Explozia demografica isi are radacinile in statele europene, aceasta
incepandu-si evolutia inca din secolul al XIX-lea, manifestandu-se in majoritatea popoarelor Europei, nu dupa mult timp aceasta paraseste sfera europeana si se manifesta pe intregul glob.
Cauzele aparitiei acestei probleme sunt rata diferentiata dintre
natalitate si mortalitate, precum si cresterea nivelului de trai in unele zone, alte cauze fiind lipsa educatiei.
Problema cresterii populatiei este evidenta inca de pe acum, Africa
fiind una dintre dovezile incontestabile ale efectelor cresterii populatiei. Datorita nivelului scazut de trai din Africa si a nivelului scazut de educatie, in acest continent atat de bogdat dar totusi atat de sarac s-a instaurat o noua problema datorata cresterii populatiei si resurselor de hrana putine.Desi aflata intr-un impas, rata natalitatii in Africa nu a scazut, dimpotriva chiar a urcat, aceasta agravand tot mai tare problema resurselor.
Populaţia de şapte miliarde de persoane a lumii, o explozie
demografică ce pune presiuni tot mai mari pe resursele mondiale, înseamnă noi oportunităţi pentru investitori. Creşterea populaţiei implică şi creşterea cererii pentru resurse. În timp ce unele resurse se vor epuiza - se estimează deja că rezervele de combustibili fosili se vor epuiza în următorul secol - producţia altor resurse va creşte pentru a răspunde cerinţelor. Potrivit estimărilor, consumul de energie va creşte cu 40% în următorii 20 de ani, iar cererea pentru energie electrică va avansa cu 76%". Nu doar companiile energetice şi cele de exploatări miniere vor beneficia de creşterea populaţiei globului, ci şi cele din agricultură şi silvicultură, pentru că până la urmă mai mulţi oameni înseamnă mai multe guri de hrănit. Pe măsură ce ţările emergente se dezvoltă, clasa mijlocie tot mai numeroasă îşi adaptează dieta, ca şi regimul de viaţă. Astfel, companiile care dezvoltă tehnologia produselor modificate genetic vor avea şi ele de câştigat.
Prin implementarea unor soluţii din domeniul ingineriei, precum
biotehnologia, creşterea mecanizării şi a automatizării, reducerea suprafeţelor de teren necultivat, îmbunătăţirea depozitării şi a distribuţiei şi un mai bun management al apei, vor exista mai multe alimente decât sunt necesare pentru a satisface cererea estimată. În mod similar, perfecţionarea managementului subsolului, captarea şi depozitarea apei din precipitaţii, reciclarea apei şi desalinizarea pot asigura consumul necesar în viitor.
Practica demonstrează că există în mare măsură soluţii sustenabile din
domeniul ingineriei pentru a răspunde multora dintre provocările anticipate generate de creşterea populaţiei şi a diminua o parte a presiunii exercitate de schimbările climatice. De pildă, prin aplicarea tehnologiilor pentru managementul energiei, cum ar fi aparatura electrocasnică inteligentă şi contoarele cu tarife flexibile, alături de reducerea pierderilor printr-o mai bună izolare a clădirilor şi o mai eficientă utilizare a căldurii, sunt câteva exemple de iniţiative de aplicare a principiilor ştiinţifice şi matematice în vederea obţinerii unor rezultate practice care ar putea diminua impactul nevoii de surse mai sustenabile de energie.