@ SEMTEST-BVN Mures | CATALOG VIERI Pietrain « Marele Alb * Landrace « DurocWerner Wagner Pregedintele consiliului de administratie Willi Burger Franz Ehrsam Pragedinte anarific Pregedinte onorific Dr. Johannes Aumann Ing. Valer Sician Dr. Claus Leiding Director 8VN Director Semtest-8VN Mureg Director BYN DEPARTAMENT PRODUCTIE -LIVRARE- CONSULTANTA Livrare vier drd. ing. ona GYORGY —0731-316208 _labvieri@semtest-byn.ro ing. Felician FARKAS 0265-31899 $ef Dep. Contabiltate ec. Cristian TRUTA truta@semtest-byn.r0 ec. Liliana MOLDOVAN moldovan@semtest-bn.r0 e¢. Otlla MAIER maier@semlest-bvn 0 Secretariat dna, Maria DARABAN —0265-318919 _cantact@semtest-byn.r0 d-na. Emilia CALBAZA fax 0265-31903 EuRogen eti k SEMTEST BVN face parte din grupul Eurogenetik, cea mat putemicd marca de pit TABERETSEUN Gin Europa In domeniul insamartarior article la suine a Overeue: SAB aFax Sees E-mail: SEMTEST BVN Nr. 1 in Romania in calitatea sa de partener al crescatorilor de suine din Romania, principalul obiectiv al unitéjii SEMTEST BVN Mures fl constituie asigurarea reproductiei la suine prin ins&- mantare artiiciala si intensificarea procesului de ameliorare a raselor. Prin importul su anual de vieri de top direct de la firma mama din Germania, efectivul de vieri dela S.C. SEMTEST BVN S.A. Mures se rein- noieste in permanenta, astfel incdt sd aveti in permanent acces liber la genetica european de top in domeniul cregteri suinelor. Materialul seminal de direct la dumneavoastra S.C. SEMTEST BVN Mures prin departamentul séu de praductie gi distributie a materialului seminal de vier se asigurd c& beneficiati de fiecare dat de material seminal de cea mai inalta calitate in timpul cel mai scurt posibil jn calitate de unitate producatoare de material seminal sitinand contde particulanitatile fiziologioe ale materialului, unitatea noastra a considerat mereu ca este oportuna nevoia asigurari livraril materialului seminal de vier cate toll partenerit nosirii crescatori de suine, asigurand: $ = ‘S.C. SEMTEST BVN S.A. St, Tofaldu nc.677, 847530 Singeorgiu de Mures, ROMANIA Tel: © +40-265-318999; +40-731-316208; +40-265-318913, +40-265-319003 contact@semtest-byn.ro ‘Web: wwnw.semtest-bvn, to; en = facebook. com/semtest8 VNmures * * © "sAmanta" produsé azi, la SEMTEST BVN Mures, este rodul a zeci de ani de munca cu pricepere $i seriozitate a specialigtilor germani in selectie $i ameliorare, iaro"samanta’ aleasa azide la unitatea oastra va rodi ani intregi pentru dumneavoastra. * Producerea de material seminal de vier; Difuzarea materialului seminal de vier; Consultanté de specialitate in cresterea ‘suinelor. Avantajul crescatorului Parteneriatul cu SEMTEST BVN Mures vaasi- gura accesul la un pachet de servicii complet in domeniul reproductiei suinelor, la cel mai bun pret, pretul de producator. Una dintre cele mai vaste oferte de material seminal de vier din fara; Genetica europeana de top de la una dintre cele mai avansate tari pe plan mondial din punct de vedere a cresterii si exploatanii suinelor, Germania; Recoltarea $i pregatirea imediata.a materialului seminal de vier in conditii optime realizata find de care o echipa de profesionisti Recipient de livrare gi ustensile de inser corespunzatoare livrarii respectiv utilizar materialului seminal de vier; Echipa de livrare antrenatd special in acest scop, pentru o livrare prompta; are,Distributie _/ 2 Trei modalitati de a cumpara, la indemana fiecarui fermier. 1. Comandati prin telefon TELEFOANE LIVRARI 0265-318999 0731-316208 2. Comandati on-line, pe Internet COMENZ! ON-LINE Www.semtest-bviLro Comenzile de material seminal de vier fécute in zilele lucrétoare, telefonic gi on-line, pana la ora 412" vor fi expediate in acceasi zi, iar cele preluate mai tarziu vor filivrate in urmatoarea zilucratoare. 3. Cumparati direct de ta laborator Cumpararea materialului seminal de vier direct de la laborator (Str, Tofalau nr.677, Singeorgiu de Mure) se poate face in zilele lucratoare conform urmatorului program de lucru PROGRAM LABORATOR LUNI -JOL 7,00- 15,00 VINER; 7,00- 15,00 CONDITILE DE LIVRARE, TRANSPORT $I PASTRARE. * Timpul normal de pastrare a unei doze de material saminalde vier este de 7 zile. * Temperatura de pastrare este de 16-18°C, materialul seminal trebuie ferit de razele soarelui © Nuse pune lafrigider! © Nuseincaizeste! * Materialul seminal de vier se livreazé In cutii de polistiren care au capacitatea de a asigura 0 temperatura constants atat pe parcursul perioadei de transport cat si pe cea de pastrare. In acest fel materia- lulseminaligi pastreaza calitatea gi proprietafile. © Dozele de material si instrumentarul de Insamantare suntde unica folosintal SEMTEST-BVN Mures Distributie Material Seminal Vieri * Acoperire national © Projuare operativa a comenzilor © Ambalare sigur pentru conditi optime de trasport si pastrare © Livrare prompta prin linii de autobuz si firme de curierat Reteaua national de distributie a materialului seminal de vier Livrare urmatoarele judete: > Prin lini de autobuz Aiba Maramures | Bihor Mures | Bistrita-Nasaud ‘Neamt | Botosani Satu-Mare Brasov ‘Sdlaj | Cluj Sibiu | Covasna Suceava | Harghita Timig | Hunedoara Valoea | fa a > Prin curieratul rapid Cargus, Fan Courier | Arad Gor | Arges lalomita | Bacau ifow | Braila Mehedinti | Bucuresti ‘Olt | Buzéu Prahova | Caras-Severin Teleorman | ‘Constanta Tulcea Dambovita \Vrancea Dol ‘Vaslui | Galati |Aspecte din activitatea laboratorului = Analiza cu ajutorul fotocolorimetrului Ambalarea gi pregétirea coletelor pentru transport E Expedierea comenzilor in conditii optime Preluarea comenzilorS Caractere ff Pentru o activitate de succes in cresterea suinelor Om - Masa - Casa - Rasa © activitate economica eficienté a crescatorului de suine presu- pune cunoasterea si dinjarea de calre acesta a factorilor ce influenteaza exteriorizarea potenfialului genetic productiv al ani- malelor exploatate: * Furajarea corespunzatoare $i diferentiata cantilativ gi calitativ pe categorii biologice $i starifiziologice; * Asigurarea conditilor de intretinere si a microclimatului optime; © Folosirealla reproductie a animalelor cuorigine cunoscuta gi din rase ameliorate in situatia in care conditile de furajare gi expio- atare o permit; © Mentinerea stérii de sdnatate a animalelor. LA SUINE MATURITATEA SEXUALA LA SCROFITE reprezinté varsta la care in mod normal apar la sscrofite primele cicluri de calduri. In medie la varsta de 7 lunicu variatiuni infunctie de rasa siindivid de la 5-10 luni. La aceasté varsté scrofitele nu se vor ‘nsémanja sau da la monté, MATURITATEA REPRODUCTIVA. LASCROFITE reprezinta varsta la care in mod normal scrofitele se vor Insmanta sau da lamonta. In medie la varsta de luni cu variafiuni in functie de rasa gi individ de la 7- 12 luni, Se considera ca optim, atunci cand scrofitele din rasele materne sunt montate respectiv insé- mantate la 220-240 de zile gi au o dezvoltare cores- punzatoare (greutatea de 110-125 kg). Depagirea varstei de 270 zile pentru efectuarea Insamantérii fecunde, prelungeste perioada reproductiei scroa- felor. Aceasta varsta se considera optima chiar $i pentruscrofifele din rasele pateme. DURATA NORMALAACICLULUI SEXUAL LASCROAFAIN ZILE ‘este de 21 de zile. Cu oscilafii normale cuprinse intre 18-25 zile, mai putin la scrofife gi mai mult la seroa- felebatrane. DURATA PERIOADE! DE CALDURIINORE 36-48 ore 4 | SEMTEST-BVN Mures CARACTERELE DE REPRODUCTIE MOMENTUL OPTIM PENTRU INSAMANTARE ina 2-a jumAtate a perioadei de célduri, verificare prin testul de imobilitate fata de om (vezi schema de la pagina 23). Pentru maximizarea numérului de purcei obtinuti/ fatare pe un ciclu de célduri se fac 2 insémantari, prima la instalarea reflexului de imo- bilitate fafa de om, iara2-a dupa 18-200re. MOMENTUL OVULATIE! a2-aziaperioadeide céldur. RATANORMALA DE GESTATIE dupa prima inseimanfare 70-80 %. FECUNDITATEA reprezinta numérul de scroafe/ scofile ramase gestante din totalul scroafelor! scofife montate sau ins&mantate gi se exprima procentual. Valorile nor- male sunt la scrofite 75-80%, scroafe adulte 80- 85%. DURATAPERIOADE! DE GESTATIE este de 115 zile, cu variati normale cuprinse intre 110-118 zile. Pentru stabilirea datei probabile a {Atarii consultalitabelul de la pagina 24. VARSTA SCROFITEILAPRIMAFATARE. 12-16 luni.