmai prin suprafaţa de aşezare, care rămâne intactă la
reascuţire. Acest fapt recomandă dantura detalonată mai ales pentru
frezele profilate.
Frezele pentru canale simple pot fi de tip deget (cu coada monobloc şi având de obicei
diametrul mic (fig. 11.6, d), sau de tip disc, având dinţii cu un singur tăiş principal (fig. 11.6, e şi
fig. 11.3), sau cu trei tăişuri principale (fig. 11.6, f). Ele se utilizează foarte des la frezarea
canalelor de pană, a crestăturilor şi chiar la retezări. în acest ultim caz, de cele mai multe ori se
folosesc freze disc înguste şi de diametru mare, numite freze — fierăstrău (fig. 11.6, g).
Frezele profilate sunt destinate prelucrării suprafeţelor profilate concave (canale profilate)
sau convexe (suprafeţe exterioare profilate).
Din această categorie fac parte frezele unghiulare (fig. 11.6, h) şi frezele semirotunde
concave (fig. 11.6, i), frezele semirotunde convexe (fig. 11.6, j), frezele pentru ghidaje în coadă de
rândunică (fig. 11.6, k), sau pentru canale în formă de T (fig. 11.6, l) şi altele.
O grupă specială de freze profilate este aceea a frezelor destinate prelucrării roţilor dinţate,
prin metoda divizării (frezarea individuală a fiecărui gol dintre doi dinţi vecini) numite freze
modul.
Forma frezelor disc — modul şi a frezelor deget — modul este arătată în figura 11.6, m şi n.
Productivitatea şi calitatea fabricaţiei danturilor roţilor dinţate este net superioară în cazul
folosirii metodei de frezare prin rulare a flancurilor dinţilor, utilizând maşini speciale de frezat şi
scule corespunzătoare (fig. 11.6, o), denumite freze melc — modul (vezi şi capitolul 16).
O altă categorie specială de freze, utilizate destul de des, este aceea a freze lor pentru
frezarea filetelor (fig. 11.6, p).
Din figura 11.6 mai rezultă că dinţii frezelor pot avea tăişurile principale drepte (fig. 11.6, a,
e, f, h, k, l etc), sau elicoidale (fig. 11.6, b, c, d). în vederea echilibrării forţelor axiale ce apar în
frezele cilindrice destinate frezării suprafeţelor plane de lăţime relativ mare, acestea se execută
uneori în varianta frezelor cilindrice cuplate (fig. 11.7).
Tot din figura 11.6 rezultă că frezele se mai pot clasifica şi după sistemul de prindere pe
maşinile de frezat, în două tipuri distincte.: freze cu coadă (de exemplu frezele din fig. 11.6, d, k şi
0 —şi freze cu alezaj (de — exemplu frezele din figura 11.6, a, b, c).
Fig. 11.6. Diverse tipuri de freze
Coada se construieşte fie conică, fixîndu-se într-o gaură conică (de obicei în sistemul
MORSE), cu ajutorul unui sistem şurub piuliţă, de exemplu ca cel prezentat în figura 11.8, fie
cilindrică ; în acest caz freza se fixează într-o bucşă elastică, aşa cum se prezintă în figura 11.9.
Pentru prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe în trepte se prac tică adesea
utilizarea unui joc de freze, constând în realizarea unui grupaj de mai multe freze cilindrice sau
cilindro-frontale de diametre corespunzătoare, montate pe acelaşi dorn port — sculă, după
cum se arată în figura 11.11.
Majoritatea tipurilor constructive de freze şi a elementelor sistemelor de fixare a acestora
pe maşinile de frezat sunt standardizate.
Dintre parametrii geometrici ai părţii active a frezelor cei mai importanţi se consideră
următorii :
— Unghiul de aşezare normal an şi cel principal a, măsurate în planele amintite mai sus şi
reprezentând : primul — unghiul dintre tangenta la urma feţei de aşezare în punctul dat al
tăişului şi urma planului tangent la suprafaţa generată de acel tăiş, iar al doilea — unghiul
dintre tangenţa la urma feţei de aşezare în punctul considerat al tăişului şi tangenta în acelaşi
punct la cercul descris de acesta în mişcarea sa de rotaţie (fig. 11.13).
Fig. 11.8. Prinderea frezelor pe coadă
conică :
4 — bucşă de poziţionare
Fig. 11.11. Prelucrarea suprafeţelor in
trepte, cu ajutorul jocului de freze : 1 —
freza Nr. 1 ; 2 — freza Nr.2 ; 3 — freza Nr. 3
VITEZA DE AŞCHIERE
Viteza de aşchiere v este considerată viteza punctelor de rază' maximă ale tăişurilor frezei .şi
se calculează cu relaţia
v =piDr/1000[m/mm],
(11.1)
în care D este diametrul exterior al frezei, în mm şi n este turaţia frezei, în
rot/min. .
