EMRG

COMITETUL NAȚIONAL ROMÂN ASOCIAȚIA GENERALĂ A INGINERILOR
AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI DIN ROMÂNIA
EMERG
Energie ● Mediu● Eficiență ● Resurse ● Globalizare
Publicație trimestrială a Comitetului Național Român

al Consiliului Mondial al Energiei
și
Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR)
ISSN 2668-7003 Volumul VI

ISSN-L 2457-5011 Numărul 3
DOI: 10.37410/EMERG Anul 2020
www.cnr-cme.ro/publicatii/emerg
www.emerg.ro
Publicația EMERG este indexată în bazele de date internaționale

EBSCO și Index Copernicus International.
EMERG
Energie ● Mediu ● Eficiență ● Resurse ● Globalizare
Publicație trimestrială a Comitetului Național Român

al Consiliului Mondial al Energiei
și Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR)
ECHIPA EDITORIALĂ
Redactor șef Consorțiu editorial

Radu PORUMB – WEC/RNC ‒ WEC/RNC
‒ AGIR
Editori
Oana CONSTANTINESCU WEC/RNC

Dan BOGDAN AGIR Mihaela MĂRIUȚĂ AGIR
Comitetul științific
Ioan GANEA AGIR (coordinator) Victor IONESCU OPCOM

Ștefan GHEORGHE CNR-CME Cristian LĂZĂROIU UPB
(coordinator)
Niculae-Napoleon CNR-CME Ion LUNGU CEZ Trade Romania
ANTONESCU
Ovidiu APOSTOL ROMELECTRO Mihai MINESCU UPG Ploiești
Mihaela ALBU UPB Ion MIRCEA Universitatea din Craiova
Lazar AVRAM UPG Ploiești Virgil MUȘATESCU CNR-CME
Dumitru BRAGA Universitatea Tehnică Alexandru PĂTRUȚI CNR-CME
a Moldovei
Gheorghe BULIGA Societatea Inginerilor Radu PENTIUC Universitatea “Ștefan cel
de Petrol și Gaze Mare“ din Suceava
Constantin CĂPRARU CNR-CME Anca POPESCU ISPE
Daniel CRĂCIUN SDEE Muntenia Nord Radu PORUMB UPB
George DARIE UPB Ilie PRISECARU UPB
Marian DOBRIN ISPE Ionuț PURICA Academia Română
Valentin DOGARU UPB Vasile RUGINĂ CNR-CME
Virgil DUMBRAVĂ UPB Mihai SANDULEAC UPB
Daniel DUPLEAC UPB Marius STAN UPG Ploiești
Laurențiu FARA UPB Vlad TROCAN CNR-CME
Nicolae GOLOVANOV CNR-CME Claudia TOMESCU ISPE
Nicolae ILIAȘ Universitatea din Calin VILT CNR-CME
Petroșani
COMITETUL NAȚIONAL ROMÂN ASOCIAȚIA GENERALĂ A
AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI INGINERILOR DIN ROMÂNIA
EMERG
Energie ● Mediu● Eficiență
● Resurse ● Globalizare
Publicație trimestrială a CNR-CME și AGIR
ISSN 2668-7003 Volumul VI
ISSN-L 2457-5011 Numărul 3
DOI: 10.37410/EMERG Anul 2020
www.emerg.ro www.cnr-cme.ro/publicatii/emerg
Autorii lucrărilor:
Georgeta ALECU Roxana PĂTRAȘCU
Mohamed Iyad AL NABOULSI Claudia Laurența POPESCU
Niculae-Napoleon ANTONESCU Mihai Octavian POPESCU
Lazăr AVRAM Ion POTÂRNICHE
Claudia BORZEA Mihai-Rareș SANDU
Nicolae DIGĂ Anca-Alexandra SĂPUNARU
Silvia-Maria DIGĂ Alexandru STAN
Adelaida-Mihaela DUINEA Marius STAN
Constantin IONESCU Claudiu TĂNASĂ
Violeta-Maria IONESCU Valentin-Paul TUDORACHE
Andreea-Mădălina LUPAȘCU (OPREA) Mirela Letiția VASILE
Mihail MINESCU Alina VIIȘOREANU-RĂCHIȚEANU
Valentin NĂVRĂPESCU Alexandru-Marius VIIŞOREANU
Filip NICULESCU\ Gabriel VOCHESCU
Iulian OLEȘ
Editura AGIR
București, 2020
Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME)
și Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR)
WEC/RNC
B-dul Lacul Tei, nr. 1-3, București, Sector 2, 020371, +40372-821-475
+40372-821-476, secretariat@cnr-cme.ro; www.cnr-cme.ro
AGIR
Calea Victoriei nr. 118, etaj 1, sector 1 Bucuresti, tel. 021 3168993, 021
3168994, fax. 021 3125531, e-mail: office@agir.ro; www.agir.ro
• Orice reproducere, integrală sau parţială, a materialelor publicate în EMERG

poate fi făcută numai cu aprobarea echipei editoriale.
• Răspunderea privind conţinutul şi originalitatea materialelor publicate aparţine
autorilor prin semnarea unei Declarații de Transfer Drepturi de Autor.
• Sugestii şi opinii se pot trimite pe adresa Editurii AGIR:
Calea Victoriei nr. 118, sector 1, 010093 Bucureşti,
Tel./Fax: 4021-316 89 92; tel; fax: 4021-312 55 31;
E-mail: editura@agir.ro
www.cnr-cme.ro | www.emerg.ro
ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE THE GENERAL ASSOCIATION
OF WORLD ENERGY COUNCIL OF THE ENGINEERS IN ROMANIA
EMERG
Energy ● Environment ● Efficiency ● Resources ● Globalization
Quarterly publication of Romanian National Committee

of World Energy Council (WEC/RNC)
and
The General Association of Engineers in Romania (AGIR)
ISSN 2668-7003 Volume VI

ISSN-L 2457-5011 Issue 3
DOI: 10.37410/EMERG Year 2020
www.cnr-cme.ro/publicatii/emerg
www.emerg.ro
The EMERG publication is BDI indexed in

EBSCO and Index Copernicus International.
EMERG
Energy ● Environment ● Efficiency ● Resources ● Globalization
Quarterly publication of Romanian National Committee

of World Energy Council (WEC/RNC) and
The General Association of Engineers in Romania (AGIR)
EDITORIAL BOARD
Editor-in-chief Editorial Consortium

Radu PORUMB – WEC/RNC ‒ WEC/RNC
‒ AGIR
Editors
Oana CONSTANTINESCU WEC/RNC

Dan BOGDAN AGIR Mihaela MĂRIUȚĂ AGIR
Scientific Board
Ioan GANEA AGIR (coordinator) Victor IONESCU OPCOM

Ștefan GHEORGHE WEC/RNC coordinator) Cristian LĂZĂROIU UPB
Niculae-Napoleon WEC/RNC Ion LUNGU CEZ Trade Romania
ANTONESCU
Ovidiu APOSTOL ROMELECTRO Mihai MINESCU UPG Ploiesti
Mihaela ALBU UPB Ion MIRCEA University of Craiova
Lazar AVRAM UPG Ploiesti Virgil MUȘATESCU WEC/RNC
Dumitru BRAGA Tehnical University of Alexandru WEC/RNC
Moldova PĂTRUȚI
Gheorghe BULIGA Romanian Society of Radu PENTIUC University “Ștefan cel
Oil and Gas Engineers Mare“ of Suceava
Constantin CĂPRARU WEC/RNC Anca POPESCU ISPE
Daniel CRĂCIUN SDEE Muntenia Nord Radu PORUMB UPB
George DARIE UPB Ilie PRISECARU UPB
Marian DOBRIN ISPE Ionuț PURICA Romanian Academy
Valentin DOGARU UPB Vasile RUGINĂ WEC/RNC
Virgil DUMBRAVĂ UPB Mihai SANDULEAC UPB
Daniel DUPLEAC UPB Marius STAN UPG Ploiesti
Laurențiu FARA UPB Vlad TROCAN WEC/RNC
Nicolae GOLOVANOV WEC/RNC Claudia TOMESCU ISPE
Nicolae ILIAȘ University of Petroșani Calin VILT WEC/RNC
EMERG
Energy ● Environment ● Efficiency
● Resources ● Globalization
Quarterly publication of WEC/RNC and AGIR
ISSN 2668-7003 Volume VI
ISSN-L 2457-5011 Issue 3
DOI: 10.37410/EMERG Year 2020
www.emerg.ro www.cnr-cme.ro/publicatii/emerg
Papers' authors:
Georgeta ALECU Roxana PĂTRAȘCU
Mohamed Iyad AL NABOULSI Claudia Laurența POPESCU
Niculae-Napoleon ANTONESCU Mihai Octavian POPESCU
Lazăr AVRAM Ion POTÂRNICHE
Claudia BORZEA Mihai-Rareș SANDU
Nicolae DIGĂ Anca-Alexandra SĂPUNARU
Silvia-Maria DIGĂ Alexandru STAN
Adelaida-Mihaela DUINEA Marius STAN
Constantin IONESCU Claudiu TĂNASĂ
Violeta-Maria IONESCU Valentin-Paul TUDORACHE
Andreea-Mădălina LUPAȘCU (OPREA) Mirela Letiția VASILE
Mihail MINESCU Alina VIIȘOREANU-RĂCHIȚEANU
Valentin NĂVRĂPESCU Alexandru-Marius VIIŞOREANU
Filip NICULESCU\ Gabriel VOCHESCU
Iulian OLEȘ
AGIR Publishing House

Bucharest, 2020
Romanian National Committee of World Energy Council (WEC/RNC)
and The General Association of Engineers in Romania (AGIR)
WEC/RNC
B-dul Lacul Tei, nr. 1-3, București, Sector 2, 020371, +40372-821-475
+40372-821-476, secretariat@cnr-cme.ro; www.cnr-cme.ro
AGIR
Calea Victoriei nr. 118, etaj 1, sector 1 Bucuresti, tel. 021 3168993, 021
3168994, fax. 021 3125531, e-mail: office@agir.ro; www.agir.ro
• For any reproduction, in whole or in part, of the materials published in

EMERG, the approval of the editorial board is mandatory.
• The authors have signed a Copyright Transfer Statement and they take full
responsibility for the content and originality of the published materials.
• Suggestions and opinions can be sent to the AGIR Publishing House:
Calea Victoriei nr. 118, sector 1, 010093 Bucureşti,
Tel./Fax: 4021-316 89 92; tel; fax: 4021-312 55 31;
E-mail: editura@agir.ro
www.cnr-cme.ro | www.emerg.ro
COMITETUL NAŢIONAL ROMÂN ASOCIAŢIA GENERALĂ
AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI A INGINERILOR DIN ROMÂNIA
CUPRINS
Fiabilitatea şi mentenanţa sistemelor eoliene de producere a energiei electrice

(Alexandru Marius VIIŞOREANU, Alina VIIŞOREANU-RĂCHIŢEANU) ............. 13
Descărcătoare pentru protecţia la supratensiuni a reţelelor de înaltă tensiune

(Alina VIIȘOREANU-RĂCHIȚEANU, Alexandru-Marius VIIŞOREANU) ............ 24
Creșterea eficienței energetice a instalațiilor de foraj acționate electric prin

valorificarea regimului de frânare a troliului la coborârea garniturii de foraj
(Andreea-Mădălina LUPAȘCU (OPREA), Violeta-Maria IONESCU,
Ion POTÂRNICHE, Valentin NĂVRĂPESCU, Anca-Alexandra SĂPUNARU) ..... 33
Este timpul pentru soluții eoliene și soluții HVDC în largul Mării Negre
(Iulian OLEȘ).......................................................................................................... 41
Aspecte moderne de calcul și analiză a regimurilor de funcționare a pompelor

centrifuge antrenate de motoare asincrone, din cadrul serviciilor auxiliare ale
centralelor termoelectrice (Nicolae DIGĂ, Valentin NĂVRĂPESCU,
Silvia-Maria DIGĂ, Adelaida-Mihaela DUINEA, Gabriel VOCHESCU ) ............ 54
Managementul implementării unui proiect pilot la UPB - Facultatea de Energetică:

“Sistem hibrid geotermal-solar dezvoltat pentru asigurarea cererii de energie a unei
clădiri și integrarea în sistemul centralizat de alimentare cu caldură”
(Roxana PĂTRAȘCU, Constantin IONESCU, Mihai-Rareș SANDU) .................... 66
Interacțiunea electromagnetică dintre rețeaua de alimentare electrică

și sistemul de înaltă tensiune al vehiculelor electrice (Violeta-Maria IONESCU,
Anca-Alexandra SĂPUNARU, Mădălina-Andreea LUPAȘCU,
Mihai Octavian POPESCU, Claudia Laurența POPESCU) .................................. 77
Turbomotor pentru propulsie navală eficientă (Filip NICULESCU,

Claudia BORZEA, Mirela Letiția VASILE) ................................................................. 85
10 EMERG – Volumul VI, Numărul 3 / 2020 Cuprins
Analiza vibrațiilor în procesul de funcționare a instalațiilor și utilajelor

din industria petrolieră (Mihail MINESCU, Marius STAN,
Valentin-Paul TUDORACHE, Niculae-Napoleon ANTONESCU,
Alexandru STAN) .................................................................................................... 94
Elemente constitutive pentru proiectarea unui sistem de risere aplicat

în forajul offshore în zone cu ape adânci și extrem de adânci
(Marius STAN, Valentin Paul TUDORACHE, Lazăr AVRAM,
Mohamed Iyad AL NABOULSI, Claudiu TĂNASĂ, Georgeta ALECU) ............... 127
Aspecte ale studiului creşterii eficienţei energetice în funcţionarea motoarelor

asincrone din cadrul serviciilor auxiliare ale unei centrale termoelectrice
(Nicolae DIGĂ, Valentin NĂVRĂPESCU, Silvia-Maria DIGĂ)........................... 145
CONTENTS
Reliability and maintenance of wind power systems (Alexandru Marius

VIIŞOREANU, Alina VIIŞOREANU-RĂCHIŢEANU) ............................................ 13
Surge arrester for protection against overvoltage of high voltage networks

(Alina VIIȘOREANU-RĂCHIȚEANU, Alexandru-Marius VIIŞOREANU) ............ 24
Increase of energy efficiency of electrically driven drilling installations by

valorising the braking regime of the draw works upon descending the pipe
line (Andreea-Mădălina LUPAȘCU (OPREA), Violeta-Maria IONESCU,
Ion POTÂRNICHE, Valentin NĂVRĂPESCU, Anca-Alexandra SĂPUNARU) ..... 33
It`s time for offshore wind and offshore HVDC at the Black Sea
(Iulian OLEȘ).......................................................................................................... 41
Modern aspects of calculation and analysis of the operating regimes of

centrifugal pumps driven by induction motors, within the ancillary services of
thermoelectric power plants (Nicolae DIGĂ, Valentin NĂVRĂPESCU, Silvia-
Maria DIGĂ, Adelaida-Mihaela DUINEA, Gabriel VOCHESCU) ........................ 54
Management of implementing a pilot project at UPB-Faculty of Power

Engineering: “Hybrid geothermal-solar system developed to supply the
energy demands of a building and integration with UPB district heating
network” (Roxana PĂTRAȘCU, Constantin IONESCU, Mihai-Rareș SANDU) .... 66
Electromagnetic interaction between the power distribution grid and the HV

system of an electric vehicle (Violeta-Maria IONESCU, Anca-Alexandra
SĂPUNARU, Mădălina-Andreea LUPAȘCU, Mihai Octavian POPESCU,
Claudia Laurența POPESCU) ................................................................................ 77
Marine gas turbine for efficient ship propulsion (Filip NICULESCU,

Claudia BORZEA, Mirela Letiția VASILE) ................................................................. 85
12 EMERG – Volume VI, Issue 3 / 2020 Contents
Vibration analysis in the process of operation of installations and machines

from the oil industry (Mihail MINESCU, Marius STAN, Valentin-Paul
TUDORACHE, Niculae-Napoleon ANTONESCU, Alexandru STAN) ................... 94
Elements constituent for the design of a riser system in areas deep water and
extreme deep water applied for offshore drilling (Marius STAN, Valentin Paul
TUDORACHE, Lazăr AVRAM, Mohamed Iyad AL NABOULSI, Claudiu
TĂNASĂ, Georgeta ALECU) ................................................................................ 127
Aspects of the study of the increase of the energy efficiency in the operation
of the induction motors within the ancillary services of a thermoelectric
power plant (Nicolae DIGĂ, Valentin NĂVRĂPESCU, Silvia-Maria DIGĂ) ....... 145
EMERG, Volume VI, Issue 3/2020 ISSN 2668-7003, ISSN-L 2457-5011
RELIABILITY AND MAINTENANCE

OF WIND POWER SYSTEMS
FIABILITATEA ŞI MENTENANŢA SISTEMELOR

EOLIENE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE
Alexandru Marius VIIŞOREANU1, Alina VIIŞOREANU-RĂCHIŢEANU2
Abstract: The paper presents the basics on the reliability and maintenance of wind
power generation systems. The positive and negative practical aspects of the operation of a
monitored wind system shall be analyzed and the strategies applied to perform maintenance of
this system shall be presented in the most commonly known variants: Corrective maintenance,
preventive maintenance and predictive maintenance. Defect analysis of the main components
of the wind system is carried out in order to improve its reliability.
Keywords: Wind turbine, maintenance, reliability, electrical equipment

Rezumat: Lucrarea prezintă elementele de bază privind fiabilitatea şi mentenanţa
sistemelor eoliene de producere a energiei electrice. Se analizează aspectele practice pozitive
şi negative ale funcţionării unui sistem eolian supus monitorizării şi se prezintă strategiile
aplicate pentru realizarea mentenanţei acestui sistem în cele mai cunoscute variante ale
acesteia: mentenanţa corectivă, mentenanţa preventivă şi mentenanţa predictivă. Se realizează
analiza defectelor elementelor pricipale ale sistemului eolian în scopul îmbunătăţirii fiabilităţii
acestuia.
Cuvinte cheie: Sistem eolian, mentenanţă, fiabilitate, echipament electric
1. Introduction
Promoting the production of electricity from renewable sources is an

imperative in the current period, driven by environmental protection and the need to
diversify the sources and methods of electricity generation.
The solution of power generation from wind sources has become more
competitive with the development of power electronics, the improvement of
aerodynamic models in the design of wind turbines, the optimization of the turbine
geometry and the optimal location of these turbines on a given terrain, so that the
mutual influence between different turbines is minimized. Special optimization
software has been designed for this purpose, which should be applied directly related
to the characteristics of the terrain on which these turbines will be located. Direct or
1 Phd. Dep. Electrical Engineering, University POLITEHNICA of Bucharest, Romania, e-mail:

alex.viisoreanu@yahoo.ro
2 Phd. Dep. Electrical Engineering, University POLITEHNICA of Bucharest, Romania, e-mail:
alina.rachiteanu92@yahoo.com
14 Alexandru Marius Viişoreanu , Alina Viişoreanu-Răchiţeanu
indirect financing of these wind systems can be done through green certified support
schemes by state and European institutions.
With the implementation of the provisions of Directive 2009/28/EC [1] the
target set for Romania for the share of energy produced from renewable energy
sources in gross final consumption was set at 24% for 2020. According to Eurostat[2]
data this target was already achieved in 2017.
When installing wind turbines in a wind farm, should be taken account of
fundamental elements such as the reliability and maintenance of the main
components of the farm so that the technical-economic parameters achieved are as
good as possible and the lifetime of individual components is as long as possible.
This paper will present some theoretical and practical aspects of increasing the
reliability of wind systems, but also the strategies that should be followed to increase
the maintenance of these systems.
2. Reliability of wind systems
From a qualitative point of view, the reliability of a product or system is the

ability to operate without damage under specified service conditions over a given
period of time. In quantitative terms, reliability is the probability that the system will
operate without faults and with acceptable performance under normal operating
conditions and within a given time frame.
Reliability is an essential attribute of equipment, which must be taken into
account by both the designers and manufacturers of this equipment. Reliability
characteristics are the parameters defining any design activity of industrial
equipment. The performance of the individual functions of the system is dependent
on the way in which the components perform their own functions, which leads to the
conclusion that the reliability of the system components is dependent on the
reliability of the system components.
The relatively low production price and reliability of wind turbines has been
an important disadvantage for the implementation of this type of electricity
production solution. In recent years, the production price per unit of electricity has
decreased significantly and the reliability of the systems has been improved.
Reliability aims at:
• study of defects (causes, processes of occurrence and development,
methods of control);
• quantitative appreciation of the product behavior over time, as a function
of internal and external influences;
• the establishment of methods and models for calculation and forecasting
reliability, on the basis of specific tests and tracking of the in-service behavior of
products;
• establishing the construction and operational methods for maintaining and
increasing the reliability of systems, devices and components;
Reliability and maintenance of wind power systems 15
• establishing methods for selecting and processing data on product

reliability;
• determining optimal values for reliability indicators.[3]
3. Component failure modes of a wind system
The concept of failure refers to the alteration or interruption of the ability of

a system to perform the function for which it was constructed, under normal
operating conditions.
Damage to a system can have one of the following two consequences:
• loss of performance of one or all of the functions provided by the
assembly. If they fall below the stop level defined by the functional specifications of
the assembly, the damage becomes a failure;
• a damaged sub-assembly with no functional consequences on the
assembly and which does not cause the assembly to stop;
Failure mode is the effect by which a malfunction occurs (e.g. a short
circuit). Failure modes are defined for a functioning state of the equipment in all or
only one part of the equipment. If another equipment state is considered, the modes
of failure of that component may change.
The same equipment may have several failure modes, caused by internal
(non-functioning of equipment components) or external failures (simultaneous
failure of other equipment that is related to the assembly being analyzed).
As an example, consider a wind turbine that drives an electric generator.
The most important elements in a wind turbine where defects occur are as
follows:
• nacelle, tower, blades;
• mechanical components (bearings, axles, couplings, gears, gearbox, etc.)
• the electric generator;
3.1. Wind turbine faults
a. Turbine blade faults

Defects in the blades of a wind turbine occur due to a change in the
roughness of the blades' surface, due either to structural defects in construction or to
ice deposition or pollution. The change in the roughness of the blades causes an
imbalance in the rotating masses resulting in the emergence of centrifugal forces that
are transmitted to the nacelle and to the tower.
b. Drive system
Faults in the wind turbine drive system are faults that occur at the shaft (e.g.
cracks). The causes of the drive system failures can be torque overload, bending
effect due to asymmetrical rotational forces, improper materials used in the

manufacture, and improper transportation or assembly of the turbine. [4], [5], [6].
Faults in the drive system can be detected by means of an inductive sensor

that measures the shaft movement during rotation.
c. Defects in the rolling bearings
A classification of these defects may be according to the category to which
they belong, each category containing several types of possible defects and the
causes and consequences given below in Tab. 1.
Table 1. Classification of defects in rolling bearings
Category Defect Causes Consequences

Destruction of surfaces
Increase the distance
under load and increased
Wear between the balls
Destruction wear due to faulty
and bearing tracks
by friction lubrication
Cracks and damage
Fatigue High loads
to the running gear
Extreme loads, continuous Deformation of the
Deformation
wear track
Overload
Cracking of the
Cracks Continuous wear
components
Overheating and cooling
Cracks
frequently
Cracking of the
Overheating High Increased speed, shape components
temperature deformations, lubrication
operation problems
Increased humidity,
Surface Wear, pollution of
Corrosion environmental influences
corrosion lube oil
(salty air, for example)
Destruction of High currents due to natural
Conduction Problems with the
the running electrical discharges or
currents running surfaces
surfaces electrical problems
a. Gearbox faults
The classification of the categories to which the defects in the wind turbine
gearbox occur and their causes and consequences are listed in Tab. 2.
Table 2. Classification of faults occurring on the gearbox of the wind turbine
Category Defect Causes Consequences

Cracks in the base of Tooth destruction,
the teeth modified surface
Cracks Extreme loads, jams
Cracks in the teeth Cracks and damage
face to the running gear
The tooth Cracks, holes, marks, Wrong geometry, Surface deformation
face wear, erosion overload, vibration or pinching
Overheating and Cracks and excessive
Overheating Cracks
cooling frequently wear
Increased speed,
High temperature
shape deformations,
operation
lubrication problems
Increased humidity,
environmental
Corrosion Corrosion of surfaces Excessive wear
influences (e.g. salty
air)
High currents due to
Induction Destruction of the natural electrical
Surface problems
currents surfaces discharges or
electrical problems
d. Electrical generator faults
The failure of a rotating machine is related to electrical, mechanical, thermal

and ambient characteristics that cause wear and degradation of stator insulation.
Overheating is one of the main causes of stator insulation and stator winding damage.
To increase the reliability of the electric generator, many manufacturers have
equipped it with sensors and transducers capable of measuring the magnetic flux in
the regions at the ends of the coil, the currents through its windings, the voltages
applied to these windings and the temperatures of the most demanded parts of it.
Monitoring of the generator operating parameters is difficult and this does not always
allow detection of local imperfections of the generator.
The power generation is one of the most important elements of a wind
turbine, so its reliability is of major importance to maintain the integrity of a wind
power plant. Continuous monitoring or frequent inspection is required to prevent and
remedy defects before the generator is taken out of service. The failure of the stator
insulation of the generator is a gradual process and usually occurs after a long period
of operation, of years or even of decades This is critical because it causes both
electrical losses to increase in the generator and therefore the generator efficiency to
decrease, and that the resulting heating can damage the insulation of the conductors
and in major cases it can melt even the magnetic core of the stator. [7] [8].
For the detection of defects in an electrical generator, sensors and
transducers can be installed on the shields at the front and rear of the generator and
periodically checked the insulation quality of the stator magnetic core by testing it
at nominal voltages or at higher voltages.
4. Wind power plant maintenance strategies
The definition of maintenance according to European Standard EN

13306:2001 [4] is all the technical, management and administrative actions designed
to restore or maintain a system or equipment in a condition in which it can perform
its required function during the life cycle of that system.
Maintainability is the ability of a system as a whole and its components to
maintain its technical condition or to return, under given operating conditions, to the
state in which it can meet a functional requirement. Maintainability is closely related
to the probability that the system will be brought back into operation within a certain
time frame. [5]
The main objectives of maintenance in electricity generation, transmission
and distribution systems are:
• preventing damages and maintaining the assembly in normal operation
for a long time;
• increase the availability of the energy system and its subsystems,
including their component equipment, by carrying out only the necessary work;
• extending the system life by increasing the quality of the work;
• increase economic efficiency by improving the reliability of installations
and reducing the number and duration of interruptions (unplanned repairs);
Maintenance actions can be simulated in the laboratory on the prototype of
the equipment in order to guarantee its serviceability. Among the issues to be taken
into account in prototype studies are:
▪ ensure accessibility, which refers to the ability to mount or remove any
component and to measure physical parameters directly on the equipment under
minimum time and effort;
▪ determination of typical failures that may occur, the mode and means of
their rapid remediation by providing a minimum repair operation time;
The reliability of the systems is currently influenced by the type of
maintenance strategy applied.
Maintenance strategies can be divided into three main categories:
• corrective maintenance, intended for the restoration of the equipment
after the damage occured;
• preventive maintenance;
• predictive maintenance
4.1. Corrective maintenance
Corrective maintenance is based on operation of the equipment after a

malfunction has occurred (e.g. partial or total repair or replacement of defective
equipment). The effectiveness of the maintenance program is judged by the cost of
the life cycle of the equipment or systems and not by how quickly it is restored.
Thus, the main objectives of corrective maintenance are to eliminate
interruptions in operation, deviations from optimal operating conditions and
unnecessary interventions. This requires early troubleshooting, with repairs checked
before putting the equipment or system back into service. All deviations from
optimal operating parameters, such as yield, production capacity or product quality,
shall be corrected as soon as they are identified.
Advantages of corrective maintenance:
• reduced value of spare parts stock;
• no monitoring of the machine is required;
• the intervention does not require programming;
• the use of the changed component parts is at maximum;
• maintenance is relatively cheap. Disadvantages of corrective
maintenance:
• there is no scheduling of the working time of maintenance personnel,
which may involve an emergency intervention that can generate additional costs
• no resources allocated; (money for components, time, etc.)
• the waiting time before delivery of the spare parts may be high;
• the operation of the installation is often interrupted
Focusing only on production costs is a changing concept. Most companies
are looking for ways to reduce maintenance costs, but going only on the idea of
intervening on the equipment when it has failed, no control can be given to the
occurrence of defects or no ways to reduce maintenance costs were found.
4.2. Preventive maintenance
Preventive maintenance is a concept that is based on a preventive action

taken at pre-defined intervals recommended by the equipment manufacturer or
results from operating experience and is designed to prevent system components
from failing or to reduce the probability of failure over time.
The concept of preventive maintenance has several meanings, an
interpretation of it can be the program that aims to eliminate or prevent corrective
maintenance. A preventive maintenance program involves periodic evaluation of

equipment or systems to detect potential problems and after finding them to program
the necessary interventions that will prevent any degradation of operating conditions.
[9]
Preventive maintenance is known in the specialized technical documents and
as time-based, scheduled or systematic maintenance. Figure 1 shows the possibility
of a fault occurring depending on the operating time.
Figure 1. Statistical representation of the occurrence of defects for a machine or system.
This means that new equipment is more likely to fail in the first week after
commissioning due to problems with installation, design or manufacture. After this
period the probability of a defect occurring is relatively low for a longer period of
time, which is generally specified by the manufacturer as the service life (duty cycle)
without maintenance. After this period, the probability of failure increases rapidly
with elapsed time. Preventive maintenance management takes this statistic into
account for the purpose of implementing preventive maintenance management and
planning repair and maintenance work.
The benefits of preventive maintenance are:
• it is a repetitive task;
• it is easy to schedule and execute;
• requires little control of the work team and equipment;
• maintenance efficiency is high
• the theoretical training for the maintenance team is easy to organize;
• budget planning is clear, simple to do. Disadvantages of preventive
maintenance:
• repetitive work can become tiring, boring;

• there is a tendency to skip certain checks;
• some of the components which are still in operation (e.g. circuit breaker
extinguishing rooms) and some which are damaged (bearings, seals) are replaced too
late;
• the budget allocated to spare parts is important;
• parts stock is high;
Preventive maintenance predefines time intervals based on data from
experience in equipment operation, where components are changed after a specified
period of use and are practiced as a usual maintenance strategy, with satisfactory
results. However, it is not the best option in terms of actual cost in all cases, because
a number of equipment will not remain in operation until the end of its possible life.
The next step in the evolution of the maintenance strategies was to move
from maintenance based solely on programming the time to predictive maintenance.
4.3. Predictive maintenance
It is a concept based on the use of meters capable of monitoring the condition

of the equipment, which can be determined directly in the operation within a certain
time frame. In literature this is also called status-based maintenance.
Predictive maintenance actions perform equipment monitoring and
diagnosis to detect conditions that may become malfunctions over time, reduce their
probability of evolution over time, and avoid equipment damage.
The application of the predictive maintenance strategy requires proper
equipment with devices capable of transmitting information continuously or
information obtained at certain intervals from modern recording and diagnostic
equipment (thermal imaging, chromatography, sensors, transducers, etc.).
In most cases, predictive maintenance involves monitoring vibration of
rotating machines, thermal imaging of electrical contacts, motors, or other equipment
to identify potential problems that may result in equipment failure.
Unlike preventive maintenance, which is based on the timing of the
commissioning or last repair to organize maintenance activities, predictive
maintenance is based on programming based on parameters or actual operational
indicators of the equipment or system [9]. Using predictive maintenance provides
real-time data on the current state of each system and the performance of each
process. This will help avoid unscheduled interruptions in the production process by
identifying problems before they degenerate. This may bring considerable financial
advantages depending on the type of activity, but at the same time predictive
maintenance requires an investment in monitoring equipment.
The advantages of predictive maintenance:
• increases the life of the components;
• it increases the reliability of the equipment and thus the availability

indicators of the installation;
• monitors the actual condition of the equipment;
• ensure that the spare parts budget and working time are well organized.
Disadvantages of predictive maintenance:
• it is necessary to pay close attention to both machines and people;
• meters shall be of high accuracy class;
• large investment in suitable measuring equipment;
• big investment in the schooling of people who will take measurements.
Globally, predictive maintenance tends to replace preventive maintenance,
thus achieving substantial labor and material savings.
ACKNOWLEDGEMENT
The work has been funded by the Operational Programme Human Capital of
the Ministry of European Funds through the Financial Agreement 51675/09.07.2019,
SMIS code 125125.
5. Conclusions
The paper presents the basic elements for the reliability and maintenance of
wind power generation systems. The objectives pursued in the paper relate mainly
to the characteristics to be met by a maintenance system capable of leading to the
prevention of damage, to extend the service life by increasing the quality of the work
in order to increase economic efficiency and reduce the number and duration of
interruptions in operation of the system.
The positive and negative aspects of the operation of a wind system are
analyzed for its main construction elements: The wind turbine, the electric generator
and the gearbox.
REFERENCES
[1] Directive 2009/28 / EC of the European Parliament and of the Council of 23 April 2009
on promoting the use of energy from renewable sources, amending and subsequently
repealing Directives 2001/77 / EC and 2003/30 / EC
[2] Eurostat, “Renewable energy highlight”
[3] Ionescu C., Ivas D., Munteanu F., Ulmeanu P., “Fiabilitate, mentenanta si risc
industrial” ( “Reliability, maintenance and industrial risk”), Editura AGIR, 2001.
[4] EN 13306:2001 Terminologie de la maintenance
[5] Nakajima, S., ” Introduction to TPM: Total Productive Maintenance”, Productivity Pr;
1988.
[6] Ragheb, M., ”Safety of wind systems”, http://mragheb.com
[7] Verma, A., Kusiak, A., ”Fault Monitoring of Wind Turbine Generator Brushes: A Data-
Mining Approach”, J. Sol. Energy Eng, 2012
[8] Ribrant, J., “Reliability Performance and Maintenance - A Survey of Failures in Wind
Power Systems,” Master Thesis, KTH School of Electrical Engineering, Sweden, 2005.
[9] Tavner, P. J. , Xiang, J., and Spinato, F., “Reliability Analysis for Wind Turbines,”
Wind Energy, 2007
SURGE ARRESTER FOR PROTECTION AGAINST