\___ Caractere NATALITATEA reprezinta numarul de scroafe/ scofite fatate din numarul de scroafe! scofite montate si se exprima procentual. Valorile normale sunt la scrofite 75-80%, scroafe adulte 80-85%. PROLIFICITATEA reprezinta numarul de produgi la o fatare gi poate fi exprimata prin numarul total de purcei nascuti, fumarultotal de puree’ nascutl vii, numarul de purcel Intarcati sau prolificitatea economica, de care este dopendenté eficienta economica a cresterii suinelor. NUMARUL NORMAL DE PURGE! VIABILI OBTINUTU FATARE. la scroafife mai mare de 8 purcei, la scroafe adulte mai mare de 10 purcei. GREUTATEANORMALAAPURCELULU! LAFATARE CAPACITATEADE ALAPTARE se determina pe baza greutalii lotului de purcei la varsta de 21 de zile pe care il alapteaza o scroafa, Pentru rasele matere capacitatea de alaptare este maimare. La scroafele adulte este maimare decatla cele aflate la prima fatare. VARSTA NORMALA LAINTARCARE APURCEILOR 35-42 dezile GREUTATEANORMALAAPURCELULUI LAINTARCARE 18-25kg. NUMARUL NORMAL DE FATARW SCROAFA/AN maimare dé2,0. INTERVALUL DINTRE FATARL exprimat prin numarul de zile dintre 2 fétari sucoe- sive, 58 considera optim la 6 valoare medie de 160- 0,8-1,2kg. |ARULADMIS DE PURCEIFATATI Lae NUMARUL. MORTI T DURATA MEDIE A VIETH PRODUCTIVE in procente; nu mai mare de 7% Sanisau7 fatari PIERDERITOTALE DE PURCE! ADMISE SPERANTA NORMALA DE VIATA PRIN MORTALITATE APORGINELOR 815%, 12ani INSAMANTAREA LA SCROAFA ‘ Depistarea scroafeloriscrofitelor in cdlduri se face de 2 ori pe zi, dimineata si seara cu ajutorul vierului incercaitor gi prin intrarea in boxa femelei gi testarea reflexului de imobilitate, abordarea femelei gi stablirea momentului optim pentru Insamantare (conform grafi- Cului R.1.0..de maijos) ‘* Materialul seminal se pasireazii la 16-18°C, temperatura la care se face $i inocularea; * Inainte de inoculare se face toaleta vulvei scoafei/scrofitei, se ster- g@-cuun prosop de hértieuscaté. Nuse foloseste apa! * Scroafalscrofita este cea care hotdraste cat va dura Insémantarea, depinde de timpul in care ea reugeste si absoarba materialul seminal; ‘© Spermatozoiziitraiesc in tractul genital femel 24-48 ore; * Peunciclude célduri se fac 2 insAmanfaii, prima la instalarea refle- xului de imobilitate fata de.om R.1.. (canform schemeide aplicare), jara2-a dupa 18-20 ore. ‘ ‘Scroafele insdimanjate pot fi mutate in alt loc la 2 zile de la ultima Insamantare; ‘© Dupa insdmantare gi pnd la 30 zile de gestatie, scroafa se {ine in boxaindividuald sau in grup de 4-6 scroafe care au fostinsdmantate In aceeasiperioads: * Dupa insaimantare in intervalul de 18-23 de zile se urmareste scroa- fa pentru identifica eventualele intoarceri M R.L.O. - Sindramul de imabilitate la om ERI I 5Caractere ‘SINOROMUL DE IMOBILITATE LA OM (R.1.0.) CONGESTIAS! TUMEFIEREA VULVEI aproximativ 4 zile } STADIULDE 1 CAGITATIE | Prezinta interes: | pentru mascul ‘ORA (VIER) Insméntarea la scroafa (continuare) PERIQADA DE CALDURI ‘proximativ 24: a 36 Py 2 0 SFECUNDTATE 4, SCAZUTA NU SE INSAMANTEAZA ofa IEATA_,., R a 6 48 Co SCAZUTA_y SE ASTEAPTA, SE INSAMANTEAZA GIGLULURMATOR SCHEMA DE APLICARE A INSAMANTARII DUBLE LA SCROAFA PRIMA 18:20 ORE Se REPETA SAMAN «Oe REA INSAMANTARE TNTRE INSAMANTARI INSAMANTA 0 12 + 36 4B > PERIOADA DE CALDURI ESTIMATA CARACTERELE DE PRODUCTIE LA SUINE ‘CONSUMUL SPECIFIC DE FURAJ kg furai/ kg spor in greutate. Valorile economice sunt. de 2,5-3,5kg furaj/ kg spor. VITEZA DE CRESTERE ssauritmuldecrestere exprimatai prin: 3 ai SMzZ} In per ingrdsare se raporteaz la numarul de zile ale perioadei de Ingrasare si se exprima In grame; la tineret Ingragat intensiv valorile normale sunt de 700-750 giz; porcilor adi mare de 1.000 gizi, i reprezinta varsta de realizare a unei anumite greutati stabilite 6 | SEMTEST-BVN Mures pentru abatorizare $i se exprima in numarul de zile la care animalul a atins greutatea respectiva spre ex. 120-150 kg greutate vie la varstade 5-7 luni; Stratul de slnin& dorsal se determina pe anim viu cu ajutorul aparatului demasurat cu ultrasunete; se estimeaza cu ajutoryl aparatulul de masurat cu ultrasunete; Randamentul la sacrificare constituie raportul dintre greutatea carcasei gi greutatea vie 2 animalului inainte de sacrificare i se exprima In procente. Randamentul normal al tineretului porcin de 5 luni Ingrdigat este de 75-80 %. GREUTATEAUZUALA DE ABATORIZARE la tineret porcin ingrdgat 100-110 (105) kg, la porci destinati prelucrarii in salam 130-150 kg.a CATEVA REGULI LA FATARE Niciodata nu interveniti prea repede! Fatarea este un proces natural giare nevoie de un anumit timp pentru a se desfaigura. Pregétiti-va pe voi ingiva, 0 prelata, agternut gros de paie, instru- mentarul pentrujutor a fatare in caz denevoie g| mult’ rabdare; Asigurati un grajd sau adapost linistit femelel, procedati calm cu ea pentru a se linisti! Ideal’ este asigurarea unei boxe separate de fatare in care femela sa fie dusd cu aproximativ 2 saptamani inainte de data probabila a fataril pentru a se obignui cu locul si a se linigti. Neti nigtea scroafel prelungeste fatarea gi conduce la rejinerea Invelitorilor fetale, la necuratirea $i neretractarea corespunzatoare a cailor genitale femele; Ajutorul la fatare este de prisos cand s-au rupt apele si cénd membrele nou nascutului sunt vizibile pand la incheieturi, care raman la aceeagi inatime tepene. Daca dupa 2 ore dela eliminarea apelor numai varful copitelor si botul sunt vizibile, atunci produsul este prea mare gi trebuie soli- citata interventia veterinarului, Nu incercati sa trageti produsii care dup 1-2.0re de la spargerea apelor cu toate contractille ute- rine nu prezinta la exterior decat vartul copitelor $i botul (produsul este prea mare pentru ase naste pe cai naturale). Solicitali interventia veterina- rului; Ajutorul la fatare este indicat cand dupa eli- minarea apelor se prezinta intre buzele vulvei numai un picior sau nici unul si presa abdominal numai poate face singurd fata situatiei; La repunerea in pozitie a unui membru sau a capului retinut in spate, protejati peretele uterin acoperind botul cu mainile pentru caacesta's& nu fie lezal de marginea ascufité a dinflor sau de varfurile unghiilor atunci cnd din{ii sunt prezenti siunghiile ascutite, nu trageti cu forta pentru anu il degira gi a creste riscul unei distoci, solicitati ajutorul veterinarului; Tragerea se va face numai cu femelele aflate in decubit (culcate). Se trage simultan cu con- tractille gi nu in pauza dintre ele, in pauza dintre contractile femelei se face de asemenea pauza ‘Se trage de ambele membre simultan i simatric. inaitimea copitelar trebuie 8 ramana la acelasi nivel, numai aga purcelul isi poate pastra forma ‘optimal de pana (ic) $i ocupa cel mai putin spatiu In bazinul feme! Print-un sens gregit de tragere cu toate masurile de prevedere, daca nou nascutul nu dasemne de Viala, trebuie s€ se intrerupa tragerea si sa se incerce insufletirea nou nascutului si apoi se asteapta pana cand respiratia iirevine; Daca dupa 2-4 ore dupa eliminarea apelor nu se. ‘observa nimic, cu toate ca, contractile uterine exist, se solicita ajutorul veterinarului, IMPORTANT Ca urmare a faptului c& un individ, 0 singura rasa sau categorie de rase nu poate sa exceleze la toate caracterele de productie, mai mult chiar, diferentele Intdinite intre indivizi aceleiasi rase in productie pot sa fie chiar mai mari decat diferentele dintre rase, la ora actual pe plan mondial ameliorarea suinelor se realizeaza pe baza de grupe de rase si liniidin cadrulraselor. In continuare va vom face o descriere Suecinta a grupelor de rase precum sia Principalelor rase de suing expioatate pe plan mondial. RASEPATERNE = RASE MATERNE sles Marele Alb Pietrai Duroc CATALOG VIER! *& Oferta SEMTEST BVN Mures, material seminal din rasa PIETRAIN Cod identificare vier DN. # Cod identificare vier DN. VILANO 052667558/21 29/12/2010 9 DESR 1820034/21332 07/07/2015 MAESBELL 052667652/8 06/02/2011 10 DE EI 1530081/97162 17/07/2015 DE NES 1420128/82000 19/07/2013 11_—« DE El 1530081/07163 20/07/2015 DE NES 1420128/82001 21/07/2013 12__—«;DE SR 1820034/21354 15/08/2015 DE NES 1420128/82002 21/07/2013 13_—« DE SR 1820034/21333 16/08/2015 DE NES 1420128/82003 26/08/2013 14_~ DE SR 1820034/21334 16/08/2015 DE SR 1820034/21296 1706/2015 15‘ DE SR 1820034/21351 16/08/2015 DE SR 1820034/21301 17I06/2015 16: DE SR 1820034/21353 16/08/2015 @YEeH seni Rase PATERNE Rasa PIETRAIN GRUPA RASELOR PATERNE se caracterizeaza prin insugiri de productie superioare si anume: viteza mare de crestere giconsum specific redus, calitate superioara a carcasei, grosime redusa a stratului de sianina. Destinatia acestor rase este producerea de Vieri terminali care sa fie utlizattin comibinatile ti- gi tetrarasiale la oblinerea hibrizilor industriali destinati exclusiv productiel de came. Performante de reproductie Total purcei nascuti 9,87 capete Purcei nascut vii 9,42 capete Purcei