Din relaţia 11.1 rezultă că o freză lucrează cu viteze de aşchiere cu atât mai mari cu cât
diametrul ei exterior este mai mare şi cu cât turaţia ei este mai
mare
VITEZA DE AVANS
Viteza de avans sm este dată de mărimea deplasării relative a piesei prelucrate faţă de un
punct oarecare de pe axa frezei, într-un minut. Ea se exprimă deci în mm/min.
întrucât mişcarea de avans este executată de obicei de către semifabricatul fixat pe masa
maşinii de frezat, rezultă că viteza de avans este de regulă egală cu viteza de deplasare a mesei
respective, depinzând (în cazul general al utilizării avansurilor mecanice) de caracteristicile
tehnice ale maşinii.
Viteza de avans este o mărime legată direct de noţiunea de productivitate. Cu cât viteza
de avans este mai mare, productivitatea prelucrării creşte şi creşte de asemenea lungimea L a
suprafeţei prelucrate într-un interval de timp t (min) dat :
întrucât în timpul frezării, într-un minut scula efectuează n rotaţii, în calculul regimurilor
de aşchiere intervine de foarte multe ori noţiunea de mărime a avansului pe o rotaţie a frezei,
sr [mm/rot]. De asemenea, este folosită foarte des noţiunea de avans pe dinte, sd [mm/dinte],
exprimând mărimea deplasării relative a semifabricatului ce se frezează, într-un interval de
timp egal cu acela dintre intrarea în sau ieşirea din materiala doi dinţi alăturaţi. între cele trei
noţiuni există relaţiile :
srn ; sr = SaZ ; sn sdZn. (11.3)
ADÂNCIMEA DE AŞCHIERE
La frezare, adancimea de aşchiere, l se măsoară pe o direcţie perpendi.,
culară pe planul de lucru P.L conform figurii 11.14 şi reprezintă proiecţia
porţiunii tăişului principal aflat în contact direct
Freza cilindrica cu aşchia, pe această direcţie.
LUNGIMEA DE CONTACT
în care t este adâncimea de aşchiere [mm] şi x este unghiul de atac principal şi, de asemenea,
se respectă relaţia
în care, în plus, sd este avansul pe dinte [mm/dinte] şi op este unghiul dintre direcţia de avans şi
direcţia mişcării principale.
în funcţie de lăţimea şi grosimea aşchiei, rezultă secţiunea A a acesteia, măsurată
perpendicular pe direcţia mişcării principale,
A = ab [mm2]. (11.6)
Această mărime influenţează în mod direct forţele apărute în procesul de frezare şi prin
urmare, determină o anumită valoare a puterii consumate în procesul de frezare.
DE CONTACT tl
10 100 80 100
20 160 180
Alegerea turaţiei apropiate şi mai mari decât turaţia calculată implică o creştere a vitezei de
aschiere şi de aici o creştere a productivităţii dar şi a consumului specific de scule, raportat la un
număr oarecare de piese prelucrate.
Alegerea unei turaţii reale mai mici duce la scăderea productivităţii, dar la creşterea
durabilităţii sculelor, conducând la consumuri specifice mai mici de scule şi de obicei şi la precizii
mai mari de prelucrare.
LA FREZÂRE
Forţele de aschiere se calculează de obicei cu relaţii de tip poli tropic, la fel ca şi la strunjire,
pentru fiecare din componentele forţei rezultante 7? din figura 11.17. Cea mai mare este
componenta tangenţială FT, care se poate calcula cu relaţia 11.8 iar celelalte componente se pot
determina prin înmulţirea forţei tangenţiale cu un coeficient K = 0,2. . .1,2, în funcţie de cazul
concret întâlnit.
Puterea P consumată la frezare se poate aprecia ţinând cont de forţa rezultantă R şi de
viteza de aschiere rezultantă vr, sau de forţa tangenţială Fp şi viteza mişcării principale v :
6 120 n] 8 000
unde 7) este randamentul total al maşinii. Forţele R şi FT sînt exprimate în daN, iar vitezele vr şi o
sunt exprimate în m/min.
Este posibil şi calculul separat al puterii consumate în lanţul cinematic de avans Pa, utilizând
într-o relaţie similară componenta forţei R pe direcţia de avans, de exemplu forţa orizontală H şi
viteza de avans sm :
6 000
LA FREZARE
Se impune alegerea condiţiilor de lucru la frezarea unor suprafeţe plane a 5 piese din oţel
(OL 50) cu lăţimea de 60 mm şi adaosul de prelucrare de 6 mm rugozitatea suprafeţei trebuind să
rezulte de maximum Rmax = 20 um.
Se preferă prelucrarea dintr-o singură trecere, cu o freză existenta cilindrofrontală, STAS
579-71, având dinţii din oţel rapid ; diametrul D = 80 mm, Z= 16 dinţi.
2100.33. eoo.3.o,ţ5Gi>.4.00,1.IQM
1 000 v 1 000-17.1
68 rot/min,
PID 3,14-80
deci se va alege turaţia cea mai apropiată realizabilă pe maşina FU 32 x 132 A, adică n = 75
rot/min, ceea ce va conduce la o productivitate ceva mai mare, simultan cu o micşorare a
durabilităţii, faţă de cea presupusă în calcul, datorită lucrului cu o viteză reală mai mare :
3.14-80-75 1or .