OVERVOLTAGE OF HIGH VOLTAGE NETWORKS
DESCĂRCĂTOARE PENTRU PROTECŢIA LA

SUPRATENSIUNI A REŢELELOR DE ÎNALTĂ TENSIUNE
Alina VIIȘOREANU-RĂCHIȚEANU1, Alexandru-Marius VIIŞOREANU2
Abstract: The paper presents the main elements of surge arresters used in high
voltage electrical networks. A comparison is made between the main characteristics of
surge arresters, both in terms of the construction elements and in terms of the technical
and functional characteristics of surge arresters.
Keywords: overvoltage, surge arrester, high voltage network, protection.
Rezumat: În lucrare se prezintă elementele principale privind descărcătoarele pentru

protecţia la supratensiuni, folosite în reţelele electrice de înaltă tensiune. Se face o comparaţie
între principalele caracteristici ale acestor descărcătoare, atât în ceea ce priveşte elementele
constructive, cât şi în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acestor
descărcătoare.
Cuvinte cheie: supratensiune, descărcător, reţea de înaltă tensiune, protecţie.
1. Introduction
Phase-to-earth or phase-to-phase surges occurring in electrical networks due

to atmospheric discharges of a microsecond duration represent the lightning surge.
Electrical installations operate at a utilization voltage as defined in IEC
60038. This involves a dielectric stress through the electric field to which the
insulating material is subjected, this stress being produced by the amplitude value of
the nominal voltage. When a surge occurs in an installation, the electrical field
created by it exceeds the value produced by the amplitude of the nominal voltage
and there is a risk of breakdown the insulation.The problem that arises is how the
insulation of electrical equipment and installations can be sized to withstand the
demands of atmospheric or switching surges. Surges, depending on their type,
have amplitude values in a very wide range.
1 PhD., Dept.of Electrical Engineering, University POLITEHNICA of Bucharest, Romania, e- mail:

alina.rachiteanu92@yahoo.com
2 PhD., Dept.of Electrical Engineering, University POLITEHNICA of Bucharest, Romania, e- mail:
alex.viisoreanu@yahoo.ro
Surge arrester for protection against overvoltage of high voltage networks 25
Excessive oversizing of the insulation of equipment and installations is not

economical and also impossible to achieve for the whole range of surges,
especially those of atmospheric origin. Electrical demands require the
coordination of insulation by the defining elements, namely the overvoltage
factor, the type of atmospheric overvoltage, the level of protection and the
voltage withstand.
Due to technological development and increasing dependence on
technology, the effects of atmospheric or switching surges are increasing. In
Fig. 1, a fault statistic is presented, resulting from the analysis of more than 9600
cases of damages, caused by various causes such as: lightning or switching
surges, damaged or aged insulation, negligence of operation or maintenance,
fires, floods, vandalism or thefts.
Figure 1. Analysis of the causes of defects [1]
1. Protection of electrical installations against lightning surge waves
The protection of electrical installations against lightning surge waves

propagating on overhead power lines shall comply with the level of insulation
withstand. The level of insulation retention or coordination of the insulation is the
choice of the insulating distance so that the electrical grid operates with a minimum
risk of defect [2].
26 Alina Viișoreanu-Răchițeanu , Alexandru-Marius Viişoreanu
The following are the basic protective measures applied to the power
stations, as well as the additional protection measures on the overhead power lines,
at the entrance to the electric station.
Basic protection shall ensure that equipment in the installation is protected
from lightning surges that propagate from the line to the electric station as a result
of lightning strikes in the line. For this purpose, various types of surge arresters are
used. Additional protective measures on overhead power lines at the entrance to the
electric station are the use of earthwire and lightning rods.
The type of protective measures used shall be determined on the basis of the
nominal voltage of the network, the keraunic index of the area where the installation
is located and the operating mode of the network.
It is also possible to determine the keraunic index of the installation area of
the surge arresters, which is the number of stormy days with electrical discharges
during a year, according to weather data over a period of 10 years or more.
In an power station up to and including 400 kV, the protection scheme shall
be applied so that there is a safety margin between the maximum voltage for each
equipment in the station and the lightning pulse withstand voltage.
2. Types of surge arresters used in electrical networks
Surge arresters (or lightning arrester or surge diverter) for high voltage
electrical networks are classified into two categories:
- Surge arrester with metal oxide without priming spark gaps (Fig. 2.a);
- Silicon carbide surge arrester with priming spark gaps and shunt resistors
(variable resistance) (Fig. 2.b).
a. b.
Figure 2. Types of surge arresters
The differences between the two types of surge arresters, from a constructive
point of view, are the following:
- Variable resistance surge arresters have columns of spark gaps, their
number depending strictly on the rated voltage of the network, and high value shunt
resistors that ensure the distribution of the surge evenly on the primar spark gaps.
- Metal oxide surge arrester is formed by putting several disks made of

metallic oxide in series (90% ZnO Bi2O3 - bismuth trioxide);
3.1 Surge arrester with variable resistance and shunt resistor
The variable resistor surge arrester reduces the value of the overvoltages by
the non-linear resistors, voltage dependent, to a value equal to the protection level.
The main components of the variable resistor surge arrester are the spark
gaps which ensure, in normal operating mode, the galvanic separation of the variable
resistors from the phase conductor in order to limit the current absorbed by the surge
arrester to a negligible value relative to the nominal current of the main current path.
In turn, the spark gaps are of several types, classic spark gaps and spark gaps with
force extinguishing (self-blowing, magnetic blowing, etc.) [4].
Another component of the variable resistance surge arrester is a resistor
formed from silicon carbide (SiC) or metal oxide (90% ZnO Bi2O3 - bismuth
trioxide). Nonlinear resistors have a very low value so that they provide a low value
of the residual voltage in the overload discharge process. The utilization voltage may
vary over time, and for this reason, a continuous operating voltage Uc, representing
that value of the voltage which can be applied to the surge arrester for a period of
time in which it does not intervene.
The construction of a variable resistor surge arrester and the principle electrical
scheme are shown in Fig. 3. The active part of the surge arrester is formed by the spark
gaps 1 and the variable resistors in series 2. These are composed of several silicon carbide
disks, of special construction and of suitable composition [5]. The entire construction is
protected by the porcelain case 3, and the metal front covers 4 have the role of sealing
the construction and at the same time have the role of connection terminals.
a. b.
Figure 3. Construction of variable resistor surge arrester (a) and principle electrical scheme (b) [5]
The shunt resistors, R1, R2, R3, R4, are an integral part of the silicon carbide
surge arrester with priming spark gaps and have a very high value, ensuring that the
surge voltage is distributed evenly on the surge arrester's priming spark gaps.
Defects of the variable resistance surge arrester (Tab.1) occur during operation
and therefore it is advisable to carry out periodic checks such as measuring the
priming voltage at industrial frequency and measuring the conduction current.
Following these measurements, the following can be seen[4]:
- Moisture in the surge arrester due to tightness indicates values below the
permissible limit of the priming voltage at industrial frequency;
- Wrong sizing of the spark gaps, the interruption of the shunting resistors or
the unequal distribution of potentials show values above the permissible limit of the
priming voltage at industrial frequency;
- Due to the mechanical shocks, the chain of non-linear shunting resistors can
be interrupted, thus values under the permissible limit of the conduction currents will
be observed at measurements;
- Short circuiting elements in the surge arrester, such as shunt resistors or
spark gaps, indicate high values of conduction currents.
Table1.The main defects that can occur during operatio

n at variable resistance surge arresters [4]
Variable resistance surge arresters

No. Common faults that may occur Repair of the defect
during operation
1 Increase of the conduction current over Checking / replacing the surge
the permissible limits arrester;
2 Interrupting network or ground The damaged links are restored;
connections
3 Reduction of the priming voltage at the Checking / replacing the surge
industrial frequency below the arrester;
permissible limits
4 Moving the distribution rings Bring the reinforcement to the position
provided by the supplier;
5 Case cracks Replace the defective surge arrester
with a suitable one;
6 The defect of the insulating case ;The damaged surface is covered with
coating electropaste;
7 Intense case pollution The case is cleaned and treated with
silicone grease;
3.2 Metal oxides surge arrester
The metal oxide surge arrester by the non-linear voltage-current

characteristic limits the overvoltage.
The initial concept regarding the role of the surge arresters was the protection
against atmospheric discharges. With the development of the thermal capacity, the
surge arresters have the nominal withstand voltage higher than the voltage level
caused by the grounding of a phase, and the protective voltage belongs to the level
of the switching and atmospheric overvoltages.
The installation of the surge arresters in the electrical networks is done
between the neutral of the transformer and the ground, between the overhead
power line and the ground (in the transformer stations), at the connection of
an overhead power line with a transformer station or at the cable connection
of an electric motor [6].
This model of surge arrester is made up of a column of resistors with non-
linear resistance with a coefficient of nonlinearity much higher in comparison with
the resistors of silicon carbide. The coefficient of nonlinearity thus determined the
elimination of the spark gaps from the surge arrester structure. The surge discharge
is done in a very short time, in matter of nanoseconds.
Fig. 4 shows the section of the sealing device and the protection of the surge
arrester [5].
Figure 4. The sealing and protection device of the metal oxide

surge arrester [5]
The porcelain case 6 is hermetically sealed by the force exerted by the

sealing plate 2 on the flange 4 and the rubber ring gasket 3. Overvoltage protection
is achieved by the sealing plate 2. As a result of the surge arrester, the ionized gas
accumulated in the case, is released through the ventilation channel 1.
The main advantages of metal oxide surge arresters are the following:
- From a constructive point of view, they have a smaller dimensions and
high reliability by giving up the spark gaps and the shunt resistors;
- The voltage-time protection feature of the surge arresters is stable;
- The degree of protection is about 20% lower than in the case of classical
construction technology.
Due to these qualities, this type of surge arrester will completely replace the
surge arresters with spark gaps.
The main parameters that are taken into account when choosing the metal
oxide surge arresters are the following:
- Continuous operating voltage of the surge arrester Uc;
- The amplitude and duration of the temporary surges in the network;
- The level of protection provided at the switching and lightning impulse
waves;
- Withstand levels of protective equipment;
- The absorption capacity of the discharged energy;
- Pressure limiter class.
An important aspect is the grounding of the surge arresters with conductor
or grouding plate having a minimum cross-section of 16 mm2.
One of the auxiliary equipments that is mounted on the ground connection
of the surge arrester is the electric discharge meter. It counts the number of
operations. The minimum starting current of the metering is 200 A at a lightning
pulse wave of 8/20 µs. One of the important functions of the electric discharge meter
is the measurement of the residual leakage current to the ground. [6]
Maintenance of metal oxide surge arresters during operation is very
important and the defects or damages presented below in Table 2 can be avoided.
The figure below gives an example of a defect by breaking the porcelain
casing, which appeared as a result of aging and overloading of the surge arrester.
Thus, the defect is repaired by replacing the surge arrester.
Figure 5. Cracking of the metal oxide surge arrester case [8]
Following the checks of the surge arresters with metallic oxides, values can
be ascertained above the permissible limit of the resistive component and the total
conduction current.
Table 2. The main defects that can occur during operation

at the metal oxide surge arresters[4]
Metal oxide surge arresters

No. Common faults that may occur during Repair of the defect
operation
Increase of resistive component or total current
1 and its components (peak value and 3rd Replacing the surge arrester;
harmonic)
Deterioration of porcelain insulators or external
2 insulation of composite material (breaking or Replacing the surge arrester;
occurring corrosion or electric arc traces, etc.)
Verification of the assembly of
Insulation blackening at the top of the insulators the distribution rings and
3 or at the upper element in the case of multi- compliance with the
element surge arresters manufacturer's installation
instructions
Loose connections to the live part or to the
4 Restore of the damaged links
ground
Damage due to breakage, cracking or damping Replacing damaged insulators or
5 of insulators at the base of the surge arrester, cleaning deposits from the base
with wires or vegetation of the surge arrester
The most common causes that increase the value of the resistive component
and the total conduction current are [4]:
- Electric overload of the surge arrester;
- Moisture due to tightness of the surge arrester;
- Deterioration of the support insulators;
- The effects of pollution on the external insulation of the surge arrester.
According to the operating requirements of the surge arrester, their failure
rate is 0.005% / year.
ACKNOWLEDGEMENT
the Ministry of European Funds through the Financial Agreement 51675/09.07.2019
,SMIS code 125125.
3. Conclusions
Surge arresters for the protection of electrical networks and of the main
consumers connected to these networks are essential elements of an energy system.
They must ensure the operational safety of these networks for a relatively long time
and also comply with the norms or regulations elaborated by the main beneficiary of
these networks.
Initially, these surge arresters were designed to protect electrical networks

against overvoltages of atmospheric origin but also against single or multiple
reflections of surge waves at points where the electrical network changes its
characteristic impedance. At present, these surge arresters also have a sufficiently
high thermal capacity so that they can withstand the internal switching surges.
In the absence of the surge arrester, the overvoltage at the network terminals
can reach much higher values, even doubling its value in the most unfavorable
situations [7].
REFERENCES
[1] C.Stoian, T.Misca, T.Uta, “Soluții privind protecția la supratensiuni atmosferice si de

comutație“Buletin Acer, 2005 (“Solutions for protection from atmospheric and switching
overvoltage” Acer Bulletin, 2005)
[2] ANRE, “Normativ privind alegerea izolației, coordonarea izolației și protecția
instalațiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor - Indicativ NTE
001/03/00”,2003 (“Normative on the choice of insulation, coordination of insulation and
protection of electrical installations against overvoltage - Indicative NTE 001/03/00”)
[3] Ileana Baran, “ Echipamente electrice” (“Electrical equipment”)
[4] Transelectrica “Regulament de exploatare tehnică a echipementelor electrice din
distribuția primară” NTI-TEL-R-005- 2017-00. („Regulation of technical exploitation of
electrical equipment in the primary distribution”).
[5] M.Adam, A.Baraboi „Echipamente electrice II,” Editura Gh.Asachi, 2002. (“Electrical
equipment II”)
[6] Transelectrica “Specificatie tehnică pentru descărcătoare cu oxizi metalici”,NTI-TEL-E-
020- 2008-01 (“Technical specification for metal oxide surge arrester”)
[7] Gheorghe Raţiu “Încercările aparatelor electrice. Stabilitatea dielectrică a izolaţiilor”,
Sibiu, Revista Academiei Forţelor Terestre, Nr.4(32) 2003 (“Electrical apparatus tests.
Dielectric stability of insulation”, Sibiu, Journal of the Land Forces Academy, No.4(32)
2003)
[8] “Assessing Condition of Substation Surge Arresters” (2016) , https://
www.inmr.com/assessing- condition-substation-surge-arresters/, accessed on april 2020.
INCREASE OF ENERGY EFFICIENCY OF

ELECTRICALLY DRIVEN DRILLING INSTALLATIONS
BY VALORISING THE BRAKING REGIME OF THE
DRAW WORKS UPON DESCENDING THE PIPE LINE
CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A

INSTALAȚIILOR DE FORAJ ACȚIONATE ELECTRIC
PRIN VALORIFICAREA REGIMULUI DE FRÂNARE A
TROLIULUI LA COBORÂREA GARNITURII DE FORAJ
Andreea-Mădălina LUPAȘCU (OPREA)1, Violeta-Maria IONESCU2,

Ion POTÂRNICHE3, Valentin NĂVRĂPESCU4 ,
Anca-Alexandra SĂPUNARU5
Abstract: The paper provides a method and, at the same time, a solution to
increase the yield of electrically driven drilling machines by efficiently implementing
the technological processes specific to hydrocarbon exploratory drill. It is known that
one of these technological processes refers to the execution of deep drill wells (2000-
10000 m) by using diamond system drilling installed on the top of a drill pipes driven
by a draw works in repeated ascending - descending marches. If, upon ascending such
columns, the primary energy is consumed, upon descending in the drilling process, a
large amount of potential energy of the soil is lost for many of the drilling machines.
This paper presents a method and a solution to use such potential energy in the braking
process irrespective of the type of electrical drilling machines.
Keywords: Energy, oil and gas, conversion, storage
Rezumat: În lucrare este prezentată o metodă și în același timp o soluție de

creștere a randamentului instalațiilor de foraj acționate electric prin valorificarea
eficientă a proceselor tehnologice specifice forajului de explorare hidrocarburi. Se
cunoaște că unul dintre aceste procese tehnologice este realizarea unor puțuri de foraj
de mare adâncime (2000-10000m) cu ajutorul șapelor diamantate de foraj montate în
vârful unei coloane de prăjini antrenate de un troliu în marșuri urcare – coborâre
repetate. Dacă la urcarea acestor coloane se consumă energia primară, la coborâre în
procesul de forare o mare parte din energia potențială a solului se pierde pentru foarte
multe din instalațiile de foraj. Lucrarea de față evidențiază o metodă și o soluție de a
1 PhD Student, University POLITEHNICA Bucharest, Romania, madalina.lupascu09@yahoo.com

2 PhD Student, University POLITEHNICA Bucharest, Romania, ionescu.violeta92@yahoo.com
3 PhD. Eng., ICPE ACTEL SA, Romania, ion.potarniche@icpe-actel.ro
4 Vice-Rector., University POLITEHNICA of Bucharest, Romania, valentin.navrapescu@upb.ro
5 PhD Student, University POLITEHNICA of Bucharest, Romania, ancaalexandras@gmail.com
34 A.-M. Lupașcu (Oprea), V.-M. Ionescu, I. Potârniche, V. Năvrăpescu, A.-A. Săpunaru
folosi aceasta energie potențială în procesul de frânare indiferent de tipul instalațiilor

de foraj electrice.
Keywords: Energie, petrol și gaze, conversie, stocare
1. Introduction
The structure of the electrical drilling machines is of significant complexity,

but the main components are:
➢ Source of energy, which can be:
• Public voltage grid;
• Sources consisting in diesel-generator groups on a common
alternative voltage bar;
➢ Technological equipment consisting in:
• Draw works;
• Mud pump;
• Rotary drive or top-drive systems.
We state that the entire technological equipment is driven by continuous
current or alternative current engines with significant power (500-1000kW).
➢ Equipment of auxiliary service type consisting in pumps, ventilators,
lighting, kitchen etc.
From energy perspective, the source-load transfer is materialized in a
balance between the primary energy which can be received from the source of energy
and the energy consumed by the load.
In case of electrical drilling machines, the primary energy is the electrical
energy supplied by the public energy network and/or the isolated sources consisting
in thermal groups-alternative current generators, and the energy consumed by the
load consists in the mechanical work of electrical engines from the technological
systems, and the energy consumed for the auxiliary services.
2. Braking the draw works in the process of electric exploration

drilling
Figure no. 1 shows the schematic diagram of the draw works drilling in
which the notes have the following significance:
m = mass of the drill pipes bearing the drill bit
M = draw works driving electrical engine; it can be continuous current or
alternative current
g = gravitational acceleration
h = drill pipes height
s = electrical separator
Increase of energy efficiency of electrically driven drilling installations 35
Figure 1. Principle diagram of the drilling draw works.
In the lifting regime of the mg weight of drill pipes, machine M works in

engine regime, the energy necessary to the engine regime being provided by the
primary energy source in point Ein.
In the descending regime of the mg weight of drill pipes, machine M shall
be driven by the draw works cable operating as generator, if:
➢ The continuous current machine is excited by an external source of
energy;
➢ The asynchronous machine has a rotation speed higher than the
synchronism rotation speed.
If the rotating winding of the continuous current machine and the stator
winding of the alternative current machine is not closed on a load, in other words, if
the energy delivered by the generator is not consumed, machine M cannot be a brake
for the draw works.
Otherwise, over 99% of the applications representing electrical hydrocarbon
drill, draw works braking is done mechanically by using two methods:
➢ Mechanical braking with brake-bands on the engine shaft;
➢ Braking with electromagnetic brake with turbulent currents.
In both cases, braking energy is lost in the environment in the form of heat.
Moreover, in such cases, material is lost, being necessary for it to be replaced on
regular basis.
From quantitative perspective, based on an actual experience validated by
practice, we can determine the braking energy upon descending the drilling tools,
namely:
For an F400DEC drilling machine, we have:
mmax = 400t
mmed = 250t
hmax = 6000m
hmed = 4000m
Under these conditions, the potential energy upon descending the drilling
tools is:
m2
𝐸𝑝 = 𝑚 ∙ 𝑔 ∙ ℎ = 𝑚𝑚𝑒𝑑 ∙ 𝑔 ∙ ℎ𝑚𝑒𝑑 = 250 ∙ 103 kg ∙ 9.81 s
∙ 4000 m = =
6
9810 ∙ 10 J (2.1)
Considering that the power of the machines which form the draw works
totalize approximately 1000kW, we can deduct that the time during which a draw
works operates in descending regime, respectively the two machines totalizing
1000kW, shall operate in generating regime for taverage equal to:
𝐸 9810∙106 J
𝑡𝑚𝑒𝑑 = 𝑃 𝑝 = 1000∙103 W = 9810 s (2.2)
𝑀
In conclusion, it can be said that, during approximately three hours in the

electrical drilling machines, 1000kW are lost in the drilling tool braking process.
3. Solution for energy efficiency during the operation of electrical

drilling rigs
For the purpose of use occurred in machine M operating as generator upon

descending the drilling pipe line, but also upon obtaining an increased redundancy
for the methods of braking the drilling pipe line upon descending, we propose the
following technical solution, a solution provided in Figure no. 2.
Figure 2. Solution for “braking” energy conversion into electricity:

u1 = ac/cc convertor; u2, u5 = cc/cc convertor; u3 = cc/ac convertor; u4 = battery.
The pipe line braking process is real if machine M operating as generator has
a consumer from the auxiliary service area.
Moreover, we can say that we have real energy efficiency, if the energy
obtained at the terminals of machine M is consumed within the area of the auxiliary
services and, especially, if we provide all the energy necessary for the auxiliary
services; therefore, we have chosen two supporting elements in the diagram provided
in Figure no. 2:
➢ Battery u4 which provides storage of surplus energy
➢ Photovoltaic plant in order to provide the energy requirement for the
auxiliary services in case of a “braking” energy deficit.
4. Energy balance of the braking process upon descending the

pipe line
According to the aforementioned aspects, the pipe line upon descending

drives the electrical machine operating as generator. The voltage at the terminals of
the machine is proportional with the speed for the continuous current machine and
with asynchronous slide.
𝑈𝑔 = 𝑓(Ω, 𝑠) (4.1)
Considering that the uncontrolled movement of the pipe line upon

descending is evenly accelerated, the descending speed is:
𝑣𝑡 = 𝑔 ∙ 𝑡 (4.2)
It results that the voltage upon the outlet of the machine varies significantly;
therefore, we have used the following constitutive blocks (see Figure no. 2).
➢ Rectifier u1, irrespective of the machine, but strictly necessary if
machine M is an alternative current machine, a uncontrolled rectifier at
whose outlet, in point A, voltage UA has the following value:
̂𝑒 ∙ 6 ∙ sin 𝜋 = 2.33𝑈𝑒
𝑈𝐴 = √3 ∙ 𝑈 (4.3)
𝜋 6
➢ Continuous voltage regulator u2, with the role of stabilizing UA voltage,

within the range necessary to charge battery u4.
Considering that the voltage necessary for auxiliary services is
3x400V+Null, it results that the voltage in point B is:
𝑈𝐵 = 𝑈𝐶 ∙ √2 ± 10% = 565 ± 10% ∙ 656 V (4.4)
The power necessary for auxiliary services for F400DEC drilling machine is
on average 1000kVA.
At an average power factor PFaverage=0.8, it results that the active power

requirement for auxiliary services is of 800 kW.
In chapter 2, we have shown that the average power of the machine while
operating as generator is of 1000 kW, the difference of up to 800 kW being dedicated
to charging the battery and maintaining it active to release energy for the auxiliary
services during the period in which the draw works do not provide energy in braking
regime.
Also, to ensure the energy regime in the absence of the braking energy, we
have provided a photovoltaic plant which to provide for approximately 8h the energy
for auxiliary services and for charging the battery. Due to technical reasons (space,
transfer), the power of photovoltaic plant shall not exceed 120kW.
Under these conditions, for the power difference and emergent redundancy,
it is necessary to also use a 1000 kVA 3x400 V, 50 Hz generator.
The capacity of the battery is chosen so that to ensure an approximately two
hours autonomy for the supply of the auxiliary services at an average power of
approximately 800 kW.
The final balance can be expressed as follows:
➢ Operation of auxiliary services at average power: 24 h;
➢ Operation of auxiliary services supplied with energy obtained upon
braking the draw works: 3 h;
➢ Operation of auxiliary services supplied by the battery: 2h;
➢ Operation of auxiliary services supplied by the photovoltaic plant
120 kW
800 kW
∙ 8 h = 1.2 h;
➢ Operation of auxiliary services independent from the primary source of
energy: 6.2h;
➢ Relative operation of auxiliary services independent from the primary
6.2
source of energy 24 ∙ 100 = 25.83%;
➢ Knowing that the installed power represents the primary energy from
four CAT 3512 groups of 1500kVA (1050kW), it can be said that the
energy saving by introducing the above solution, expressed as a
percentage of the total energy efficiency is:
4∙1050 kW−0.2583∙1050 kW
∆𝐸 = (1 − )∙ 100 = 6.46% (4.5)
4∙1050 kW
5. Costs, benefits
In order to estimate the depreciation of the investment regarding the

implementation of the abovementioned solution, we initiate its conditions as follows:
➢ The average period for which a F400DEC machine drills at an average
depth of 6000m is of approximately 18 months;
➢ The average power provided by the primary energy source is of 2412kW;
➢ The average diesel consumption in conjunction with the number of CPh

is 170gr.
From the market study it turns out that the investment of implementing the
solution described above amounts to the cost of 565,000 euros and implies the
purchase of converters, photovoltaic power plant and battery accumulator.
Fuel costs are:
30 zile 24 h 0.170 gr 5 lei
𝐶𝑐 = 𝑃𝑚𝑒𝑑 ∙ 𝐷𝑚𝑒𝑑 ∙ 𝐶𝑚𝑒𝑑 = 2412 kW ∙ 18 luni ∙ ∙ ∙ ∙ =
luna zi CPh l
= 8.856.864 euro (5.1)
Considering the above, the fuel savings due to the introduction of the
proposed solution are:
∆𝐶𝑐 = 0.0646 ∙ 𝐶𝑐 = 0.0646 ≅ 572154 euro (5.2)
According to these calculations, it result that the period necessary for the
depreciation of an investment for the integration of the proposed solution is the
average time of work in a location, i.e. approximately 18 months. For an activity
including several locations, the abovementioned calculation suggests that, starting
with the 2nd location, the service provider shall save 6.46% on permanent basis.
6. Conclusions
In this paper, we have presented a technical solution for energy efficiency

during the operation of electrical drilling machines, promoting one of the
technological operations from the drilling process. For the equipment supplied by the
public alternative voltage grid, the presented solution shall be limited to the recovery
of the winch braking energy in the supply grid. For the solutions of supply by micro-
power plants with electric generators, this is not possible. Today, over 95% of the
electrically driven drilling machines are supplied by such power plants; therefore, the
proposed solution can be part of these energy efficiency solutions, solutions which
are increasingly requested in the industry.
ACKNOWLEDGMENT
This work has been funded by the Operational Programme Human Capital
of the Ministry of European Funds through the Financial Agreement
51675/09.07.2019, SMIS code 125125.
REFERENCES
[1] D. Alexa, O.Hrubaru “Aplicații ale convertoarelor statice de putere”, Editura Tehnică
1989, Bucharest.
[2] C. Bălă “Mașini electrice. Teorie. Încercări.”, Editura Didactică și Pegagogică 1979,
Bucharest.
[3] D. Floricău “Sisteme de comandă pentru convertoare statice de putere”, Printech 1997,
Bucharest.
[4] F. Ionescu, D. Floricău, S. Nițu “Electronică de putere. Convertoare statice”, Editura
Tehnică 1998, Bucharest.
IT`S TIME FOR OFFSHORE WIND AND OFFSHORE

HVDC AT THE BLACK SEA
ESTE TIMPUL PENTRU SOLUȚII EOLIENE ȘI SOLUȚII

HVDC ÎN LARGUL MĂRII NEGRE
Iulian OLEȘ1
Abstract: In this paper, we emphasize the opportunity to capitalize

Romania’s offshore wind potential by creating fixed and floating offshore
platforms and by using HVDC- type solutions for the transport of produced
electricity.
Keywords: offshore floating wind farm, offshore HVDC, wind power energy.
Rezumat: În această lucrare, subliniem oportunitatea valorificării

potențialului maritim eolian al României prin realizarea de platforme
offshore fixe și plutitoare și prin realizarea soluțiilor de tip HVDC pentru
transportul energiei electrice produse.
Cuvinte cheie: platforme eoliene plutitoare, soluții HVDC în larg, energie electrică
eoliană.
1. Introduction
Romania has assumed as target for 2030 a 30.7% share of renewable

energy from the total produced in the national energy system. Currently, out of a
total of 8000 MW, renewable energy represents ~24%. Peak hour energy
consumption in Romania in the winter period tends to exceed the amount of energy
produced in the system.
There is a World Bank study showing that Romania has a huge opportunity
to develop its energy potential in terms of electricity. The study states that a
comparison can be made with the UK in terms of the success that can be achieved
in this sector. Sustained efforts have been made in this country for 20 years in a
context where technology in this area had not reached maturity.
Under the current conditions of technological development, Romania can
recover in just 5 years and at a lower cost, the target achieved by the UK.
1Prof.
dr. ing, Department of Measurements, Electrical Devices and Static Converters, University
POLITEHNICA of Bucharest, Romania, e-mail: iulian.oles@yahoo.com
42 Iulian Oleș
The Energy Strategy Summit underlined that Romania has a huge

opportunity on the offshore wind area. There is a potential of approximately 22 GW
for fixed foundation wind systems and 50 GW in floating wind farms. This
potential of more than 70 GW could make Romania a net exporter of energy.
2. European Renewable Energy Strategies
The European Union has adopted 32% as a target for the share of
renewable energy in final energy consumption for 2030. The long-term strategy for
2050 aims at a largely carbon-free economy. This would mean that the share of
renewable energies in the electricity mix would be 81 ÷ 85%. A significant
increase in wind and photovoltaic capacities is needed to achieve this target.
Although almost half of the most favorable area in terms of maritime wind potential
belongs to the UK, the European Union still has considerable resources.
Fixed foundation offshore wind technologies are now mature. For the
floating offshore wind zone, the technology is still emerging, but there are many
solutions already validated. About 80% of the capacity installed on the planet in the
fixed offshore solution lies in European waters. Floating offshore wind solutions
use multiple results already verified on offshore drilling platforms.
The EU's main competitors in this area are: The United States, South
Korea, and Japan through their own business activities. To this is added China,
which has a different strategy, buying parts of successful companies, such as the
Portuguese EDP Group.Europe still has an advantage in this area, namely the
association in research studies, modelling, and simulation of strong university
teams. These teams are necessary because the floating offshore solution involves
extremely tough demands for which models with improved mathematical tools need
to be developed.
3. Achievements worldwide
At the end of 2018, the European Union and Norway together have 79 % of
global offshore wind capacity, i.e. 18.3 GW; China has 20 %, i.e. 4.6 GW; and the
USA, South Korea and Japan together have 1 %, i.e. 0.27 GW.At depths greater
than 60 m, fixed wind turbines are difficult to install. Floating wind turbines can be
installed anywhere, but serious stability problems also arise. There are turning,
rolling, and pitching stresses.
Anchorage solutions reduce stresses and improve stability.The
technological maturity of fixed offshore solutions is the basis for all further
developments.The first floating solutions were the Hywind models.
The anchorage materials shall have a high degree of fatigue and corrosion
resistance.
It’s time for offshore wind and offshore HVDC at the Black Sea 43
Figure 1. Five types of offshore floating foundations [3]
The electrical connection is a very sensitive issue, because the voltage

generated by the turbines is very high (33 kV or 66 kV), because the offshore
environment is not a favorable environment for ensuring insulation, but especially
because offshore platforms are always in motion.
The ABB Concern successfully tested a 115 kV (flexible) dynamic cable in
2020 and a similar 123 kV cable in 2013. In 2019, two French companies developed
a floating substation together with ABB company. It is noted that these AC cables are
not the most suitable for use in the marine environment, as losses to high voltages,
strengths and lengths are extremely high.
Using DC cables (Direct Current) represents the optimal solution, but it
involves high costs for the construction and placement of converters. This technology
is called HVDC (High Voltage Direct Current).
Certain fixed wind solutions contain a converter station associated with the
wind platform and this one in fixed construction, which converts alternating current
into direct current, which it uses when transporting energy to shore, where another
converter is installed which converts direct current into alternating current and
subsequently, through classical transformations, is brought to the required voltage of
the National Energy System.
All global achievements required four steps: Preliminary studies, Prototype
variant, Demonstrator variant, Pre-commercial plant.
3.1. Achievements of the demonstrator stage

• First offshore wind installation in 2009: 2.3 MW (Hywind)
In detail it is observed that this model contains a ballast that ensures its
vertical position.
• In 2011 Windfloatmodel: 2 MW
Windfloat is the classic variant of floating solution.
44 Iulian Oleș
• In 2018 Floatgen: 2 MW
Floatgen is a floating solution made by casting in the formwork.
• In 2020 𝑋1 Wind model
The asymmetric pyramid solution ensures stability.
• In 2020 Sea Twirl model: 1 MW
This solution is high speed and powers up to 1 MW.
• In 2020 Hexiconmodel: 10 MW (2 × 5 𝑀𝑊)
The dual solution with two generators ensures power concentration on a
single platform.
Figure 2. Hywind variant [4] Figure 3. SeaTwirl solution (Darrieus model) [8]
Pre-commercial achievements
These models have passed the demonstrator stage and represents verified
solutions.
• In 2017 Hywind solution:5 MW
Hywind is the most widely used floating solution in wind farms.
The installation of a Hywind model is technologically spectacular.
• In 2020 Kincardine solution: 2 𝑀𝑊
This solution surprises by the fact that the propeller has only two blades.
4. Unlocking Romania's wind potential on the Black Sea
Against the background of the increasing trend of harnessing wind energy

at European level, Romania has a duty to impose precise targets, deadlines, and
responsibilities for the inclusion of wind energy in the short- and medium-term
energy strategy. Currently, Romania has a law to promote renewable energy, which
is a significant step. Figure4 shows the contribution of different forms of energy to

the National Energy System. It is observed that the components of coal and
hydrocarbs are still very large.
Figure 4. The contribution of energy sources in SEN (National Energy System) [12]
RES (Renewable Energy Fact Sheet) must also realize the potential of the
Black Sea for Romania. If we analyze the map of Romania's wind sources, we find
that in the Black Sea coastal area, the average wind speed is higher than 8.5 m/s,
and the energy potential is over 700 W/𝑚2 . In the high open sea area, the values are
9 m/s and respectively 800 W/𝑚2 . These values of the wind speed and power
density are maximum values.
Romania is not currently harnessing the area with the greatest potential.
The decision to install offshore wind farms cannot be left at the level of the state-
owned company „Hidroelectrica“ due to the difficulties to carry out such projects.
First, we need to build on the studies that have been carried out so far and to hold
debates and conferences on this issue. Both feasibility studies and the actual
installation of wind farms can be carried out with the help of European funds.
The decision to exploit the offshore potential of the Black Sea is of
economic and geostrategic importance that is part of the European target to combat
climate change and reduce carbon emissions.
In the paper A study on the wind energy potential in the Romanian Coastal
environment [14] it is mentioned that there are many locations with potential in the
installation of an offshore wind farm, the first of which is in the north of Romania's
exclusive economic zone on the Black Sea, next to Sf. Gheorghe is about 40 km
from shore. The second location with potential would be near the city of Mangalia,
20 km from shore.
The conclusions on these areas are based on an analysis of factors such as
wind speed and persistence, water depth, distance from shore, and turbine
46 Iulian Oleș
performance. Romania's entire coastal area can support offshore wind farms, using
local and European experience in major wind energy recovery projects.
Figure 5. Romania’s wind resources at 50 m height for different topographic conditions [13]
Currently, offshore installation models are close to technological maturity

and can be used as models for future Romanian wind farms. In Studies on the
evaluation of renewable energy resources in the area of the Romanian Black Sea
coast [15] both opportunities and limitations regarding the installation of future
parks are analyzed.
The limitations relate to port areas, oil and gas offshore platform areas,
shipping lines, protected areas, and reservations. Analyzing these limitations results
the maps in fig. 6.
Figure 6. Optimal location areas (a); free location areas (b). [15]
Figure7 shows the range of wind speeds in the Black Sea area.
Figure 7. Speed 100m at Height [16]

Figure 8 shows the range of power densities in the Black Sea area.
Figure 8. Power Density 100m at Height [16]
Sufficient areas for the location of several offshore parks can be found in
areas marked in green. In the case of an offshore park, the distance between two
turbines shall be approximately 1 km given the rotor diameter dimension of 154 m.
An offshore park can consist of 40 to 70 turbines and a converter station for power
acquisition. The installed power of such a park can be 500 MW.
The analysis of the Black Sea wind energy potential involves considering
several parameters which represents „data analysis“ in the section „Material and
method“: depth of sea according to distance from shore, WDP parameter meaning
wind power density (W/𝑚2 ), rated turbine power (MW), rated turbine speed (rpm),
height to rotor (m), minimum disconnection speed (m/s), maximum disconnection
speed (m/s), AEP annual electricity production (MWh).
In the analysis we have to start at the nominal turbine speed. If we consider
three producers: SIEMENS, General Electric and AREVA, we notice that the
48 Iulian Oleș
nominal wind speed for a rated projected power is around 13 m/s. At wind speeds
between 13 m/s and 25 m/s, the turbine operates at rated power.
This wind speed is nowhere on the Black Sea coast. On the area from 10
km to 40 km from shore, the average wind speed is around 6 m/s, with a minimum
of 4 m/s and a maximum of 9 m/s.
Consequently, if we install turbines of the type mentioned above, they will
operate at half the rated power. Due to climate change there may also be changes in
wind speed. The result of this situation could be an increase in the rest window (the
time the turbine stops). This parameter may be approximated by values between 15
and 25 %. At the average wind speed of 8,5 m/s, the generated power is about 50 %
of the rated value.
Figure 9. Dependence of power on wind speed [17]
Where studies are validated by reality, the capacity factor indicating a

percentage of the rated capacity of the turbine may also be taken into account. For
the winter season, for turbines mounted in the most favorable area, namely Sf.
Gheorghe results in a capacity of approximately 50 %.
In the summer season, this coefficient may fall to an average value of
25 %, which would call into question the justification for the investment.
According to international renewable energy organizations, the cost of
installing a wind farm has fallen in the last 10 years.
Figure 10 highlights the years when the production exceeds the other
categories of classical energy.
In terms of achieving the electrical connections, one of the most commonly

used solutions is to place an HVDC converter station in the vicinity of the wind
farm, which also transforms the alternating voltage into continuous voltage and the
energy will be sent ashore through special continuous current cables. Figure
11differentiates the two types of AC and DC connections with the use of HVDC
converters.
Figure 10. The level of wind production compared to classical production:

a) 2007 wind farm exceeds hydrocarbs;b) 2013 wind farm exceeds nuclear ; c) 2015 wind farm
exceeds hydropower; d) 2016 wind farm exceeds coal. [19].
Figure 11. LCC HVDC solution for offshore wind farm connection [21]
Figure 12.VSC HVDC solutions for offshore wind connections [22]