vii la 21 de zile 8,90 capete Greutate lot purcei la 21 de zile 41,37 kg Varsta la prima fatare 351 zile Performante de productie Caracterul U.M. Vierusi Scrofite Greutatea la 181 zile kg 108,46 100,44 Sporul mediu pe viata 9 800,22 872,10 Varsta la 100 kg ile 170 179 Grosime medie strat sianina =o mm 10,41 15,43 Procentul de jesut muscular % © 59,00 55,00Oferta SEMTEST BVN Mures, material seminal din rasa MARELE ALB Cod identificare vier D.N. # — Cod identificare vier DN. DE GU 0051002 ANARN = 24.11.2011 DE AN 2160042/11394 08.01.2015 DE AN 2160042/92159 22.07.2013, DE AN 2160042/11395 08.01.2015 DE AN 2160042/88177 17.08.2013 DE AN 2160042/11496 19.06.2015 DE AN 2160042/88178 04.09.2013. DEAN 2160042/11497 08.06.2015 Renak Rase MATERI Rasa MARELE ALB GRUPA RASELOR MATERNE se caracterizeaza prin insugiri de reproductie superioare gi anume: prolificitate 10-11 purcei fatati, cu Un lot de: purcel intarcati de peste 8 capete si cu 0 capacitate de alaptare exprimata prin greutatea tuturor purceilor la 21 de zile de peste 40 kg. Reproducatorii din aceasta grupa de rase se folosese pentru producerea serofitelor hibride F1 Performante de reproductie Total purcei nascuti 10,70 capete Purcei nascuti vil 9,70 capete Purcei vii la 21 de zile 9,50 capete Greutate lot purcei la 21 de zile 49,87 kg varsta la prima fatare 347 zile Performante de productie = Caracterul UM. Vierusi_ Scrofite Greutatea la 181 zile kg 108 101 Sporul mediu pe viata g 595 562 Varsta la 100 kg zile 174 179 - Grosime medie strat sianina =o mm = 13,52——16,83 Procentul de jesut muscular % © 55,00 54,00 |e ‘Oferta SEMTEST BVN Mures, material seminal din rasa LANDRACE # Cod identificare vier DN. # — Cod identificare vier DN. 1 FINSAN DE 012734188/26 20/08/2010 5 DEKU 1570045/24554 08/06/2015 2 DEE! 1530081 TOGBAY 03/10/2011 6 DEKU 1870045/24481 16/07/2015 3 DE KU 1570045/98782 22/08/2013 = 7 = DEKU 1870045/24562 28/08/2015 4 DE KU 1570045/24556 8 DEKU1570045/24560 28/08/2015. 08/04/2015. Rasa LANDRACE Performante de reproductic Total purcei nascuti 10,80 capete Purcei nascuti vii 9,80 capete Purcei vii la 21 de zile 9,60 capete Greutate lot purcei la 21 de zile 62,32 kg varsta la prima fatare 249 zile Performante de productie Caracterul UM. Vierusi_ Scrofite Greutatea la 181 zile kg 107100 ‘Sporul mediu pe viata g 588 558 Varsta la 100 kg zile 173 178 Grosime medie strat sianina mm 12,76 16,32 Procentul de fesut muscular % 56,00 54,00 10| SEMTEST-BVN Mures Rase MATERNE GRUPA RASELOR MATERNE se caracterizeaza prin insusiri de feproductie superioare si anume: prolificitate 10-11 purcei fatati, cu Un lot de purcei intSrcati de peste 8 capete si cu 0 capacitate de alaptare exprimata prin greutatea tuturor purceilor la 21 de zile de peste 40 kg. Reproducsitori: din aceasta grupa de rase se folosesc pentru producerea scrofitelor hibride F1e Oferta SEMTEST BVN Mures, material seminal din rasa DUROC Cod identificare vier DE 072739698/33 1 DE El 1530081/82005 Of DERD 0271981/4438 1 eonas Rasa DUROC DN. 8/05/2012 18/06/2013 2/07/2013 Performante de reproductie Total purcei nascuti 9,90 capete Purcei nascut vii 9,10 capete Purcei vii la 21 de zile 8,50 capete Greutate lot purcei la 21 de zile 49,24 kg Varsta la prima fatare 347 zile Performante de productie Caracterul UM. Vierusi Greutatea la 181 zile kg 108 Sporul mediu pe viata a 591 Varsta la 100 kg ile 171 Grosime medie strat slanina mm = 12,85 Procentul de tesut muscular % 56,00 # Cod identificare vier DN. 4 DEE! 1530081/97160 28/06/2015 5 DEEN 1530081/97161 28/06/2015 6 DEMOS 0020041/0861 18/07/2015 Rase PATERNE Scrofite 401 562 179 15,71 55,00 GRUPA RASELOR PATERNE se caracterizeaza prin insusiri de productie superioare si anume: viteza mare de crestere gi consum specific redus, calitale superioard a carcasel, grosime redusa a stratului de slanina. Destinatia acestor rase este producerea de Vieri terminali care sa fie utiliza in combinatile tri- gi tetrarasiale la oblinerea hibrizilor industriall destinati exclusiv productiei de came. IERSfaturi practice _/ Prin folosirea la L.A. a vierilor Landrace si Marele Alb se consolideaza carac- terele mateme (prolificitate, capacitate de alaptare, numar mare de purcei intarcati), iar prin utilizarea vierilor Pistrain si Duroc se consolideaza Tnsusirile de carcasa (consum specific redus, cantitatea cea mai mare de came in carcasa, grosimea redusa a stratului de slanina), Prin folosirea la 1.4. a vierilor din rasele Pietrain si Ouroc sunt utlizati la incru- cigari industriale cu scroafe hibride (Landrace x Marele Alb) in vederea obtinenii hibriziler comerciali destinati productiei de carne. Unii clienti prefera carcasa fara grasime (camnea slaba) in acest caz se va utliza la insiménjare vier din rasa Pietrain. Alti clienti din contra prefera o carcasa mai marmoraté cu grisime, in acest caz se va utiliza la insiméntare vier din rasa Duroc Specialistii laboratorului, persoane cu vast experienta, va ofera in perma- nent consultan{a de specialitate la alegerea materialului seminal potrivit scopului dumneavoastra. www.semtest-bvn.ro Wier ce SEMTEST-BVN Mures Metode de incrucisare economice imediate - incrucigari de productie - Incrucigarea simpla intre scroafe din popula locale cu vier Landrace sau Marele Alb. lar descendenta femela F1 se va. Incruciga cu vier Pietrain sau Duroc, toti descendentii fiind destinati sacrificani si produceriide carne. Incrucigarea industrial de prima generatie sau incru- cigarea simpld, Intre 2 rase numité i incrucisare de tip industrial. Consta In Imperecherea de reproducatori din rase diferite gi valorificarea descendentilor obtinuti prin ingrésare la sacrificare. Exemplu: scroafe Marele Alb sau Landrace cu vieri Durocsau Pietrain Incrucigarea alternantd consti In imperecherea feme. lelor dintr-o ras& cu masculi din altd rasa iar metigli rezulta se imperecheaz cu masculii rasei mateme, descendent obtinuti se imperecheazé cu masculli rasei paterne. ‘Objinerea initial a unor scroafe metise intre 2 rase si Imperecherea allernativa a generatillor succesive de scroafe metise cu vier! din rase diferite, Exemplu; utilizarea allernantala repraductie a vieriior Marele Alb 5i Landrace. incrucigarea trirasiala const in imperecherea scroatelor F1 cu vier! dintr-o a 3-a rasa. Produsii find destinati exclu- siv sacrificdrii. Exemplu: scrofijele metise F1 din rasele mateme (Marele Alb x Landrace) se vor imperechea cu vieridin rasele Duroc sau Pietrain. incrucigarea rotationala de 3 rase (trirasiala) const in imperecherea ciclica a famelelor metise cu vieril din 3 rase. incrucigarea rotational de 4 rase (tetrarasiala) const in Imperecherea femelelor metise F1 cu vierii metisi F1. Produsiifiind destinati exclusiv sacrificani Stimat} colaboratori, vizitatori ai paginii noastre pe Internet, Ne bucurim c& putem s& venim tn sprijinul dumneavoastra cu informati utile gi actualizate din domeniul zootehnic in general $i al geneticii in special. Echipa SEMTEST BVN Murs va lucra In continu pentru dumneavoastra in pastrarea si de co nu cregterea permanent a standardului de calitate a produselor gi informajilor primite, astfel incat Serviciul oferit sa corespunda nivelului pretentilor dumneavoastra si sa fie competitiv pe piata nationals gieuropeana, Ne propunem ca in permanenta s4 venim cu informatii noi, aspecte din cadrul actiunilor esfasurate pentru a va tine la curent cu evolutia ‘activitatlor din unitatea noastra, De asemenea, dorim sa facem periodic o informare legata de activitatile si aspectele specifics domeniuiul nestru, din activitati desfagurate de colaboratorii nostri at&t pe plan national c&t si internationalaiyouag Brus - OZ BLL/LLL J Sy 001 lhl tl le tl, ‘hol le lie ll, tlle, ry af 6y oor ateenl lish tie lh, tl, ile lio la ale ile, ine (evew syeyqueD Ul) SS eweg yeweo goung alyouos, niruoy ~ eZ BLLIOLL lish lie sth, tll, tin lish: i lt, ll, isla ofonpo.d op ef2axq 5x 008 &1 ‘uayS0u9 ap ZONA (euede[e ep ayeyoede> + reaund ep sewn) SPEHOUIION (ares wieze aap) Axa (ares vie-zeeap) axa lopua eseyy ‘neuer ‘(e105 1n) 21808 BavBO|4) UNO ‘=IeAIEQ aya 102 ‘(eheosnyepsan eweont) | (viewud a) 1x7 LuNqUaAy ‘{eI0g "Inja!e08 wave0)4) Limos ‘aIBa169 (exergy ri ez © e198) i XW (aseqey pye-ze Lap) Gx WH (eweies pm ewud) wri (yt wud e1) vi x vA “aa 167 ‘(Biezenyapiea euseany) ‘spuaA BSEYY ‘UNAILALG {CIOS 1) 9/808 Baveo|) UNO 43199, (oer mieze eis) axd (eres nezeeian) dkd nx wiaig "(eos “injase08 Baveo}4) uNjoug “B/BaI8q (yeSeuBuy 2 210d) -sue6romuour ap eWay>S ‘o8aippodsoB waysis PUNa} Bp AISUBW! WISIS deg ‘wwxa"1xd'axd cosaiepodsab weisis Bua} 8p AISUBIU! L8ISIS AX V'OT WAT TT cosaiepedsob