1 000
Fv 1 250.18,9 _ 3
6 000 6 000
care este o valoare mai mică decât puterea motorului principal al maşinii, de 7,5 kW.
MAŞINI DE FREZAT
CLASIFICAREA MAŞINILOR DE FREZAT
Fig. 11.18. Maşini de frezat cu consola : a — maşină de frezat orizontală ; b — maşină de frezat verticală ; c —
maşină de frezat universală, lucrând orizontal ; d — maşină de frezat universală, lucrând vertical 1 — placa de bază ; 2 — corpul
maşinii ; 3 — axul principal al maşinii ; 4 — scula ; 5 — axul port — sculă ; S — masa maşinii ; 7 — sania transversală ; 8 — consola
(sania verticală) ; 9 — mecanismul de ridicare a consolei ; 10 — braţul suport (deplasabil) ; 11 — lagărul dornului
Primele pot fi maşini de frezat orizontal, vertical sau universale, după cum direcţia axului
principal al maşinii este orizontală (fig. 11.18, a), verticală (fig. 11.18, b), sau adaptabilă unor
cerinţe concrete, caz în care maşina poate lucra fie cu axul principal orizontal (fig. 11.18, c) fie cu
un cap de frezat vertical (fig. 11.18, d).
Maşinile de frezat cu consolă sunt destinate prelucrării pieselor mici şi mijlocii, în timp ce
maşinile de frezat longitudinal (fig. 11.19, a), sau plan (fig. 11.19, b, c) prelucrează de obicei piese
mai mari, cu configuraţie corespunzătoare : primele sunt destinate frezării suprafeţelor mai
înguste şi cu lungimi mari, iar ultimele servesc frezării suprafeţelor plane cu ambele dimensiuni
de acelaşi ordin de mărime.
Fig. 11.19. Maşini de frezat, fără consolă :
a — maşină de frezat longitudinal (tip portal) : 1 — suportul mesei ; 2 — montanţi ; 3 — capete de frezat orizontal ; 4
— traversă ; 5 — capete de frezat vertical ; 6 — masa maşinii ; 7 — arbori port — sculă ; I — mişcări principale ; II —
mişcarea de avans a piesei ; III.. . VIII — mişcări de avans şi de potrivire, ale sculelor ; b — maşină de frezat plan,
verticală : 1 — suportul mesei ; 2 — montant ; 3 — cap de frezat vertical ; 4 — arborele principal al maşinii ; 5 —
masă ; 6 — sanie transversală ; I — mişcarea principală ; II — mişcarea de avans longitudinal ; III — mişcare de avans
transversal ; IV — mişcare de avans vertical a axului principal ; V — mişcare de avans vertical (de potrivire) a capului
de frezat ; c — maşină de frezat plan, orizontală : 1 — suportul mesei ; 2 — montant ; 3 — cap de frezat ; 4 — dorn
port — freză ; 5 — braţul suport ; 6 — lagărul dornului ; 7 — reazem suplimentar ; 8 — masa maşinii ; 9 — sanie
transversală ; J — mişcare principală ; II — mişcare de avans longitudinal ; III — mişcare de avans transversal ; IV —
mişcare de avans vertical
în sfârşit maşinile de frezat circular, sunt destinate fie prelucrării pieselor mari, având
suprafeţe plane şi profilate, cu porţiuni circulare, fie prelucrării simultane a suprafeţelor plane ale
mai multor piese mici, cu o mişcare de avans circular continuu în jurul unei axe verticale (fig.
11.20, a) sau în jurul unei axe orizontale (fig. 11.20, 6).
De cele mai multe ori maşinile de frezat longitudinal, plan sau circular lucrează cu freze
cilindro-frontale de dimensiuni mari, cu dinţi aplicaţi şi în anumite cazuri cu freze cilindrice şi
jocuri de freze, în vederea realizării unor productivităţi şi precizii mari ale prelucrărilor. Maşinile
cu consolă şi mai ales cele universale utilizează practic toate tipurile de scule, dat fiind gradul lor
mai larg de universalitate.
Fig. 11.20. Maşini de frezat circular : a — cu axa verticală (tip carusel) — vedere de sus ; b — cu axa
orizontală (cu tambur) : 1 — masa turnantă ; 2 — semifabricate ; 3 — scule ; I — mişcare
principală ; 11 — mişcare de avans circular ; III — mişcare de avans normai
12.15 Jg
18 20
%-M
r Deplasarea ra{
49' 52
Fig. 11.23. Diagrama turaţiilor maşinii Fig. 11.24. Schema fluxului cinematic la
maşina FU32X132A
FU32X132A
PRINDEREA PIESELOR PE MAŞINILE DE FREZAT
PRINDEREA CU BRIDE (fig. 11.25)
PRINDEREA CU DISPOZITIVE