50 Iulian Oleș
First HVDC solution is LCC HVDC (Line Commutated Converters) used

for high power.
The VSC HVDC solution (Voltage Source Converters) use IGBT instead
the thyristors.
It should be noted that the transmission of energy through AC cables is
carried out with extremely high losses, which are proportional to the voltage, power
and length of the cable.
HVDC cables do not entail power transmission losses but require high
costs for converters.
5. Economic aspects
Technological developments over the last 10 years in offshore platforms,

especially floating ones, will lead to a new trend and implicitly a new market in this
area.
There are very few major players in this market. The European Union is
one of them, with contributions from countries such as France, the United
Kingdom, Portugal, and Norway. Installation prices in these areas are still high also
due to a lack of competition but are also driven by technologies and production
patterns.
For fixed-foundation offshore solutions, the technology has reached
maturity and the production mode is serial, which should lead to a faster fall in
prices. This is not because of very expensive installation technologies. Maintenance
of fixed installations is difficult and extremely dangerous, as they work in open sea
with special equipment and special safety measures.
Floating offshore solutions once technologically and functionally validated,
will replicate at an exponential pace. A new line of business is practically born.
Prices for this solution should also fall with the turn to serial production. This is not
happening yet, because some models are in the testing and certification stage.
It should be pointed out that as an entirely special area, the launch of
large-scale activities cannot take place without investment support from
governments. An especially important aspect is. Finally, the resulting tariff in
Euro/MWh of energy produced.
In France, for example, the resulting tariff is higher than 210 Euro/MWh,
while in the UK the tariff is lower than 125 Euro/MWh.
There is a cost indication, found in the studies, called LCOE (Levelized
Cost of Electricity).
There are projects supported by European programs, such as the Windfloat
model in Portugal through the EUROPEAN NER 300 program.
Floating offshore solutions still have high prices because they require
collaborations between the floating company itself and the turbine delivery
company. Figure 14 highlights the components cost contribution.
Figure 13. Levelized Cost of Electricity (LCOE) [1]
Figure 14. Cost modelling of floating wind farms [1]
Floating offshore solutions also serve to power offshore oil and gas platforms.
6. Environmental aspects
The impact of offshore wind turbines on birds does not differ greatly from
the impact of onshore installations. For marine life, the installation of a foundation
disrupts their entire habitat, but at floating offshore installations it is a less intrusive
influence.
52 Iulian Oleș
There are major restrictions on fishing for floating solutions due to cables
and anchoring chains. A security zone of approximately 1 km diameter around the
platforms is therefore required.
On-site studies are recommended on a case-by-case basis to reduce the
impact on the marine environment. Obviously, port areas, tanker supply areas, oil,
and gas exploitation areas, as well as tourist areas will be bypassed.
7. Conclusions
• The Black Sea offshore area shows wind speed variations from 4 m/s to
9 m/s.
• For harnessing wind potential, the best solution would be to develop
pilot projects or test areas with a limited number of turbines.
• It is also appropriate to consider the emergence of a new generation of
turbines suitable for wind speeds from 4 to 9 m/s.
• The success of the exploitation of wind energy at sea is also related to
the sustained involvement of Romanian research in this field.
• The expertise accumulated in the offshore parks already operating in the
Dobrogea area and in the Braila – Galati area must be capitalized.
• Given that this technology is quite new in the world, setting up a
Romanian Institute for Wind Technologies would be a solution to consider.
• Given that offshore technologies are usually associated with HVDC
technologies, it would be desirable for Romanian research to be able to successfully
take over this area as well.
REFERENCES
[1] Michel Cruciani, „Offshore wind power floating in its industrial and technological
dimension“, Ifri, July, 2019.
[2] http://euanmearns.com/can-offshore-wind-be-integrated-with-the-grid/
[3] Michelle Froese, „Excipio Energy unveils new hybrid floating offshore wind
platform“, Windpower Engineering & Development, 2019.
[4] Kari Larsen, „Hywind floating offshore wind turbine foundation“, Renewable Energy
Focus, 2010.
[5 ] https://renewablesnow.com/news/principle-power-decommissions-2-mw-floating-
demo-in-portugal-541618/.
[6] https://floatgen.eu/
[7] https://www.innoenergy.com/discover-innovative-solutions/sustainable-products-
services/electricity-heat-production/offshore-wind/x1-wind/
[8] http://lunarwind.org/wp/2018/05/seatwirl-investigates-vertical-axis-turbine-designs/
[9] https://www.hexicon.eu/hexicon/
[10]https://www.powermag.com/first-floating-offshore-wind-farm-to-power-oil-and-gas-
platforms-kicks-off/
[11] https://www.delvallebox.com/news/en/kincardine-floating-marine-wind-farm-scotland
[12] http://www.transelectrica.ro/
[13] http://free-energy-monitor.com/index.php/energy/harta_potential_eolian
[14] Liliana Rusu, Florin Onea, „A study on the wind energy potential in the Romanian
Coastal environment“, Journal of Marine Science and Engineering JMSE, 2019.
[15] Dragoș M. Niculescu, „Studies on the evaluation of renewable energy resources in the
area of the Romanian Black Sea coast“, PhD Thesis, Galați, 2019.
[16] Dragoș M. Niculescu, Eugen V.C. Rusu, „An overview of the wind power potential in
the Romanian coastal environment – moving from onshore to offshore“, ICACER,
2018.
[17] https://www.siemensgamesa.com/
[18] https://www.ren21.net/why-is-renewable-energy-important/
[19] https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/wind-solar-power-generation-8-
2019/ro/index.html
[20] http://new.abb.com/systems/offshore-wind-connections/dc-solutions
[21] https://www.researchgate.net/figure/Offshore-wind-farm-integration-to-the-grid-via-
VSC-HVDC_fig13_322750344
[22] K. Nieradzinska, „Optioneering analysis for connecting Dogger Bank offshore wind
farms to GB electricity network“, Science Direct, 2016
AKNOWLEDGEMENTS
Article made within the A-Success project

the Ministry of European Founds through the Financial Agreement
51675/09.07.2019, SMIS code 125125
Program Priority Axis 6- Education and skills
Partnership CNR-CME (Romanian National Committee – of World Energy
Council.
MODERN ASPECTS OF CALCULATION AND ANALYSIS

OF THE OPERATING REGIMES OF CENTRIFUGAL
PUMPS DRIVEN BY INDUCTION MOTORS, WITHIN
THE ANCILLARY SERVICES OF THERMOELECTRIC
POWER PLANTS
ASPECTE MODERNE DE CALCUL ȘI ANALIZĂ A

REGIMURILOR DE FUNCȚIONARE A POMPELOR
CENTRIFUGE ANTRENATE DE MOTOARE ASINCRONE,
DIN CADRUL SERVICIILOR AUXILIARE ALE
CENTRALELOR TERMOELECTRICE
Nicolae DIGĂ1, Valentin NĂVRĂPESCU2, Silvia-Maria DIGĂ3,

Adelaida-Mihaela DUINEA4, Gabriel VOCHESCU5
Abstract: In this paper, the authors present a systematized methodology for

modelling and analyzing the operating regimes of centrifugal pumps as working
machines in electric drive systems. For solving, algorithms and calculation programs
developed in the Mathcad programming environment were designed. For example, a
representative case study was chosen of a condensing electric pump from the own
services of a thermoelectric power plant with groups of 500 MW, driven by an
induction motor with a squirrel cage rotor of 6 kV. It was thus possible to
comparatively analyze two solutions for regulating the flow of a centrifugal pump in
terms of energy efficiency.
Keywords: centrifugal pumps; induction motors; ancillary services; thermoelectric

power plants; flow regulation; energy efficiency.
Rezumat: În această lucrare autorii prezintă o metodologie sistematizată de

modelare și analiză a regimurilor de funcționare a pompelor centrifuge ca mașini de
1 Cercetător postdoctoral dr. ing. Proiect POCU MySMIS 125125, Universitatea POLITEHNICA din
București, Școala Doctorală de Inginerie Electrică, e-mail: nicolae.diga@gmail.com
2 Prof. univ. dr. ing., Universitatea POLITEHNICA din București, Dept. de Mașini, Materiale și
Acționări Electrice, e-mail: valentin.navrapescu@upb.ro

3 Prof. univ. dr. ing., Universitatea din Craiova, Dept. de Inginerie Electrică, Energetică și
Aerospațială, e-mail: sdiga2002@yahoo.fr

4
Șef lucr. dr. ing., Universitatea din Craiova, Dept. de Inginerie Electrică, Energetică și Aerospațială,
e-mail: aduinea@elth.ucv.ro
5 Drd. ing., Universitatea din Craiova, Școala Doctorală de Inginerie Electrică și Energetică, e-mail:
vochescugabriel@gmail.com
Modern aspects of calculation and analysis of the operating regimes of centrifugal pumps 55
lucru în sistemele de acționare electrică. Pentru rezolvare s-au conceput algoritmi și

programe de calcul dezvoltate în mediul de programare Mathcad. Pentru
exemplificare s-a ales un studiu de caz reprezentativ al unei electropompe de condens
din cadrul serviciilor proprii ale unei centrale termoelectrice cu grupuri de 500 MW,
antrenată de un motor asincron cu rotor în scurtcircuit de 6 kV. S-au putut astfel
analiza comparativ două soluții de reglare a debitului unei pompe centrifuge sub
aspectul eficienței energetice.
Cuvinte cheie: pompe centrifuge; motoare asincrone; servicii auxiliare; centrale

termoelectrice; reglare debit; eficiență energetică.
1. Introduction
An overview of electric drive systems shows that among the technological

processes commonly encountered in electric drives, there is also the use of
centrifugal pumps (turbomachines) as working machines, driven by induction
motors. The induction drive motors must meet these special destinations, which are
mainly characterized by the need to adjust the flow of these pumps. It is also
frequently necessary for technological reasons to adjust the pressure in steps /
continuously in the range: pmin … 120% ∙ pn.
The adjustment by the rotation speed variation is based on the use of
adjustable electric drives, by means of which the turbomachines are driven with
variable speed.
In principle, in the case of pumping installations, the opportunity to use
variable speed drives is established on the basis of energy efficiency considerations.
Thus, it is necessary in this case to evaluate an energy efficiency coefficient which
is a solution for comparing the efficiency of using variable speed drive of pumps, in
relation to constant speed drive and flow regulation by lamination of the working
fluid flow [1].
Such electric drive systems (pump - drive electric motor) are frequently
encountered in the thermoelectric power plants, the supply being made both at
medium voltage and low voltage.
Table 1 shows the structure of ancillary (own) services of a
thermoelectrical power plant with groups of 500 MW [2] that uses coal fuel and
implicitly the technical characteristics of the induction motors powered at medium
voltage (6 kV) that drive different types of pumps existing in the technological
process of these power plants.
Regarding the analysis of the operation of centrifugal pumps of different
typodimensions, driven by induction motors, it is necessary to go through a
coherent, clear and complete methodology that the authors have proposed to present
in this paper.
56 N. Digă, V. Năvrăpescu, S.-M. Digă, A.-M. Duinea, G. Vochescu
Table 1. The characteristics of the 6 kV motors within the own services of a

thermoelectric power plant with groups of 500 MW using coal fuel
Pn Total In In nn ηn cos φn Ip/In

Name of [kW] units continuous [A] [rpm] [%]
aggregate [kVA] operation
Feed pump 8000 1 - 835 2950 96.6 0.91 5.4
Buster pump 500 4 3 54.4 2970 94.8 0.89 5.5
Adjustment 200 3 2 23 1480 91.2 0.875 6.6
system pump
Condensate pump 500 5 4 55.1 1480 93 0.895 5.7
Drain pump 250 2 2 29.5 1480 91.5 0.85 5.8
Circulation pump 1250 2 2 153.6 370 94.5 0.79 5.7
Flue gas fan 1600 4 4 189.2 595 93.5 0.83 5.5
Air fan 1000 4 4 114.7 742 93 0.86 6
Washing pump 250 2 1 29.5 1480 91.5 0.85 5.8
Bagger pump I 250 3 1 29.5 740 91.5 0.85 5.1
Bagger pump II 250 3 1 29.5 740 91.5 0.85 5.1
Hammer mill 800 4 4 98.8 596 94 0.79 7
Transformer 1000 2 2 - - - - -
internal services
(SI) machines
room
Transformer 1000 2 2 - - - - -
internal services
(SI) boilers room
Transformer 1000 2 2 - - - - -
electrostatic
precipitator
Transformer 1000 2 2 - - - - -
internal services
(SI) coal mills
2. Algorithms for modelling and analysis of operating regimes of

centrifugal pumps seen as working machines in electric drive systems
In order to model, simulate and analyze the electric drive systems of

centrifugal pumps, the pump must be brought with its mechanical characteristics in
the plane of angular velocity Ω and mechanical torque Ms to the shaft (Ω - M) in
which the drives usually operate. The main drawback is that the reference system in
which the characteristics of the pumps are given is defined by the main functional
quantities of fluid flow modelling: pressure (height) H [m col. (column) H2O] and
flow rate Q.
The stationary rotation speed of the pump shaft is assumed to be constant
and is given by the catalogue to facilitate the choice of the drive motor.
Therefore, the starting point in the study of pumps operation is the H - Q

characteristics of the pump at n = ct. and additional information about the pump
efficiency given by the manufacturer.
In the H - Q plane there are the following ways to obtain artificial operating
characteristics of the pump:
- by changing (turning) the diameter of the circle circumscribed to the rotor
blades, but keeping the same housing;
- by changing the rotational speed of the pump rotor.
The algorithm of mathematical modelling of centrifugal pumps seen as
working machines in electric drive systems involves a series of steps [3].
Thus, it starts from specifying the calculation relation of the hydraulic
power at the pump output according to the relation (1).
ρgH (Q)Q H (Q)Q 104

Ph =  [W] (1)
3600 3600
where: ρ - mass density of the working fluid [kg / m3]; g - gravitational acceleration
(g = 9.81 m / s2); H (Q) - pressure measured in [m col. (column) H2O]; 1 m col.
(column) H2O = 104 N / m2. Q - flow rate [m3 / h].
The mechanical power at the pump shaft Pmech can then be calculated, which
depends on the efficiency of the operating point according to the calculation
relation (2).
Ph
Pmech = [W] (2)

Fixing the operating point in the H - Q plane is done by intersecting the

consumer characteristic with the pump characteristic. A consumer has the general
characteristic of form (3).
H C = H 0 C + K CQ 2 (3)
where: H0C - static pressure given by the geodetic position of the consumer with respect
to the pump; KC - the consumer constant for a position of the flow control valve.
In order to exemplify this calculation and analysis algorithm, a
representative case study of a second stage base condensing electric pump was
chosen from the own services of a thermoelectric power plant with groups of 500
MW using coal fuel, of the type from Table 1. Taking into account the complexity
of these laborious computational algorithms, the authors designed computing
programs developed in the Mathcad programming environment [4], which also

allow the validation of calculated values through accessible verifications.
In this case study was analyzed the drive system of a horizontal multistage
centrifugal electric pump, type Multitec C 200/6 -14.2 11.167 - KSB SE & Co
KgaA, Model 5B whose catalogue data [5] are the following: Environment air
temperature, Tamb = 200 C; ηP = 83.2 %; Insulation class, F; Fluid temperature, Tliq.
= 500 C; Permissible operating pressure, pmax = 40 bar; Discharge pressure, p =
26.29 bar; f = 50 Hz; Actual flow, QN = 520 m3 / h; Total height, HN = 260.05 m;
Shutdown pumping height, Hmax = 318.35 m. The catalogue also provides the
following operating characteristics: H (Q), η (Q), P (Q) etc.
And the rated data of the induction motor with squirrel cage rotor, of the
electric pump drive are the following: The destination of the motor: Ex D IIC T4; fn
= 50 Hz; Un = 6000 V, Y connection; In = 59.5 A; cos φ = 0.85; η = 95.1%; Ip / In =
6.5; P2 = 500 kW; ns = 1500 rpm; nN = 1485 rpm; Degree of protection: IP55.
Taken into account that the manufacturer specifies the actual operating
point, the characteristic of the consumer given by expression (3) is customized for
point P2 (Actual flow 520 m3 / h, Actual developed height 260.05 m) if H0C = 0.
Thus it results KC = 9.617 ∙10-4. It is thus possible to construct the characteristic of
the consumer according to the analytical expression (3).
The determination of the analytical expression of the pump characteristic is
done by properly interpolating the natural characteristic of the pump given
graphically or tabularly. The expression (4) can be used for this purpose..
(
H = C1Q3 + C2Q 2 + C3Q + C4
4)
Thus is determined C4 - the shutdown pumping height for Q = 0 (C4 =

318.35 m).
To identify the coefficients C1, C2 and C3, three points are chosen (P1 (200
m3 / h, 300 m); P2 (520 m3 / h, 260.05 m); P3 (820 m3 / h, 160 m)) from the natural
characteristic of the pump given graphically by the manufacturer, for which the
flow and height pumping coordinates are read and the linear system of three
equations with three unknowns obtained is solved. To solve it we used the facilities
offered by using the Mathcad mathematical software package, related to defining
vectors and matrices and calling the lsolve function (M,v) in which M is the
matrix of system coefficients and v is the vector of free terms.
Thus the following values of coefficients result: C1 = - 3.328∙10-7, C2 =
1.76∙ 10 și C3 = - 0.114.
-4
Fig. 1 shows the rated operating point of the electric drive system (drive
electric motor - pump) located at the intersection of the natural characteristic of the
pump with the consumer characteristic, drawn for the hydraulic resistance
corresponding to the open position of its supply valve.
The next step of the calculation algorithm is to solve the problem of regulating
the flow of the centrifugal pump. In order to regulate the flow of fluid supplied to the
consumer by the pump, the most economical method of adjustment will be considered,
which is that by command the speed of the pump drive motor [6], [7].
Thus Fig. 2 shows the characteristics of the consumer for two hydraulic
resistances corresponding to two positions of the consumer supply valve: the valve
open at maximum and the valve open at half.
In order to draw the consumer curve in the case of the half-open valve, is
determined the KC so that its curve passes through the point of the coordinates (Q =
520 / 2 = 260 m3 / h, H (260) = 294.758 m). It results KC = 4.36∙ 10-3.
400
346.22
360
320 PN
280
H_total [m]
H( Q) 240
200
H_C_max( Q) 160
120
80
40
0
0 60 120 180 240 300 360 420 480 540 600
0 Q 600
Q [m3/h]
Figure 1. The fixing of the operating point PN in the plane H - Q through the intersection of the
consumer characteristic - valve (water tape) open at maximum (blue) with the pump characteristic
(red).
Consumer characteristic H_C = f (Q)

3
1.57 10 2000
1800
1600
1400
H_total [m]
H_C_max( Q)
1200
H_C_j( Q) 1000
800
600
400
0 200
0 60 120 180 240 300 360 420 480 540 600
0 Q 600
Q [m3/h]
Figure 2. The characteristics of the consumer corresponding to two positions of the consumer supply
valve: the valve open at maximum (red); the valve open at half (blue).
The artificial H - Q characteristics of the pump at various drive speeds can

be calculated with the laws of affine transformation. At constant flow Q the
pumping height H varies with the square of the speed, according to relation (5).
2
H 1  n1 
=  (5)
H 2  n2 
Thus is calculated the pumping height H corresponding to the half open

valve Q = 520/2 = 260 m3 / h from the natural characteristic of the consumer
resulting H = 65.013 m. Then the natural characteristic of the pump is customized
calculating C4 = 82.755 m, according to relation (6).
C4 = H − (C1Q3 + C2Q 2 + C3Q) (6)
In Fig. 3 are presented the natural characteristic of the pump and an artificial
characteristic of it. And in Fig. 4 are represented in the same system of coordinate axes
H - Q, the regulation characteristic of fluid flow provided to the consumer by the pump.
Pump characteristics H = f (Q)

318.35 400
366.67
333.33
300
266.67
H_total [m]
H( Q)
233.33
H_prim ( Q) 200
166.67
133.33
100
66.67
5.831 33.33
0 60 120 180 240 300 360 420 480 540 600
0 Q 600
Q [m3/h]
Figure 3. The characteristics of the pump corresponding to two positions of the supply valve of the
consumer: the maximum open valve (red); the half open valve (blue).
The next step of the calculation algorithm is the evaluation of the efficiency
which is a very important problem in assessing the pump performances. In this
sense, an analytical expression of the efficiency valid at any operating point in the
H - Q plane is required. Taking into account the monotony of the iso-efficiency curves,
it was concluded that a polynomial approximation gives good results [3], [8].
Thus a polynomial of degree 3 gives a satisfactory approximation of the curves

offered by the pump catalogue. Since the efficiency of the pump is zero in the origin of
the plane H - Q and on the boundaries Q = 0 and H = 0, it results that the polynomial of
degree 3 will have only 9 coefficients, according to the expression (7).
ax3 + by 3 + cx 2 y + dxy 2 + ex 2 + fy 2 + gxy + hx + iy =  (7)
2000
3
1.57 10
1800
1600
H( Q) 1400
H_total [m]
H_C_max( Q ) 1200
1000
H_C_j( Q)
800
H_prim ( Q) 600 P2
n = 1492 rpm P1
400
200 P3
n = 703.396 rpm
0
0 60 120 180 240 300 360 420 480 540 600
0 Q 600
Q [m3/h]
Figure 4. The flow adjustment through modifying the shaft speed of the pump: the natural
characteristic of the pump (red); the characteristic of the consumer for the maximum open valve
(blue); the characteristic of the consumer for the half open valve (green); the characteristic of the
pump for the half open valve (magenta).
In Fig. 5 are represented the curves of variation of the pump efficiency

depending on the flow obtained by a grapho-analytical method, using the existing
curve in the manufacturer’s catalog and the curves obtained by spline interpolation.
Properly choosing 9 triplets of values η - Q - H according to the operating
characteristics η (Q) and H (Q) provided by the catalogue, we determined the 9
constants of the polynomial of approximation of the efficiency according to the
relation (7), solving the obtained linear system of nine equations with nine
unknowns. In order to solve it, the facilities offered by the use of package of
Mathcad mathematical software were used.
The 3D variation of the efficiency obtained with the interpolation (7) is
given in Fig. 6. For the 3D graphical representation of the real function of two real
variables η (Q, H) we chose the activation of the Surface Plot operator from the
Graph tool of the Mathcad product.
It should be noted that the reliability of the interpolation expression (7) is
dependent on the choice of points for identifying the coefficients of the polynomial
of degree 3. In general the 9 triplets of values η - Q - H must best fit the „hill” of
the efficiency that can be observed in Fig. 5.
3. Comparative analysis of flow adjustment solutions of a centrifugal

pump. Solutions. Energy efficiency.
According to Fig. 4, in the situation considered of rated regime, with the

valves fully open, the load characteristic passes through a point located close to the
maximum efficiency point of the pump on the natural characteristic, ie through the
point P1 (260 m, 520 m3 / h) which represents the operating rated point, at a
theoretical rotational speed (given by the catalogue) n = 1492 rpm.
100
85.457
90
80
 70
s c( a) 60
eta [%]
50
s p( a)
40
s l( a) 30
20
10
0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
0 Q  a a a 900
Q [m3/h]
Figure 5. The variation of the electric pump efficiency (horizontal multistage centrifugal pump) type
Multitec C 200/ 6 -14.2 11.167 – KSB SE & Co KgaA, depending on the flow according to:
manufacturer’ catalogue (red points); spline interpolation: cubic (blue), parabolic (green), linear
(magenta).
Figure 6. The dependence of the efficiency pump on the flow Q and the pumping height H.
The point P2 (294.758 m, 260 m3 / h) corresponds to the flow regulation by

closing the valves and the point P3 (65.013 m, 260 m3 / h) corresponds to the flow
regulation by adjusting the rotation speed of the pump rotor. Thus, at this point, the
necessary pressure at the consumer is calculated with the relation (3) for the flow
rate Q2 = 520/2 = 260 m3 / h resulting in HC2 = 65.513 m.
The rotational speed of the pump rotor can also be calculated using the law
of affine transformation according to relation (5).
HC2 65.513
n3 = n N = 1492 = 703.39 rpm
H2 294.758
We propose to analyze comparatively from the aspect of energy efficiency,

the regulation (reduction) of the pump flow by the two methods:
- closing the valves (the pump drive motor is supplied directly from the
industrial network of frequency f = 50 Hz).
- driving the pump at a properly chosen speed by a speed / frequency control
system (the pump drive motor is powered by a PWM frequency converter [9]).
Table 2. Centralizer with the values of the calculation parameters in the operating
points for regulating (reducing) the flow of the studied centrifugal pump.
Operating points
Parameters P1 (260 m, P2 (294,758 m, P3 (65,013 m,
520 m3 / h) 260 m3 / h) 260 m3 / h)
η [%] 83.2 59.392 59.392
n [rpm] 1492 1492 703.39
Ph [kW] 375.555 212.881 47.038
Pmech [kW] 451.389 358.433 79.200
Analyzing the values of the mechanical powers Pmech calculated according

to relation (2) and the values of the hydraulic powers Ph calculated according to
relation (1), existing in Table 2, it is found that regulating the flow to the consumer
by closing the supply valve does not reduce the mechanical power absorbed nor the
hydraulic power in the same proportion as the flow, namely in the ratio 1/2 = 0.5.
In reality the ratio of mechanical powers is Pmech2 / Pmech1 = 0.794 and the
ratio of hydraulic powers is Ph2 / Ph1 = 0.567 closer to expectations.
The difference comes from the different values of the efficiency in the two
operating points.
In the first instance, the consumed power economy is the difference between
the hydraulic powers in points P2 and P3, namely ΔP = Ph2 - Ph3 = 165.842 kW.
In reality the difference resulting from regulation is ΔPregulation = Pmech2 -
Pmech3 = 279.234 kW.
Thus the economy at mechanical power is 40.608 % higher than at hydraulic

power, due to different efficiencies at the points of the reference system H - Q.
This finding emphasizes the importance of knowing the exact values of the
efficiency at the points in the working area of the pump.
4. Conclusions
It emphasized the originality of the solutions chosen by the authors

(applicable for any other electric drive system (pump - drive electric motor) of this
type), for solving the algorithms for modelling and analyzing the operating regimes
of centrifugal pumps seen as working machines in the electric drive systems.
In this sense, the authors designed the calculation programs using the
facilities offered by the Mathcad mathematical software package (custom
interpolation, providing exact and precise numerical values, the coordinates of the
maximum point of the graphically represented characteristics, solving linear
systems of n equations with n unknown etc.) combined with those of appropriate
customized graphically assistance (Cartesian representation, 3D graphics for real
functions of two real variables, Parametric functions, etc.).
The comparative analysis of the flow control solutions of a centrifugal
pump in terms of energy efficiency, highlighted the need and importance of
accurately determining the efficiency values at the pump operating points. Thus, the
authors consider it appropriate and propose as a further direction of research, the
use of a more reliable procedure for evaluating the efficiency of the pump by
interpolating it with polynomial fractions.
This type of analysis provides the primary data necessary to take measures
to reduce the consumed power (hydraulic, mechanical required at the pump shaft),
allowing a functional-constructive optimization of the pump-drive electric motor
assembly and thus improving its energy efficiency.
ACKNOWLEDGMENT
The work has been funded by the Operational Programme Human Capital
51675/09.07.2019, SMIS code 125125.
REFERENCES
[1] D. Popescu, R.C. Dinu, „Mecanica fluidelor si masini hidraulice,” Notiţe de curs.
Universitatea din Craiova, Facultatea de Inginerie Electrică, 2017 („Fluid Mechanics
and Hydraulic Machines,” Course Notes. University of Craiova, Faculty of Electrical
Engineering, 2017).
[2] P. Buhuş, ş. a., „Partea electrică a centralelor, staţiile electrice şi posturile de
transformare,” Îndreptar pentru lucrări de exploatare a instalaţiilor electrice din
Sistemul Energetic Național, Institutul Politehnic Bucureşti, 1990 („The electrical part
of power plants, power stations and substations,” Guide for the operation of electrical
installations in the National Energy System, Bucharest Polytechnic Institute, 1990).
[3] I.F. Soran, „Sisteme de acționare electrică,” Editura Matrix Rom, București, 2010
(„Electric drive systems”, Matrix Rom Publishing House, Bucharest, 2010).
[4] V. Ivanov, „Aplicații în Mathcad și Matlab,” Editura Universitaria, Craiova, 2007
(„Applications in Mathcad and Matlab”, Universitaria Publishing House, Craiova,
2007).
[5] *** Multitec „High-pressure Pumps in ring-section design,” Booklet with Performance
Curves, 1777.450/3-90 G3, KSB Aktiengesellschaft, Frankenthal (Germany),
15.11.2001XBS, www.ksb.com.
[6] B. Nesbit, „Handbook of Pumps and Pumping: Pumping Manual International,”
Elsevier Science, 2006.
[7] R.L. Sanks Editor, „Pumping Station Design,” Second Edition Butterworth –
Heinemann, 1988.
[8] *** Europump & the Hydraulic Institute, „Variable Speed Pumping: A Guide to
Successful Applications,” Elsevier Science, Kindle Edition, 2004.
[9] I. Boldea, S. A. Nasar, „Electric Drives,” CRC Press LLC, USA, CD version, 1998.
MANAGEMENT OF IMPLEMENTING A PILOT

PROJECT AT UPB-FACULTY OF POWER
ENGINEERING: “HYBRID GEOTHERMAL-SOLAR
SYSTEM DEVELOPED TO SUPPLY THE ENERGY
DEMANDS OF A BUILDING AND INTEGRATION WITH
UPB DISTRICT HEATING NETWORK”
MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII UNUI PROIECT

PILOT LA UPB - FACULTATEA DE ENERGETICĂ:
“SISTEM HIBRID GEOTERMAL-SOLAR DEZVOLTAT
PENTRU ASIGURAREA CERERII DE ENERGIE A UNEI
CLĂDIRI ȘI INTEGRAREA ÎN SISTEMUL CENTRALIZAT
DE ALIMENTARE CU CALDURĂ”
Roxana PĂTRAȘCU1, Constantin IONESCU2, Mihai-Rareș SANDU3
Abstract: Within the framework of this article the management system of

WEDISTRICT – DEMO Romania is presented. The key performance indicators of
energy, economics, environmental impact or social type are explained and analysed
throughout the entire project.
The general objective of the European project is to demonstrate the possibility
of switching off from fossil fuels usage for centralized generation of thermal energy, by
optimally integrating different types of renewable energy sources in the existing systems
of different European countries.
Throughout the project, 10 technologies will be developed, which will be
integrated in 4 demonstrators. One of the demonstrators will be developed and
integrated and University POLITEHNICA Bucharest.
Keywords: renewable resources, solar-geothermal, thermal energy, district heating

network, prosumer.
Rezumat: In cadrul acestui articol este prezentat sistemul de management

al proiectului WEDISTRICT- DEMO Romania, precum si rolul principalilor
1 Prof., Dept. of Energy Generation and Use, Power Engineering Faculty, University POLITEHNICA
of Bucharest, Romania, e-mail: op3003@yahoo.com
2 Assoc. Professor, Dept. of Energy Generation and Use, Power Engineering Faculty, University
POLITEHNICA of Bucharest, Romania, e-mail: ionescu.constantin@upb.ro

3 Research Eng., Dept. of Energy Generation and Use, Power Engineering Faculty, University
POLITEHNICA of Bucharest, Romania, e-mail: mihai_rares.sandu@upb.ro

Management of implementing a pilot project at UPB-faculty of power engineering 67
indicatori de performanta de natura energetica, economica, de impact asupra

mediului, precum si de impact social, determinati si analizati pe intreaga
perioada de implementare a proiectului.
Obiectivul general al proiectului european este de a demonstra
posibilitatea inlocuirii combustibililor fosili pentru producerea centralizată a
căldurii și frigului, prin integrarea optimă a diferitelor surse regenerabile de
energie în sistemele existente, în diferite țări din Europa.
În cadrul proiectului se vor dezvolta 10 tehnologii care vor fi
implementate în 4 demonstratoare. Unul din demonstratoare va fi dezvoltat și
implementat la Universitatea POLITEHNICA din București.
Cuvinte cheie: surse regenerabile, solar-geotermal, energie termică, sistem

centralizat de alimentare cu căldură, prosumer.
1. Introduction
WEDISTRICT project is born with the objective of demonstrating 100% fossil

free heating and cooling solutions by optimally integrating multiple sources of renewable
energies and excess heat in new and existing district heating and cooling (DHC) systems.
For this, integration of 9 upgraded renewable solutions for DHC generation into 4 real
DHC sites in Spain, Romania, Poland and Sweden will be performed within the project.
All of this, in a holistic context, smartly managed by information and communication
technologies (ICT) integration, sustainable business models and engagement of citizens
[1].
The overall objective of WEDISTRICT is to demonstrate DHC as an integrated
solution that exploits the combination of renewable energy sources (RES), thermal
storage and waste heat recycling technologies to satisfy 100% of the heating and cooling
energy demand in new DHC and up to 60-100% in retrofitted DHC. For this purpose,
the focus of WEDISTRICT is large-scale replication of best practice: better valorization
of local resources, like renewable and waste heat by making DHC networks more
efficient in relation to the use of new resources. In parallel, systems will evolve to provide
even more flexible solutions by the integration of innovative molten-salts based thermal
storage, the interaction with other energy networks (electricity and gas) and the
involvement of end-users (operators and consumers) through ICT-based control and
decision making.
The main target is the research and development of a technological solution for
generation of thermal and electrical energy using renewable sources. Based on the
technical-economic analysis of the proposed solutions (equipment, functional schemes
and performance indicators) the optimal technological solution will be chosen. Analysis
of the solution integration in the energy network of University POLITEHNICA of
Bucharest (UPB) campus will also be conducted. The new hybrid installation will contain
geothermal system (geothermal heat exchanger and geothermal heat pumps),
photovoltaic (PV) panels and a set of integration systems such as heat exchangers,
thermal energy storage. Furthermore, solar hybrid panels (PV/T) will be installed in the
building for satisfying domestic hot water (DHW) requirements. The overall system will
face the prosumer concept acting as heat provider to the existing district heating network
68 Roxana Pătrașcu, Constantin Ionescu, Mihai-Rareș Sandu
at Bucharest demo-site, since the overproduction of heat will be injected to the

University’s network. Finally, the electrical integration with an existing microgrid will
be performed, using the electricity generated by the PV panels array. The PV array will
be sized to satisfy at least the electrical consumption of the geothermal heat pumps on a
yearly basis. A local energy storage based on batteries will provide a certain resilience of
the system in case of electricity blackout. The university’s power grid will be also used
as “storage” for the electricity generated by the PV array [1].
The Renewable Energy Sources Laboratory will be used as the case study
for a new heat supply based on renewable energy. The Target Building (TB) is
dedicated to teaching and research activities.
Objectives of UPB Bucharest demo-site by implementing the proposed system:
• generate three forms of energy (electricity, heat and cold) based on a
hybrid renewable energy source (geothermal and solar), in which the electricity
produced will cover at least the electrical consumption of the thermal energy
generation unit (on a yearly basis);
• fully cover the heating and cooling demand for the target building using
thermal energy produced from 100% renewable energy sources;
• reintegration of the Target Building into the UPB heat distribution
network to inject the overproduction of heat;
• develop a modular concept that will ease the process of replication and
scaling.
The pilot project implemented at UPB represents one of the 4 demonstrators
proposed to be developed within European WEDISTRICT project. The remaining 3
demonstrators will be developed in Sweden, Spain and Poland. Each demonstrator is
different due to:
• climatic conditions of the location
• national or local existing infrastructure
All the proposed solutions for each demonstrator have the same basis which
practically is the main objective of the WEDISTRICT project. In Figure 1 the
structure of the 4 demonstrators developed within the project is presented.
Figure 1. Structure of the 4 demonstrators [2].