waisig ‘osauppodso6 worsis young} ap AISUaW! WOPSIS ed eM ‘OXY TX YI “VIN x WIN :osauepodso6 wesig Bua) 8p AISUBIU! WEISIS axXd WXd Xd dXd soseuepedsoB WeIsis arefesny op wars}s wursei6u) —aveyeojdxa 9p eijaauip ul asaumjaqqut eionpaidey = ep wa}s1s arjanpoud 1§ azayoere9 ‘aseSsonsouy ‘auefesny ‘asauyjanuy 13 CATALOG VIERISfaturi practice _/ Sfaturi practice in FURAJAREA PORCINELOR Porculare un stomac unicameral. Digestia sa este in principal chimica ea fiind realizata prin intermediut ‘enzimelor sucurilor digestive. O digestie biologica are lac numai in intestinul gros relativ scurt al porcului, cu toate c& aceasta valorificare a furajelor screste odata cu inaintarea porculul in varsta. Agadar baza sistemului sdu digestiv sia potentialuluisau ridicat de productie porcul are nevoie de: Furaje cuo digestibilitate ridicata fibrele brute din furaje mai ales sub forma de celu- lozé sunt foarte prost valorificate in mod special de ‘catre tineret si purcei servind doar ca substante de balast adica de umplere a tubului digestiv. Agadar in special in furajarea scroafelor lactante, a purceilor si a tineretului porcin ingragat intensiv si a celui cu potential ridicat de productie nu se vor administra ca furaj de bazé fanul, paiele, porumbul macinat cucio- calau, aratele. Proteina cu valoare biologiaridicata poreul trebuie aprovizionat suficient prin furajare cu toliaminoacizii esentiali viei, ‘O proportie limitatd de acizi grasinesaturati in furajul destinatingrag arii acizi gragi simpli nesaturafi (AGNS) gi acizi polinesaturati (AGPN) ei lind depozitali in rezervele de grsime corporala si intr-o proportie prea ridicat& au ca efect objinerea unel sidnini de consistent moale nedorita $i uleioasa care se rancezeste repe- de. gragi La intocmirea ratillor trebuie urmarit continutul de fibre brute: Fura pentru pureei 34% Furaj pentru ingrégare 36% ‘Scroafe mame lactante 46% ‘Scroafe intarcate 812% ‘In mod special scroatele gestante datorita nece- sarului lor de substante nutritive relativ redus si a ‘capacitati digestive biologice ceva mai dicate pot fi furajate partial cu componente furajere bogate in -coluloza eum sunt iarba, porumbul planta intreaga (verde sau insilozat). 14| SEMTEST-BVN Mures Gontinutul de proteind al ratiet Cu cat valoarea biologicé a proteinei utilizate in furajare este mai ridicaté cu at&t continutul de proteina bruta a ratiei poate fi pastrat la un nivel mai redus. Prin joacizi esenfiali pot fi ames- tecati fn furaje gi sub forma sintetizata pura (lizina, metionina, treeninasitriptotanul), Odaté cu avansarea porcilor in varsta rapartul energe-proteic din ratie se modifica pentru a acoperi necesarul de substante nutritive a porcilor. Pe par- curs, animalele tinere trebuie furajate in mod optim pentru a-si putea exprima patentialul de producti gi a evita un exces de protaina in stadiul final al ingra- sari acestora. Acizii grasi nesaturati din furajul pentruingragare Suma dintre AGNS (g/kg) + 1.3 x AGPN (g/kg) tre- buie 8a fie mai redus decat produsul 1.7 x EDP (energie digestibild pentru porciin MJikg). Atentie deosebita trebuie acondata ratillor care includ aproape exclusiv porumb, iarba proaspata sau insilozata, resturi alimentare de la bucata restaurante sau alte unititi de acest gen, uleiuri vegetale, subproduse bogate in grsimi cum sunt de exemplu: turtele de la presele de ulei de floarea soarelui, soiasaurapita. stimulatoare ale cregterii Noua legislatie agricola interzice utilizarea anti- bioticelor sau altor produse similare ca stimulatori de cregtere pentru animale. Utilizarea ler pentruscopuri terapeutice este permisa gi trebuie notata in jurnal de tratamente al fermei.\__ Sfaturi practice In continuare dam c&teva exemple de furaje pe cate- gorii, folosite in furajarea porcilor: Furaje energetice Uruiala de orz, ovaz, porumb boabe, secard, triticale, grau, find de grau furajer alba, find de grdu furajer cenugie, find de moara amestecata, Caartofi furajeri oparit, cartofi fierti, sfecla furajera, sfecla de zahar, sfecla semizaharata, topinambur, zer proaspat, zara, porumb boabe insilozat. Furaje proteice Mazaire furajerd, grot de soia, grot de floarea soare- lui, grot de rapita, turte de floarea soarelui, turte de rapit’, drojdie furajerS, lapte smantanit, lapte sman- tAnit praf, fina de peste 70/72% PB. Furaje balast bogatein fibre Coceni de porumb macinali, taraje de gréu, taitei de sfecla insilozali, pagune/fineat., siloz de iarba, bor- hot de mere uscat. “Aceste furaje se completeaza In plus cu necesarul de microelemente si vitamine. Continuturile nutritive orientative a furajului unic pentru porci achizitionat EOP PB Liz MettCis Tre Tri Pdig Na AGNSTAGNP esas Miko oka oka gg ka kg gika kg gikg ‘Scrotje de reproducie piscroafegestante 110 119 87 31 40 42 24 18 ‘Scroate lactante 135 162 10,1 51 62 19 54 18 Pureal 135 176 120 «770-84 243 55 18 Tineret porcin 6-20 kg 130 156 98 «62 68 195 27 18 17 Grasunt 3060 kg 130 138 «7500 «480-50 158 21 1317 Grasuni peste 60 kg 13,0 147 8.3 53 57 1,69 2,5 15. AZ "Se completeaza in plus eu nacesarul de microslemente § vitamine, Furajarea scroafelor de reproductie sia purceilor Necesarul de substante nutritive a scroafelor adulte de reproductie gestante in primele 3 luni de gestatie este rolativ redus. Aceasta oferd posibilitatea introducerii in ratia acestel categorii de animale a unor cantitati insemnate de furaj fibros, cum sunt iarba proaspata, siloz palit, siloz de porumb acestea find completate cu o anumita cantitate de furaj concentra. Cantitatile mari de furaje concentrate administrate determina formarea de depozite i dicate de grésime corporal care pot avea ca gi consecin{a dificultati la fatare. Doar pe parcursul uiltimelor saptémani de gestatie inainte de fatare se reste cantitatea de furaj concentrat administrat pe capdeanimal si pezila3kg. Inainte de Intarcare cu 4-5 zile se face furajarea restrictivaa scroafelor iar Inziua intdrcdrii se asigura numai apa, astiel productia de lapte a scroafei mame scade; scroafa intarcata se mutd in alta boxa (NU PURCEII iar in intervalul de 3-7 zile de la intar- ‘care, intra In calduri, acest ragaz permite comanda materialului seminal din timp $i planificarea repro- ductiei de catre operator; purcei intarcati nu se vor muta initial din boxa in care au cresout. Neapdirat imediat inainte si dupa fatare se reduce cantitatea de furaj concentrat solid dar se pastreaz8 neschim- bata cantitatea de lichide administrate pentru a preveni constipafia scroafeimame. Scroafele de reproductie lactante au nevoie In plind lactatie de cantitati de substante nutritive mult mai mari decat scroafele gestante. In locul furajelor fibroase se administreazé furaje bogate in energie cum sunt cerealele, silozul din boabe de porumb sau stiuleli, cartofii opairit, sfecla, completate cu furaje concentrate bogate in proteina. [n cazul unui numar mare de purcei fatali, in primele saptamani dupa fatare, ralia furajerd trebuie ridicata rapid pand la stadiul de saturatie al scroafei mame. Scroatele lactante au un necesar ridicat de apa. Ca regula generala este valabil principiul 15 | apavzi/scroafa + 1,51 apafiecare purcel. In cazul administrarii furaju- lui unic lichid este valabil principiul 1,4 | apa/zi’ scroafa + 0,42 | apaifiecare purcel. La intarcarea purceilor furajul scroafei trebuie redus rapid si complet, eventual se poate inlocui partial sau total cutarate, Purceii sugari se hranesc in primele saptamani de viata exclusiv cu laptele scroafei. Din a 2-a sap- tamana de viata trebuie obignuiti cu consumul de hrand uscaté separat. Ovazul fulguit, laptele praf smantanit, zabeirul sau turba de ramat toate acestea stimuland consumul precoce al furajuluiuscat imediat ce sunt consumate 200 pana a 360 g de furaj pentru purcel/purcel/zi acestia pot fi intarcati, aceasta fiind posibil de regula la varsta de 6 sapta- mani. Trebuie sa fim atenti caaceste animale sa aib in permanenta la dispazitie apa curata gi proaspaita. CATALOG VIERI | 15Sfaturi practice _/ Prea slabit Prea grass ‘Schema de apreciere pentru stabilirea fl Af i bi ® — Clasificarea scroafelor in functie de nota conditiei corporale Bazin Salele Spinaro Coaste Nota ‘Basele Bazinulu proominente, lope in Veriebreie dorsaie sunt | Fiecare pereche de roll, jesuturie de labaza coz slab | Flancurle slab inevidentd | coasie luats 7 Teprezentate {acca aceatla #8 fe ceviderijate intregs zone a | individual este infundats sein cae parses | wea ‘Casele bazinutui cova mai acoperte cu | Flancurie siad | Uncle vertabre dorsaie | Frotare pereche de coaste este Usor 2 fesutur, coada ugorinfundta evideriiate