2. Conceptual development of project management within UPB -

Faculty of Power Engineering
The starting point and the key to success in the implementation of an

investment project is the development of a coherent management plan. The
management plan has to be developed in well structured distinctive modules which
are, at the same time, interconnected and has to take into account the 3 types of
resources:
• materials
• financial
• human
This harmonization has to be realized throughout all three phases of the
implementation of the project, taking into account the time axes, from year 0 (start
point of the project):
• pre-Investment phase (evaluation of existing situation, opportunity of the
solution and feasibility study)
• Investment phase (equipment acquisition, installation of proposed system
and commissioning)
• monitoring phase of the new system throughout the exploitation period
[2].
In Figure 2, the main phases of the project are presented with respect to the
time axis throughout the project.
Figure 2. Implementation plan of the project.
As it can be seen from Figure 2, UPB’s activities are conducted in

collaboration with project partners such as: RAM(Ramboll), ISPE (Institutul de
Studii si Proiectarii Energetice) ACCING (Acciona Engineering), R2M (R2M
solutions), KAPE, ACSP, ATOS, DHECO (DH eco Energias).
Within the management implementation of the project, the followings were
considered:
• Determination of the reference system boundaries on which the energy
audit is related (see Figure 3 and Figure 4).
• The system boundaries considered during energy audit, of the analyzed

system will represent the frame for key performance indicators definition. Those
indicators will be monitored during the entire project development.
• Performing feasibility study which had as a starting point the defined
system along with the energy audit results.
Figure 3. Layout of the primary circuit of branch B1 from the UPB heating network (CHP –
Combined Heat & Power Plant; TB – Target Building; TS – Thermal Substation; DP – Distribution
Point; red line – primary circuit; yellow line – secondary circuit).
Figure 3. System Boundaries.

The reference system boundaries are established taking into consideration

the position of the target building within the general configuration of the UPB district
heating system [3].
The actual energy audit will be carried out for the component systems that
directly influence the present and future supply (after the implementation of the new
solution). In this sense, the reference system boundary on which the energy audit is
considered is composed of 5 subsystems (Sb), as following:
• Combined heat and power (CHP) UPB (Sb1)
• Primary Thermal Network -branch B1 from CHP to thermal substation
(TS6) (Sb2)
• Thermal substation TS6 (Sb3)
• Secondary Thermal Network (connection from TS6-TB) (Sb4)
• Target Building (Sb5)
The thermo-energy audit will be developed on each component of the
centralized heat supply system of the UPB, Sb1-Sb5 (previously mentioned)
The energy audits will then be integrated within the analyzed system [4][5].
The objectives of the energy audit of the Target building and UPB DH were:
• Evaluation of the current energy situation of the Target Building, as well
as of the district heating system of UPB (UPB DH), specifically of the segment
defined in Figure 4 of System Boundaries.
• Establishing a plan of measures to increase the energy efficiency of the
building and of the system.
• The opportunity to implement a new solution for supplying thermal
energy to the Target Building, based on renewable energy sources.
3. The purpose of the key performance indicators (KPI) throughout

the implementation of the project
KPIs are a key element for assessing the project evolution and success. This
is particularly truth for complex systems, which involves different technological
innovation in a single ensemble, as it is case for WEDISTRICT pilots, and more
generally for different renewable energy technologies integration in district energy
systems.
For the establishment of the correct key performance indicators for the
Bucharest demo-site the followings were considered:
• Type of performance to be expressed (energy, economics, environmental
impact and social impact).
• System boundaries (see Figure 4).
• Phase in which the KPI is analyzed [6].
Taking into account the elements expressed previously, for the case of
Bucharest demo-site the following KPIs were defined:
A. Key performance indicators KPIs (Technology) – for each technology
(HP, PV, PVT, TES tank)
The KPIs (Tech) will be calculated:
• as part of the feasibility study (for proposed schemes, based on them, the
optimal scheme is selected),
• after implementation and will be monitored during the period of operation.
B. Key performance indicators KPIs (System) – for the technological
configuration
The KPIs will be calculated:
• as part of the feasibility study (for proposed schemes, based on them,
the optimal scheme is selected),
C. Key performance indicators KPIs (Building) – for Target Building
The KPI’s (Building) will be calculated:
• during the audit (initial assessment)
• as part of the feasibility study (for proposed schemes, based on them,
the optimal scheme is selected),
• after implementation and will be monitored during the period of
exploitation.
D. Key performance indicators KPIs (DH) – for the district heating system
of UPB
The KPI’s (DH) will be calculated:
• during the audit (initial assessment)
• as part of the feasibility study (for proposed schemes, based on them, the
optimal scheme is selected),
For exemplification, in the following paragraph, some of the energetic KPIs
are defined and determined during the pre-assessment phase [4][5].
Specific heating energy demand:

𝑸𝒉 𝐤𝐖𝐡 (1)
𝒒𝒉 = [ 𝟐 ]
𝑨 ∙ 𝒀𝒆𝒂𝒓 𝐦 𝒚𝒆𝒂𝒓
where, 𝑸𝒉 [𝒌𝑾𝒉] represents the yearly thermal energy for heating required by the
building and 𝑨 [𝒎𝟐 ] represents the area of the building.
Specific cooling energy demand:

𝑸𝒄 𝐤𝐖𝐡 (2)
𝒒𝒄 = [ 𝟐 ]
where, 𝑸𝒄 [𝒌𝑾𝒉] represents the yearly thermal energy for cooling required by the
building.
Specific DHW energy demand:
𝑸𝑫𝑯𝑾 𝐤𝐖𝐡 (3)

𝒒𝑫𝑯𝑾 = [ 𝟐 ]
where 𝑸𝑫𝑯𝑾 [𝒌𝑾𝒉] represents the yearly thermal energy required for domestic hot
water by the building.
Specific total thermal energy demand:

𝑸𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝐤𝐖𝐡 (4)
𝒒𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 = = 𝒒𝒉 + 𝒒𝒄 + 𝒒𝑫𝑯𝑾 [ 𝟐 ]
Specific total primary energy equivalent:

𝒒𝒉 𝒒𝒄 𝒒𝑫𝑯𝑾 𝐤𝐖𝐡 (5)
𝑬𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍,𝒆𝒄𝒉𝒊𝒗 = +( + ) ∙ 𝒂𝒄𝒐𝒏𝒗 [ 𝟐 ]
𝜼𝒉𝒆𝒂𝒕𝒊𝒏𝒈 𝑪𝑶𝑷𝑪𝒐𝒐𝒍𝒊𝒏𝒈 𝜼𝑫𝑯𝑾 𝐦 𝒚𝒆𝒂𝒓
Where 𝜼𝒉𝒆𝒂𝒕𝒊𝒏𝒈 [%] represents the efficiency of the transformation of the primary
energy (natural gas) into heat, 𝑪𝑶𝑷𝑪𝒐𝒐𝒍𝒊𝒏𝒈 [−] represents the efficiency of the
cooling system, 𝜼𝑫𝑯𝑾 [%] is the efficiency of the domestic hot water production
system and 𝒂𝒄𝒐𝒏𝒗 [−] is the conversion factor of final energy into primary energy [7].
Specific total CO2 equivalent:

𝑬𝑪𝑶𝟐 𝐤𝐠 (6)
𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍
𝑪𝑶𝟐 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 = 𝟐
[
]
𝒌𝒈
Where 𝑬𝑪𝑶𝟐 [ ]represents the total emissions of CO2 related to the
𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒚𝒆𝒂𝒓
total primary energy consumed to satisfy the thermal demand of the building. It is
calculated by using “Ordinul 2641/2017” [7].
Table 1 provides the energetic KPI’s for the target building with the current
thermal installations (before WEDISTRICT retrofitting scenario).
Table 1. KPI’s of Target Building
KPI U.M Value

Specific heating energy demand [kWh/m2 year] 240.1
Specific cooling energy demand [kWh/m2 year] 24.97
Specific DHW energy demand [kWh/m2 year] 1.17
Specific total thermal energy demand [kWh/m2 year] 266.24
Specific total primary energy equivalent [kWh/m2 year] 292.25(1)
Specific total CO2 equivalent [kg/m2 year] 59.92(2)
All the calculations were performed with the surface of Target Building of 532 m2
(1) The calculation was performed considering the conversion factor from final energy to primary energy of 1.17,
according to national order “Ordinul 2641/2017”.
(2) The calculation was performed considering the conversion factor from primary energy to CO2 production of
0.205, according to national order “Ordinul 2641/2017”.
The WEDISTRICT new thermal supply unit that will be installed, implies
production of thermal energy based on renewable energy sources and the thermal
connection between UPB DH and Target Building will be re-designed. Therefore, it
is necessary to define the renewable energy ratio for both Target Building and UPB
DH.
The renewable energy ratio (RER), or share of renewables, is the fraction of
renewable primary energy used by network compared to total primary energy
consumed in order to fulfil the heating and cooling demand [8].
Considering the system boundaries presented in Figure 4, the equation for
RER is explained below.
𝐸𝑃𝑟𝑒𝑛 (7)
𝑅𝐸𝑅 = ∙ 100 [%]
𝐸𝑃𝑡𝑜𝑡
where
• 𝑬𝑷𝒓𝒆𝒏 [𝑘𝑊ℎ/𝑦𝑒𝑎𝑟]: Renewable primary energy used by UPB DH/Target
Building.
• 𝑬𝑷𝒕𝒐𝒕 [𝑘𝑊ℎ/𝑦𝑒𝑎𝑟]: Total primary energy used by UPB DH/Target Building.
In the current case, both KPI are equal to zero since the there is no renewable
primary energy used by either of subsystems.
𝑅𝐸𝑅𝑈𝑃𝐵 𝐷𝐻 = ∙ 100 = 0 [%]
𝑅𝐸𝑅𝑇𝐵 = ∙ 100 = 0 [%]
The energy evaluation of the current situation of the other subsystems was
carried out in order to establish the necessary measures to be applied for the
reintegration of the Target Building in the DH system of UPB, with the new heat
supply solution of the building.
4. Conclusions
In the context of the establishment and functioning of the internal energy

market and from the perspective of the need to protect and conserve the environment,
the EU's energy policy aims mainly at:
• promoting energy efficiency and energy saving;
• development of renewable energy sources;
• depletion of greenhouse gas emissions (GHG) [9].
The Romanian energy strategy 2019-2030, with 2050 perspective is a

programmatic care document that defines the vision, that establishes the fundamental
objectives of the process of creating an energy sector and indicates the national, the
EU and the global landmarks that influence and determine policies and decisions in
the field energy. The strategic energy vision is to create a sustainable energy sector
[9].
It is obvious that the implementation of the WEDISTRICT project is in
accordance with most of the objectives of the strategy. In this sense it is mentioned:
• Efficient heating of buildings;
• Ensuring access to electricity and heat for all consumers;
• Energy efficiency, the main priority of the new reform package;
• Promoting energy from renewable sources.
Within the framework of this article, the management of implementing a
pilot project which started in October 2019 was addressed. Until the moment of this
writing, the pre-Investment phase was conducted in which the energy audit and
feasibility study led to the opportunity of implementing the proposed solution. The
optimal technical and economical solution along with monitoring the energy
performance of the system was assessed and will be further assessed using the key
performance indicators. Along with the KPIs presented in this article, economical
and social KPIs were also considered [10].
The energy audit of the Target Building led to the opportunity of
implementation of a new solution for the thermal energy supply of the building,
which ensures heating, cooling and domestic hot water. It integrates technologies
based on renewable sources, namely: ground-to-water heat pump, PVT or PT,
photovoltaic panels (to ensure the supply of electricity of the thermal supply unit).
The proposed solution also involves the development of a new heat, cold and
DHW distribution system of the building.
The energy capacities of the proposed solution will ensure:
• the interior comfort in the building spaces
• the safety and flexibility of the supply thermal energy unit
• the delivery in the DH system of UPB of a share of heat energy produced
from renewable sources (dependable on the operating regime)
The decision of the final form of the hybrid geothermal-solar system was
taken based on dynamic simulations that were conducted and, on the results, obtained
from the feasibility study along with the key performance indicators. Further, the
system will be monitored using the key performance indicators.
ACKNOWLEDGEMENT
This work has received funding from the European Union’s Horizon 2020
research and innovation program, under grant agreement No 857801. This text
reflects only the author’s views and the Commission is not liable for any use that
may be made of the information contained therein.
REFERENCES
[1] European Parliament,“Directive (EU) 2018/2002 of the European Parliament and of the
Council of 11 December 2018 amending Directive 2012/27/EU on energy efficiency”,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32018L2002, 2018.
[2] Acciona, “Project Management (Work) Plan”, WEDISTRICT deliverable, Madrid,
2019.
[3] ANRE, “Guide to elaboration of energy audits approved by president ANRE's decision
No. 2123/2014”, Bucharest, 2014.
[4] Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, “Metodologie de calcul al
performanţei energetice a clădirilor” (Methodology for calculating the energy
performance of buildings) MC 001/1 (building envelope), MC 001/2 (energy
performance of building installations), Romania, 2006.
[5] Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, “Metodologie de calcul al
performanţei energetice a clădirilor” (Methodology for calculating the energy
performance of buildings) MC 001/4, Romania, 2009.
[6] IREC, “D.2.2 KPI’s definition”,WEDISTRICT deliverable, Barcelona, 2020.
[7] Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, “Ordinul nr. 2641/2017 privind
modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței
energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor
și turismului nr. 157/2007””, Romania, 2017.
[8] GEX13-2015: “Ghid privind utilizarea surselor regenrabile de energie la cladirile noi si
existent”, Bucharest, 2015.
[9] European Parliament, "Energy - Climate Change – 2020 Package", 2014.
[10] Ministerul Energiei, “Romania's energy strategy for the period 2019-2030”, Romania,
2019.
ELECTROMAGNETIC INTERACTION BETWEEN THE

POWER DISTRIBUTION GRID AND THE HV SYSTEM
OF AN ELECTRIC VEHICLE
INTERACȚIUNEA ELECTROMAGNETICĂ DINTRE

REȚEAUA DE ALIMENTARE ELECTRICĂ ȘI SISTEMUL
DE ÎNALTĂ TENSIUNE AL VEHICULELOR ELECTRICE
Violeta-Maria IONESCU1, Anca-Alexandra SĂPUNARU2, Mădălina-

Andreea LUPAȘCU3, Mihai Octavian POPESCU4, Claudia Laurența
POPESCU5
Abstract: In the paper it will be presented the history of electric vehicles

(EVs), compared to conventional combustion engine cars. Environmental impacts
produced the necessity of a cleaner transportation by reintroducing electrical cars
in the automotive market. By increasing the EVs used in transportation, the level of
pollution is decreased, but some major issues concerning electromagnetic
compatibility are raised.
The ambient electromagnetic field was described, focusing on simulation of
a MV power distribution line. Afterwards, it was analyzed the electromagnetic
interaction between an electric vehicle and the power distribution line, simulating
the magnetic field distribution.
Keywords: electric vehicles, power grid, electromagnetic compatibility.

Rezumat: În lucrare va fi prezentată istoria vehiculelor electrice, în raport cu
mașinile convenționale cu motor cu combustie internă. Impactul asupra mediului a
produs necesitatea unui transport mai curat prin reintroducerea mașinilor electrice pe
piața auto. Prin creșterea EVs utilizate în transportul rutier, nivelul de poluare va
scădea, dar probleme majore privind compatibilitatea electromagnetică vor fi introduse.
Mediul electromagnetic ambiant a fost descris, punând accentul pe simularea
câmpului magnetic produs de o linie de medie tensiune. Ulterior, a fost analizată
interacțiunea din punct de vedere electromagnetic dintre linia de alimentare cu tensiune
și un vehicul electric, simulând distribuția liniilor de câmp magnetic.
Cuvinte cheie: vehicule electrice, rețea electrică, compatibilitate electromagnetică.
1 PhD Student, University Politehnica of Bucharest, Romania, e-mail: ionescu.violeta92@yahoo.com

2 PhD Student, University Politehnica of Bucharest, Romania, e-mail: ancaalexandras@gmail.com
3 PhD Student, University Politehnica of Bucharest, Romania, e-mail: ancaalexandras@gmail.com
4 Prof.dr.eng., University Politehnica of Bucharest, Romania, e-mail: mihaioctavian.popescu@upb.ro
5 Prof.dr.eng., University Politehnica of Bucharest, Romania, e-mail: claudia.popescu@upb.ro
78 V.-M. Ionescu, A.-A. Săpunaru, M.-A. Lupașcu, M. O. Popescu, C. L.a Popescu
1. Introduction
Having more and more electric vehicles used in transportation, the risk of
electromagnetic compatibility hazard is increasing. The electromagnetic field is
composed by electric field which is caused by voltages and magnetic field which is
produced by flowing of the electric current.
Electromagnetic fields can be found everywhere in our ambient environment.
There are both natural and human-made electromagnetic sources such as
thunderstorms, the earth magnetic fields, medical devices which use X- rays, the power
grid, TV antennas, radio stations and telecommunications stations. The main focus in
this paper will be to analyze the interaction between ambient magnetic field produced
by a medium voltage (MV) power line of 20 kV and the high voltage network of the
EV represented by the power line between the electric motor which has already
integrated the inverter and the smart battery system.
Magnetic field simulations were performed in a Finite Element Method
Magnetics tool called FEMM which solves 2D planar and axisymmetric problems in
low frequency.
2. History of transportation vehicles

With the invention of cars, the world has changed. They have driven global
economic development and improved living standards by providing freedom of
mobility.
The first means of transportation were the carriages that had as their main
traction source the horse power, a unit of measure which is still in use for the power
of a motor. In 1801, Richard Trevthick built a steam carriage, opening the era of
mobility without horses. After 30 years of noisy and steam-dirty engines, the first
battery electric vehicle was built in 1834. 50 years later, the first internal
combustion engine vehicle was built in 1885.
Because internal combustion engine vehicles offered greater autonomy and
were easier to operate, electric vehicles have not have the same success. The first
electric vehicle used disposable batteries that could not be recharged. Half of century
passed until battery technology has developed enough to be used in the construction of
commercial electric vehicles.
Starting with 20th century, electric vehicles become a strong competitor in
the future of road transportation. EVs have some advantages like no vibration, no
unpleasant odor, no noise and the start-up was instantaneous, while internal
combustion engines were polluting, needed manual start-up and shifting was
considered the hardest part of driving.
In 1910 several hundred thousand EVs were produced and used as personal
vehicles, vans, taxis and buses. Although the future of road transport seemed to be EV,
when Charles Kettering invented in 1912 the electric starter for conventional cars,
tipped the balance to cheaper internal combustion vehicles.
Electromagnetic interaction between the power distribution grid and the HV system 79
A major disadvantage of the batteries is the time required to recharge them.

With a proper battery charging device, the time is several hours, while 45 liters of
oil can be supplied in about 1 minute.
Another limiting parameter of electric vehicle batteries is their price, so
any electric vehicle with batteries will not only have a low autonomy, but will have
a considerably higher price compared to an internal combustion engine vehicle of
the same size and constructive quality. Taking all these factors into consideration it
is understood why the vehicles with internal combustion engines became
predominant.
In 1970, the return of electric vehicles begins with energy problems caused
by the Middle East oil crisis. Since 1990, environmental concerns have intensified,
so the need for clean mobility, increased efficiency, longer service life and a
reasonable cost for rechargeable batteries and modern electric motors that can meet
the criteria has emerged.
In the latter part of the twentieth century and the beginning of the 21st
century, the electric vehicle began to regain ground in the automotive industry due
to the new regulations related to environmental protection and due to the
development and improvement of the construction of rechargeable batteries, the
engine and the controllers. [1], [2]
3. Description of electromagnetic field
The electromagnetic force is part of the four main fundamental forces. The
other forces are: the weak nuclear force, the strong nuclear force and the
gravitational force. [3]
Electromagnetic environment is the totality of electromagnetic phenomena
present at a given point.
The electromagnetic spectrum covers electromagnetic waves with
frequencies between 1Hz and 1025 Hz. In figure 1 can be observed the distribution
of electromagnetic field from radio to Gamma ray.
Figure 1: Electromagnetic spectrum [4]

Electromagnetic compatibility is the ability of any electrical, electronic

device or assembles to function properly in their electromagnetic environment
without introducing electromagnetic perturbations in that environment.
Electromagnetic immunity represent the ability of any vehicle or any separate
electric, electronic technical unit to function properly in the presence of
electromagnetic disturbances which can include radio transmitters, in-body medical
apparatus, internal or external to the vehicle. [5]
4. Simulation of magnetic field produced by a MV power

transfer line
For simulation of the magnetic field produced by a power distribution line

of 20 kV, it was used a 2D tool called FEMM.
There were simulated the 3 active conductors of a pillar represented in 2D,
which are positioned at a height of 7m from the ground. The diameter of the
conductors was chosen to be 20 mm and the current which is flowing through the
cables has the value of I1 = 310√3 A, I2 = -310/2, I3 = -310/2. The simulation was
performed at 50 Hz, having alternative current.
It can be observed from figure 2, how are distributed the magnetic fields
lines near the 3-phase power supply line. In the right side it can be observed the
legend which shows that the maximum value which is reached for this case is
1.957 T.
In figure 3 it is showed the magnetic field distribution inside one of the 3
conductors. The maximum value of 2.06 T is reached on the contour of the cable.
Figure 2: Magnetic field distribution of a 3-phase MV distribution line

Figure 3: Magnetic field distribution inside one conductor of the power line

transfer line in the presence of an EV cabin
For the second case, in the simulation it was introduced an EV cabin. For
the moment, no circuit with current was introduced in the car, the scope being to
see how the electromagnetic environment interacts with the cabin of the EV.
In figure 4 it is represented the interaction of magnetic fields
between the MV power transfer line and an EV cabin. It can be observed
that magnetic flux density lines are not interfering with the body of the car.
Figure 4: Magnetic field interaction between the power grid and an EV cabin
In Figure 5 can be observed how magnetic field flux density lines are
distributed near the contour of the cable. The maximum value of 1.97 T is reached
inside the conductor on the contour of it.
Figure 5: Magnetic field distribution inside one conductor of the power line |
in the presence of the EV cabin

transfer line in the presence of the HV network of an EV
EVs have in principle 3 main sources for magnetic field radiation: the smart
battery system which includes the power converters used for battery charging,
connection to the power grid and the management of voltage levels, the electric
motor which can have the inverter integrated directly into it and the HV network of
the car which interconnects the smart battery system to the electric motor.
For the third case, in the simulation it was introduced an EV cabin which has
represented the HV cable of the car, with a diameter of 8 mm and the value of the
current of 100 A.
It will be analyzed how magnetic field produced by the MV power network
interacts with the HV network placed in the car. For simulating the cable power
inside the car it was assigned a circuit of 100 A inside the cooper cable and another
circuit of -100 A inside the body of the car. [6]
In figure 6 can be observed how magnetic flux density lines are distributed.
In the legend we can see that the maximum value for magnetic field flux density
takes values up to 2.061 T, value obtained inside the conductors of the MV power
supply line.
If we are zooming on the electric vehicle cabin we can observe how
magnetic flux density lines are concentrated near the 100 A cable. Under the legend
we can see the values of a point on the contour of the conductor which takes values
up to 0.004 T.
Figure 6: Interaction between magnetic fields of the power supply and the HV network
of the electric vehicle in symmetrical construction
Figure 7: Interaction between magnetic fields of the power supply and the HV network
of the electric vehicle in symmetrical construction
7. Conclusions
Because the level of pollution has reached a critical level and the resources
of oil are estimated to finish in 50 years, the conventional cars need to be replaced
in the future with EVs or other non-polluting alternatives.
Introducing EVs in public transportation will raise some electromagnetic
compatibility issues. In current paper there were analyzed from the magnetic point
of view, 3 cases. In the first case the MV power supply network was analyzed and
we saw that the maximum value reached for this case was 2.06 T.
In the second case, besides the power supply network it was introduced at
the ground level a vehicle cabin and we saw how are distributed the magnetic
field lines near the 3 active conductors. In this case the maximum values were
1.97 T.
In the third case, a symmetrical construction of the HV cable inside the car
was represented in the presence of the power line supply. For this simulation the
maximum value for magnetic flux density was 2.061 T.
Comparing all these results with ICNIRP 2010 regulation, it can be
concluded that all the values at the surface of the ground, are lower than the
required reference level for general public which is 400 mT.
ACKNOWLEDGMENT
The work has been funded by the Operational Programme Human

Capital of the Ministry of European Funds through the Financial Agreement
51675/09.07.2019, SMIS code 125125.
REFERENCES
[1]. James Larminie, John Lowry – „Electric Vehicle Technology Explained”, John Wiley
& Sons Ltd, 2003
[2]. C. C. Chan - „The rise & fall of electric vehicle in 1828-1930: Lessons learned”,
Proceedings of the IEEE, 2013
[3]. [Online]: https://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnetism
[4]. [Online]: https://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnetic_spectrum
[5]. E/ECE/324/Add.9/Rev.6−E/ECE/TRANS/505/Add.9/Rev.6, 20 November 2019
[6]. Violeta-Maria Ionescu, Anca-Alexandra Săpunaru, Mihai Octavian Popescu, Claudia
Laurența Popescu - „Magnetic Field Constraints in the Passenger Compartment of
Electric Vehicles”, 2019 IEEE PES Innovative Smart Grid Technologies Europe
(ISGT-Europe)
MARINE GAS TURBINE FOR EFFICIENT

SHIP PROPULSION
TURBOMOTOR PENTRU PROPULSIE NAVALĂ

EFICIENTĂ
Filip NICULESCU1, Claudia BORZEA2, Mirela Letiția VASILE3
Abstract: The paper presents the case of replacing an out-of-date gas
turbine with a newer turbine for marine use. The novelty consists in the
solution found for the mechanical adaptation due to the reversed gas inlet
and outlet ports of the engine, located in opposite positions to those of the old
turbine. As well, a customized command and control system was designed
and implemented, in full accordance with the requirements of the ship. The
tests to which the new turbine was subjected, in regimes close to those of the
old turbine operation, have shown that the replacement of the turbines made
the propulsion of the ship more efficient.
Keywords: marine gas turbine, efficient propulsion
Rezumat: In lucrare se prezinta cazul inlocuirii unui unui turbomotor

de generatie veche cu un turbomotor mai nou pentru utilizare marina.
Noutatea consta in solutia de adaptare mecanica datorita aspiratiei si
evacuarii gazelor aflate in pozitii opuse fata de cele ale ale turbinei vechi.
De asemenea, a fostrealizat și implementat un sistem de comanda si control
complet adaptat cerintelor navale. Testele la care a fost supus noul motor, in
regimuri apropiate de cele ale turbinei înlocuite, au arătat că înlocuirea cu
noul motor a făcut ca propulsia navei sa devina mai eficienta.
Cuvinte cheie: turbomotor marin, propulsie eficientă
1. Introduction
In marine propulsion, gas turbines are used for increased efficiency and
safety, with a very good power to weight ratio, as well as with reduced
maintenance required and low operation costs. Gas turbine engines experience
1 Senior Researcher III, Automation and Electrical Engineering Dept., Romanian Research and
Development Institute for Gas Turbines COMOTI, Romania, e-mail: fillip.niculescu@comoti.ro
2 Scientific Researcher, Automation and Electrical Engineering Dept., Romanian Research and
Development Institute for Gas Turbines COMOTI, Romania, e-mail: claudia.borzea@comoti.ro

3 Research Assistant, Automation and Electrical Engineering Dept., Romanian Research and
Development Institute for Gas Turbines COMOTI, Romania, e-mail: mirela.vasile@comoti.ro

86 Filip Niculescu, Claudia Borzea, Mirela Letiția Vasile
degradations over time that cause great concern regarding engine reliability,
availability, and operating costs [1, 2]. Rolls-Royce has announced the termination
of production for Tyne RM1C gas turbines which have been used as cruise engines
on the ship concerned and will no longer provide maintenance services for these
engines. This situation leads to the need of replacing these gas turbines with similar
ones regarding power, efficiency and propulsion speed, which are currently
available commercially, regarding manufacturing and operation and can be
repaired.
A thorough market analysis was conducted on gas turbines with similar
power performances and constructive solutions of same power gas turbines
currently available, it has been established that the ST40M naval turbine
manufactured by Pratt & Whitney Canada is the most suitable candidate for the
replacement of the RM1C gas turbine as a cruise engine for ship propulsion.
ST40M is being used on the series of large, superfast Norwegian Skjold
corvettes (Fig. 1), for sprint speed. Each propulsion system features four gas turbine
engines, out of which two 4000 kW ST40M turbine engines [3] and two 2000 kW
ST18M engines for cruise speed, in marine construction.
Figure 1. Norwegian Skjold-class corvette equipped with ST40M marine gas

turbine [4]
2. Gas turbines comparison
The Tyne gas turbine, manufactured by Rolls Royce, used as cruise engine
on fast ships, develops a maximum power of 4000 kW at a turbine speed of 13970
rpm. The maximum speed of the low pressure compressor is 14600 rpm, while the
inlet gas temperature in the low pressure turbine at maximum power is 700°C.
The ST40M is an aero derivative gas turbine, manufactured by Pratt &
Whitney Canada, whose performance is correlated with the performance of the
PW150A gas turbine for aviation use.
Marine gas turbine for efficient ship propulsion 87
Figure 2. Tyne RM1C gas turbine constructive diagram [5]
The previous gearbox has been removed and the air intake was modified for
radial-symmetrical air intake to the gas turbine axis. The compressors remained
unchanged being the same as in the PW150A. The low pressure axial compressor has
three axial stages being driven by a low pressure axial turbine with one stage. The high
pressure axial compressor has a single centrifugal stage, driven by a high pressure axial
turbine with one stage.
The combustion chamber of ST40M is inverted ring type, the same as the one in
the aviation gas turbine version from which it is derived. However, the geometry is
modified for the use of diesel instead of aviation fuel. Kerosene was replaced with
standard naval diesel fuel for economic reasons [6, 7].
ST40M is the modified version of the aircraft gas turbine, so as to meet the
marine standard, namely treated for resistance to salt mist corrosion.
The ST40M engine has an advanced air-cooling system of the turbine stator
and rotor blades which allows a maximum exhaust gas temperature of t3*=1477ºC
(T3*=1750K). This increased temperature allows a thermal efficiency of 33%. In
order to achieve the specified high thermal efficiency (t=33%), the compression
ratio of the engine’s compressor has a high value of πc=18.
Other important engine parameters are:
- Air flow: Ma = 14.44 kg/s;
- Cruise power: P = 4039 kW;
- Specific consumption: Csp ≈ 3 kWh.
Figure 3. Section through the model of ST40M gas turbine [3]
ST40M engine is more compact and lightweight than the current Tyne
turbocharged engine to be replaced. The dimensions of the ST40M gas turbine of
1700 mm x 660 mm x 965 mm (L x W x H) are considerably smaller than those of
the Tyne engine of 2600 mm x 1200 mm x 1000 mm (L x W x H).
On the other hand, the weight of the dry ST40M engine is 525 kg, which is
over 2 times less comparing to Tyne RM1C engine’s weight of 1270 kg. Reducing
the weight of the cruise engines contributes by itself to the increase of the
propulsion efficiency, as the overall ship inertia becomes lower.
3. Turbine replacement
Following the analysis of the characteristics and performance of the two

engines it was concluded that the ST40M engine is suitable to replace the old Tyne
RM1C engine. A new command and control system has been developed [8]. The
piping required to switch the air suction and exhaust ports was adapted to match
the configuration required by the frigate, driven by the old engine (Fig. 4).
The gas exhaust pipe was designed to pass through the air intake pipe, due to
space constraints on the ship. The teardrop design was carefully realized, so as to
obtain a laminar air flow along the air pipe, and not to obstruct the air intake.
An automated electronic control system was designed, built, installed and
tested together with the ST40M engine to replace the old propulsion system.
Among the available control systems [9, 10], the electronic control currently offers
the highest reliability and adaptability, and can easily and rapidly be tailored for
any arising situation or parameter change [11].
In the new configuration, tests have been carried out on the test bench until
the maximum power from the manufacturer's datasheet was obtained. Fig. 5 shows
the ST40M installed on the in-house test bench.
Figure 4. Section through the installation of ST40M gas turbine on test bench
After successful testing, the equipment was transported and installed on the
T22 frigate to be revamped, which has two propellers driven by gas turbines in the
CoGoG (Combined Gas or Gas) system [12].
As shown in Fig. 6, in the propulsion system of the ship, the ST40M engine
replaces the Tyne engine on the port line. After the installation work conducted,
tests were carried out to confirm the proper operation of the turbine.
Figure 5. ST40M gas turbine on test bench

Figure 6. Block diagram regarding ST40M positioning

in the test setup on the ship
3. Comparison between the operation of ST40M and Tyne engines
The tests have been performed with the ship in motion, with the naval
propulsion group set to operate at regimes between idle and maximum speed. In
this way, the turbine load of the propulsion system was achieved by varying the
pitch and the propeller speed. Several tests were carried out, including:
- march ahead of the naval propulsion group;
- verification of the ST40 propulsion system acceleration and deceleration;
- endurance tests;
- march forward with ST40M at larboard and towed axle at starboard;
- march ahead and astern.
Figure 7. Tests on the ship with the ST40M engine at port

and Tyne engine at starboard
The march ahead with the ST40M engine at port and the Tyne engine at
starboard was performed with the two engines in tandem, with the power control levers
(PCL) at the same positions, to compare the propulsion characteristics of the ST40M
engine with those of the Tyne engine.
The tests were performed in two stages. In the first stage, we obtained the
propulsion characteristics of the two engines. Then, the difference between them was
corrected by adjustments made to the characteristic of the ST40M engine.
The adjustment consisted in metering the fuel flow to the ST40M engine so that
at the command received from the power control lever, at the same positions of the
levers the two propulsion lines port and starboard, to develop the same propeller speed.
The results from the first set of tests in Table 1 show that, at the same positions
of the power control levers, the fuel flow into the ST40M engine was considerably
lower, but the propeller speed was also lower than the one driven with Tyne.
As a result of the corrections of the ST40M engine's characteristics, the two
propulsion lines of the ship operate around same parameters (Table 2), for the same
positions of the control levers (propeller pitch and propeller speed), which confirm
that the two lines have developed the same propulsion power.
Table 1 – ST40M propulsion without corrections and Tyne characteristics
Point No. - 1 2 3 4
Time - 11:16 11:34 11:56 12:04
ST40 Tyne ST40 Tyne ST40 Tyne ST40 Tyne
PCL div 24 24 40 40 50 50 56 56
Throttle % 23 20 54 40 76 62 96 78
Fuel flow l/min 4.8 7.2 7.8 11.9 12.0 17.8 15.4 21.4
Propeller rpm 49 53 70 79 88 99 100 110
speed
Pitch div 32 32 34 34 34 34 34 34
Ship speed knot 5.2 9.6 11.8 13.1
Table 2 – ST40 propulsion characteristic corrected and Tyne characteristic
Point No. - 1 2 3 4
Time - 14:19 14:25 14:31 14:41
ST40 Tyne ST40 Tyne ST40 Tyne ST40 Tyne
PCL div 24 28 40 40 50 50 54 54
Throttle % 6 15 42 38 64 58 76 72
Fuel flow l/min 5.7 7.6 10.4 11.0 14.8 17.3 17.5 19.9
Propeller rpm 56 54 77 76 97 101 105 108
speed
Pitch div 32 32 34 34 34 34 34 34
Ship speed knot 6.0 9.0 11.6 14.1
From the results shown in Table 2 above, for the positions of the control
levers, the consumption of the propulsion system with ST40M is lower with ~12%
than with Tyne engine. Therefore, at the revamp of the T22 frigate, which will
suppose replacing both Tyne engines for cruise speed, a fuel saving of almost a
quarter shall be obtained. Even though the fuel flow is lower, the propellers speed
values are very close, which demonstrate the increased efficiency of ST40M.
6. Conclusions
The replacement of the outdated Tyne gas turbine, whose production and
service have been terminated, with the newer ST40M gas turbine is economically
justified. Besides the maintenance that can be ensured due to the ongoing
manufacturing of its component parts, the ST40M turbine is also noted for its lower
weight and lower fuel consumption at the same developed power.
The results obtained by replacing the turbines on the ship during sea tests
have been presented. After conducting a first set of tests aiming to find the
adjustments and corrections that had to be made, the second set of tests with the
engines running on the ship's propulsion lines have shown the increased efficiency
of the newer ST40M turbine.
From tests conducted with the frigate in motion, substantial fuel savings can
be forecasted, along with the reduction of the carbon dioxide and monoxide
emissions and of other secondary products resulted from the fuel combustion
process, which are environmentally harmful.
Future research will consider revamping the T22 frigate by replacing both
Tyne engines, and assessing the parameters of ST40M gas turbines during normal
operation. As well, the efficiency increase of the new propulsion system comparing
to the old engines will be observed. The fuel reduction and the carbon dioxide
emissions shall also be measured, highlighting the reduction percentage.
ACKNOWLEDGEMENT
The work presented herein was funded by the Operational Programme

Human Capital of the Ministry of European Funds through the Financial
Agreement 51675/09.07.2019, SMIS code 125125.
REFERENCES
[1] Y. G. Li and P. Nilkitsaranont, "Gas Turbine Performance Prognostic for Condition-

Based Maintenance", Applied Energy 86, no. 10 (2009): pp. 2152-2161. DOI:
10.1016/j.apenergy.2009.02.011.
[2] Piotr Laskowski, "Damages to Turbine Engine Components", Scientific Journal of

Silesian University of Technology. Series Transport 94 (2017): pp. 111-121. DOI:
10.20858/sjsutst.2017.94.11.
[3] *** “ST40M-Marine and Industrial Gas turbine”-Fact sheet, Pratt & Whitney Canada.
[4] *** "P&W to Power Norwegian Navy “Skjold” Patrol Boats", Defense-
Aerospace.Com, 2019, http://www.defense-aerospace.com/articles-
view/release/3/32064/ p%26w-turbines-for-%E2
[5] %80 %98skjold%E2%80%99-boats-(jan.-20).html.
[6] *** "Rolls-Royce Engines: Tyne - Graces Guide", Gracesguide.Co.Uk, 2019,
https://www.gracesguide.co.uk/Rolls-Royce_Engines:_Tyne.
[7] H. Kayadelen, Y. Ust, "Thermodynamic Properties of Engine Exhaust Gas for
Different Kind of Fuels", Lecture Notes in Electrical Engineering 307, pp. 247-259,
2014. DOI: 10.1007/978-3-319-03967-1_19.
[8] M. Elgohary, I. Seddiek, "Comparison between Natural Gas and Diesel Fuel Oil
Onboard Gas Turbine Powered Ships", Journal of King Abdulaziz University, vol.
23, no. 2, pp. 109-127, 2012. DOI: 10.4197/mar.23-2.7.
[9] F. Niculescu, C. Borzea, A. Savescu, A. Mitru and M. Vasile, "Automation and
Electronic Control of Marine Gas Turbine Engine for Ship Revamp", Technium, vol.
2, no. 4, pp. pp. 98-108, 2020. ISSN: 2668-778X.
[10] B. MacIsaac, R. Langton, "Marine Propulsion Systems", Gas Turbine Propulsion
Systems, 2011, 195-225. DOI: 10.1002/9781119975489.ch9.
[11] G. Samoilescu, D. Iorgulescu, R. Mitrea, L. D. Cizer, "Propulsion Systems in Marine
Navigation", International Conference KNOWLEDGE-BASED ORGANIZATION,
Vol. 24, no. 3 (2018): pp. 78-82. DOI: 10.1515/kbo-2018-0140.
[12] C. G. Hodge, "The Integration of Electrical Marine Propulsion Systems",
International Conference on Power Electronics Machines and Drives, 2002. DOI:
10.1049/cp:20020081.
[13] F. Niculescu, M. L. Vasile, C. Nechifor, A. Stoicescu, “Comparative Analysis
between Gas Turbine and Electric Combined Propulsion”, EV2019 - ELECTRICAL
VEHICLE INTERNATIONAL CONFERENCE & SHOW”, Bucharest, October 3-4,
2019. DOI: 10.1109/EV.2019.8893015.
VIBRATION ANALYSIS IN THE PROCESS OF

OPERATION OF INSTALLATIONS AND MACHINES
FROM THE OIL INDUSTRY
ANALIZA VIBRAȚIILOR ÎN PROCESUL DE
FUNCȚIONARE A INSTALAȚIILOR ȘI UTILAJELOR DIN
INDUSTRIA PETROLIERĂ
Mihail MINESCU1, Marius STAN2, Valentin-Paul TUDORACHE3
Niculae-Napoleon ANTONESCU4, Alexandru STAN5
Abstract: Vibrations are alternative movements made by the mechanical

system in relation to the reference state, being caused by disruptive forces
(excitations) whose sizes, directions or points of application vary over time. From the
multitude of parameters that, by measuring, give an image of the operating state, the
vibrations and noise produced by machines and machines have attracted the attention
of researchers, designers, builders and specialists in operation in recent years. Also
the vibration and noise offer a high sensitivity to the analysis, but also individuality to
the concrete situations, only apparently repeated. The development of vibration and
noise measurement techniques, as well as the development of signal processing
techniques, have allowed important improvements in the control, monitoring and
diagnostic systems. The vibration diagnostics of the state of operation of facilities,
installations and machinery in the oil industry is based on the fact that in the energy
transfer process, oriented towards the realization of a given function, different
components, located on the route of the transfer, can be excited mechanically, and
thus the vibration. Monitoring the operation of the installations and machines in
operation by the specific parameters of the operating process, by vibration,
temperature etc., is recognized as an important way to increase the reliability,
operating efficiency, reduce production and operating costs.
For use or installation of monitoring systems is to check normality operation,
to detect deviations potential "problems" and to provide information, decision support
and interventions to disconnect or shutdown and for diagnosis.
The accumulation, classification, analysis of these results, gathered in
diagnostic databases, with the help of advanced processing techniques, are capable of
ensuring, first of all, the objectivity of the diagnosis.
1 Prof. PhD. Eng., President of the Senate Petroleum-Gas University of Ploiesti, Member of the
Academy for Technical Sciences of Romania, e-mail: mminescu@upg-ploiesti.ro
2 Prof. PhD. Eng., Faculty of Mechanical and Electrical Engineering, Secretary of A.G.I.R. Prahova,
e-mail: mstan@upg-ploiesti.ro
3
Assoc. Prof. PhD. Eng., Faculty of Oil and Gas Engineering, Vice-President of A.G.I.R. Prahova, e-
mail: valentin.tudorache@upg-ploiesti.ro
4
Prof. PhD. Eng. DHC, Honorary Rector at Petroleum-Gas University of Ploiesti, Honor Member of
the Academy for Technical Sciences of Romania; Honor President of A.G.I.R. Prahova, e-mail:
nnantonescu34@upg-ploiesti.ro
5
Student PhD. Eng.,Faculty of Mechanical and Electrical Engineering, e-mail: mstan@upg-ploiesti.ro
Vibration analysis in the process of operation of installations and machines 95
Keywords: analysis, gear, coupling, defect, misalignment, diagnosis, magnitude,

monitoring, reference spectrum, pumping unit, wear, vibration.
Rezumat: Vibraţiile sunt mişcări alternative efectuate de sistemul mecanic în

raport cu starea de referinţă, fiind provocate de forţe perturbatoare (excitaţii) ale
căror mărimi, direcţii sau puncte de aplicaţie variază în timp. Din multitudinea
parametrilor care, prin măsurare, dau o imagine a stării de funcţionare, vibraţiile şi
zgomotul produs de maşini şi utilaje au atras în ultimii ani atenţia cercetătorilor,
proiectanţilor, constructorilor şi specialiştilor din exploatare. De asemenea vibraţia şi
zgomotul oferă o mare sensibilitate analizei, dar şi individualitate situaţiilor concrete,
doar aparent repetate. Dezvoltarea tehnicii de măsurare a vibraţiilor şi zgomotului,
ca şi dezvoltarea tehnicilor de prelucrare a semnalului, au permis importante
perfecţionări ale sistemelor de control, monitorizare şi diagnosticare. Diagnosticarea
prin vibraţii a stării de funcţionare a instalaţiilor şi utilajelor din industria petrolieră
se bazează pe faptul că în procesul de transfer energetic, orientat către realizarea
unei funcţiuni date, diferite componente, situate pe traseul acestui transfer, pot fi
excitate mecanic, intrând astfel în vibraţie. Supravegherea funcţionării instalațiilor şi
utilajelor în exploatare prin parametrii specifici procesului de funcţionare, prin
vibraţii, temperatură etc., este recunoscută ca o importantă cale de sporire a
fiabilităţii, eficienţei de exploatare, a reducerii costurilor de producţie şi de
exploatare. Scopul utilizării instalaţiilor sau sistemelor de monitorizare este acela de
a verifica normalitatea funcţionării, de a detecta evenualele abateri sau „probleme”
şi de a furniza informaţii suport pentru decizii şi intervenţii de deconectare sau oprire
şi pentru diagnosticare.
Acumularea, clasficarea, analiza acestor rezultate, adunate în baze de date de
diagnosticare, cu ajutorul unor tehnici evoluate de procesare, sunt de natură să
asigure, în primul rând, obiectivitatea diagnosticului.
Cuvinte cheie: analiza, angrenaj, cuplaj, defect, dezaliniere, diagnosticare,

magnitudine, monitorizare, spectru de referință, unitate de pompare, uzare, vibrații.
1. Generalități
Reductoarele de turaţie sunt ansamble de construcţii mecanice

independente cu structura formată din unul sau mai multe angrenaje (mecanisme
alcătuite din două roţi dinţate), cu roţi dinţate pe axe fixe sau pe axe fixe şi mobile,
de obicei, în paralel, aflate într-o carcasă închisă. Reductoarele de turaţie reprezintă
construcţiile mecanice independente ale angrenajelor şi sistemelor de angrenare cu
raportul de transmitere constant
Rolul lor funcţional constă din transmiterea energiei mecanice de la motor
la sistemul de mecanisme de lucru, cu reducerea vitezei unghiulare şi amplificarea
momentului forţelor motoare. Domeniul de folosire al reductoarelor de turaţie este
vast, cuprinzând: construcţia de maşini de ridicat şi transportat, construcţia de
maşini-unelte şi utilaj tehnologic, utilaje pentru industria chimică, construcţii
navale etc. Varietatea construcţiilor de reductoare a impus executarea acestora în
întreprinderi specializate, dotate cu utilaj modern de mare precizie şi productivitate.
96 M. Minescu, M. Stan, V.-P. Tudorache, N.-N. Antonescu, A. Stan
Construcţia unui reductor cuprinde: roţile dinţate (cilindrice, conice sau

melcate), arborii transmisiei, lagărele cu rulmenţi sau cu cuzineţi, carcasă etc.
Carcasa reductorului este prevazută cu elemente ale sistemelor de etanşare, răcire,
ungere, precum şi cu alte elemente constructive (inele de ridicare, capac pentru gura
de vărsare etc.). Necesitatea folosirii reductoarelor de turaţie în transmisiile
mecanice, rezultă din condiţiile de economicitate, deci prin folosirea reductoarelor
se pot alege motoare cu turaţii mari, care au gabarit redus.
Principalele avantaje ale reductoarelor de turaţie cu roţi dinţate sunt:
randament ridicat; durabilitate şi siguranţă mare în funcţionalitate; gabarit relativ
redus; asigură un raport de transmitere constant; capacitate mare de încărcare,
putând prelua şi suprasarcini de scurtă durată; necesită întreţinere uşoară.
Dintre dezavantaje se pot enumera: necesită o prelucrare şi un montaj de o
precizie ridicată a subansamblelor componente, ceea ce măreşte preţul; zgomot si
vibraţii în funcţionare.
Complexitatea cantitativă şi calitativă a sistemelor industriale, a utilajelor şi
a maşinilor actuale a determinat extinderea aplicării sistemelor de control şi
monitorizare a stării de funcţionare în următoarele etape:
1) urmărirea stării de funcţionare prin performanţe, caracteristici,
randament, consumuri, productivitate, etc.;
2) urmărirea stării de funcţionare şi evitarea comandată sau automată a
situaţiilor extreme, de natură să conducă la avarii;
3) urmărirea stării de funcţionare pe ansamblu, dar şi a modificărilor la
nivelul elementelor sau subansamblelor componente, cu intervenţii
directe pentru evitarea avariilor;
4) analiza tendinţelor în stare de funcţionare şi organizarea reparaţiilor
preventive, cu întreruperi minime;
5) diagnosticarea modificărilor de stare, fie în legătură cu performanţele
funcţionale sau pregătirea reparaţiilor, fie pentru fundamentarea
proiectării optimizate.
Creşterea performanţelor acestora se poate realiza numai prin aplicarea de
noi concepţii, noi metode de analiză şi calcul, noi tehnologii şi materiale, apărând
justificate preocupările orientate către o funcţionare cât mai fiabilă şi mai eficientă.
2. Funcţionarea transmisiilor mecanice. Schema cinematică a

reductorului unităţii de pompare cu balansier. (Studiu de caz)
Principalele organe de maşini ale reductorului de turaţie sunt :

• roţile dinţate cilindrice ;
• arborii reductorului de turaţie I, II, III;
• lagărele de rostogolire.
În Figura 1 este reprezentată schema cinematică a reductorului unităţii de
pompare cu balansier.
Figura 1 Schema cinematică a reductorului de turații

Figura 1. Schema cinematică a reductorului de turații
2.1. Principiul de funcţionare
Legătura dintre motorul de acţionare M şi arborele de intrare al

reductorului de turaţie se face prin intermediul cuplajului.
Funcţionarea sistemului de transmisii mecanice constă în transmiterea
energiei mecanice de la motor la arborele condus al transmisiei şi de aici la arborele
utilajului de acţionare, cu reducerea vitezei unghiulare şi creşterea corespunzătoare
a momentului de torsiune. În timpul funcţionării sistemului de transmisii mecanice
o parte din energia mecanică se consumă pentru învingerea frecărilor dezvoltate în
cuplele cinematice ale mecanismului.
Luarea în considerare a pierderilor prin frecare se face pe baza
randamentului cuplelor cinematice ale mecanismelor.
2.2. Modurile de deteriorare a danturii angrenajelor
Deteriorarea danturii angrenajelor sau deteriorarea suprafeţei active a

flancurilor dinţilor, are loc prin:
a) uzarea abrazivă şi uzarea de aderenţă (zgârierea, uzarea datorită
interferenţei, uzarea prin eroziune, uzarea prin cavitaţie);
b) uzarea corozivă (coroziunea chimică, coroziunea de contact);
c) uzarea prin oboseală superficială (oboseala de contact (pitting) - Figura
2, exfolierea);
d) uzarea prin deformare plastică (imprimarea, deformarea la cald);
e) uzarea termică (decolorarea, arderea);
f) fisurarea;
g) ruperea dinţilor (ruperea statică, ruperea la oboseală).
Figura 2 Deteriorarea flancurilor active ale dinților prin formarea de gropițe (pitting)
Figura 2. Deteriorarea flancurilor active ale dinților prin formarea de gropițe (pitting)
3. Bazele diagnosticării prin analiza vibraţiilor
Diagnosticarea prin vibraţii a stării de funcţionare a instalaţiilor, utilajelor

şi maşinilor se bazează pe faptul că în procesul de transfer energetic, orientat către
realizarea unei funcţiuni date, diferite coponente, situate pe traseul acestui transfer,
pot fi excitate mecanic, intrând astfel în vibraţie.
Modaliatatea concretă de manifestare a acestei vibraţii apreciată prin,
diversele ei caracteristici (deplasări, viteze, acceleraţie, evoluţie în timp, spectru de
frecvenţă sau de amplitudine etc.) este individualizată atât în funcţie de structura şi
particularitaţile constructive şi funcţionale ale sistemului, stabilite prin proiect şi
realizate prin execuţie, cât şi în legătură cu starea de funcţionare, performanţele, dar
şi eventualele defecte.
Cât timp procesul se desfăşoară constant şi vibraţia componentelor excitate
se manifestă constant. Orice modificare a stării de funcţionare modifică implicit
condiţiile dinamice ale sistemului, condiţiile de propagare a undelor elastice şi
desigur şi caracteristicile vibraţiilor.
Transmiterea către exterior, pe traseul organe mobile-reazeme-organe fixe,
variaţia forţelor, specifică funcţionării, este înregistrată, de regulă la exterior, ca
vibraţie şi se măsoară fie ca mişcare relativă a unor componente, fie ca mişcare
absolută.
Modificarea vibraţiei, ca rezultat al modificării stării de funcţionare, este
esenţiala variaţia forţei. În acelaşi timp, deşi se consideră că impedanţa este factorul
mai stabil, se observă că şi această impedanţă depinde de structura şi de
particularităţile elementelor sistemului. Astfel, pentru mişcarea unui arbore într-un
lagăr, impedanţa este dominată de proprietaţile fimului de lubrifiant, în timp ce
aceeaşi mişcare măsurată pe suprafaţa exterioară a lagărelor depinde şi de
proprietăţile dinamice ale filmului, dar într-o măsură mult mai mare şi de cele ale
construcţiei rigide a corpului de lagăr. Vibraţia, măsurată la nivelul suprafeţei
exterioare a lagărelor, va fi, deci, de câteva ori (2-4) mai mică decât vibraţia
apreciată direct, prin mişcarea fusului de arbore în lagăr.
Cum în funcţionarea unei maşini nu acţionează o singură forţă ca sursă de

vibraţii şi cum transferul undei elastice se poate face pe mai multe căi, este evident
că răspunsul în vibraţie la diversele solicitări poate deveni deosebit de
complicat.Interpretarea cere nu numai experienţă , date şi informaţii satisfăcătoare
cu privire la paticularităţile de vibraţie a maşinii, ci şi aplicarea unor criterii de
selecţie şi de apreciere a coincidenţei calcul – experiment.
Diagnosticarea prin vibraţii în funcţionarea maşinilor este o practică cunoscută
de mult. Era firesc ca cel însărcinat cu supraveghrerea unei maşini să sesizeze în
funcţionare modificări în zgomotul sau vibraţiile produse, să le compare subiectiv cu
zgomotul şi vibraţiile specifice condiţiilor sau stării normale de funcţionare, să încerce
să le explice şi să intervină, fie corectând regimul de lucru, fie oprind funcţionarea.
Deşi subiectivă, această monitorizare elementară beneficia de două
importante avantaje: fineţea de analiză a organelor senzoriale ale omului şi
posibilitatea de a controla, a analiza şi a diagnostica pe parcursul funcţionării,
expeditiv, fără să se ajungă la defectare.
Şi acum, în literatura de specialitate de depanare, abundă recomandări de
diagnostic, care se bazează pe asemenea aprecieri subiective, prin sondă de contact
şi chiar direct, organ auditiv sau mână: bătaie înfundată-deformarea , smulgerea
şuruburilor de bielă; bătăi metalice seci piston/cilindru uzat, clare – defectarea
angrenajului de distribuţie; trosnituri – sărirea lanţului distribuţiei; şuierături –
ruperea coliviei rulmentului axial din ambreiaj, huruituri defectarea rulmenţilor,
trosnituri- ruperea dinţilor la pinioane etc.
Diagnoza obiectivă prin vibraţii s-a dezvoltat repede, practica aplicării ei
dovedindu-se de mare eficienţă, o dată cu dezvoltarea tehnicii de măsurare şi de
prelucrare a semnalelor.
Diagnosticarea prin vibraţii este preferată, cu rare excepţii, diagnosticării prin
zgomot, care este prea mult afectată de sursele de zgomot din mediul ambiant,
solicitând fie metode şi aparatură specială, fie condiţii speciale pentru măsurare.
Diagosticul global, de regulă, consideră una dintre caracterisicile vibraţiei,
deplasare, viteză sau acceleraţie, mediată în timp (valoare eficace sau RMS), în
comparaţie cu unele limite prestabilite la nivelul ansamblului, dar în corelaţie cu
funcţionarea unor subansamble sau organe, vibraţii la nivelul corpurilor de lagăr,
poziţii relative, temperaturi în ulei etc.
În tabelul 1, sunt indicate asemenea limite pentru vibraţii, conform
normelor internationale. Depăşirea acestor limite conduce la decizii de modificare a
regimului sau de oprire pentru întreţinere şi reparaţii.
Trebuie să se reţină că asemenea recomandări au un caracter general,
orientativ, şi ca aprecieri corecte cu privire la starea de funcţionare a utilajelor,
îndeosebi a celor de mare complexitate şi dimensiuni necesită măsurări de vibraţii
chiar pe utilajele în cauză.
Determinarea concretă a stării normale, pe această cale, oferă un suport
mult mai sigur deciziilor ulterioare : depăşirea cu 6-8dB indică modificări notabile
de stare, iar depaşirea cu 20dB, defecţiuni grave şi necesitatea opririi pentru
remedieri (pentru frecvenţe ≤ 1kHz).
Tabelul 1 . Criterii de apreciere pentru vibraţiile măsurate la nivelul lagărelor

(10 Hz...10 kHz) extrase din normativele canadiene CDA/MS/NVSH 107 6
Limite de vibraţii pentru întreţinere
Utilaje noi Utilaje uzate

Durata Durata Se solicită Se solicită
Utilaje îndelungată scurtă operaţii de reparaţie
1000-10000 ore 100-1000ore service imediată
Vibraţii, valoare eficace de viteză(nivel global), mm/s
1 2 3 4 5
Turbine cu gaz:
>15000 kW 7,9 18 18 32
4500...15000 kW 2,5 5,6 10 18
< 3750 kW 0,79 3,2 5,6 10
Turbine cu abur:
>15000 kW 1,8 18 18 32
4500...15000 kW 1,0 5,6 18 32
< 3750 kW 0,56 3,2 10 18
Compresoare :
- cu piston liber 10 32 32 56
- de aer, înaltă presiune 4,5 10 10 18
- de aer, joasă presiune 1,4 5,6 10 18
- pentru instalaţii frigorifice 0,56 5,6 10 18
Generatoare diesel,
centriguge, separatoare ulei 1,4 10 18 32
Transmisii cu angrenaje:
>7500 kW 1,0 10 18 32
7,5...7500 kW 0,56 5,6 18 32
< 7,5 kW 0,32 3,2 10 18
Instalaţii auxiliare cazane 1,0 3,2 5,6 10
Grup motor generator 1,0 3,2 5,6 10
Pompe:
>3,75 kW 1,4 5,6 10 18
<3,75 kW 0,79 3,2 5,6 10
Ventilatoare:
sub 1800 rot/min 1,0 3,2 5,6 10
peste 1800 rot/min 0,56 3,2 5,6 10
Motoare electrice:
>3,75 kW, <1200 rot/min 0,25 1,8 3,2 5,6
<3,75 kW, >1200 rot/min 0,14 1,8 3,2 5,6
Transformatoare:
>1 kVA 0,14 - 0,56 1,0
<1 kVA 0,1 - 0,32 0,56
6
Pag 529, M. P. Norton, D. G. Karczub, Fundamentals of Noise and Vibration Analysis for Engineers, Cambridge
University Press, 2003,
https://books.google.ro/books?id=jDeRCSqtev4C&dq=CDA/MS/NVSH+107&source=gbs_navlinks_s
Precizia în diagnosticarea vibroacustică poate spori, acţionând pe

următoarele direcţii:
➢ Creşterea şi sistematizarea volumului de informaţii referitoare la
funcţionarea normală sau cu diferite defecte a Utilajelor;
➢ Perfecţionarea tehnicii experimentale în ceea ce priveşte traducătorii,
condiţionarea şi îndeosebi procesarea semnalului;
➢ Corelarea rezultatelor experimentale cu consideraţii si date teoretice
pentru identificarea surselor de vibraţii sau a traseului de undă, cu posibilităţi de
perfecţionare a proiectării, dar şi a întreţinerii utilajelor.
O privire generală comparativă asupra performanţelor diferitelor domenii
de analiză evidenţiază ca analizele în domeniul frecvenţă sau timp oferă mai multă
informaţie calitativă şi cantitativă în comparaţie cu analiza în amplitudine, desigur
cu unele excepţii citate.
Cea mai răspândită cale de identificare a surselor posibile de vibraţii se
realizează pe baza studiului procesului de funcţionare; identificarea se rezumă
astfel, în spectrul de frecvenţă, la găsirea frecvenţelor principale şi a armonicelor
specifice acestor surse, detaliile fiind reluate în tratările pe tipuri de utilaje sau
componente. Vibraţia ca mişcare complexă, captată de traducători, este analizată în
componentele ei de frecvenţă.
În spectrul de frecvenţă, vor prezenta deci interes coincidenţele dintre poziţiile
de frecvenţă şi poziţiile vârfurilor determinate experimental, studierea şi compararea în
timp a acestor zone de coincidenţă pe baza unor spectre de referinţă (Figura 3.1).
Figura 3.1 Spectre de referință

Figura 3.1. Spectre de referință
O imagine mult simplificată este prezentată în Figura 3.2; vârfurile

evidente în spectrul de frecvenţă se corelează cu defectele sau fenomenele
specificate, cu frecvenţe calculate în prealabil (se poate observa frecvenţa de defect
emisă de inelul interior şi exterior al rulmentului).
Figura 3.2 Spectrul de vibrații envelopat

Figura 3.2. Spectrul de vibrații envelopat
În imagine se poate observa că rolele şi colivia rulmentului prezintă uzuri

normale de exploatare. Inelul exterior al rulmentului este rupt, secţiunea de rupere
este lucioasă cu acelaşi aspect pe întreaga suprafaţă – fapt ce indică că rulmentul a
cedat de curând, puţin înaintea efectuării măsurătorilor de vibraţie. Inelul exterior
este componenta rulmentului care prezintă cele mai severe uzuri. Astfel, pe ~ 10%
din calea de rulare, se constată că suprafaţa este rugoasă.
Această zonă din inelul exterior, este situată faţă de verticală la ~20% în
direcţia spre capătul maşinii şi corespunde direcţiei încărcării maxime a lagărului.
Restul suprafeţei căii de rulare a inelului exterior prezintă urme normale de uzură.
Astfel, în cazul rulmenţilor, cercetările experimentale au arătat că, în spectrul de
frecvenţă, zona frecvenţelor joase conţine modificări care corespund defectelor care
au apărut şi sunt relativ dezvoltate, în timp ce zona frecvenţelor înalte este
interesantă pentru defectele care sunt în curs de apariţie.
Altfel zis, un rulment care are un defect minor în curs de dezvoltare va
influenţa la un moment dat sever vibraţia maşinii respective, amplificând alte
defecte importante precum dezechilibrul, dezalinierea arborelui etc.
La arbori, cu numeroase moduri proprii de vibraţii, în literatura de
specialitate se menţionează criterii de selecţie în funcţie de ponderea lor ca surse de
vibraţii.
Tot în scopul separării surselor de vibraţii în spectrul de frecvenţă în Figura

3.3 sunt reluate, orientativ, în paralel, manifestările unor surse diferite, atât în
domeniul frecvenţă, cât şi pentru o mai bună înţelegere, în domeniul timp:
- spectrul de frecvenţă, pentru un semnal cu varaţie sinusoidală, se reduce
la o singură linie (un vârf);dacă perioada semnalului este T, vârful este poziţionat la
frecvenţa 1/T [Hz] (Fig. 3.3,a);
- un semnal periodic dreptunghiular corespunde într-o bună măsură
vibraţiilor care apar la strângerea insuficientă a lagărelor; în spectrul de frecvenţă
se observă vârfuri corespunzătoare armonicelor impare ale excitaţiei, situate la 1/T,
3/T, 5/T. [Hz] (Fig. 3.3,b); de remarcat este faptul că într-o situaţie reală, pe lângă
armonicele impare, se manifestă şi cele pare, frecvenţa principală fiind frecvenţa de
rotaţie a arborelui;
- defectele în rulmenţi şi angrenaje constituie surse de tip impuls în
domeniul timp; în domeniul frecvenţă, armonicele sunt distanţate corespunzător
intervalului de timp dintre impulsuri şi modulate în funcţie de uniformitatea
încărcării corpurilor de rulare, dezechilibrare etc. (Fig. 3.3,c);
- semnalul periodic, cu perioada T2, este modulat cu perioada T1; în
domeniul frecvenţă apar vârfuri la poziţia 1/T2 [Hz], dar şi vârfuri laterale situate la
distanţele 1/T1 [Hz] etc. (Fig. 3.3,d).
Figura 3.3 Manifestările unor surse diferite, în domeniul frecvență și în domeniul timp
Figura 3.3. Manifestările unor surse diferite, în domeniul frecvență și în domeniul timp
Manifestarea uzurii în acest fel se explică prin fenomenul de pitting –

apariţia unor ciupituri pe suprafaţa căii de rulare, urmate de exfoliere (fenomenul se
manifestă în prezenţa lubrifiantului şi a tensiunii normale date de încărcarea
rulmentului).
Experienţa monitorizării, a diagnosticării, intervine cu criterii de selecţie

individualizate pe tip de utilaj, sau chiar maşina separată sau element.
În mod obişnuit însă imaginea spectrului de frecvenţă este deosebit de
complexă, greu de analizat şi interpretat:
- un utilaj sau o maşina complicată prezintă, pe plan teoretic, extrem de
numeroase vârfuri;
- dintre acestea, experimentul confirmă doar o parte;
- există posibiltatea suprapunerii vârfurilor pe aceeaşi frecvenţă;
- pe traseul undei elastice, componentele care, excitate, intră în rezonanţa,
pot deveni, la randul lor, puternice surse de vibraţii, cu numeroase moduri posibile
de vibraţii.
Separarea surselor principale de cele excitate prin rezonanţă se realizează în
scopul simplificării diagnosticului şi pe calea reprezentării spectrului de frecvenţă şi
pe coordonata turaţie de arbore.
Procesarea digitală a semnalului permite analize de frecvenţă în timp real,
astfel încât, repetarea analizei, odată cu creşterea turaţiei, conduce la separarea
vârfurilor corespunzătoare surselor principale, în frecvenţă, în creştere odată cu
turaţia (Fig. 3.3,a), de vârfurile rezonanţelor, fixe în frecvenţă, indiferent de turaţie
(Fig. 3.3,b). De asemenea, tehnici noi de procesare a semnalului, în cazul în care
componentele semnificative sunt amestecate cu alte componente lipsite de
importanţă (surse nesemnificative, zgomot de fond etc.), conduc la o „curăţire”, în
scopul unei mai corecte interpretări.
În domeniul frecvenţă, rezultatul analizei constituie astfel un ansamblu
numit şi semnătură a maşini, inimitabilă şi irepetabilă în toate amănuntele.
Conţinutul de informaţii al acestei comportari este, în cea mai mare parte, suportul
diagnosticului prin vibraţii.
Fără să aducă în discuţie atât de numeroase probleme, analiza în timp7 de
exploatare a semnalului global, sau filtrat pe o anumită frecvenţă sau zonă de
frecvenţă, asigură, cu aparatura simplă, unele concluzii deosebit de utile cu privire
la modificări de stare semnificative, începutul defectării, declanşarea analizei de
frecvenţă pentru diagnostic de detaliu, predicţia în timp a defectării finale prin
extrapolarea tendinţei de evoluţie, necesitatea reparaţiei preventive sau, în sfârşit,
întreruperea automată, înaintea defectării (Figura 4).
Standardul ISO 10816-18 defineşte următoarele zone tipice de evaluare
pentru a permite o atribuire calitativă a vibraţiilor pe o maşină dată:
• Zona A: Vibraţiile maşinilor nou recepţionate ar trebui în mod normal
să se încadreze în această zonă;
• Zona B: Maşinile cu vibraţii care se încadrează în această zonă sunt în
mod normal considerate acceptabile pentru operarea pe termen lung, fără restricţii;
7
COMPENDIU DE VIBRAŢII - Mobil Industrial AG. SRL,
http://www.mobilindustrial.ro/current_version/online_docs/COMPENDIU/index.htm,
8
ISO 10816-1 - ISO standards in PDF - ansi.org,http://vibrotestdiagnostic.ro/serv_alin.shtml?expandable=1,
• Zona C: Maşinile cu vibraţii în această zonă sunt în mod normal

considerate nesatisfăcătoare pentru operare continuă pe termen lung. În general,
acestea pot funcţiona o perioadă limitată în această stare, până când apare o
posibilitate de urmat pentru acţiuni de remediere;
• Zona D: Valorile de vibraţie din această zonă sunt considerate a fi
suficient de severe pentru a cauza deteriorarea maşinii.
Figura 4 Analiza calitativă a vibrațiilor pe o mașină