evideriiato poe (ser ‘Vertebroe dorsare nama =e \Vertebrela lombare i Goastole nu sunt ‘Gasele bazinului nu sunt vizibile an Leila grebi eee ‘Vertebrole dorsale se srt | Goastoie nu sunt Saceie basins se sintnina'l8© | eineui pine | imal 9 spanae fepesgiessmou | 4 din =e puternicd cu degetul neu ‘Daselo bazinvlut no so sir, baza cozi | Verebrele lombare Sloscuunasneougeoaiea | resegmt Vertebrdaorsie ru s6 | Goasienusesin: | & sining fancurie pine ‘Dasele bazinulu nu se simi. cute de : pu ge simt cute Je | alete acoperite cv | Vertebrete darsale nu se ow gyasene formate urtbacei cass! | Sin bal Coastole nusesim | 6 Turbade rémat pentru purcei mediu zilnic de 700 pana la 750 gizi. Consumul de Turba de ramat pentru purcei provine din Europa de nord, din depozitele de turba neagra, care este complet descompusa. In aceasta turba sun! ames- tecale microelemente organice protejate (fier, zinc, cupru, mangan, cobalt) conform cerintelor purceilor. Prin administrarea acestui produs semiumed creste consumul de furaje al purcellor si se produc mai puting tulburari digestive. In plus, mieroelementele de natura organic sunt mai bine preluate de catre organismul purcelului decat cele anorganice. Dupa prima zi de viala a purceilor se administreaza zilnic de 2x0 mana plind de turba de ramat pe pardosea sau intr-o troculé pentru pureei. Purceii injarcati vor beneficia in continuare cateva zile de acelagi furaj pe care lau avut pe parcursul perioadei de alaptare. La ogreutate de 25 kg purcei trebuie obignuiti treptat cu furajul de care il vor primi la categoria de tineret. Purcei intarcati cumparati trebuie 8 primeasca la inceput imediat dup cum- parare aceeasi furajare ca si in ferma din care pro- vin. Este important ca dupa cumparare acestia s& primeasca apa curatd gi proaspata ladiscretie. Furajarea porcilorla ingragat Ingragarea incepe la circa 25 kg gi trebuie sa se termine dupa 15 pana la 16 saptémani la o greutate de 100 panaila 110kg cea ce corespunde unuispor 16 | SEMTEST-BVN Mures furaj uniclkg spor trebuind sa fie de 2,6 kg furai/t kg spor. Sporuri de productie mai ridicate gi consumuri de furaje mai reduse sunt posibile in cazul anima- lelor cu o genetica foarte buna furajate si cazate corespunzaitor. Productia de porci la Ingragat mai grei de 130 pana la 150 kg aga numitii porci pentru salam, este aso- ciatd cu sporuri mediiziinice mai reduse si depuneri ridicate de grasime. Tehnicade furajare Din motive tehnice gia reducerii necesaruluide forta de munca la furajare in cresterea si Ingragarea porcilor se utilizeaza furajul unic sub forma macinata sau presata (furaj granulat pentru categorile mai mari, respectiv brizura pentru purcei), asociate cu adapétori automate Administrarea furajelor in forma lichid’ este de asemenea practicata putand fi complet auto- matizata. In furajarea lichida se poate utiliza lapte smantanit, zara proaspata sau acidulata. Zerul este mai bine sa fie administrat proaspat. Consumul de apa al porcilor la ingragat insumeaza circa 1 | ap/10 kg greutate vie sau 2,5 pnala 3 kg apaikg furaj unic. Scroafele in lactajie avand un necesar de apa mai ridicat.NORME METODOLOGICE \_Legislatie Monitorizarea standardelor de cazare a porcinelor (Ordinul ANSVSA nr.202/25.08.2006) (1) Toate exploatatile de porcine trebuie 84 corespunda urmatoarelor cerinte: a) suprafata libera de pardoseala disponibila pentru fiecare purcel intarcat sau purcel in crezlere. tinut in ‘grup, Cu exceptia scrotitelor dupa monta si a scroafelor, ‘webuie sé fie de cel putin: () 0,15 mp pentru purceli cu o greutate vie de pand la 10 kg: 0,20 mp pentru parcii cu o greutate vie cuprins Intre 10 gi 20 kg; {lil} 0,30 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprins intre 20 5i 30 kg: (iv) 0.40 mp pentru porcii cu 0 greutate vie cuprinsa intre 30 §i 50 kg; (¥) 0,55 mp pentru parcil cu o greutate vie cuprinsa intre 50 5i 85 kg: {vi} 0,65 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsa Intre 85 gi 110 kg; (vil) 1,00 mp pentru porcii cu o greutate vie mai mare de: 110 kg ib) suprafata liberd totald de pardoseala disponibila pentru fiecare sorofita dupa monta, precum si pentru fiecare scroafa, atunci cnd scrofitele si/sau scroafele sunt {inute in grup, trebuie sa fie de cel putin 1,64 mp, respectiv 2,25 mp. ‘Aunci cand aceste animale sunt finute in grupuri mai mmici de 6 indivizi, suprafata liber de pardoseala trebuie ‘aifie marité cu 10%. ‘Atunei c&nd aceste animale sunt tinute in grupuri de 40 ‘sau mai mult indivizi, suprafata libera do pardoseala poate fireduss cu 10%. (2) Suprafata pardoselii trebuie s& corespunda urmatoarelor cerinte: a) pentru scrofite dupa monta gi scroafe gestante: 0 parte din suprafata prevaizuta la alin. (1) lit. b), egal cu ‘cal putin 0,95 mp pentru o scrofita si col putin 1,3 mp pentru 0 seroafa, trebuie s8 fie pardosealé continua, solida, din care maximum 15% 82 fie rezervate pentny fantededrenaj- Ib) atunci c&nd sunt utilizate pardoseli din gratare de bbeton, pentru porcilinuti In grup: ()) latimea maxima a fantelor trebuie sa fie: 44 mm pentru purcei sugari; 14 mm pentru purcei infarcati; 18 mm pentru tineret porcin 20 mm pentru scrofite dupa mont gi scroate; istimea minima a barei de gratar trebuie sa fie 50 mm pentru purcei sugan $i purcei infércali: gi 80 mm pentru tineret porcin, scrofite dupa monta gi seroate (3) Construirea sau montarea de instalatii pentru legarea scraafelor gi scrofifelor este interzisa. Dela data intraril in vigoare a prezentei norme sanitare velerinare, legarea scroafelor ¢i scrofitelor este interzisa. {4) Scroatele gi scrofjele trebuie 88 fie jinule Tn grupur, be parcursul unei perioade incepand cu 4 saptimani dupa monta si pani la o saplamana inainte de data estimata a falar, Boxa in care este finut grupul de scroafe trebuie s4 aibd laturile mai mari de 2.8 m lungime. Cand sunt jinuti mai putin de 6 indivigi intrun grup, boxa respectiva trebuie $8 alba laturile mai mari de 2.4 mlungime, (5) Prin derogare de la prevederile alin. (4), scroatele si Sctofitele: crescuts In exploatati de mai putin de 10 scroafe pot fi tinute individual, In timpul perioadel mentjonate la alin. (4), cu conditja ca acestea $4 se poata intoarce cu ugurinfa in boxele propri. (6) Farad a se aduce atingere prevedenior cuprinse in anexa, scroafele i scrofitele trebuie sa aiba acces Permanent la materiale ocupationale, respectandu-se cel putin cerinjele relevante ale anexei mentionate anterior, (7) Scroafele si scrofitele tinute in grupuritrebuie $8 fle hrdnite utiizandu-se un sistem ce asigura fecal individ accesul la hrand suficienta, chiar si in situatia fn care sunt prezenti concurenti pentru rand. (8) Tuturor screafelor in asteptare si scrofitelor trebuie 38/ise asigure o canlitate suficienta de hrand de volum sau bogata in fibre, precum si hrand energizanta, pentna a-gi salisface foamea si tinand cont de necesitatea dea mestecaaacestora. (9) a) Porcii care trebuie s8 fie finuti in grupuri si care sunt agresivi in mod special, au fost atacafi de alti porci ‘sau sunt bolnavi ori ranifi pot fi tinuti temporar in boxe individuate, b) Boxa individuala utilizatd trebuie si permita animalului s& se roteasca cu usurintd, daca acest lucra ru este In contradictie cu recomandsrea. mediculul veterinar. (10) Be ta data intrarii in vigoare a prezentel norme Sanitare veterinare, prevederile alin, (1) lit b) alin. (2). (4), (6) si alin. (9) lit. b) trebuie sa se aplice tuluror expioatatiior nou-construite ari reconstruite sau date in folosinta pentru prima daté dup aceasta data, iar incepand cu 1 ianuarie 2013, aceste prevederi trebuie sd se aplice tulurar exploatatillor. (11) Prevederil alin. (4) nu se aplica exploatatilor ou mai putin de 10scroafe. Monitorizarea standardelor de microclimat, precum si a necesarului de apa si de hrand, in vederea asigurarii ‘statusului minim de bunastare a porcinelor din exploatatiile comerciale (Ordinul ANSVSA nr.20/24.02.2012) ART. 1 Prezentele norme metodologice reglementeaza standardele de microclimat, precum sinecesarul de apa si de brand, in vederea asigurani statusulul minim de bunastare a porcinelor din exploatapile comerciale, ART.2 (1) In exploatatille comerciale de porcine, circulatia erului, nivelul de praf, temperatura, umicitatea retativa a aerului gi concentratia de gaze trebuie mentinute in CATALOG VIERI | 17Legisiatie _/ NORME METODOLOGICE limite acceptabile, conform prevede-rilor prezentelor orme metadologice, care nu sunt daunatoare pentru animale. {2) Toate exploatatile comerciale de porcine trebuie 88 asigure urmatoarele intervale de temperatura, in functie de greutatea