Figura 4 Analiza în timp de exploatare
Figura 4. Analiza calitativă a vibrațiilor pe o mașină
Aprecieri comparative asupra posibilităţilor domeniilor de analiză, ca şi în

legatură cu unele metode perfecţionate de procesare şi reprezentare vor fi reluate
odată cu prezentarea bazelor de proiectare a sistemelor de monitorizare
vibroacustică.
Pentru un număr mare de sisteme, instalaţii şi maşini simple sau de
importanţă tehnică şi economică mai redusă mai există practica utilizării până la
oprirea prin defect, fără supraveghere, sau cu supraveghere redusă. Diagnosticarea
prin demontare, control divers şi montare, pe parcursul exploatării, sau în final, este
o metodă obiectivă recunoscută, simplă, cu o însemnată notă de precizie în
concluziile privitoare la proiectarea, execuţia, montajul şi exploatarea maşinilor. Un
asemenea diagnostic ulterior este însă neeconomic şi adesea îngreunat de
suprapunerea unor cauze şi fenomene în stadiile finale ale defectării.
Acumularea unor date statistice, pe categorii de maşini, corelând starea de
funcţionare cu diverşi parametrii, inclusiv vibraţia, analiza evoluţiei în timp a
acestor parametrii (Figura 4), analiza ratei defectărilor au permis organizarea
întreţinerii şi reparaţiilor preventive. Acestea s-au stabilit în funcţie de anumite
procente de defectare acceptate.
Pentru sistemele şi instalaţiile de mari proporţii a intervenit apoi necesitatea

individualizării întreţinerii şi reparaţiilor pentru care soluţia statisticii nu mai este
satisfăcătoare şi este nevoie de inţelegerea şi cunoaşterea funcţionării concrete a
maşinii, a evoluţiei acestei funcţionări în timp. Se pote însă observa că planificarea
reparaţiilor de natură să evite orice fel de defectare nu este posibilă datorită defectărilor
de rodaj, montare, accidentale; pe de alta parte, planificarea reparaţiilor pentru evitarea
defectărilor finale, la începutul perioadei respective, conduce la costuri nejustificate,
dacă se ţine seama de dispersia inevitabilă defectărilor în etapa finală.
Sistemul de supraveghere şi dirijare – de monitorizare – capătă dimensiuni
noi. Informaţiile referitoare la starea de funcţionare, obţinute prin control în timpul
funcţionării servesc nu numai pentru decizii imediate, a căror necesitate este impusă
de protecţia sistemului şi a personalului, ci şi pe plan calitativ, pentru explicarea
modificărilor de stare, organizarea remedierilor şi reparaţiilor orienate, asigurării cu
piese de schimb şi personal de specialitate.
Montorizarea poate avea astfel diferite funcţii şi dezvoltări cuprinzând un
număr mai mare sau mai mic de parametrii în studiu. Informaţiile obţinute asupra
sistemului în funcţiune se pot dirija, printr-o supraveghere periodică sau continuă,
cu funcţie de protecţie şi alarmare, automată sau comandată, către analiză şi
diagnostic, apoi către predicţie. În sfârşit monitorizarea se poate orienta către
perioada de pornire a sistemelor, instalaţiilor şi maşinilor noi sau reparate sau către
perioada de lucru în regimul normal – în durabilitatea utilajului dinamic.
4. Monitorizarea şi diagnosticarea prin vibraţii a instalațiilor și

utilajelor petroliere
Monitorizarea funcţionării instalațiilor (maşinilior) şi utilajelor în

exploatare prin parametrii specifici procesului de funcţionare, prin vibraţii,
temperatură etc., este recunoscută ca o importantă cale de sporire a fiabilităţii,
eficienţei de exploatare, a reducerii costurilor de producţie şi de exploatare. Scopul
utilizării sistemelor de monitorizare este acela de a verifica normalitatea
funcţionării, de a detecta evenualele abateri sau probleme şi de a furniza informaţii-
suport pentru decizii şi intervenţii de deconectare sau oprire şi pentru diagnosticare.
Aceste decizii pot fii cu caracter localizat pe o maşina sau utilaj, dar se pot
extinde, în funcţie de situaţie, pe o întreagă întreprindere sau un sector al ei. Pe de
altă parte, decizia poate urma imediat informaţiei, constatării, în sensul în care
oprirea imediată evită consecinţe de amploare; alteori informaţia lasă timp unei
decizii, în vederea programării unei reparaţii sau înlocuiri sau, eventual, permite
intervenţii fără oprirea fucţionării.
O definiţie a monitorizării poate fii formulată astfel: activitatea de obţinere
a informaţiei de stare de funcţionare, dintr-un sistem dat, prin intermediul unor
observaţii adecvate asupra unor instrumente şi aparate de măsură, în scop de
supraveghere şi intervenţie pentru corecţie.
Prin analogie cu alte domenii, diagnosticarea sistemelor tehnice este

identificarea defecţiunilor în funcţionare şi cauzelor acestora, pe baza datelor
obţinute din control, supraveghere sau montorizare.
Funcţiile sistemului de monitorizare pot fi de:
1) Protecţie sau preventivă (supraveghere, întrerupere şi alarmare), cu
oprirea automată a funcţionării dacă starea maşinii o impune;
2) Analiză şi diagnosticare, cu determinarea cauzelor modificărilor de
stare şi, prin aceasta, predictivă, cu selecţia principalelor modificări de
stare, în evoluţia lor, de prevenire a defectelor, prin stabilirea celor mai
eficiente soluţii de intervenţie pentru eliminarea cauzelor de defectare.
Dezvoltarea sistemului de monitorizare în legătură cu aceste funcţii implică
variante diferite de lanţuri de aparatură de control, măsurare şi analiză.
Este evident, că proporţiile calitative şi cantitative ale sistemelor de
supraveghere – monitorizare – sunt în strânsă corelaţie cu complexitatea,
performanţele şi caracteristicile, cu importanţa tehnică şi economică a maşinilor sau
instalaţiilor respective. Variantele de realizare, de la simplu la complicat, pleacă de
la indicaţiile elementare – temperatură, presiune de ungere, turaţie, rezervă de
combustibil pentru motoarele de autovehicule – la instalaţiile de monitorizare
complexe, dar mobile, care sunt deosebit de eficiente pentru maşinile cu destinaţie
generală – ventilatoare, pompe, motoare etc. având puteri de peste 100 kW, pentru
perioadele de punere în funcţiune, pentru repunerile în funcţiune după reparaţii sau
pentru maşini situate la distanţe mari în ansamblul unei întreprinderi. În sfârşit, la
costisitoarele linii de maşini turbină sau motor sincron-reductor sau multiplicator-
compresor sau pompe la puteri peste 500 kW fără rezerve disponibile pentru toate
componentele sau cu rezere deficitare, sistemele de monitorizare implică utilizarea
calculatoarelor de sistem, cu diverse funcţiuni, deoarece întreruperea unei asemenea
maşini, linii sau structuri critice implică pierderi foarte mari, directe sau indirecte.
Întreţinerea şi exploatarea acestor maşini critice permite alcătuirea unei adevărate
istorii, cu pronunţată individualitate, dar şi cu interpretări probabiliste în calificarea
stării normale sau în defectări.
Indiferent de dimensiunile şi performanţele sistemului de monitorizare,
experienţa dobândită până acum duce, de la început, la sublinierea importanţei
factorului om atât din punct de vedere obiectiv, tehnic, cât şi psihic, emoţional.
În justificarea alegerii unui sistem de monitorizare ar putea fi deci urmărite
câteva variante:
▪ Utilaje dinamice a căror defectare conduce la pierderi de producţie în
proporţie de 100%, dacă nu sunt prevăzute rezerve integrale; parametrii
pentru monitorizare sunt: temperaura, nivelul de vibraţii, presiunea,
debitul, poziţia etc.; dezvoltarea recomandată (predictivă) a
monitorizării cuprinde: analiza spectrală continuă, eventual în timp
real, urmărirea tendinţelor, diagnosticarea; dezvoltarea minimă
(preventivă) cuprinde: înregistrarea şi păstrarea de date, alarmarea,

urmărirea de tendinţe şi comparaţii;
▪ Maşini importante a căror defectare provoacă pierderi parţiale, de până la
100%; parametrii pentru monitorizare sunt aceiaşi de la maşinile critice;
monitorizarea recomandată este de tipul preventiv, cu înregistrare şi
pastrare de date, alarmă, urmărirea tendinţelor şi comparaţii, iar
monitorizarea minimă este de tip periodic, cu înregistrare periodică de
date, comparaţii de nivel general şi eventual analize de spectru;
▪ Maşini fără importanţă deosebită, dar cu costuri ridicate de întreţinere;
parametrii pentru monitorizare sunt: vibraţiile, variabilele procesului de
funcţionare tehnologic sau intrinsec (turaţie, temperatură etc.);
monitorizarea recomandată este de tip periodic, cu înregistrare periodică
de date, comparaţii de nivel general şi eventual analize de spectru.
O suită de defectări posibile în funcţionarea maşinilor şi utilajelor, care
intră în sfera monitorizării, este indicată în tabelul 3.2, în legătură şi cu evoluţia lor
în timp sau cu evoluţia întregii instalaţii către defectare şi întrerupere.
Este de remarcat că separarea metodologică în defectări treptate şi defectări
bruşte depinde nu numai obiectiv de timp, ci şi de condiţiile de prelucrare a datelor
pentru monitorizare, în condiţiile de supaveghere prin om a sistemului etc.
Astfel, o defectare bruscă se poate produce în secunde, dar şi în ore; o
defectare treptată, în minute dar şi în luni.
În tabelul 2 sunt prezentate defectări posibile în funcţionarea maşinilor şi
utilajelor dinamice.
Tabelul 2 . Defectări posibile în funcţionarea maşinilor şi utilajelor
Defectări treptate Defectări bruşte

Uzare - modificarea echilibrării Frecări de piese;
Uzare - modificarea alinierii lagărelor Defectarea lagărelor axiale;
Uzare - creşterea jocului în rulmenţi şi lagăre; Lipsa lubrifiantului în lagăre;
funcţionare cu vibraţii; Întreruperea circulaţiei de răcire;
- în angrenaje, funcţionare cu vibraţii; Defectarea paletelor de turbină sau
- Scăpări în etanşările fixe; compresor;
- Scăpări în etanşările mobile prin contact Instabilitate dinamică;
(pistoane etc.) Prezenţa unor obiecte străine;
Fisuri cu evoluţie lentă în elementele în rotaţie. Scăpări de fluide în etanşări fixe.
Pe lângă alte criterii de clasificare, în funcţie de poziţia în timp, în raport cu

durabilitatea maşinii, monitorizarea poate fi plasată:
➢ Pe parcursul procesului tehnologic, după montaj, în legătură cu precizia
de execuţie a componentelor, cu precizia de montaj; monitorizarea se
poate face în condiţii de funcţionare, sau cu antrenare din exterior;
➢ În timpul rodajului – în condiţii de funcţionare în gol sau în sarcină, în
legătură cu verificarea atingerii parametrilor de proces, cu precizia de
execuţie sau de montaj, cu depistarea defectelor de proiect sau cu

îmbunătăţirea acestuia;
➢ La pornirea maşinilor noi sau a celor reparate, pe locul de aşezare
finală; diversitatea amplasamentelor, a condiţiilor concrete de lucru
face ca această monitorizare să aibă cele mai ridicate pretenţii cu
privire la pregătirea personalului sau la aparatura folosită; pe de altă
parte pe lângă diagnosticarea cât mai rapidă a eventualelor avarii sau
defecţiuni, monitorizarea de pornire permite verificarea proiectării, a
echilibrării, solicitărilor tranzitorii, precum şi iniţierea programului de
monitorizare de rutină prin individualizarea datelor generale; de
asemenea, metodologia de pornire prezintă o importanţă aparte,
urmărind de exemplu, în trepte (la 30’ – 60’), creşteri de viteză,
conform recomandărilor de firmă etc;
➢ În timpul exploatării curente; în această perioadă, monitorizarea
cuprinde toate, sau cele mai importante variabile de proces,
temperatura în lagăre sau în circuitele de ungere şi răcire, vibraţiile şi
poziţia relativă a elementelor maşinii, cu menţiunea că, exceptând
parametrii de proces, cele mai dezvoltate metode de analiză şi
interpretare se referă la vibraţii.
Măsurătorile periodice sau continue, de rutină, evidenţiind modificările de
stare, tendinţele, oferă – prin decizii adecvate – în primul rând, funcţia de protecţie
a mainii şi personalului prin alarmare, corectare, sau în final deconectarea
instalaţiei.
Diagnosticarea prin vibraţii este posibilă şi pe parcursul monitorizării de
rutină, în cazul unor modificări semnificative de stare. Ea devine cu atât mai
necesară, deşi mai dificilă, în situaţiile de excepţie, care pot culmina cu oprirea
sistemului, atât pentru diagnosticul în timp real, dacă aparatura, personalul şi timpul
permit acest lucru, cât şi pentru diagnosticarea ulterioară.
4.1. Magnitudinea vibraţiilor9
Acest criteriu constă în definirea limitelor pentru magnitudinea vibraţiilor

în condiţiile unei încărcări dinamice acceptabile pe lagăre şi a unei transmiteri
acceptabile a vibraţiilor în reazem şi în fundaţie.
În vederea aprecierii severităţii vibraţiilor se pot determina următoarele mărimi:
• deplasarea, exprimată în µm;
• viteza vibraţiilor, exprimată în mm/s;
• acceleraţia, exprimată în m/s2
Pentru a evita confuzia şi a asigura interpretarea corectă a datelor, este
important de fiecare dată să fie identificate clar unităţile de măsură [ex. µm (vârf-
vârf), mm/s (valoare eficace)].
9
http://www.mobilindustrial.ro/current_version/online_docs/COMPENDIU/magnitudinea_vibratiilor.htm
Având în vedere capacităţile aparatelor de măsurare a vibraţiilor actuale,

recomandăm colectarea directă a mărimii necesare.
Se obişnuieşte, în funcţie de experienţă, să se utilizeze valoarea eficace a
vitezei la evaluarea vibraţiilor de bandă largă ale maşinilor rotative, deoarece
aceasta poate fi legată de energia de vibraţie. Totuşi, se pot folosi şi alte mărimi,
precum deplasarea sau acceleraţia şi valorile de vârf. În acest caz sunt necesare
criterii alternative, care nu sunt în mod necesar legate de criteriile bazate pe valorile
eficace.
Se ştie că evaluarea severităţii vibraţiilor efectuată numai asupra unei viteze de
vibraţie, independent de frecvenţă, poate pierde din vedere valori inacceptabile ale
deplasărilor sau acceleraţiilor. Din acest motiv, mai ales pentru maşinile cu turaţie
mică, ISO 10816-2 recomandă şi măsurarea deplasărilor, oferind şi criterii pentru
evaluarea acestora.
Magnitudinea maximă a vibraţiilor observată pe fiecare lagăr în parte se
compară cu 4 zone de evaluare stabilite din experienţa internaţională, conform
tabelului 3.
De exemplu, ISO 2372 sau standardul STAS 6910-87 apreciază astfel
funcţionarea utilajului corespunzător zonei de evaluare unde se încadrează vibraţiile
măsurate:
Tabelul 3 - Aprecierea severităţii vibraţiilor, conform ISO 2372
Pentru a specifica limitele zonelor de evaluare, standardele ISO 10816-1 şi ISO

2372 clasifică utilajele în patru clase (tabelul 4), în funcţie de tip şi putere
nominală, astfel:
✓ Clasa I: Părţi individuale ale motoarelor sau maşinilor, conectate
integral la întreaga maşină în starea sa normală de operare. (Motoarele
electrice până la 15 kW sunt exemple tipice pentru maşinile din această
categorie).
✓ Clasa II: Maşini de mărime medie (tipic motoare electrice cu putere
între 15 şi 75 kW), fără fundaţii speciale, motoare cu ardere internă
montate rigid sau maşini (până la 300 kW) pe fundaţii speciale.
✓ Clasa III: Maşini motoare şi alte maşini cu mase în rotaţie montate pe

fundaţii rigide şi grele, care sunt relativ rigide în direcţia măsurării
vibraţiilor.
✓ Clasa IV: Maşini motoare şi alte maşini cu mase în rotaţie, montate pe
fundaţii relativ slabe în direcţia măsurării vibraţiilor (de exemplu,
turbogeneratoarele şi turbinele de gaz cu puteri de ieşire mai mari de
10 MW).
Tabelul 4 - Limitele tipice ale zonelor (după ISO 10816/1-95)10
Standardul ISO 10816 conţine părţi adiţionale pentru tipuri specifice de

maşini, partea I aplicându-se doar utilajelor neacoperite de către aceste părţi
adiţionale.
Astfel, pentru evaluarea vibraţiilor bandă largă pentru maşini industriale cu
putere nominală peste 15 kW şi turaţii nominale între 120 RPM şi 15000 RPM
(ISO 10816/3-1998) recomandă un alt mod de clasificare şi alte limite pentru
zonele de apreciere.
Clasificarea în funcţie de tipul maşinii; puterea nominală sau distanţa dintre
axa arborelui şi planul de susţinere este:
✓ Grupa 1: Maşini mari cu putere nominală peste 300 kW; maşini
electrice cu distanţa dintre axa arborelui şi planul de susţinere H ≥
315 mm;
10
http://www.mobilindustrial.ro/current_version/online_docs/COMPENDIU/magnitudinea_vibratiilor.htm
✓ Grupa 2: Maşini medii cu putere nominală de peste 15 kW şi până la

300 kW inclusiv; maşini electrice cu distanţa dintre axa arborelui şi
planul de susţinere 160 mm ≤ H < 315 mm;
✓ Grupa 3: Pompe centrifuge cu maşină de antrenare separată, cu putere
nominală de peste 15 kW;
✓ Grupa 4: Pompe centrifuge cu utilaj de antrenare integrat, cu putere
nominală de peste 15 kW;
Clasificarea în funcţie de flexibilitatea fundaţiei (tabelul 5) împarte maşinile în
două categorii:
1. Maşini pe suport rigid, la care cea mai mică frecvenţă proprie a
ansamblului maşină - fundaţie, în direcţia măsurării, este mai mare
decât frecvenţa de rotaţie cu cel puţin 25%;
2. Maşini pe suport flexibil, în celelalte cazuri.
Valorile pentru limitele zonelor de evaluare sunt prezentate în continuare,
în conformitate cu anexa A a standardului.
Pe plan naţional s-au dezvoltat o serie de standarde, cu prevederi similare
celor internaţionale.
Tabelul 5 - Zonele de evaluare
Zone A/B B/C C/D

Deplasare Viteză Deplasare Viteză Deplasare Viteză
µm mm/s µm mm/s µm mm/s
Fundaţii VALRMS VALRMS VALRMS VALRMS VALRMS VALRMS
Fundaţie rigidă
Grupa 1 29 2.3 57 4.5 90 7.1
Grupa 2 22 1.4 45 2.8 71 4.5
Grupa 3 18 2.3 36 4.5 56 7.1
Grupa 4 11 1.4 22 2.8 36 4.5
Fundaţie elastică
Grupa 1 45 3.5 90 7.1 140 11.0
Grupa 2 37 2.3 71 4.5 113 7.1
Grupa 3 28 3.5 56 7.1 90 11.0
Grupa 4 18 2.3 36 4.5 56 7.1
Pentru utilajele energetice există STAS 6910-87. Conform acestuia,

utilajele sunt clasificate în trei categorii:
1) Turbine cu abur, alternatoare, hidroagregate, turbocompresoare,
precum şi pompe, ventilatoare şi electromotoare de acţionare ale
acestora, cuplaje hidraulice, reductoare, multiplicatoare şi variatoare de
turaţie;
2) Maşini mari sau grele, bine reglate, aşezate pe fundaţi rigide, maşini mari
de forţă şi de lucru (de exemplu: compresoare, suflante, ventilatoare etc.,
cu puteri instalate de peste 300 kW);
3) Maşini aşezate pe fundaţii elastice cu amortizoare (compresoare
centrifugale, compresoare elicoidale şi altele similare), maşini şi agregate
de acţionare cu efecte de mase neechilibrate (mori cu ciocane, mori cu
bile, mori ventilator) şi alte utilaje cum ar fi: centrifuge, transportoare
vibrante, maşini de preparat şi altele similare.
Pentru fiecare dintre cele trei categorii, standardul împarte amplitudinea
vibraţiilor măsurate pe corpurile lagărelor, pe trei nivele ale căror limite sunt
specificate, bineînţeles cu excepţia cazurilor când limitele sunt prescrise de producător.
Tot în acest standard se recomandă:
✓ Dacă amplitudinile vibraţiilor măsurate se încadrează la nivelul
Satisfăcător, nu sunt necesare măsuri speciale.
✓ Dacă ele depăşesc limita superioară a nivelului Satisfăcător, se admite
funcţionarea sub supraveghere, până la prima revizie sau reparaţie, când
trebuie înlăturate cauzele acestei depăşiri.
✓ Dacă amplitudinile vibraţiilor măsurate nu depăşesc nivelul Admis,
trebuie analizate cauzele şi înlăturate cu ocazia primei revizii sau
reparaţii.
✓ Dacă amplitudinile depăşesc limita superioară a nivelului Admis, maşina
trebuie oprită pentru înlăturarea cauzelor vibraţiilor.
La punerea în funcţiune a maşinilor şi a agregatelor energetice, precum şi
după revizii şi reparaţii, trebuie ca la toate verificările Vef să nu depăşească 4,6 mm/s.
Toate aceste standarde prezentate mai sus, precum şi altele care se pot întâlni
în literatura de specialitate - STAS 12476-86, STAS 8681-78, STAS 10822-84, ISO
2373 - sunt utile pentru a crea o imagine cât mai reală asupra stării de funcţionare a
utilajului, dar nu este obligatoriu ca aceste valori să fie strict respectate.
Se recomandă ca un utilaj nou sau corect reparat, imediat după punerea în
funcţiune, să se încadreze în domeniul ʺAʺ de severitate.
Recomandăm ca motoarele electrice măsurate în gol, fie pe poziţia de
montaj dar decuplate de utilajul antrenat, fie pe un stand de probă rigid, care să
simuleze identic prinderea motorului pe fundaţie, să se încadreze ca nivel de
vibraţii în domeniul ʺAʺ al respectivei clase.
În caz contrar, este posibil ca după cuplarea utilajului, atunci când apar de
cele mai multe ori creşteri semnificative şi obiective ale nivelului de vibraţii pe
întregul utilaj, acesta să se situeze în domeniul ʺCʺ sau chiar ʺDʺ.
4.2. Surse de vibraţii şi zgomot la transmisii mecanice tip angrenaj
Angrenajele reprezintă cele mai importante surse de zgomote şi vibraţii din

structura maşinilor şi utilajelor mecanice, având o pondere însemnată în
determinarea nivelului global de zgomot şi vibraţii. Creşterea puternică a puterii şi

vitezelor la maşinile moderne, concomitent cu reducerea gabaritului, poate
determina o înrăutăţire a comportării vibroacustice a transmisiilor prin roţi dinţate,
mai ales atunci când în faza de proiectare, execuţie şi montaj nu au fost urmărite
criterii de optimizare din acest punct de vedere.
Pentru studiul comportării vibroacustice a transmisiei prin roţi dinţate
trebuie stabilite mecanismele de excitaţie ale sistemului. Sursele de excitaţie în
funcţionarea transmisiilor prin roţi dinţate pot fi „interne” sau „externe” sistemului.
În prima categorie se includ: încărcarea variabilă a unei perechi de dinţi,
deplasările relative cauzate de rigiditatea variabilă a danturii, deplasările relative
variabile sau şocurile cauzate de erorile de angrenare, forţele de frecare variabile ca
sens, forţele axiale variabile ca poziţie la angrenajele cu dinţi înclinaţi, excitaţiile
din lagărele cu rulmenţi sau cu alunecare, excitaţiile datorită distribuţiei neomogene
de masă etc. Excitaţiile externe sunt generate de variaţia cuplului de acţionare sau a
cuplului rezistent, care este specifică fiecărei maşini sau utilaj mecanic. În general,
frecvenţele excitaţiilor externe sunt reduse în raport cu frecvenţele înalte ale unor
excitaţii interne. În acest caz, dacă frecvenţele proprii ale transmisiei prin roţi
dinţate sunt ridicate, se poate neglija influenta variaţiei sarcinii exterioare asupra
dinamicii transmisiei.
Comportarea la vibraţii a transmisiei prin roţi dinţate determină în mare
măsură comportarea acustică, între nivelul de vibraţii şi nivelul de presiune acustică
existând o bună corespondenţă calitativă şi chiar cantitativă.
Pentru adoptarea unor măsuri corespunzătoare de combatere a vibraţiilor şi
zgomotului la transmisiile prin roţi dinţate trebuie ca analiza comportării acustice să
se facă simultan cu analiza comportării la vibraţii.
Tabelul 6 - Influenţa parametrilor constructivi asupra nivelului de zgomot
Influenţa creşterii valorii

Parametrul analizat Domeniul de valori parametrului asupra
analizat nivelului de zgomot
Înclinarea dintelui 0o ÷ 40o ↓20 dB
Rigiditatea materialului ÷ ↑12 dB
Flancarea dintelui (0 ÷ 0,02) mm ↓6 dB
Gradul de acoperire 1 ÷ 2,2 ↓3 dB
Modulul (1 ÷ 12) mm ↑2 dB
Numărul de dinţi z ÷ 2z ↑3 dB
Deplasarea specifică de 0,092 ÷ 0,883 ↓1 dB
profil
Lăţimea dintelui - ↓Efecte reduse
Bombarea dintelui - ↓La erori mari de direcţie a
Rigiditatea şi masa carcasei - dintelui
Modalitatea principală de combatere a vibraţiilor şi zgomotului o constituie

aplicarea măsurilor de protecţie activă, deoarece în cazul unui răspuns dinamic
redus, creşte durabilitatea elementelor componente (se reduce uzura elementelor
aflate în mişcare relativă şi oboseala materialelor sau distrugerea la suprasarcini
dinamice) şi în acelaşi timp creşte eficacitatea măsurilor de protecţie pasivă.
Comportarea vibroacustică a angrenajelor este influenţată de următorii
parametrii:
➢ Parametrii constructivi (modulul unghiului de înclinare a dintelui,
flancarea dintelui, material etc.);
➢ Parametrii tehnologici (clasa de precizie, eroarea de formă a profilului,
rugozitatea flancurilor active, eroarea de direcţie a dintelui etc.);
➢ Parametrii de exploatare (viteza de rotaţie, sarcina, ungerea).
Ca regulă generală, defectele distribuite, precum excentricitatea şi
dezalinierea angrenajului, vor produce semnale în benzile laterale şi armonici de
mare amplitudine, apropiate de frecvenţa proprie a angrenajului. Defectele
localizate (Figura 5), precum dantura ştirbită, determină benzi laterale distribuite
de-a lungul spectrului.
Așadar, dezalinierea produce o varietate de simptome la diferite tipuri de
utilaje, iar pentru a determina nivelele acceptabile de vibraţie, pentru fiecare tip în
parte, trebuie analizate amplitudinile vârfurilor din spectrele de vibraţie ale
utilajelor, deoarece există posibilitatea ca diferite componente spectrale să apară
simultan la aceeaşi frecvenţă.
Figura 5 5– Defecte
Figura Defecte localizate
localizate
Figura 5. Defecte localizate
5. Analiza structurală aplicată la estimarea fiabilităţii instalaţiilor

petroliere (Studiu de caz)
Instalaţiile petroliere pentru foraj şi extracţie destinate exploatărilor

onshore sau offshore sunt structurate în funcţie de procesul tehnologic.
Analiza structurală a acestora conduce la găsirea unor soluţii noi pentru
creşterea performanţelor energetice şi a fiabilităţii, concomitent cu elaborarea unor
metode de prevenire a riscurilor tehnice în exploatare şi producerea unor

evenimente nedorite.
Instalaţia de foraj are o structură determinată de metoda de foraj folosită şi
de sistemele de lucru care asigură funcţiile necesare procesului tehnologic.
Din acest punct de vedere, în urma analizei structurale vor fi decelate
modurile de acţionare ale unei instalaţii, care arată felul în care sunt grupate
sistemele de lucru principale şi cele auxiliare.
Un sistem de lucru principal realizează funcţiile necesare procesului
tehnologic de foraj şi este alcătuit din sistemul de acţionare şi maşina de lucru.
La rândul său sistemul de acţionare este alcătuit din motor sau grupul
motoarelor (M) şi transmisie, care poate fi întâlnită în diferite tipuri determinând
complexitatea sa şi caracteristicile de performanţă.
Pentru stabilirea unor modele destinate simulării diferitelor condiţii de
lucru în vederea realizării unei proiectări active sunt utilizate metodele de analiză a
structurii sistemelor şi componentelor instalaţiilor în vederea analizării unui număr
relevant de situaţii întâlnite în practică.
Utilizarea tehnicii de calcul automat presupune selectarea unor variante de
studiu şi a unor valori concrete de evoluţie a parametrilor de stare ale funcţiilor de
sistem considerate utilizând o bază de date existentă sau un istoric al fiecărui sistem
analizat in parte şi studierea evoluţiei acestora în comun în funcţie de conexiunile la
care aceştia sunt supuşi în situaţia reală de funcţionare. Utilizarea unor funcţii
teoretice care modelează comportarea reală a unor parametri tehnici în regim
tranzitoriu (porniri, opriri etc) sau staţionar (funcţionare fără defectare, regim
parametric constant etc) pot ajuta la studiul impactului pe care o modificare
intervenită în sistem să conducă la degradarea sistemului.
Pornind de la aceste aspecte, analiza structurala nu face altceva decât să
configureze instalaţia de foraj ca sistem complex alcătuit din subsisteme
interconectate în scopul găsirii unor reţele a căror analiză devine operaţională.
5.1. Modele structurale. Unitatea de pompare UP 5T
Pentru analiza fiabilităţii sistemelor de lucru şi a componentelor acestora se

pot utiliza:
Metoda statică. Sistemul trebuie să lucreze fără defecţiuni, într-un
interval de timp dat în condiţii de exploatare date.
Metoda dinamică. Sistemul trebuie să lucreze fără defecţiuni fără a se
cunoaşte riguros intervalul de timp şi condiţiile de exploatare(un caz
des întâlnit la instalaţiile petroliere).
Estimarea fiabilităţii se face ţinând seama de specificul şi particularităţile
fiecărui subsistem component sau pentru fiecare utilizare concretă.
Unitatea de pompare (Figura 6) are o structură determinată de metoda de
extractie folosită şi de sistemele de lucru care asigură funcţiile necesare procesului
tehnologic.
Pornind de la aceste aspecte, analiza structurală nu face altceva decât să

configureze unitatea de pompare ca sistem complex alcătuit din subsisteme
interconectate in scopul găsirii unor reţele a căror analiză devine operaţională.
Din acest punct de vedere este necesară o abordare sintetică a determinării
schemelor de lucru ale sistemelor componente11.
Figura 6 Unitatea de pompare cu balansier

Figura 6 – Unitatea de pompare cu balansier
Figura 6. Unitatea de pompare cu balansier
Caracterstici tehnice ale unitatii de pompare cu balansier UP 5T – 1500 –

1000 C sunt prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7. Caractersticile tehnice
Nr.
crt. Simbol U.M. Denumirea UP 5T – 1500 – 1000 C
1 P max Kg Sarcina maximă în prăjina lustruită 5000
500
700
2 S mm Lungimea cursei prăjinii lustruite 900
1200
1500
3 n l/min Numărul de curse duble pe minut 5,7...20
4 M max. Kgfm Cuplul maxim la axul de ieşire al 1000
reductorului
5 G kg Greutatea unităţii fără electromotor 6810
11
http://www.tjringtop.com/HG/Hybrid.Balance.shtml, Tianjin Ring-Top Petroleum Manufacturing Co., Ltd.
În acest scop se vor elabora schemele de bază pentru diferite sisteme

începând cu sistemul de acţionare (SA).
Un sistem de lucru principal realizează funcţiile necesare procesului
tehnologic de foraj şi este alcătuit din sistemul de acţionare şi maşina de lucru
(ML).
La rândul său SA este alcătuit din motor (M) şi transmisia (T) aceasta
putându-se întâlni sub mai multe tipuri determinând complexitatea sa şi
caracteristicile de performanţă.
Evident, transmiterea fluxului de energie mecanică în cazul nostru energie
mecanică (Em) este reprezentată de factorii de putere mecanică în funcţie de
sistemul de lucru principal (Fig. 7 și Fig. 8).
Figura 7. Traseul energiei în sistemul de lucru principal, reprezentare prin dipoli
Figura 8 Sistemul de lucru principal, reprezentare prin cuadripoli
Figura 8. Sistemul de lucru principal, reprezentare prin cuadripoli
Funcţiile de fiabilitate ataşate subsistemelor componente sunt:

RM – pentru motor;
RT – pentru transmisie;
RR – pentru reductor;
RUP – pentru unitatea de pompare si capul balansier;
RGT – pentru garnitura de prajini de pompare;
RAA – pentru ansamblul de adancime.
Așadar, funcţia de fiabilitate a sistemului este dată de relația:
RT = RM • RT • RR • RUP (1)
5.2. Măsurarea vibraţiilor în lagărele principale ale unităţii de pompare

UP 5T
Aparatul folosit pentru măsurarea vibraţiilor la unitatea de pompare UP 5T

1500 – 1000C se numeşte VIBROTEST 60, produs de către fima germană Brüel &
Kjaer, Schenck (Figura 9).
VIBROTEST 60 este conceput special pentru măsurări de vibraţii, spectre,
valori de proces şi date variabile în timp, este proiectat la nivelul ultimilor soluţii
tehnologice şi prezintă o mare siguranţă în exploatare.
Oferă, într-un concept modular, o serie de posibilităţi de lucru, şi anume:
✓ analiza vibraţiilor
✓ instrument în domeniul echilibrării rotoarelor
✓ colector de date
VIBROTEST 60 reprezintă materializarea unui instrument de măsură
proiectat tehnic pentru evaluarea stării de funcţionare a utilajelor, diagnosticarea cu
acurateţe a avariilor şi funcţionării defectuoase, precum şi pentru realizarea
celuimai modern standard pentru strategia de mentenanţă în “condiţiile de bază”.
Conceptul modular al VIBROTEST 60 permite combinaţii individualizate
de funcţii de măsurare şi prin aceasta diversifică numărul aplicaţiilor.
Modulele funcţionale ale instrumentului pot fi extinse oricât, astfel încât
dezvoltările ulterioare în ceea ce priveşte tipurile de măsurări să poată fi uşor
realizate.
Avantajele aparatului de măsură VIBROTEST 60:
1) Analiza în frecvenţă cu Transformata Fourier Rapidă (FFT), Figura 10,
echilibrări de rotoare, colectarea de date cu un singur instrument uşor de mânuit.
2) Două canale de măsurare şi un canal pentru viteza de rotaţie.
3) Instrument de dimensiuni mici, uşor (900 g), manevrabil cu o singură
mână.
4) Tehnologie de ultimă oră în colectarea de date cu:
✓ viteză mare de măsurare şi procesare simultană de până la 5 tipuri
diferite de măsurări;
✓ rute multiple şi procesare aleatoare a
punctelor în măsurările rutelor;
✓ comutare aleatoare între modurile de lucru:
analizare, echilibrare şi colectare date;
✓ procesare de semnal cu o înaltă tehnologie
ce utilizează un procesor de semnal digital
(DSP);
Figura 9. Vibrotest 60.

Aparat de măsură Brüel & Kjaer
Figura 9 Vibrotest 60
(Aparat de măsură Brüel & Kjaer)
Figura 10 Transformata Fourier Rapidă (FFT)
Figura 10. Transformata Fourier Rapidă (FFT)
Seria Fourier - relația matematică


x(t ) =  An  sin(n  t +  n )
n =0 (2)
✓ garantarea unui lung ciclu de viaţă al producţiei pentru asigurarea

modulelor în vederea extinderii funcţiilor de măsurare, în cazul unor
dezvoltări ulterioare;
✓ înaltă acurateţe şi rezoluţie dinamică pentru convertorul analog-digital
pe 16 biţi;
✓ excelentă rezoluţie a transformatei Fourier rapidă cu 12800 linii;
✓ accelerometrii disponibili în mod frecvent pe piaţă, posibilitatea
obţinerii vitezei şi deplasării vibraţiei;
✓ vizibilitate excelentă pe display-ul grafic;
✓ capacitate mare de stocare a datelor şi siguranţă mare în salvarea
datelor măsurate, prin utilizarea cardului pentru PC.
Putem măsura toată gama utilajelor dinamice:
o -motoare electrice;
o -ventilatoare, exhaustoare;
o -pompe, suflante
o -reductoare, multiplicatoare, cutii de viteza;
o -mori, rafinoare;
o -compresoare, turbine;
o -valturi, cilindrii de uscare;
o -prese, caje laminare;
o –sortizoare;
o –tocatoare;
o -site vibratoare;
o -agitatoare, amestecatoare,malaxoare;
o -filtre rotative;
o conveioare, paturi de role, șnecuri;

o ferastraie de debitat, ghilotine;
o brose si electrobrose de masini-unelte;
o concasoare;
o cuplaje.
Reguli privind măsurarea corectă cu VBROTEST 60 (Figura 11):
1) Întotdeauna pe lagăre;
2) Se măsoară pe cele trei direcţii (H, V, A);
3) Cu senzorul ferm ataşat pe lagăr;
4) Folosind acelaşi sistem de numerotare a lagărelor la toate utilajele
măsurate.
Definitie5: RMS – Root Mean Square (rădăcina medie pătratică a vitezelor

de vibratie):
(3)
Figura 11 Măsurarea corectă cu VIBROTEST 60

Figura 11. Măsurarea corectă cu VIBROTEST 60
În continuare sunt prezentate, în tabelele 8 și 9, valorile vibraţiilor măsurate.
Tabelul 8. Vibraţiile din lagărele principale ale UP 5T

Tabelul 9. Vibraţiile la frânare din lagărele principale ale UP 5T
Figura 12 Măsurarea vibrațiilor (imagine foto)
Figura 12. Măsurarea vibrațiilor (imagine foto)
Comparând valorile vibraţiilor măsurate cu valorile acceptate, conform

tabelului 8 și tabelului 9, rezultă informațiile valide ale stării de funcționare, care
vor permite ulterior concluzionarea analizei de diagnoză efectuate, în conformitate
cu standardul ISO 10816 - Domeniile de alarmare 12, Figura 13.
Starea tehnică de funcţionare a unui utilaj poate fi apreciată pe baza
ʺsimptomelorʺ pe care le manifestă în timpul funcţionării: vibraţii, zgomote, creşterea
temperaturii lagărelor, variaţia temperaturii şi presiunii în circuitul de răcire etc.
Dintre toate acestea, nivelul de vibraţii şi nivelul de zgomot sunt principalele
criterii (principalii parametri) de evaluare a stării tehnice de funcţionare a unui utilaj.
12
http://image.slidesharecdn.com/vib-150708034459-lva1-app6891/95/vibration-monitoring-58-
638.jpg?cb=1436327172
Figura 13 Domeniile de alarmare, conform ISO 10816

Figura 13. Domeniile de alarmare, confrom ISO 10816
Figura 14 Lanțul de diagnoză pe etape

Figura 14. Lanțul de diagnoză pe etape
Mentenanţa preventivă presupune măsurarea periodică a vibraţiilor şi

zgomotelor de pe lagăre şi compararea valorilor măsurate cu cele prescrise de
producătorul utilajului sau cu standardele în vigoare.
În momentul în care se constată că nivelul vibraţiilor a ajuns în domeniul
ʺîncă admisibilʺ este avertizată echipa de mentenanţă să fie gata de intervenţie în
orice moment.
Când nivelul vibraţiilor a depăşit valoarea maximă admisibilă este necesară
oprirea utilajului, demontarea acestuia pentru a determina cauzele vibraţiilor şi
apoi, repararea defecţiunilor.
Toate acestea sunt posibile prin analiza în frecvenţă a vibraţiilor (analiza
FFT – Fast Fourier Transform).
Figura 15 Prezentarea sintetică prin imagini a cauzelor defectelor

Figura 15. Prezentarea sintetică prin imagini a cauzelor defectelor
Observație: În realitate, niciun utilaj nu funcţionează fără să vibreze.
6. Concluzii
1) Vibraţiile sunt mişcări alternative efectuate de sistemul mecanic în raport cu

starea de referinţă, fiind provocate de forţe perturbatoare (excitaţii) ale căror
mărimi, direcţii sau puncte de aplicaţie variază în timp.
2) Diagnosticarea prin vibraţii este preferată, cu rare excepţii, diagnosticării prin
zgomot, care este prea mult afectată de sursele de zgomot din mediul ambiant,
solicitând fie metode şi aparatură specială, fie condiţii speciale pentru
măsurare.
3) Diagosticul global, de regulă, consideră una dintre caracterisicile vibraţiei,
deplasare, viteză sau acceleraţie, mediată în timp (valoare eficace sau RMS), în
comparaţie cu unele limite prestabilite la nivelul ansamblului, dar în corelaţie
cu funcţionarea unor subansamble sau organe, vibraţii la nivelul corpurilor de
lagăr, poziţii relative, temperaturi în ulei etc.
4) Pentru sistemele şi instalaţiile de mari proporţii a intervenit apoi necesitatea
individualizării întreţinerii şi reparaţiilor pentru care soluţia statisticii nu mai
este satisfăcătoare şi este nevoie de inţelegerea şi cunoaşterea funcţionării
concrete a maşinii, a evoluţiei acestei funcţionări în timp.
5) Indiferent de dimensiunile şi performanţele sistemului de monitorizare,
experienţa dobândită până acum duce, de la început, la sublinierea importanţei
factorului om atât din punct de vedere obiectiv, tehnic, cât şi psihic, emoţional.
6) Diagnosticarea prin vibraţii este posibilă şi pe parcursul monitorizării de rutină,
în cazul unor modificări semnificative de stare. Ea devine cu atât mai necesară,
deşi mai dificilă, în situaţiile de excepţie, care pot culmina cu oprirea
sistemului, atât pentru diagnosticul în timp real, dacă aparatura, personalul şi
timpul permit acest lucru, cât şi pentru diagnosticarea ulterioară.
7) Modalitatea principală de combatere a vibraţiilor şi zgomotului o constiutie

aplicarea măsurilor de protecţie activă, deoarece în cazul unui răspuns dinamic
redus, creşte durabilitatea elementelor componente (se reduce uzura
elementelor aflate în mişcare relativă şi oboseala materialelor sau distrugerea la
suprasarcini dinamice) şi în acelaşi timp creşte eficacitatea măsurilor de
protecţie pasivă.
8) Starea tehnică de funcţionare a unui utilaj poate fi apreciată pe baza
ʺsimptomelorʺ pe care le manifestă în timpul funcţionării: vibraţii, zgomote,
creşterea temperaturii lagărelor, variaţia temperaturii şi presiunii în circuitul de
răcire, etc. Totuşi, în practică, viteza este parametrul de vibraţie cel mai des
folosit pentru diagnosticarea utilajelor dinamice (denumit: viteza de vibrație).
9) Mentenanţa preventivă presupune măsurarea periodică a vibraţiilor şi
zgomotelor de pe lagăre şi compararea valorilor măsurate cu cele prescrise de
producătorul utilajului sau cu standardele în vigoare. Practic, niciun utilaj nu
funcţionează fără să vibreze.
7. Recomandări
1) Se recomandă ca un utilaj nou sau corect reparat, imediat după punerea în

funcţiune, să se încadreze în domeniul ʺAʺ de severitate.
2) Recomandăm ca motoarele electrice măsurate în gol, fie pe poziţia de montaj
dar decuplate de utilajul antrenat, fie pe un stand de probă rigid, care să
simuleze identic prinderea motorului pe fundaţie, să se încadreze ca nivel de
vibraţii în domeniul ʺAʺ al respectivei clase.
3) Recomandăm ca rezultatele monitorizării unui utilaj să fie păstrate într-o bază
de date, astfel se va acumula un volum important de informaţii deosebit de util
pentru o analiză periodică a principalelor surse de defecte şi, evident, se vor
putea lua măsuri de evitare a apariţiei lor ulterioare. Această abordare a
problemelor conduce, pe termen mediu şi lung, la economii importante,
evitându-se întreruperea procesului tehnologic în momente inoportune.
4) Mai mult decât atât, utilizând aparatură performantă (specifică) şi personal
tehnic specializat, se poate diagnostica sursa defecţiunii apărute la utilajele
dinamice, astfel încât repararea să se materializeze numai în înlocuirea pieselor
componente defecte şi nu a tuturor pieselor.
REFERENCES
[1] Antonescu, N.N., Ulmanu, V. ,,Fabricarea, repararea și întreținerea utilajului chimic și

petrochimic”, Edit. Didactică și Tehnică, București, 1981;
[2] Antonescu, N.N., ş.a. „The Petroleum and Gas Historz of Romania”, Editura AGIR
Publishing House, Bucureşti, 2017;
[3] Gafiţanu, M, ş.a. „Diagnosticarea vibroacustică a maşinilor şi utilajelor”, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1989;
[4] Stan, M. „Fiabilitatea sistemelor şi aplicaţii”, Editura Universităţii Petrol – Gaze din
Ploieşti, Ploieşti, 2008;
[5] Stan, M. „Metode avansate de proiectare a utilajului petrolier, Editura Universităţii
Petrol – Gaze Ploieşti, Ploieşti, 2006;
[6] Tudor, A, ş.a. „Durabilitatea şi fiabilitatea transmisiilor mecanice”, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1998;
[7] Vlad, I. „Maşini și utilaj petrolier pentru foraj – extracţie” (procese dinamice şi
vibratorii dezvoltate în utilajul petrolier), partea a II-a, Institutul de Petrol şi Gaze,
Ploieşti, 1984;
[8] Vlad, I. „Maşini si utilaj petrolier pentru foraj şi extracţie”, Institutul de Petrol şi
Gaze, Ploieşti, vol. I, 1981, vol. II, partea I, 1981, partea a II-a, 1984, partea a III-a,
1984;
[9] *** Complete composite catalogue, globalsupplyline.com;
[10] *** http://www.mec.upt.ro/corina.gruescu/FSM_curs_2012.pdf;
[11] *** https://www.fastenal.com/en/69/bolted-joint-design;
[12] *** http://www.industrialheating.com/articles/91175-understanding-component-
failures;
[13]***http://www.mobilindustrial.ro/current_version/online_docs/COMPENDIU/index.ht
m;
[14] *** https://www.google.com/search?tbm=, Failure gears;
[15]***https://books.google.ro/books?id=jDeRCSqtev4C&dq=CDA/MS/NVSH+107&sour
ce=gbs_navlinks_s, Fundamentals of Noise and Vibration Analysis for Engineers,
Cambridge University Press, 2003;
[16]***https://www.msdi.ro/utilizarea-analizei-spectrale-a-vibraiilor-mecanice-pentru-
identificarea-defectiunilor-echipamentelor-dinamice, MENTENANŢĂ şi
DISTRIBUŢIE INDUSTRIALĂ, 2015;
[17] *** ISO 10816-1 - ISO standards in PDF - ansi.org,
[18] *** http://vibrotestdiagnostic.ro/serv_alin.shtml?expandable=1;
[19] *** http://www.dinamice.ro/mentenanta/masuratori;
[20] *** ISO 10816, http://www.pic2fly.com/ISO+10816+Table.html.
ELEMENTS CONSTITUENT FOR THE DESIGN

OF A RISER SYSTEM IN AREAS DEEP WATER AND
EXTREME DEEP WATER APPLIED FOR OFFSHORE
DRILLING
ELEMENTE CONSTITUTIVE PENTRU PROIECTAREA
UNUI SISTEM DE RISERE APLICAT ÎN FORAJUL
OFFSHORE ÎN ZONE CU APE ADÂNCI ȘI EXTREM
DE ADÂNCI
Marius STAN1, Valentin Paul TUDORACHE2, Lazăr AVRAM3,

Mohamed Iyad AL NABOULSI4, Claudiu TĂNASĂ5, Georgeta ALECU6
Abstract: Riser systems are integral components of the offshore developments
used to recover oil and gas stored in the reservoirs below the earth’s oceans and seas.
These riser systems are used in all facets of the development offshore process
including exploration and exploitation wells completion/intervention, and production
of the hydrocarbons. Their primary function is to facilitate the safe transportation of
material, oil and gases between the seafloor oceans and seas and the marine
platform. As the water depth increases, the working conditions of this system becomes
challenging due to the complex forces and extreme environmental conditions which
are impacting the operational mode as well as the stability.
In this paper several aspects concerning riser mechanics and the behaviour of
the riser column will be evaluated against different operational situations.
Keywords: deep water and extreme deep water, oil, gas, riser system, drilling
platform, marine currents, pressure, temperature, effort, wave.
Rezumat: Sistemele riser sunt componente integrante ale dezvoltării offshore,

utilizate pentru recuperarea petrolului și gazelor depozitate în rezervoare sub
oceanele și mările terestre. Aceste sisteme riser sunt utilizate în toate aspectele
1
Prof. PhD. Eng., Faculty of Mechanical and Electrical Engineering, Secretary of A.G.I.R. Prahova,
e-mail: mstan@upg-ploiesti.ro
2
Assoc. Prof. PhD. Eng., Faculty of Oil and Gas Engineering, Vice-President of A.G.I.R. Prahova, e-
mail: valentin.tudorache@upg-ploiesti.ro
3
Prof. PhD. Eng., Dean of the Faculty of Oil and Gas Engineering, Member of the Academy for
Technical Sciences of Romania, President of A.G.I.R. Prahova, e-mail: lavram@upg-ploiesti.ro
4
Student PhD. Eng., Faculty of Mechanical and Electrical Engineering
5
PhD. Eng., Faculty of Mechanical and Electrical Engineering, e-mail: claudiutan@gmail.com
6
PhD. Eng., Manager of National Institute for Research and Development in Electrical Engineering,
e-mail: alecu@icpe-ca.ro
128 M. Stan, V. P. Tudorache, L. Avram, M. I. Al Naboulsi, C. Tănasă, G. Alecu
procesului de dezvoltare offshore, inclusiv de explorare și exploatare a sondelor de

petrol și gaze. Funcția lor principală este de a facilita transportul în condiții de
siguranță a materialului, petrolului și gazelor între fundul oceanelor sau mărilor și
platforma marină. Pe măsură ce adâncimea apei crește, condițiile de lucru ale acestui
sistem devin dificile din cauza forțelor complexe și a condițiilor extreme de mediu
care afectează modul de operare, precum și stabilitatea.
În această lucrare, se vor evalua mai multe aspecte referitoare la mecanica
ascendentă și comportamentul coloanei de riser în diferite situații operaționale.
Cuvinte cheie: apă adâncă și apă extrem de adâncă, petrol, gaz, sistem de riser,
curenti marini, presiunea, temperatura, efort, val.
1. Introducere
Un important volum de resurse de petrol se află cantonate în zonele situate

în ape adânci și extrem de adânci, la limita de adâncime a activității actuale.
Progresul rapid al metodelor de explorare și producție în ape adânci, înregistrat în
ultimii ani conclud că, odată atins un record de operare în zone cu ape adânci,
acesta este imediat depășit.
Sunt considerate ape adânci, din punct de vedere al activității industriei
petroliere, apele cu adâncimi mai mari de 400 m; peste 1.600 m se consideră ape
extrem de adânci (după MMS-Mineral Management Service, USA). Operatorii din
industria petrolieră se orientează către zonele cu ape extrem de adânci, deorece aici
se află resurse importante care asigură producții mari. Se estimează că, unele sonde
din aceste zone petroliere pot produce cca. 8.000 m3/zi țiței, producţie care justifică
cheltuielile suplimentare și, evident, riscuri asumate. Spre exemplu, proiectele de
explorare din locații situate la adâncimi de apă de 2.000 m din Golful Mexic,
Offsore Brazilia și vestul Africii erau de neimaginat cu puțin timp în urmă. Un
număr mare de sonde sunt forate în ape extrem de adânci (spre exemplu, în Oceanul
Indian recordul de 3.174 m (10.400 ft) a fost depășit în anul 2013, luna februarie).
Offshore, activitatea de foraj se realizează numai cu platforme poziționate
dinamic, semisubmersibile și vapoare de foraj.
În prezent, noile tehnologii permit explorarea și exploatarea petrolului la
distanțe mari de uscat, uneori la peste 200 Mile marine (1 Mm = 1852 m), și
implică atât construcția de structuri mari și complexe, cât și modificarea
procedurilor de foraj și noi reglementări de mediu.
Datorită numărului de prospecțiuni atractive economic, în zonele cu ape
adânci și extrem de adânci, cele mai multe instalații de foraj sunt subcontracte cu
termen lung, cu diferiți operatori de petrol și gaze. Creșterea adâncimii de apă a
condus la retehnologizarea unui număr de instalații de foraj și/sau construirea altora
noi. Cele mai importante schimbări în construcția sondelor situate în ape adânci
sunt legate de adâncimile mari de apă, dar și de condițiile de fund, mediul ostil în
care se desfășoară activitatea: valuri de 30 m înălțime; vânturi care depășesc 80
noduri (148,2 km/h); temperaturi scăzute ale aerului: -15°C; temperatura apei mării:
Elements constituent for the design of a riser system in areas deep water 129
0°C; curenți marini de 3 noduri (5,5 km/h); prezența aizebergurilor (zona Canada și
Groelanda), prezența frecventă a zăpezii, ploii sau ceții. Activitatea de forajul
sondelor offshore, se realizează numai cu platforme poziționate dinamic,
semisubmersibile și vapoare de foraj.
Platformele marine, ancorate în Golful Mexic, au forat în ape adânci de
1.836 m (6.023ft). Condițiile sunt diferite în Golful Mexic, deoarece prezența
curenților marini de fund face dificil managementul sistemului de risere.
Platformele marine cu putere disponibilă suplimentară sunt construite atât
pentru menținerea poziției sub efectul acțiunii curenților mari, cât și pentru a stoca
volumul suplimentar de noroi, dar și de risere necesare pentru construcția sondei.
Cele mai importante schimbări în construcția sondelor, situate în ape adânci
și extrem de-adânci, sunt legate atât de adâncimile mari de apă, cât și de condițiile
de fund, mediul ostil în care se desfășoară activitatea, precum valuri de 30 m
înălțime; vânturi care depășesc 80 noduri (148,2km/h); temperaturi scăzute ale
aerului -15°C; temperatura apei mării 0°C; curenți marini de 3 noduri (5,5km/h);
prezența aizebergurilor (zona Canada și Groelanda), prezența frecventă a zăpezii, a
ploii sau a ceții.
Lucrarea prezintă o analiză a realității cu care se confruntă operatorii din
industria petrolieră, dar și, în mod special, a operatorilor în exploatarea sistemului
de risere. Operatorii din industria de petrol se orientează către adâncimi foarte mari
de apă, deorece există resurse importante care asigură producții mari. Aceasta
analiză se referă la stabilirea condițiilor limită care apar în timpul operațiunilor de
foraj. Denumim acest complex de factori ca mecanica riserelor.
De asemenea, lucrarea se referă la stabilirea modului de lucru în
conformitate cu recomandările API în vigoare și obținerea unor rezultate teoretice
pentru forajul în ape adânci și extrem de adânci. Aceste rezultate constituie baza de
pornire la simularea cu ajutorul unui software specializat și obținerea de rezultate
utile exploatării sistemului de risere în forajul sondelor în ape extrem de adânci.
2. Elemente constitutive pentru proiectarea unui sistem de risere
La calculul şi proiectarea sistemului de risere, din punct de vedere al

condiţiilor de mediu, trebuie luat în considerare cel mai defavorabil caz posibil. De
asemenea, trebuie avută în vedere micşorarea, pe cât posibil, a unghiului inferior de
la prevenitor prin controlul poziţiei platformei sau a vasului. Orice mişcare a
platformei în jurul poziţiei de referinţă cauzată, sau nu, de condiţiile de mediu, pot
imprima sistemului de risere, la partea inferioară, o mişcare pendulară. Acest
fenomen poate avea consecinţe grave nu numai asupra capului de sondă, dar şi
pentru partea inferioară a sistemului de risere şi, evident, asupra articulaţiei
inferioare.
Din cauza faptului că, atât riser-ul, cât şi articulaţia inferioară nu sunt
proiectate să preia mişcarile axiale ale platformei, aceste tensiuni vor fi descărcate,
într-o anumită măsură, în inelul de tensionare aflat la partea superioară dar, în cazul
depăşirii anumitor limite constructive, aceste tensiuni pot produce solicitarea
pistonului sistemului de tensionare. Dar, cel mai bun mod de administrare eficientă
a sistemului de risere, este acela de menţinerea controlulului platformei în limita
parametrilor operaţionali stabiliţi printr-un sistem computerizat performant de
management şi, respectiv, a asigura o tensiune superioară adecvată. Aceasta nu este
o sarcina uşoară și constă în managerierea interdependenței între principalii
parametrii ai unui sistem de control eficient.
Componența unui sistem de risere și regimul de forțe (interioare și exterioare)
care acționează în coloana de risere, trebuie să țină cont de următoarele aspecte:
a) acțiunea valurilor
b) rezistența la curenții marini și/sau mișcarea relativă a platformei
c) greutatea lineară a riserelor
d) presiunea diferențială dată de apa de mare și gradienții de noroi
e) tensiunile de la partea superioară și inferioară a coloanei.
Notă: Calculul sistemului de risere are la bază recomandările API RP 16Q.
Așadar, principalele forțe ce afectează stabilitatea sistemului de risere sunt
prezentate în Figura 1. În aceasta figură sunt reprezentate diferite forţe (interne şi
externe) la care este supusă colona de risere, și anume: acţiunea valurilor; acţiunea
curenţilor marini; greutatea proprie a coloanei de risere; presiunea diferenţială a
apei de mare şi a coloanei de noroi; tensiunea superioară şi cea inferioară.
Figura 1 Forțele care afectează stabilitatea sistemului de risere

Figura 1. Forțele care afectează stabilitatea sistemtului de risere
Coloana de risere este prezentată, schematic, ca o grindă conectată la partea

inferioară a ansamblului de prevenitoare de erupție prin intermediul unei articulaţii,
iar la partea superioară sub masa rotativă, tot prin intermediul unei articulaţii.
Mişcările relative datorate deplasărilor pe verticală, orizontală şi în jurul axei sunt
compensate la partea superioară prin riser-ul telescopic, articulaţia superioară şi
inelul de tensionare. Sistemul de tensionare are rolul de atenua tensiunile din
coloana de risere. Greutatea liniară a unui riser reprezintă diferenţa dintre greutatea
în apă a elementului, minus forţa de împingere exercitată de elementul flotor ataşat.
Presiunea internă generată într-un punct de coloana de noroi este egală cu
greutatea specifică a noroiului înmulţită cu înălţimea coloanei de noroi. Presiunea
externă generată într-un punct (presiunea hidrostatică exterioară exercitată de apă
marii) se exprimă prin greutatea specifică a apei de mare înmulţită cu adâncimea de
apă.
În cazul normal al unei coloane de risere plină de noroi, presiunea maximă
exercitată din interior este maximă la partea inferioară a acesteia.
În cazul în care coloana de risere este golită parţial, din motive operaţionale
sau accidental, aceasta este supusă unei presiuni exterioare excesive în partea
golită.
Posibilitatea ca presiunea exterioară, în cazul golirii totale a coloanei, să
crească până la valori care pot duce la distrugerea coloanei de risere este exclusă
prin instalarea unei valve de siguranţă în zona inferioară, valva care detectează
golirea accidentală a coloanei de risere şi umple automat coloana cu apă de mare.
Forţele hidrodinamice exercitate de valuri apar la partea superioară a
coloanei, iar impactul asupra coloanei de risere se evaluează prin ecuaţiile lui
Morison (alternativ, ecuatiile MOJS după cei patru autori - Morison, O'Brien,
Johnson şi Schaaf).
Rezistenţa generată de coloana de risere în apă datorită oscilaţiilor (poziţia
static & condiţiile dinamice datorate efectului valurilor) este direct proporţională
cu:
• diametrul coloanei de risere;
• densitatea apei de mare;
• coeficientul de rezistenţă;
• viteza valurilor.
Aceasta abordare este valabilă numai pentru valori ale curenţilor marini de
până la două noduri. Dacă această valoare este depaşită apare fenomenul de vârtej
(vortex), însoţit de vibraţii din cauza mişcărilor alternative ale valurilor.
Vibraţiile transversale, normale într-o coloana de risere, depind de valoarea
tensiunilor care tind să varieze de-a lungul coloanei.
Dacă aceste condiţii depăşesc limita operaţională admisă a echipamentelor
componente sistemului de riser, se pot produce căderi bruşte ale sistemului de
tensionare cu consecinţe nefavorabile asupra integrităţii şi operabilităţii elementelor

componente. O posibilă măsură, pentru a preveni efectele nedorite, ar fi reducerea
tensiunii superioare şi, implicit, a forţei de recul exercitată de factorii de mediu.
Valorile ce depăşesc două noduri sunt considerate anormale şi, prin urmare,
se poate adopta soluţia reducerii tensiunii superioare doar pentru o perioadă scurtă,
până când condiţiile de mediu revin la valori normale. O tensiune superioară redusă
presupune supraîncărcarea părţii inferioare a sistemului de risere şi poate duce la
ruperea prematură prin oboseală a capului de sondă.
Pentru a exemplifica în cifre amploarea acţiunii valurilor, putem afirma că
un val cu o viteza de două noduri poate genera o tensiune de 60 -70 tone în sistemul
de tensionare pentru o adâncime de apă de 1.500 m. Presupunând că avem o
tensiune superioară de 350 tone şi una inferioară de 150 tone ne putem aştepta la un
unghi de deviere de 7° faţă de verticală.
În aceste condiţii, se pot depăşi valorile operaţionale acceptate şi se
întrerupe procesul de foraj. Aceste valori sunt valide atâta timp cât nu se modifică
tensiunile superioare sau inferioare. Unghiul se modifică până la aproximativ 3°
dacă se măreşte tensiunea superioară şi cea inferioară.
O altă posibilitate de a contracara efectul valurilor sau al curenţilor este
acela de a modifica poziţia platformei sau a vasului, dar ţinându-se sub control
unghiul inferior al coloanei de risere. Poziţia astfel rezultată este menită de a ţine
sub control toţi parametri care pot influenţa abaterea de la verticală, care este, de
fapt, obiectivul unui sistem de management al coloanei de risere.
Din cele menţionate mai sus, este uşor de înţeles că vechile metode de foraj
marin de a ţine platforma de foraj perfect verticală pe capul de sondă sunt depăşite.
Astfel, la ora actuală nu este de conceput un sistem de poziţionare dinamică a unei
platforme de foraj fără a se ţine cont de managementul sistemului de risere. Aceasta
este cu atât mai importantă cu cât implică şi verticalitatea prevenitorului de erupţie.
Dacă ansamblul format din capul de sondă şi conectorul prevenitorului de
erupţie poate fi considerat practic rigid, nu acelaşi lucru se poate spune despre
prevenitorul de erupţie, a cărui oscilaţie şi înclinaţie pot fi limitat controlate.
Unghiul inferior al sistemului de risere trebuie menţinut în zona de 0 - 2° în timpul
forajului, pentru a se evita formarea găurilor de cheie în zona articulaţiei inferioare.
Lungimea proiectată a coloanei de risere este influenţată atât de condiţiile
de mediu, prin distanţa de deplasare a platformei de foraj pe orizontală (pentru a
contracara forţele ce acţionează asupra coloanei de risere), cît şi de lungimea cursei
riser-ului telescopic.
Configurarea coloanei de risere are un rol important în stabilirea
parametrilor operaţionali optimi ai unei platforme de foraj. Fiind deja determinate
din faza de proiectare şi execuţie, caracteristicile dinamice şi comportamentul
platformei de foraj în condiţii operaţionale vor asigura stabilitatea pe poziţie, iar
contribuţia sistemului de risere ar putea fi rezumată astfel:
• coloana de risere proiectată trebuie să reziste tuturor forţelor care-i pot

afecta stabilitatea, dar şi integritatea în timpul operaţiunilor de foraj;
• indiferent de condiţiile limită şi regimul de forţe la care coloana este
supusă, aceasta trebuie sa faca faţă cerinţelor operaţionale;
• ruperea la oboseală şi tensiunile ce se pot acumula sunt pericole reale
ce trebuie luate în considerare la proiectarea şi dimensionarea corectă a
coloanei.
3. Studiul static şi dinamic al capului de sondă
Acest studiu s-a realizat folosind programul SOLIDWORKS în vederea

creării diagramelor de tensiuni conform calculului teoretic realizat anterior.
Din punct de vedere dimensional, structura de analizat (v. Figura 2), se
prezintă astfel:
Figura 2 Desen de ansamblu al capului de sondă

Figura 2. Desen de ansamblu al capului de sondă
Pentru acest calcul s-a folosit criteriul von Mises care stipulează că ,,Atunci
când se aplică o tensiune asupra unui material şi acesta se deformează, maşina de
încercare efectuează lucru mecanic, care este asociat cu deformaţia elastică şi este
stocat în corp sub formă de energie potenţială de deformaţie. Această energie
poate fi împărţită în două componente: o componentă asociată cu schimbarea
volumului şi una asociată cu schimbarea formei corpului deformabil. Presiunea
produce o schimbare numai de volum şi nu produce deformaţie plastică (în
metale).”
Un exemplu de grafic referitor la durata de viaţă a capului de sondă este

prezentat în Figura 3.
Figura 3 Exemplu de grafic referitor la durata de viaţă a capului de sondă

Figura 3. Exemplu de grafic referitor la durata de viață a cuprului de sondă
Toate datele de mai sus se referă la un comportament static al coloanei de

risere și se aplică atunci când sistemul operează normal, în echilibru, fără a fi
afectat de factori externi perturbatori. Efectele dinamice nu sunt neglijabile și se pot
concluziona astfel:
• vreme nefavorabilă (consecințe locale la partea superioară);
• deconectarea de urgență (consecințe pentru întreg sistemul, atât
superior cât și inferior);
• deriva navei (consecințe asupra întregului sistem).
Efectele locale cauzate de impactul cu valurile, în timpul unor condiții
meteo nefavorabile, sunt atenuate de protecții special instalate pe partea superioară
a sistemului.
O distribuire corectă a greutății proprii a sistemului de risere, plus intervenția
sistemului de anti-recul la deconectarea de urgență, pot atenua tensiunile rezultate în
urma unei deconectări de urgență, păstrând astfel intregritatea sistemului. Oscilațiile
axiale pot conduce la fisuri în corpul unui raizer cauzate de instabilități locale generate
de forțele de compresiune, ce se manifestă la deconectarea de urgență.
Făcând abstracție de mișcările involuntare bruște ale platformei marine
care, evident, sunt de evitat, cel mai critic eveniment este cel al pierderii accidentale
de poziție. Pentru a clarifica acest aspect, trebuie menționat clar că, pierderea de
poziție (deriva platformei) este generată de defecțiunea majoră a unui echipament,
care conduce la incapacitatea sistemelor de a asigură poziția navei la coordonatele
stabilite.
Pierderea poziției dinamice poate fi cauzată de:

• deriva din cauza pierderii de putere la elicele de manevră
• deriva din cauza erorilor din sistemele de control şi referință
Un element important, de luat în considerare, este determinarea greutăţii
optime a sistemului de risere în apă. Teoretic, cu un calcul corect al elementelor
flotoare şi distribuirea lor astfel încât să asigure eficienţă maximă, o poziţie neutră
poate fi obţinută cu beneficii importante privitoare la reducerea tensiunii la sistemul
de tensionare al riserelor. Acest aspect este important în secvenţa de deconectare de
urgenţă şi izolarea sondei. Dar, ca un rezultat nedorit, tensiunea la partea inferioară
a sistemului de risere poate creşte, acest lucru rezultând într-o presiune excesivă
asupra capului de sondă.
Coloana de risere poate fi considerată un tub cu pereţi groşi ce este supus la
următoarele tipuri de forţe: compresiune, torsiune, forfecare, întindere.
Rezultatul calculului forţelor ce acţionează asupra sistemului de risere, care
poate fi realizat şi cu ajutorul relaţiilor lui Von Mises & Tresca (v. Figura 4),
trebuie să se încadreze în limitele acceptate, în concordanţă cu caracteristicile
mecanice ale materialelor componente ale coloanei de riser.
Figura 4 Relaţiile Von Mises & Tresca aplicate unei secţiuni din riser
Figura 4. Relațiile Von Mises & Tresca aplicate unei secțiuni din riser
Mai mult, cerinţele pentru tensiunea minimă superioară şi tensiunea efectivă

trebuie verificate pentru a se asigura stabilitatea coloanei de risere în toate fazele
operaţionale, incluzând şi situaţiile de urgenţă. Un prim pas în această direcţie
trebuie să includă o verificare de stabilitate a coloanei de risere la condiţiile limită,
care trebuie să cuprindă următoarele:
• adâncimea maximă de apă;
• greutatea maximă a noroiului de foraj;
• condiţiile meteo limită în modul conectat la ansamblul de prevenitoare

de erupţie.
Observații:
1) Dacă prima condiţie a fost îndeplinită, atunci trebuie verificată limita maximă
de abatere de la verticală, precum şi îndeplinirea condiţiilor de operare în
siguranţă, indiferent de alţi factori care pot influenţa buna desfăşurare a
activităţilor de foraj, incluzând şi situaţiile de urgenţă.
2) Trebuie menţionat faptul că, API 2RD recomandă o analiză structurală și
dinamică a sistemului de risere dacă se consideră că mediul operaţional implică
riscuri suplimentare. Se vor efectua simulări cu un software specializat, bazate
pe o abordare cvasi statică pentru a determina limitele de abatere de la verticală
pentru operaţiunile de foraj.
4. Modelarea matematică a capului de sondă
În acest capitol se vor dezvolta câteva elemente generale privitoare la

mecanica riserelor şi comportamentul coloanei de risere în diferite posibile situaţii
operaţionale.
În Figura 5 se prezintă structura interconectată a reţelelor de primitive
(celule geometrice) ce au scopul de a modela matematic şi geometric suprafaţa
obiectului/corpului tridimensional. Această structură/reţea ajută la împărţirea
corpului în mici celule geometrice, necesare modelării matematice, ca în final, pe
baza acestora, să se poata realiza simularea mecanică.
Pentru cazul cu sistem îmbunătăţit, datele de calcul sunt detaliate mai jos.
S-au prezentat proprietăţile mecanice ale materialului AISI 1045, extras din baza de
date a software-ului SolidWorks.
Figura 5 Structura interconectată a reţelelor de primitive (celule geometrice)

(a. - metoda de analiză cu element finit; structura mesh-ului; b. –încastrarea;
c. - sprafața de așezare a ansamblului de prevenitoare de erupţie)
Figura 5. Structura interconectată a rețelelor de primitive (celule geometrice)
a. Mtoda de analiză cu element finit; structura mesh-ului; b. Încastrarea; c. Suprafața de așezare a
ansamblului de prevenitoare de erupție
Astfel, se realizeaza modelarea 3D a capului de sondă (a). Încastrarea (b)

de la baza capului de sondă reprezintă rigidizarea tubulaturii din zona cordonului
circular de sudură. Totodată, sudarea nu asigură o textură continuă a materialului,
deci pentru momentul de torsiune, reprezintă un sistem intercristalin rigid. Sprafața
de așezare a ansamblului de prevenitoare de erupţie (c) transmite greutatea
ansamblului de prevenitoare de erupţie, dar şi a celorlalte echipamente, valoarea
greutăţii considerate fiind de 360.000 kgf.
4.1. Aspecte ale modelării
În Figura 6 se prezintă momentul de torsiune (cca. 210 kNm) transmis pe

suprafeţele principale de contact cu capul de sondă la un unghi de 10
În Figura 7 se prezintă presiunea maximă din interiorul tubulaturii
materialului AISI 1045, respectiv 15.000 psi (1.034 bar). Zona a fost delimitată de
bucşa de etanşare, prezentă între pereţii capului de sondă şi ai conectorului
Figura 6 Momentul de torsiune pentru unghiul de 10 Figura 7 Distribuția presiunii interioare

Figura 6. Momentul de torsiune pentru unghiul de 10 Figura 7. Distribuția presiunii interioare
În Figura 8 se prezintă rezultatul analizei rezistenţei mecanice, utilizând o

diagrama de tensiuni Von Mises. Criteriul de analiza Von Mises studiază
comportarea materialului ţinînd cont de rezultanta tensiunii maxime şi deformaţiile
specifice sistemului cartezian.
Din analiza grafică se observă că tensiunea este redusă şi stabilă (culoarea
verde) pe majoritatea suprafeţelor, iar instabilă sau “albastră” în zona de solicitare a
presiunii interioare din tubulatură (din cauza compresiunii/rezistenţei/rigidităţii
generate de presiunea interioară, valoarea tensiunii “albastre” are semnul minus).
Figura 8 Rezultanta diagramei de tensiuni Von Mises la 10

Figura 8. Rezultanta diagramei de tensiuni Von Mises la 10
În Figura 9 se prezintă diagrama de tensiuni tangențiale ale sistemului

cartezian pentru un unghi de 10 (tensiunile normale pe axa capului de sondă), în
condiţiile în care s-a considerat că elementul capului de sondă este solicitat de
momentul de torsiune, forţa de încovoiere, greutatea proprie şi a echipamentelor).
Figura 9 Diagrama de tensiuni tangenţiale la 10

Figura 9. Diagrama de tensiuni tangențiale la 10
În Figura 10 se prezintă rezultanta diagramei de deformaţii specifice elastice

ale sistemului cartezian pentru un unghi de 10. Sugerează zonele care au fost supuse
alungirii, exprimate în mm. După cum se observă, nu se produce niciun fel de
alungire în zona cordonului de sudură.
Figura 10 Rezultanta diagramei de deformații specifice elastice la 1

0
Figura 10. Rezultanta diagramei de deformații specifice elastice la 10
În Figura 11 se prezintă diagrama de deformaţii specifice elastic

tangenţiale ale sistemului cartezian pentru un unghi de 10. Deci, se produce o
simetrie a deformaţiilor elastice, simetrie indicată de diagrama alaturată. De
asemenea, se observa secţiunea în care este indicată alungirea datorită momentului
de torsiune şi a forţei încovoietoare. Compresiunea se produsce in secţiunea opusă.
Figura 11 Diagrama deformării elastice tangenţiale la 10

Figura 11. Diagrama deformării elastice tangențiale la 10
Datele obţinute în urma analizei cu metoda elementului finit, sunt

evidențiate și prezentate în tabelul 1.
Aceaste valori obținute cu ajutorul metodei elementului finit, confirmă
regimul de tensiuni admisibile.
Tabelul 1. Valori obținute cu ajutorul metodei elementului finit
Tipul de analiză UM Min Max