porcinelor si de tipul de pardoseala a) 5 kg - 27-20°C (paie), 28-31°C (baton), 29-32°C (gratar de metal b) 10kg - 20-24°C (paie), 22-26°C (beton), 24-28°C (gratar de metal): 6) 20kg - 15-23°C (pai), 16-24°C (beton), 19-26°C (gratar de metal) d) 30kg- 13-23°C (paie), 14-24°C (beton), 48-25°C (grdtar de met @) 90 kg - 11-22°C (paie), 12-23°C (beton), 17-25°C (gratar de matal). (3) in adaposturile pentru porcine, volumul de aer Circulant trebuie 38 se Incadreze in urmatoarele intervale, in functie de varsta porcinelor si de anotimp {iarna/vara), exprimatein malhicap: a) vierl gi Scroafe: minimum 70-85 me/tveap - iarna; maximum 150 melhicap - vara 1b) scroafe cu purcei: minimum 100-150 meinicap - arma, maximum 200 meihicap - vara: '¢) _tineret porcin: minimum 10-20 mo‘hicap - ian, maximum 50 mofhicap = vara: d) pore! la Ingragat avand 30-60 kg: minimum 15 meih/eap - iarna; maximum 65 me/h/cap - vara; 8) porcila ingragat avand peste 60 kg: minimum 45 _mefhicap - arma; maximum 120 mcfhcap - vara. 44) In zona de odihna a porcilor nu trebuie 38 existe curent) de aer (5) Microclimatul din adapost trebuie sa se Incadireze in ‘urmatoriiparametri: a) vieri si scroafe gestante: temperatura 10-24°C, umigitate relativ’ 60-70%, viteza aerulul pentru temperatura minima 0,2-0,3 m/s, iar pentru temperatura maxima 1 mis Ib) scroafe lactante: temperatura 15-24°C, umiditate relativa 60-70%, viteza aerului pentru temperatura minima 0,2-0,3 mvs, lar pentru temperatura maxima ‘mis; ¢) purcel 0-7 zile: temperaturd 30-32°C, umiditate relativ’ 60-70%, viteza aerului pentru temperatura minima 0,2-0,3 nvs, iar pentru temperatura maxima Amis; d) purcel 8-14 zile: temperatura 28-30°C, umiditate relativa 60-70%, viteza aerului pentru temperatura minima 0,2-0,3 mvs, lar pentru tamperatura maxima mis; ©) purcel 15.21 zilo: temperatura 24-28°C, umiditate ‘elativa 60-70%, viteza aerului pentru temperatura minima 0,2-0,3 nvs, iar pentru temperatura maxima Amis; f) purcel 22-28 zile: temperaturd 22-24°C, umiditate ‘elativa 60-70%, viteza aerului pentru temperatura minima 0,2-0,3 nvs, iar pentru temperatura maxima Amis; 9) purcei 29-36 zile: temperatura 20-22°C, umiditate 18| SEMTEST-BVN Mures rolativa 60-70%, viteza aerului pentru temperatura friction 0.2.0.3 i, or pani keeper ran is (6) Nivelul de pulberi din adapost nu trebuie s& depageasca 15 mg'me. (7) Concentralia de dioxid de carbon [CO(2)] nu trebuie 88 depageascd 1,000 ppm, (8) In zona in care poreii sunt cazaii permanent trebuie 4 se evite zgomotele mai puternice de 85 dBA; se vor evita, deasemenea, zgomotele constante saubruste. (9) Porcii nu trebuie finuti fn intuneric si trebuie sali se asigure zinc, pe durata aminimum 8 ore. cel pujin 40 de lusgi. ART.3 (1) Toate animalele trebuie s8 aiba acces la 0 sursé de apa adecvaté sau 88 igi poata satisface necesarul de lichide prin alte mijloace. (2) Toate exploatatile de porcine trebuie s& asigure urmatoarele cantitati de apd, pe zi, pentru diferite calegoritde porei: a) 1-2 ltr pentru purcel sugari; b) 1-Siitri pentru purcel intarcati: ¢) 4-8 ltr pentru porc! la ingragat cu greutatea, cuprinsa Tntre 15.$i 45 kg; 4) 6-10 ltri pentru grasuni cu greutatea cuprins@ intre 45 gi 100 kg; e) 12-20 liri pentru scroafe gestante: f) 25-95 lr pentru scroafe lactante: ) 8-10 litri pentru vier. (3) Instalatille de adapare $i hranire trebuie s4 fie Proiectate, construite si amplasate astfel incat sa fie reduse la minimum riscul de contaminare a apei si efectele daundtoare ale competifiel dintre animale, (4) Niciun animal nu trabuie 82 fie adapat intr-un mod care 5a Ti produca suferinte inutile sau vatamai iar apa si/sau hrana nu trebuie $8 contina nicio substanta care ar putea produce suferinfe inutile, exceptie facand substantele administrate in soop terapeutic, profilactic or in scopul unui tratament zoatehnic. (5) Din punct de vedere fizico-chimic, nivelul maxim al nitratilor +nitrtlor este de 100 mgfltry, iarnivelul maxim alnitritiloreste 10 malt. (6) Oupa implinirea varstei de dowd saptamani, puro lrebuie sa aiba acces permanenttla o cantitate suficionta de apa proaspata. (7) Este esential s& se satisfacd nevolle specifice fiecarei categorii de porcine gi, in acelasi timp, s8 se furnizeze hrana in cantitéti suficiente pentru ca intreg efectivul sé ating nivelul optim de performanta (8) Toti poreii trebule sa fle hraniti cel putin a data pe zi; atunei cénd poreii sunt hranitiin grupuri, nulla discretie sau printr-un sistem automat da hranire individuala a animatelor, fiecare porc trebuie sa aiba acces la hrana in acelagi timp cu celelalte animate din grup. (9) Tuturor scroafelor in agteptare $i scrofijelor trebule 88 lie asiguré o cantitate Suficients de hrand bogata in fibre, precum i hrand energizantann INDICII DE MICROCLIMAT pentru speciile si categoriile de animale domestice Temperatura optima | tiuminare | tuminare | Volum | _Surentideaer_| iditaten Specia si | pespeciicategorii | naturats | artficiats | odapostulut [5] vara | relative orgeans wnt &) eieaey | coy wwtanmay [wy | rus) oo Vier 15-18 4118 = 1020 20 ah 18-18 11a 1120 20 ‘Seroafa jae 22-20 118 22-25 E30 eptamane Ty 02-03 | 08-1 | 60-80 30-28 (sipidména 2) Purcet | 28:28 (sapiimana 3) “ 7 sugar | 26-24 (saiptimana 4) 24-22 sapiamana 5) 242 | “Normale din tabel se aplicd in cazul in care se folosese gi becuri pentru iluminat. Pentru toate speciile 3i categoriile de animale dioxid de carbon: maxim 0,3 % din volum: pprezenta urmatoarelor gaze in adpost peste = monoxid de.carbon: maxim 0,003 %e din volum; lurmaitoarele limite este nociva: - amoniac: ‘maxirh 0,0026 %e din volun: -hidrogen sulfurat: maxim 0,001 %e din volum; = gaz metan: ‘maxim 0,001 %s din volum, NORME SANITARE VETERINARE fiecare inspectic. privind protectia animalelor de ferma Atunci cand este necesar ca informatii echivalente 54 fie {inute pentru alte scopurl, acestea vor satisfave, de ‘Ordinul ANSVSA nr.75/15.08.2005 _ asemenea, scopurile prezentei norme sanitare veterinare. SOUL 6. Aceste evidente trebuie sA fie pastrate pentru o 4. Animalele trebuie sa fie Ingrijite de personal suficient $i care are competenta profesionalé, cunostintele $i Aptitudinile corespunzatoare. INSPECTILE 2. Toate animalele tinute In sisteme de eregtare in care bundstarea acestora depinde de tngrijirea umand frecventd trebuie 58 fie inspectate cel putin odata pe zi Animalele crescute sau tinute in alte sisteme trebuie 58 fio inspectate la intervale de timp suficiente pentru a se evita orice suferinta 3. Trebuie 58 fie disponibile surse de iluminat adecvate (fixe sau mobile) pentru a permite o inspectio amanuntité a animalelor in orice moment. 4, Orice animal care pare bolnav sau rénit trebule si fle Ingriit corespunzator fara Intarziere, iar atunci cand animalul nu raspunde la aceste ingrii, trebuie s4 se consulta, cade curand posibil, un medic veterinar. ‘Auunci cnd este necesar, animalele bolnave sau ranite trebuie 88 fie izolate in adaposturi adecvate cu agternut uscat si confortabil, dupaicaz. INEREA EVIDENTELOR . Proprieiarul saul detinatorul animalelor trebuie sa pastreze 0 eviden{a a tuturor tratamentelor medicale efectuate 3i a numdrului de animale moarte gAsite la perioada de cel putin 3 ani gi trebuie s8 fle puse la dispozitia autoritalii competente atunci cénd se efectueaza inspectie oficialé sau la cerere. LIBERTATEADE MISCARE . Libertatea de migcare a unui animal, avand in vedere specia acestuia si in conformitate cu ex acumulata $i cu cunostinjele stinjifice, nu tre ‘ingrddita de o asemenea manierd incat sa i se cauzeze acestuia suferinte sau vatamai inutile, Atunei c&nd un animal este legat sau are migcarile limitate permanent ori cu regularitate, trebuie s& i se ‘asigure spatiu suficient pentru necesitalile fiziologice gi ‘etologice, in conformitate cu experienta acumulata si cu ‘cunagtinjele gtiingiice ADAPOSTURISICAZARE 8. Materialele ullizate pentru constructia ad&posturilor ‘3, in special, pentru boxele si echipamentele cu care animalele pot intra in contact nu trebuie $8 fie ‘daundtoare pentru animale gitrebuie sa poata fi curditate ssidezinfectateriguros. ‘9. Ad&posturile gi accesorille pentru legarea animalelor trebuie sa fie construite si Intretinute astfel incdt s& nu alba margini ascutite sau proeminente care s8 poata rani animalele, CATALOG VIERI | 19Legislatie NORME SANITAR VETERINARE 40. Circulatia aerulul, nivelul de puiberi, temperatura, umiitatea relativa a aerului si concentratia gazelor trebuie mentinute in limite care $2 nu fle daundtoare animaielor, 11, Animalele tinute in adaposturi nu trebuie si fie mentinute in permanen{a in