N/mm2
Rezultanta diagramei de tensiuni von Mises pentru 1 0 1,8 411,2
(Mpa)
Diagrama de tensiuni tangenţiale pentru 1 0
-148,9 257,1
Rezultanta diagramei de deformaţii specifice elastice pentru 10 mm 0 1,25
Diagrama deformării elastice tangenţiale pentru 10 mm -0,96 1,17
5. Proiectarea sistemului de risere și criteriul de selecție
Sistemul de risere este un ansamblu complex care asigură legătura dintre

puntea de foraj şi capul de sondă. Altfel definit, sistemul de risere reprezintă
conexiunea dintre platforma de foraj și/sau vasul de foraj aflate la suprafață și
conexiunea flexibilă din partea superioară a ansamblului de prevenitoare de erupţie
(v. Figura 12).
Figura 12 - Sistem clasic de risere de foraj specific pentru o unitate de foraj mobilă semisubmersibilă
Figura 12. Sistem clasic de risere de foraj specific pentru o unitate de foraj mobilă
semisubmersibilă
Sistemul de risere cuprinde sistemul de tensionare și toate echipamentele

cuprinse între articulația superioră și cea inferioară.
Părțile esențiale ale riser-ului marin sunt liniile de omorâre și sugrumare
integrate în acest ansamblu de burlane, care asigură spaţiul inelar necesar
desfășurării procesului de foraj. Totodată, riser-ul marin încorporează și linia de

supraalimentare cu fluid de foraj necesar optimizării transportului detritusului, linia
de ventilare a inelarului și liniile de alimentare cu fluid hidraulic a elementelor de
comandă ale prevenitorului.
Primul element din partea superioară a sistemului de risere poartă
denumirea de riser telescopic, cu funcția de compensare a mișcării pe verticală a
instalației de foraj.
Funcția principală este de a forma o extensie a găurii de sondă de la
ansamblul de prevenitoare de erupţie (BOP) la vasul de foraj sau platforma marină.
Funcțiile particulare au rolul:
• de a asigura circulația fluidelor între sondă și instalația de foraj, prin
interiorul coloanei de risere, în condiții de foraj normale și prin liniile de
control și omorâre atașate riserelor, atunci când ansamblul de prevenitoare
de erupţie este utilizat pentru controlul sondei;
• de a constitui un suport pentru linia de omorâre, sugrumare, control și cele
auxiliare;
• de a permite introducerea și extragerea ansamblului de prevenitoare de
erupţie.
• de a ghida sculele la intrarea în sondă.
Parametrii care trebuie definiți pentru a stabili condițiile de limită în
proiectarea sistemului de risere sunt:
• mișcarea vasului și capacitatea de menținere a poziției;
• modul de operare și condiții meteo relevante;
• greutatea fluidului de foraj.
• adâncimea de lucru;
• funcțiile riserelor;
• datele meteo.
În consecință, funcţiile acestui sistem sunt diverse şi nu sunt limitate numai
la asigurarea spaţiului inelar necesar forajului marin. Odată cu creşterea adâncimii
de apă problematica devine complexă din punct de vedere al asigurării stabilităţii
coloanei de risere, acest lucru depinzând atât de factorii de mediu, cat şi de
dimensionarea corectă a echipamentelor.
6. Concluzii privind optimizarea sistemului de risere și ansamblului

de prevenitoare de erupţie în condițiile forajului în ape adânci și
ultraadânci
1) Prin simulările de calcul folosite în aceast articol s-a dorit a se

demonstra complexitatea proiectării unui sistem de risere pentru ape adânci și
extrem de adânci. Complexitatea acestui tip de foraj marin nu constă numai în
limitele operaționale ale echipamentelor existente în industria petrolieră la ora
actuală, dar și condițiilor de mediu în care se desfășoară operațiunile de foraj.
Echipamentele folosite pentru aceste adâncimi mari de apă sunt de capacitate uşor
diferite de cele folosite în ape de adâncime medie sau mică. Echipamentul cel mai
important, configurat special pentru aceste adâncimi, este ansamblul de
prevenitoare de erupţie. Acesta este de tip greu și se folosește, în mod special,
pentru adâncimi de apă foarte mari. În mod firesc, echipamentele adiacente care
deservesc ansamblul de prevenitoare de eruptie, sunt configurate special pentru
adâncimi mari de apă (sistemul de tensionare, coloana de risere, sistemul de
compensare pe verticală, sistemul de poziţionare dinamică şi sistemul de comandă
electronică a ansamblului de prevenitoare de erupţie).
2) S-a pus în evidenţă timpul relativ mic de pierdere a stabilităţii coloanei
de risere în condiţii de urgenţă, ceea ce reclamă un răspuns adecvat din partea
echipei operaţionale. Tensiunile şi încărcările caracteristice unei coloane de risere
pentru adâncimi mari de apă au fost, de asemenea, evidenţiate şi analizate.
3) Din cauza adâncimilor mari de apă, probabilitatea de apariţie a
fenomenului de rupere prin oboseală a capului de sondă este probabilă. Un calcul
teoretic a fost dezvoltat folosind configuraţia de risere proiectată pentru adâncimea
de apă de 1.921 m. Acest calcul a verificat, într-o prima fază, efectul tensiunilor
dezvoltate la capul de sondă şi s-a concluzionat că dezvoltarea de tensiuni ciclice la
capul de sondă este mult mai puternică pentru apele de adâncimi mari comparative
cu forajele convenţionale, din cauza lungimii mari a coloanei de raizre. În
completare, se propune gasirea unor soluţii pentru reducerea tensiunilor în zone
accepatbile. Calculul de verificare, cu noile valori ale sistemului, a demonstrat
eficienţa măsurilor adoptate. Folosind metoda elementului finit, s-a modelat harta
de tensiuni a capului de sondă cu datele obţinute prin calculul teoretic. Această
simulare a tensiunilor aplicate la capul de sondă a confirmat eficienţa măsurilor
corective luate în vederea reducerii încărcărilor statice şi dinamice la capul de
sondă. Modelarea s-a realizat folosind software-ul SolidWorks.
4) În consecință, exploatările offshore, în zone cu ape adânci și extrem de
adânci, sunt esențiale pentru acoperirea cererii de tiței și gaze în viitor. Costurile și
riscurile asociate unor astfel de proiecte sunt ridicate și se fac pe termen lung. Mai
mult, viabilitatea acestora este afectată de reducerea prețului petrolului. Există un
drum lung de la forarea unei sonde de explorare de succes până la punerea acesteia
în exploatare.
REFERENCES
[1] Avram, L. Foraj marin, Editura Universităţii din Ploieşti, 2005;

[2] Avram, L.. Elements of drilling management, Editura Universităţii din Ploieşti, 2011;
[3] Avram, L. Elemente de tehnologia forării sondelor, Editura Universităţii ”Petrol-
Gaze” din Ploieşti, 2011;
[4] Avram, L., Antonescu, N. N. Foraje dirijate şi orizontale pentru exploatarea gazelor
din zăcăminte neconvenţionale, EMERG 1, Nr. 1/2015, Editura AGIR, ISSN 2457-
5011, 2015;
[5] Iordache, G., Avram, L. Foraje speciale și foraj marin, Editura Tehnică, București,
1996;
[6] Evans, J. T., McGrail, J. An evaluation of the fatigue performance of subsea
wellhead systems and recommendations for fatigue enhancements, 2011;
[7] Morison, J. R., Johnson, J., Schaaf, S. The force exerted by surface waves on piles,
Journal of Petroleum Technology, vol. 2, 1950;
[8] Flexible Pipe Design Optimization for West Africa Deepwater: Agbami Production
Riser Case Study, Authors Eugene Sas (Technip), Jean Marie Pere (Technip), Pierre
Savy(Technip), Ahmed Omar (Chevron), http://dx.doi.org/10.4043/19250-MS,
Document IDOTC-19250-MSPublisher Offshore Technology Conference Source
Offshore Technology Conference, 5-8 May, Houston, Texas, USAPublication
Date2008;
[9] Tudorache, V. P., Antonescu N, N., Avram, L., Stan, M., Tănasă, C., Problematica
stabilității coloanei de raizere pentru forajul în ape adânci și ultraadânci, EMERG 5,
2017, https://emerg.ro/files/problematica-stabilitatii-coloanei-de-raizere-pentru-
forajul-in-ape-adanci-si-ultraadanci/, Editura AGIR, ISSN 2457-5011, 2017;
[10] Tudorache, V.P. Aspecte privind fluidele utilizate la forajul sondelor în zone cu ape
adânci, MPG, Nr. 2, 2018;
[11] Tudorache, V.P. Aspecte generale privind optimizarea forajului dirijat prin sistem de
sonde multilaterale și creșterea productivității sondelor cu investiții minime, MPG,
Nr. 4, 2017;
[12] Tudorache, V. P., Antonescu N, N., Avram, L., Stan, M. Managementul integrității
conductelor de transport țiței și gaze naturale; EMERG 6, 2017,
https://emerg.ro/files/managementul-integritatii-conductelor-de-transport-titei-si-
gaze-naturale/, Editura AGIR, ISSN 2457-5011, 2017;
[13] HIGH STRENGTH METALLIC MATERIALS FOR FLEXIBLE PIPES SPECIFIC
ENVIRONMENTS AND CORROSION BEHAVIOUR, F. Dupoiron- C. Taravel-
Condat, Technip-Coflexip, Product Research & Development, Rue Jean Hur6 - BP7 -
76580 le Trait, France;
[14] Mathematical Modelling of the Permeation of Gases in Polymers, Z. Benjelloun-
Dabaghi1and A. Benali1, 1 Institut français du pétrole, 1 et 4, avenue de Bois-Préau,
92852 Rueil-Malmaison Cedex – France, Oil & Gas Science and Technology – Rev.
IFP, Vol. 56 (2001), No. 3;
[15] „The International Marine Contractors Association, IMCA Marine Division
Reference Introduction to Dynamic Positioning”;
[16] ***ANSI/API 17J “Specification for Unbonded Flexible Pipe” 3;
[17] ***ANSI/API 17B “Recommended Practice for Unbonded Flexible Pipe” 3, Edition,
2009. rd, Edition, 2008;
[18] ***API RP 2SK Recommended practice for design and analysis of stationkeeping
systems for floating structures”;
[19] ***API 5L Specification for Line Pipe, Forty-fifth Edition;
[20] ***API 16A Specification for Drill Through Equipment, 2004;
[21] ***DNV RP F204 Riser Fatigue;
[22] ***ISO 13628-1 Petroleum and natural gas industries --Design and operation of
subsea production systems --Part 1: General requirements and recommendations;
[23] ***ISO 13628-11 Petroleum and natural gas industries -- Design and operation of
subsea production systems - Part 11 Flexible pipe systems for subsea and marine
applications;
[24] ***http://www.jamstec.go.jp/cdex/e/techdevelopment/riser/;
[25] ***https://en.wiki2.org/wiki/Von_Mises_yield_criterion.
ASPECTS OF THE STUDY OF THE INCREASE OF THE

ENERGY EFFICIENCY IN THE OPERATION OF THE
INDUCTION MOTORS WITHIN THE ANCILLARY
SERVICES OF A THERMOELECTRIC POWER PLANT
ASPECTE ALE STUDIULUI CREŞTERII EFICIENŢEI

ENERGETICE ÎN FUNCŢIONAREA MOTOARELOR
ASINCRONE DIN CADRUL SERVICIILOR AUXILIARE
ALE UNEI CENTRALE TERMOELECTRICE
Nicolae DIGĂ1, Valentin NĂVRĂPESCU2, Silvia-Maria DIGĂ3
Abstract: In this paper, the authors systematized and interpreted the results
obtained by running their own design computing programs, developed using the
facilities offered by the Mathcad mathematical software package combined with
facilities offered by appropriate custom chart wizard, provided by Excel. These
programs were developed based on the algorithms for calculating the parameters of
the equivalent scheme, the electrical balance components and the energy efficiency
indicators (efficiency, power factor) for a three-phase induction motor with squirrel
cage rotor with deep rectangular bars within the ancillary services of a thermoelectric
power plant, using a complete mathematical model for different degrees of loading.
Keywords: energetic efficiency; induction motors with squirrel cage rotor;

ancillary services of thermoelectric power plants; loading degree; equivalent
scheme parameters; charts of active and reactive powers balance; calculation
programs Mathcad, Excel.
Rezumat: În această lucrare, autorii au sistematizat şi interpretat rezultatele obţinute

în urma rulării unor programe de calcul de concepţie proprie, dezvoltate folosind
facilităţile oferite de pachetul de programe matematice Mathcad combinat cu facilităţi
oferite de asistări grafice personalizate adecvate, oferite de Excel. Aceste programe au fost
elaborate pe baza algoritmilor de calcul al parametrilor schemei echivalente,
componentelor de bilanț electric şi indicatorilor de eficienţă energetică (randament, factor
de putere) pentru un motor asincron trifazat cu rotor în colivie cu bare înalte
dreptunghiulare din cadrul serviciilor auxiliare ale unei centrale electrice de termoficare
(CET), folosindu-se un model matematic complet pentru diferite grade de încărcare.
1 Cercetător postdoctoral dr. ing. Proiect POCU MySMIS 125125, Universitatea POLITEHNICA din
București, Școala Doctorală de Inginerie Electrică, e-mail: nicolae.diga@gmail.com
2 Prof. univ. dr. ing., Universitatea POLITEHNICA din București, Dept. de Mașini, Materiale și
Acționări Electrice, e-mail: valentin.navrapescu@upb.ro

3 Prof. univ. dr. ing., Universitatea din Craiova, Dept. de Inginerie Electrică, Energetică și
Aerospațială, e-mail: sdiga2002@yahoo.fr

146 Nicolae Digă, Valentin Năvrăpescu, Silvia-Maria Digă
Cuvinte cheie: eficienţă energetică; motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit;

servicii auxiliare ale centralelor termoelectrice; grad de încărcare; parametri schemă
echivalentă; diagrame de bilanţ puteri active şi reactive; programe de calcul
Mathcad, Excel.
1. Introduction
The electric drive systems (pump - drive electromotor) are frequently

encountered in the thermoelectric power plants, the supply being made to both
medium voltage and low voltage.
Thus it is found from Table 1 that there are induction motors powered at
medium voltage (6 kV) within the own services of the district heating power plants
(CET) with groups of 60 MW using heavy fuel oil, which drives the boiler starter
mineral oil pumps or the withdrawal pumps (transfer from one tank to another) of
the black fuel oil.
Such a squirrel cage induction motor is the subject to computer-aided
design optimization. In the design process of induction motors, it is frequently
required to know the variation of the motor parameters depending on the load
evaluated by the load degree βP = P/Pn, in order to estimate the energy efficiency in
their operation.
Table 1. The characteristics of 6 kV motors within the ancillary services of a district

heating power plants (CET) with 60 MW groups using black fuel oil
Aggregate Pn Total In conti- In nn ηn cos Ip

name [kW] units nuous [A] [ rpm] [%] φn
In
operation
Power pump 4000 2 1 419.2 2985 96.2 0.91 6.3
Circulation 320 2 2 40.8 370 91.0 0.83 6
pump
Boiler starter 200 2 - 26.0 1480 90.0 0.82 5.8
mineral oil
pump
Winter heating 1600 1 1 188.3 1480 94.0 0.87 5.6
pump
Transfer pump 200 1 - 26.0 1480 90.0 0.82 5.8
Acid wash 400 1 - 49.8 1480 92.0 0.84 5.7
pump
Summer 800 1 - 97.4 1480 93.0 0.85 6.0
heating pump
Thus, it may appear appropriate from an energetical point of view, the

replacement of the motors underloaded with others of a rated power closer to the
Study of the increase of the energy efficiency in the operation of the induction motors 147
one required by the work machine, having as main positive effects: reduction of the
absorbed power and improvement of the power factor [1].
Obviously, the replacement is possible only if the starting conditions and
those related to maintaining the operating stability of the respective drive (pump -
drive electromotor) are ensured.
The paper highlights the role of computer-aided scientific research in
increasing the energy efficiency of induction motors for driving specific aggregates
in the energy industry. This gives the possibility to analyze the different operating
scenarios of the electric drive systems (pump - drive electromotor) existing on the
market of ancillary services.
2. Evaluation of the parameters of the equivalent scheme from the

catalog data of the induction motor with squirrel cage rotor with
deep rectangular bars
The utility of the induction machine equations is conditioned by the

knowledge of the parameters of the equivalent scheme. The designer of an electric
drive system does not have the machine and therefore cannot obtain its parameters
by acquiring the data obtained by the measurements made in the laboratory and
processing them off or online [2].
For the study with the help of mathematical modelling of the different
operating regimes of the induction motors, it is necessary to know the parameters of
their equivalent scheme. In order to choose the type and the calculation of the
parameters of this scheme, several important details are required regarding the
determination of the reduced height of the rotor bar (h’).
Thus it was taken into account that in the case of induction motors with
squirrel rotor cage with deep bars, particular relations of type (1), (2), (3), (4) must
be used in order to separate the components of the rotor resistance and reactance.
In these motors, the rotor resistance and reactance depend on the slip,
according to the relations (1):
RR' = RRV
'
k R + RRC
'
; X σ' R = X σ' RV k X + X σ' RC . (1)
' '
Considering that the notations have been made: X R = X σR + X μ and that
X μ it does not depend on slip, the relations (2) can be written:
X R' = X RV
' '
k X + X RC '
with X RV = X ' RV ; X RC
'
= X σ' RC + X μ . (2)
where:
'
RRV , X σ' RV - the phase leakage resistance, respectively reactance corresponding to
the portions of the rotor winding contained within the magnetic core of the rotor,
relative to the stator;
'
RRC , X σ' RC - the phase leakage resistance, respectively reactance corresponding to
the portions of the rotor winding located outside the rotor core;
k R , k X - two functions depending on the slip which for the motors with rectangular
section bars have the expressions (3), (4):
sh 2ξ + sin 2ξ 1.5 sh 2ξ - sin 2ξ

kR = ξ ; kX = (3)
ch2ξ - cos 2ξ ξ ch 2ξ - cos 2ξ
πfμ 0 bb
 = h' s ; h' = h (4)
ρ bc
where:
ξ - a dimensionless size called conventionally, the reduced height of the bar;
μ 0 - the vacuum magnetic permeability;
ρ - the resistivity of the bar material;
bb, bc - the width of the section of the rotor bar, respectively that of the rotor slot;
h - the height of the section of the rotor bar, expressed in cm.
Taking into account the characteristics of the materials used usuallz, at the
frequency of 50 Hz was obtained for copper h ' = 6h bb / bc [1].
From the equivalent schemes of the induction machine (T [1], Π [2]), the
equivalent scheme in Π, shown in Figure 1, was chosen for modelling.
I Is Rs j • X σs I 'R j • X σ' R
IW I R R'
μ
s
Us RW j• Xμ
Figure 1. The calculation equivalent scheme for the induction motor.

Generally, induction motor parameters are not given in the catalogs of

machines manufacturers. However, there is the possibility that, from the catalog
data and some additional data that can normally be obtained from the manufacturer,
the parameters necessary for mathematical modelling can be determined with
sufficient precision.
In order to evaluate the parameters of the equivalent scheme, the authors
systematized and completed the calculation algorithms existing in the specialized
literature [3], [4], which require a minimum of input data, which are used with
satisfactory results.
This methodology is based on the mathematical model of the induction
motor and its principle consists in imposing the condition that the parameters of the
machine are calculated so as to ensure that the values of the state sizes
corresponding to the rated regime (absorbed current, power factor, electromagnetic
torque) and the principal ones sizes related to the mechanical characteristic
(maximum torque and corresponding slip, starting torque) are respected.
Supposedly known: rated power (Pn); rated line voltage (Un); rated phase
current (In); rated power factor (cos φn); rated slip (sn); number of pairs of poles (p);
maximum torque (mm); starting torque (mp) and starting current (ip); reduced height
of rotor bar (h’) and iron losses (PFe).
In order to perform the calculations according to these laborious calculation
algorithms, the authors have designed computing programs developed in the
Mathcad programming environment version 7.0 [5], which also allow validation
of the values calculated by accessible checks.
These programs were supplemented with Excel subprograms thus allowing
to obtain additional customized graphical representations like column, line -
column in the same system of coordinate axes or line - column on two axes, of the
active and reactive powers in absolute and percentage values.
3. Case study. Calculation of the components of the electric balance

and of the energy indicators for different degrees of load of the
induction drive motor, using a complete mathematical model.
The authors analyzed in this study, a motor intended to work within the
ancillary (internal) services of a thermal power plant (CET) with 60 MW groups
using black fuel oil, which drives the starter boiler mineral oil pumps or the black
fuel oil transfer pumps (moving from one tank to another). This induction motor
with squirrel cage rotor with deep rectangular copper bars, in the studied
construction version, has the following catalogue data, according to Table 2.
This construction variant MIB2 425M 65-2 of a three-phase induction
electric motor (M) in closed construction I (protection degree IP 44) with deep bar
short-circuit rotor (B), construction variant 2, 425M gauge, has the height of the
axis of rotation 425 mm and is a horizontal motor with housing fixing (welded,
steel) with soles, two portgear shields, a single shaft end with a diameter of 65 mm
and 2 poles.
The motor cooling of closed construction (MI) is done by self-ventilation
in the closed circuit, with the help of an air-to-air type heat exchanger. The winding
insulation is in the insulation class F. The motor is coupled directly to the driven
mechanism and is intended for continuous operation regime, corresponding to the
type S1 service. The motor with the rotor in short-circuit can be started by direct
coupling to the network.
Table 2. The technical characteristics of the drive induction motor
Parameter name Construction

variant
MIB2 425M 65-2
Power, Pn [kW] 225
Rated voltage, Un [kV] 6
Rated current, In [A] 24.850
Rated speed, nn [rpm] 2974
Power factor, cosφn 0.907
Efficiency, η [%] 96
Rated slip, sn = (ns -nn) / ns 0.86136∙10-2
Number of poles pairs, p 1
Starting current reported, ip = Ip / In at U = Un 5.4519
Starting torque reported, mp = Mp / Mn at U = Un 0.61360
Maximum torque reported, mm = Mmax / Mn at U = Un 2.2267
Iron losses, PFe [kW] 2.0139
Reduced height of rotor bar, h’ [cm] 2.324
Determination of the parameters of the induction motor with squirrel cage

rotor with deep rectangular bars studied.
Thus, numerical values resulted are synthesized in Table 3, in the order in

which they are calculated by the program.
Electrical balance of the studied drive induction motor, with a complete

mathematical model for different load degrees.
In Table 4 were centralised the components of electrical balance of the

studied drive induction motor for the six analysed operating regimes: No load
regime (with the motor mechanically disconnected from the working machine),
Load degree regime βP = 0.25; 0.5; 0.75; 1 (Rated regime); 1.25.
Table 3. The computed parameters of the calculation equivalent scheme for the drive
induction motor studied
Parameter name Construction

variant
MIB2 425M
65-2
Current corresponding to the iron losses, IW [A] 0.194
Resistance corresponding to the iron losses, RW [Ω] 17880
Phase stator current, Isn [A] 24.674
Phase resistance of the stator winding at the regime temperature, Rs [Ω] 1.259
Magnetisation reactance, Xμ [Ω] 619.783
Rotor winding resistance reported to stator, RR’ [Ω] 1.187
Leakage reactance on the stator phase, Xσs [Ω] 18.593
Leakage reactance on the rotor phase, reported to stator, XσR’ [Ω] 13.878
Table 4. Electrical balance components of the studied drive induction motor
Component name Construction variant

MIB2 425M 65-2
No βP = βP = βP = βP = 1 βP =
load 0.25 0.5 0.75 1.25
Joule losses in the stator 0.112 0.234 0.628 1.307 2.3 3.659
winding, , Ps [kW]
Iron losses, PFe [kW] 2.0139
Joule losses in the rotor 0.0003 0.112 0.468 1.082 1.98 3.209
winding, PR [kW]
Mechanical losses through
friction and self 2.934
ventilation, , Pmv [kW]
Active power absorbed 5.059 58.557 117.114 175.671 234.228 292.785
from the network, PA
[kW]
Output power available at 0 53.264 111.071 168.335 225 280.969
the shaft, , Pa [kW]
Efficiency, , η [%] 90.96 94.84 95.824 96.1 95.964
Reactive power covering 1.647 3.46 9.267 19.29 33.959 54.02
stator dispersion, , Qσs
[kVAr]
Reactive power covering 0.003 1.306 5.468 12.648 23.153 37.519
rotor dispersion, , QσR
[kVAr]
Reactive power needed 54.739 54.409 53.785 52.872 51.639 50.037
magnetization machine,
Qμ [kVAr]
Absorbed reactive power, 56.389 59.174 68.52 84.81 108.752 141.576
Qa [kVAr]
Component name Construction variant

MIB2 425M 65-2
No βP = βP = βP = βP = 1 βP =
load 0.25 0.5 0.75 1.25
Apparent power, , Sa 56.616 83.25 135.686 195.072 258.243 325.218
[kVA]
Power factor, cosφ 0.089 0.703 0.863 0.901 0.907 0.9
350
300
250
200
150
100
50
0
βP = 0.25 βP = 0.5 βP = 0.75 βP = 1 βP = 1.25
Active power absorbed from the network, PA [kW]

Joule losses in the stator winding, Ps [kW]
Joule losses in the rotor winding, PR [kW]
Iron losses, PFe [kW]
Mechanical losses through friction and self ventilation, Pmv [kW]
Output power available at the shaft, Pa [kW]
Figure 2. Electrical balance diagram of active powers in absolute values [kW]

of studied drive induction motor
120.000 120
100.000 100
80.000 80
60.000 60
40.000 40
20.000 20
0.000 0
βP = 0.25 βP = 0.5 βP = 0.75 βP = 1 βP = 1.25
Active power absorbed from the network, PA [%]

Joule losses in the stator winding, Ps [%]
Joule losses in the rotor winding, PR [%]
Iron losses, PFe [%]
Mechanical losses through friction and self ventilation, Pmv [%]
Output power available at the shaft, Pa [%]
Figure 3. Electrical balance diagram of active powers in percentage values [%]

of studied drive induction motor
Table 4 shows that:

- The supply voltage being the same, the iron losses will have the same
value as in the rated regime and for the other studied regimes, PFe = 2.0139 kW.
- The increase of the speed being insignificant, thus mechanical losses can
be considered as having the value determined for the rated regime, Pmv =
2.934 kW.
160 60
Absorbed reactive power,
140 Qa [kVAr]
50
120
40 Reactive power needed
100 magnetization machine,
Qu [kVAr]
80 30
Reactive power covering
60 stator dispersion, Qs
20 [kVAr]
40
Reactive power covering
10
20 rotor dispersion, QR
[kVAr]
0 0
βP = 0,25 βP = 0,5 βP = 0,75 βP = 1 βP = 1,25
Figure 4. Electrical balance diagram of reactive powers in absolute

values [kVAr] of studied drive induction motor
120 45
Absorbed reactive power,
40 Qa [%]
100
35
80 30 Reactive power needed
magnetization machine,
25 Qu [%]
60
20 Reactive power covering
stator dispersion, Qs [%]
40 15
10 Reactive power covering
20
5 rotor dispersion, QR [%]
0 0
βP = 0,25 βP = 0,5 βP = 0,75 βP = 1 βP = 1,25
Figure 5. Electrical balance diagram of reactive powers in percentage

values [%] of studied drive induction motor
350
300
Active power absorbed
250 from the network, PA
[kW]
200 Absorbed reactive power,
Qa [kVAr]
150
Apparent power, Sa [kVA]
100
50
0
βP = 0,25 βP = 0,5 βP = 0,75 βP = 1 βP = 1,25
Figure 6. Electrical balance diagram of powers in absolute values of

studied drive induction motor
- The efficiency for load degree regime βP = 0.25 will be 94.651% of the
rated efficiency and the power factor will be 77.508 % of the rated power factor.
- The efficiency for load degree regime βP = 1.25 will be 99.858% of the
rated efficiency and the power factor will be 99.228 % of the rated power factor.
Also the authors have graphically represented balance Sankey diagrams of

active powers in absolute values (Figure 2) and percentage (Figure 3), of reactive
powers in absolute values (Figure 4) and percentage (Figure 5) and of powers in
absolute values (Figure 6) of the studied drive induction motor.
9 6.1 11 6 29 9 8 eta = f (beta_P) c os fi = f (beta_P_prim)

0 .9 0 77 5 8 1
97 0 .9
0 .8
 96 cos
0 .7
sc_( a ) 95 sc_ cos( b )
eta [%]
0 .6
cos fi
sp_( a ) 94 sp_ cos( b ) 0 .5
sl_( a ) 93 sl_co s( b ) 0 .4

0 .3
92
0 .2
91 0 .1
9 0.9 6 0 .0 8 9
90
0 0 .2 5 0 .5 0 .7 5 1 1 .2 5 1 .5 0 0 .2 5 0 .5 0 .7 5 1 1 .2 5 1 .5
0 .2 5 _ P  a  a  a 1 .2 5 0 _ P_ p rim b  b  b 1 .2 5
bet a_p bet a_ p_ prim
Figure 7. The variation of the energy indicators of the studied drive induction motor
according to the load degree
To approximate the variation functions of the energy indicators η = f (βP)

and cosφ = f (βP) the cubic spline interpolation was used in three different forms [5]
(cspline - third order spline function, resulting in a cubic curve between the nodes;
pspline - second order spline function resulting in parabola segments connected
between nodes; lpline - first order spline function resulting in a polygonal line
between nodes). In Figure 7 were represented in addition to the values of these
indicators obtained from the calculation and the curves obtained by these
interpolations.
The analysis of the calculated values of the efficiency and the power factor
presented in Table 4 and of the corresponding characteristics represented in Figure
7, shows that when operating with loads βP > 0.75, the values of these indicators are
practically those of the rated regime.
Only if the motor operates on loads βP < 0.75, can be taken into
consideration the problem of replacing it with a similar motor of lower rated power
and whose energy indicators (efficiency, power factor) have to comply with certain
conditions [6], [ 7], [8], [9], this solution leading to the reduction of active power
losses.
4. Conclusions
The comparative study of the variation of the motor parameters according

to the load, emphasized the necessity and the opportunity to extend the electric
balance analysis of the studied motor, using the complete mathematical model, for
different load degrees of motor (no-load regime, rated regime and respectively any
load regime).
It is worth pointing out the originality of the solution chosen by the authors
(applicable to any other three-phase induction motor of this type), who designed the
calculation programs using the facilities offered by the Mathcad mathematical
program package (personalized interpolation, providing exact and precise
numerical values, of the coordinates of the maximum point of the graphically
represented characteristics, etc.) combined with those of the appropriate custom
graphic assistance, provided by Excel.
This type of analysis provides the primary data needed to take measures to
reduce the different categories of active losses or to compensate the reactive power,
allowing the functional-constructive optimization of the studied motor and
implicitly improving its energy efficiency.
ACKNOWLEDGMENT
The work has been funded by the Operational Programme Human Capital
51675/09.07.2019, SMIS code 125125.
REFERENCES
[1] Gh. Hazi, A. Hazi, „Bilanțuri energetice. Teorie și aplicații”, Editura “Tehnica Info”,
Chișinău, 2009 („Energy balances. Theory and applications”,“Info Technique”
Publishing House, Chișinău, 2009).
[2] I. F. Soran, „Sisteme de acţionare electrică”, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2010
(„Electric drive systems”, Matrix Rom Publishing House, Bucharest, 2010).
[3] I. F. Soran, I. Sztojanov, S. Paşca, „Modelling and Simulation of the Operation of an
Electrical Drive System”, CSCS 11 Int. Conf. on Contr. Syst. And Comp. Sc.
Bucharest, 28-30 May 1997, Tome I, pp. 112-119.
[4] S. M. Digă, N. Digă, „Considerations on the Calculation of Energy Efficiency Indicators
for Different Operating Regimes of Asynchronous Drive Motors”, in Proceedings 14th
Regional Energy Forum WEC Central & Eastern Europe Regional Energy Forum –
FOREN 2018, 10-14 June 2018, DS 3.5 Energy Efficient and Environmentally Friendly
Technologies / Equipments, Reference no: 3.5.1_en, Vox Maris Grand Resort,
Costineşti, Romania, ISSN-L 2284-9491, 11 pag, www.cnr-cme.ro/foren2018.
[5] V. Ivanov, „Aplicații în Mathcad și Matlab”, Editura Universitaria, Craiova, 2007
(„Applications in Mathcad and Matlab”, Universitaria Publishing House, Craiova,
2007).
[6] I. Vlad, A. Câmpeanu, S. Enache, „Proiectarea asistată a maşinilor asincrone. Probleme
de optimizare”, Editura Universitaria, Craiova, 2011 („Aided design of induction
machines. Optimization problems”, Universitaria Publishing House, Craiova, 2011).
[7] R. Prakash, M. J. Akhtar, R. K. Behera, S. K. Parida, „Design of a Three Phase Squirrel
Cage Induction Motor for Electric Propulsion System”, Third International Conference
on Advances in Control and Optimization of Dynamical Systems, March 13-15, 2014,
Kanpur, India.
[8] C. Ghiță, „Mașini și acționări electrice”, Editura ICPE, București, 1997 („Electric
machines and drives”, ICPE Publishing House, Bucharest, 1997).
[9] I. Boldea, S. A. Nasar, „The Induction Machine Handbook”, CRC Press LLC, USA,
2002.

EMRG

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EMRG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMITETUL NAȚIONAL ROMÂN ASOCIAȚIA GENERALĂ A INGINERILOR

AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI DIN ROMÂNIA

Publicație trimestrială a Comitetului Național Român

ISSN 2668-7003 Volumul VI

Publicația EMERG este indexată în bazele de date internaționale

Publicație trimestrială a Comitetului Național Român

Redactor șef Consorțiu editorial

Oana CONSTANTINESCU WEC/RNC

Ioan GANEA AGIR (coordinator) Victor IONESCU OPCOM

• Orice reproducere, integrală sau parţială, a materialelor publicate în EMERG

Quarterly publication of Romanian National Committee

ISSN 2668-7003 Volume VI

The EMERG publication is BDI indexed in

Quarterly publication of Romanian National Committee

Editor-in-chief Editorial Consortium

Oana CONSTANTINESCU WEC/RNC

Ioan GANEA AGIR (coordinator) Victor IONESCU OPCOM

AGIR Publishing House

• For any reproduction, in whole or in part, of the materials published in

Fiabilitatea şi mentenanţa sistemelor eoliene de producere a energiei electrice

Descărcătoare pentru protecţia la supratensiuni a reţelelor de înaltă tensiune

Creșterea eficienței energetice a instalațiilor de foraj acționate electric prin

Aspecte moderne de calcul și analiză a regimurilor de funcționare a pompelor

Managementul implementării unui proiect pilot la UPB - Facultatea de Energetică:

Interacțiunea electromagnetică dintre rețeaua de alimentare electrică

Turbomotor pentru propulsie navală eficientă (Filip NICULESCU,

Analiza vibrațiilor în procesul de funcționare a instalațiilor și utilajelor

Elemente constitutive pentru proiectarea unui sistem de risere aplicat

Aspecte ale studiului creşterii eficienţei energetice în funcţionarea motoarelor

Reliability and maintenance of wind power systems (Alexandru Marius

Surge arrester for protection against overvoltage of high voltage networks

Increase of energy efficiency of electrically driven drilling installations by

Modern aspects of calculation and analysis of the operating regimes of

Management of implementing a pilot project at UPB-Faculty of Power

Electromagnetic interaction between the power distribution grid and the HV

Marine gas turbine for efficient ship propulsion (Filip NICULESCU,

Vibration analysis in the process of operation of installations and machines

RELIABILITY AND MAINTENANCE

FIABILITATEA ŞI MENTENANŢA SISTEMELOR

Keywords: Wind turbine, maintenance, reliability, electrical equipment

Cuvinte cheie: Sistem eolian, mentenanţă, fiabilitate, echipament electric

Promoting the production of electricity from renewable sources is an

1 Phd. Dep. Electrical Engineering, University POLITEHNICA of Bucharest, Romania, e-mail:

2. Reliability of wind systems

From a qualitative point of view, the reliability of a product or system is the

• establishing methods for selecting and processing data on product

3. Component failure modes of a wind system

The concept of failure refers to the alteration or interruption of the ability of

3.1. Wind turbine faults

a. Turbine blade faults

effect due to asymmetrical rotational forces, improper materials used in the

Faults in the drive system can be detected by means of an inductive sensor

Table 1. Classification of defects in rolling bearings

Category Defect Causes Consequences

Table 2. Classification of faults occurring on the gearbox of the wind turbine

Category Defect Causes Consequences

d. Electrical generator faults

The failure of a rotating machine is related to electrical, mechanical, thermal

4. Wind power plant maintenance strategies

The definition of maintenance according to European Standard EN

4.1. Corrective maintenance

Corrective maintenance is based on operation of the equipment after a

4.2. Preventive maintenance

Preventive maintenance is a concept that is based on a preventive action