Intuneric gi nici 34 fe expuse la lumina artifciala fara intrerupere pentru un interval de timp corespunzator, Atunci c&nd lumina naturala disponibilé este insuficienta pentru a satisface necesitatile fiziologice si etologice ale animalelor, {trebuie sé fie asigurat luminatul artificial corespunzator. ANIMALE CE NU SUNT TINUTE iN ADAPOSTURI 42, Animaletor care nu sunt fnute In adaposturi trebule, ‘dupa caz gi in masura posibilittilor, s4 li se asigure protectia necesara Impolriva intemperillor, animaielor ‘de prada giriscurilor privind sanatatea lor ECHIPAMENTE MECANICE SAUAUTOMATE 13. Toate echipamentele mecanice sau automate indispensabile pentru sanatatea si bunastarea animalelor trebuie inspectate cel putin odata pe zi ‘Atunci cand se descopera defectiuni, acestea trebuie sa fle remediate imediat sau, daca acest lueru nu este posibil, trebuie luate masuri corespunzatoare pentru protejarea s8natati si bundstarii animalelor. ‘Alunci cand saindtatea si bundstarea animalelor depind de un sistem de ventilatie artificial’, Webuie sa fle elaborate prevederi privind un sistem de rezerva ‘corespunzAtor care s8 garanteze reinnoirea suficientd a aerului pentru asigurarea sanatatii gi bunastar animalelor in eventualitatea defectarii sistemulut de baz. De asemenea, trebuie sa fie asiguratun sistemde alarma care sa avertizeze In cazul defectarii sistemului de ventilatie artifciald. Sistemul de alarma trebuie sa fie testat cu regularitate, HRANA PT. ANIMALE, APASIALTE SUBSTANTE 14. Animalele trebuie 's8 primeasca o hrand nutritiva, corespunzAtor varstei si speciei acestora, care s le fie administrata in cantitate suficienta pentru ale mentine intr-o stare buna de séndtate si pentru a le satisface necesitatile nutritive. Nici un animal nu trebuie SA fie hranit sau adapat intr-un mod care sa produea suferinte ‘ori vatamar inutile, iar hrana sau lichidele nu trebuie sa canting nici o substanta ce ar putea produce suferinte sau vatamar inutile. 45. Toate animalele trebuie s& aibs acces la hrand la intervale de timp corespunzétoare necesitatiior ior fiziologice. 16. Toate animalele trebuie si aiba acces la o sursa de ap adecvata sau sévsi poata satisiace necesarul de lichide prin alte mitoace. 17. instalatile de furajare si addpare trebuie sa fie proiectate, construite §1 amplasate astfel incat £3 fie reduse la minimum riscul de contaminare a hranel gi a apei gi efectele daundtoare ale competitie! dintre animale. 18. Cu exceptia substantelar administrate tn scopuri terapeutice, proflactice sau in scopul unui tratament zootehnic astfel cum este definitia art. 1 lit.)din Ordinul ministrului agriculturit, alimentatiel gi padurilor nr. 298/2001 privind interzicerea comercializaril gi ‘administrarii unor substante cuactiune thyreostalic’ gia celor belaagoniste la animalele de ferma, ce transpune in legislatia national Directiva 96/22/CE, animalelor nu trebuie $8 li se adme-nistreze nici o alta substanta, cu exceptia cazului In care s-a demonstrat, prin studi stiintfice de bundstare a animalelor sau in baza experientel acumulate, ca efectul substantel respective nueste daundtor s4naisifi sau bunastari animalelor, MUTILARI 19, Pana laadoptarea unor prevederi specifice cu privire lamutilar, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene gi fara a se aduce alingere Directivel 91/630/CEE, trebuie sa se aplice prevederile nationale relevante, in conformitate cu reguille generale ale tratatului. METODE DE CRESTERE 20. Nu trebuie sa fie practicate cresterea sau metodele de crestere naturale ori artificial ce provoaca sau ar putea cauza suferinte ori vatamari oricaruia dintre: animalele implicate, Prezenta prevedere nu trebuie s& impiedice utlizarea anumitor metode ce pot produce suferinte sau watamari minime ori momentane sau care ar putea necesita interventii ce nu ar produce afectari de lunga durata, atunci cand acestea sunt permise de prevederile nation 21. Nici un animal nu trebuie sa fie tinut pentru scopuri de ferma, cu exceptia cazului in care este de agteptat in mod rezonabil ca, pe baza genotipului si fenotipulul, poate fi finut fara efecte nefavorabile asupra sdnatatii saubundstarilu TRANSPORTUL ANIMALELOR Directiva Consiliului 91/628/CE modificata 95/29/CE, Ord. MAA 170/2000 privind norma sanitara veterinaré pentru protectia si bunstarea animalelor in timpul transportului. ‘Suprafata recomandatalcap de animal la transportul cu autovehicole si in vagoane Specia si categoria de animale ‘Suprafata/animal Purcei 15 kg 013m Tineret porcin 25 kg 0,15 m= Porci 50 kg 0.32 m Porci 100 kg 051m 20| SEMTEST-BYN Mures\ Afectiuni ‘CARACTERELE DE SANATATE FIZIOLOGICA LA SUINE ‘care Sunt agitate $i nefinigtite, Cen rozalie, globul ocular lueios. Respiratia ingpiratiminut | Per Carscterul Normal (s8natos} ‘Anormal (bolnav) Reactie alent, de ex. la zgomole, deplasare Inditerent’, apatie, depiasare dificilgchiop&tat ‘Attudine nestanjenta, instinct de turma perceptibil, instinct de | separare de turma, spinare areuita, altudine tetanica, generaia ‘eonservare, de ex. climpsinitul din falci in cazulin | scragnitur din din), diminuare accentuata a Urechi Mobiltate normald a urechilor, urechi calde. Mobiltale normalé a ochilor, mucoasa ocularé.usor | Zona oculard palidé-elbicioasd, globul ocular mat sau Calm: lat, Porci aduli 10-25. tineret Numarul de. rio, Consum de de furajare, in cazulfrajlor de bund caltate. Goul furaje IPOR de rincere evkitertl din flancuri evident, consumul furajeler se realizears ingenuchi Fecale structurate in functie de tipal de furajare Fecale diareice, urdtt mirositoare cu striuri Fecaletnna | umed sau uscat gide-conjinutu Go fixe brute ai | sangvinolente, modinean de culoare, constipatie, Aurajator. dopilarea zonei de sub coad’, Pilea lass elatia td ranisausupural, | Useal cpa. nro, murder. anemic, ul Conditia In stadiut de cregtere, bine Imbracat tn ‘stabita, 4 corporal mMuseulatura. Porciaduti 38,5 pind la 38,0°C: Temperatura ‘Tineret porcin 38,5-40,0°C. Purcel pana la 40,0°C. corporal La animalele gestante temperatura pulin rai ‘Su 90,6 eau pette 40,0", rieieatd cu 0.20,5°C Numérul de Ss Porei adulti 70-100; patacaniace! | Totgaran 1. rice abater da i acesto valor deplasii, se deplaseaza numai constrains, ‘Atimande sau orientate spre spate, urechi rec. galbut Pulsatila, sacadata, respirajie abdominala alert Fara pofa de mancare, apetit capris In perioada Afectiunile specifice porcinelor gi principalele zoonoze de care pot suferi acestea ZOONOZELE APARUTE LA SPECIILE DE ANIMALE DOMESTICE Zoonazele sunt boli foarte contagioase care se pot transmite de la animale la oameni si invers, iar datorita importantei si/sau pericolului pe care il reprezinté pentru populatie sunt cuprinse in cadrul mésurilor de lupté national antiepizootica. Important: cine identific’ 0 zoonozé sau banuleste existenta uneia, trebuie sa anunte imediat aceasta personalului veterinar res- ponsabil de zona. in acalagi timp se iau toate masurile pentru a evita raspandirea bolii prin masuri de carantina de diferite grade in functie de gravitatea situatiai Tn continuare se vor prezenta cateva dintre zoonoze importante care pot fi intélnite la animalele domes- tice: Fobra aftoasa Sensibiltate: toate speciile de animale ungulate, mai ales taurinele, porcinele, ovinele $i caprinele. Modul de transmitere: direct de la un animal bolnav la altul snatos, sau indirect prin intermediul pro- duselor de origine animala (lapte, dejecti etc.) 51 oa- meni ‘Simptomatologie porcine: formarea de: pustule la nivelul oglinaii rétului, in cavitatea bucala gi in zona ongloanelor. ‘Masuri: instiintarea imediaté a personalului sanitar- veterinar. CATALOG VIERI | 21Atco f Turbarea itate: oamenii $i practic toate animalele do- gisdlbatice cu s8nge cald (homeoterme) Modul de transmitere: de obicei prin mugcatura unui ‘animal turbat. Dar i prin intermediu salivei infectate ‘care vine Tn contact cumicroleziunile pieli ‘Simptomatologie: roaderea si frecarea zonel mus~ ‘ate, neliniste, fricd, timiditate, animale sperioase la ‘inceput, animalul grohdie gi sc&gneste din dint, refuzul consumului de furaje; de exemplu partial ‘comportament agresiv. Caine/pisica: comportament modificat. Doclitate exagerata, roderea §/ inghitirea de lucruri si obiecte necomestibile (lemn, iarba, pietre). Tendinta de a se freca si consuma com- ponente necomestibile (lemn, pistre). Mai tarziu tendinja de evadare. Tendinta accentuata de a museca. Infazé finala intervine paralizia si moartea. Masuri: anuntarea imediata personalului veterinara tuturor cazunilor cu banuiala de turbare $i fiecare mugeatura provacata omului gi altor animale de ‘etre animale care sunt banuite de turbare. Bruceloza Sensibilitate: oamenii, animalele domestice 3i sal- batice Modul de transmitere: prin intermediul secretile ge- nitale, prin lapte sau furgjele infectate. Simptomatologie: avortuni sau fatari premature; la ‘masculi inflamarea testiculelor. Masuri: fiecare avort sau semn de avort respectiv fatare prematuré la oi si capre se anunla imediat personalului veterinar. Aceeasi conduita Se aplica gi ‘in cazul femelelor gestante din specia taurinelor ‘care dupa o durata a perioadei de gestatie mai mare de 3 luni manifestaavort. Pesta porcina Sensibilitate; porcinele domestice gisalbatice ct de la un animal la altul, indirect prin intermediu! produselor de origine animal, obiecte, materii si materiale contaminate, resturide bucatarie 3imacelarie. ‘Simptomatologie: febra ridicata, apetit redus. La ‘nceput constipalie gi apoi diaree, frecvent cu fecale sangvinolente. Spasme. Aparitia de eruptii pe piele sub forma de puncte si pete rogietice. Frecvent are ‘evolutie latenta fara semne tipice ale bolii Masuri: anuntarea imediata a personalului veterinar. ‘Ca masurd de preventie resturile alimentare de la bbucatari gi cele hoteliere ete. trebuie tratate termic. ‘Consecinele urmatoaretor boli implica tratament medical veterinar. De aceea, in cadrul “masurilor’ ‘sunt inscrise numai acelea care pot fi luate chiar de cdtre crescatorul de animale sub forma de masuri de prevenire sau ca primajutor. 22 | SEMTEST-BVN Mures TULBURARI DE FERTILITATE Lipsa caldurilorlascofitele tinere giscroafelor mame dupa infarcare Pri palele cauze posibile: influente negative ale furajarii (scrofite tinere prea gtase, furajare deficitara pe parcursul perioadei dealaptare); + Microclimat nefavorabil in ad&post (lumina, tem- peraturd etc.) ~ Structura socialé nefavorabila (izolare-separare, rangul in cadrul grupei, aglomeratie etc.) - Eventuale anomalii ale aparatului genital sau selectie gresita (la scrofite): ~ Management insuficiental scroatelorin calduri. Acordati importantaé maxima la clarificarea: ~ Controlului observarii caldurilor ~ Care categorie de animale sunt afectate (varst- nioe, tinere, unele etc.; diferentele legate de con- ditia corporala, intretinere si observatie etc. ): - Verificarea rajiei furajere in primul rand pentru cele primipare; ~ Sacrificari de proba pentru cercetéri privind apa- ratul reproductiv. Avorturile sau fatarile premature, aparitia rceilor mumificafi, fatai mori, neviabili Principalele cauze posibile: + Furajele mucegaite (micotoxinele), nu uitati si controlati $i furajele balast adica cele care se administreaza scroafei sau scrofifeiin perioada de dinainte de fétare pentru potolirea foamel (paiele, fEnul etc.), Indeosebi in cazul furajarii scroafelor care guita! ~ Carentele (in vitamnina E, aminoacizi esentiali) in cazul furajéri unilaterale de exemplu cu mult pasté de porumb are de multe ori ca si consecinta apritia de purcei morjila fatare si'sau neviabili: ~ Infectii, in special cele specifice (parvoviroza por- inelor, leptospiraza, bruceloza): ~ Imbolnaviri generale grave pe parcursul perioadei de gestatie cum sunt pesta porcind, rujatul, lepto- spirozaete. ~ Conditie insuficienta ("sindrom deslabire’ ~ Infeciiiale calor urinare, Acordatj important maximé la clarificarea + Supravegherea precisa a furajarii, controlului fue rajelor de la furnizor $i pana laajungerea acestora in automatele de furajareltrocile de furajare, con- trolarea indeosebi a igienei furajari: - Analizesangvine: - Autopsii ale fetusilor morti si/sau purceilor mumi- ficati: ~ Intretinerea scroafelor; ~ Cercetarea mediului de trai al porcilor, privind posibilitatile de intoxicare (otravire).Nac Numarredus de tatari/scoafa sau obtinerea unui numérredus de purceilfatare Principalele cauze posibile: Calitateinsuficienta a spermei de vier; Necoordonare optimala in timp a apari durilor sia momentului insmantarimontei; = Furajare insuficienta cantitativ gi/saucalitativ; = Infecjii specifice (In special parvoviroza porci- nelor, rujetul, infectia cailor urinare); = Microciimatul nefavorabil (in speciat perioadele prea caldedin vara), cal ‘Acordati important maximala clarificarea ~ Fertilitati vierilor (studierea materialutui sperma- tic); = Uikzar pa verter a (2x2i); - Studierea tehnicii de insamantare si/sau montd precum $i momentul realizaril acestora, = Aprecierea furajului (din punct de vedere cantitativ cat gicalitativ); = Aprecierea starii generale gia conditiei corporale, = Sacrificari de proba pentru cercetari privind apa- ratulreproductiv. Febra laptelui (sindromul MMA: mastita-metritd-agalaxie) Simptomatologie: afectiunea este intalnita de regula la 12-48 de ore dupa inchelerea fatarii manifes- tndu-se prin consum redus de furaje, constipatie, ‘oboseald gi temperatura corporal mai ridicaté. Unele complexe ale duzelor mamare se inflameaz& (sunt fierbinf), Inrosite, dureroase) si se intaresc. Ca siconsecinta a secretie! lactante mai reduse, purceii se dezvolta prost, sunt nelinigtiti fac galagie si stau agezati mai mult timp langa scroafa. Rata mai ridi- cat de mortalitate tn randul purceilor. Masuri de prevenire: ca masura de prevenire admi- nistrarea de material pentru astemut mult si curat_in ultimele zile de dinainte de fatare se va administra mai putin furaj, se vor adauga tarafe («tercin) gi mult apa proaspata $i curata. Enteritanecrotica ‘Simptomatologie: diaree, care incepe de obicei din Ziua a 2-a pana in ziua a 10-a de viata a purceilor (numai izolat mai tarziu) si este freevent brun- osiatica, sangvinolenta. Multe cazuri evolueaza mortal. Boala este intdinita ani indelungati in efec- tivele de porci contaminate. Masur de prevenire; terapia purceilar boinavi rama- ne fard rezuliat. Serumizarea de protectie a scroafei mame dupa realizarea antibiogramel, Panace serul igi face efectul, purcell pot fi tratati profilactic cu antibiotice. Cauze: bacteriene, Colica purceilor sugari imptomatologie: diaree, care poate fi intBlnit deja dupa ceva ore de la fatare, slabiciune accentuata, amplificarea cazurilor de mortalitate in randul pur- ceilor. Masuri de prevenire: pregaitrea din timp a unor boxe ‘de ftare curate, uscate. Aprovizionaté suficientd cu apa proaspata gi curatd, Spdlarea gi dezinfectarea scroafei Inainte de introducerea in boxa de fatare. Colica purceilor intarcati Simptomatologie; diaree care apare intr-o perioada sourta (2-3 ile) dupa intarcare. Masuri de prevenire: similare celor luate in cazul bolii edemelor. Boalaedemelor (enterotoxemia coli) Simptomatologie: apare la 1-2 saptamani dupa in- \arcarea de langa scroafa mama saula 1-2zile dupa mutarea purceilor in boxele pentru ingragare, apar cazuri bruste de mortalitate faré manifestarea unor semne anterioare de boala. Sau: purceii manifesta mers nesigur, Simptome de paralizie, Tumefieri (edeme) ale pleapelor gia ratulul Masuri de prevenire: pe parcursul unei zile reduce rea drastica a furajarii odata cu o aprovizionare bogata cu apa si administrarea de furaje balast (humus nutritiv, pamant pentru ramat, otava, po- fumb siloz etc.). Cresterea treptata din nou pand la revenirea la ratia furajera normala. Ca masura de preventie, pe parcursul perioadei de intarcare se vor administra furaje bogate jn fibre brute, sarace in energie. Adaptarea temperaturii din adapost la necesarul de caidura.al purceilor! Rujetul (branca, erizipelul) Forma acuta: lipsa poftel de mancare, febra mare, moarte dupé o perioada scurta de boalé. Erizipelul piel: lipsa poftei de mancare, febra, pete pe piele rosii pand la albastrui-rosiatice sub forma de carouri Cunascute sunt de asemenea erizipelul valvulei car- diace si a celui al articulatilor. Cele mai mari pierderi economice provocate de Imbolnavirile de erizipel sunt tulburdrile de fertilitate ale animalelor de reproductie (avorturile, fatarile premature, purceli mumificati, numarul de fatari r= duse/scroata). CATALOG VIERI | 23Afectiuni / Boalaporcilor grasi Simptomatologie: la inceput la colfurile guri, la ccolfurile ochilor gi la baza urechilor apar mucozitati unsuroase, care apoi se pot extinde pe intreg corp, ebr3. In cazul purceilor sugari apar multe cazuri morale. ‘Cauze: bacteriene. Masuri de prevenire: tratament cu antibiotice. Even- ‘wal solicitarea producerii unor vaccinuri specifice bacterismului localdin adapast, Rinitaatrofica progresiva ‘Simptomatologie: stranuturi, sangerari nazale, gutu- rai, tuse, respiratie greoaie, scurgerioculare. ‘Cauze: bacteriene, Masuri de prevenire: tratament cu antibiotice, frec- vent insé fara succes. Eradicarea este posibila nu- maiprin asanare completa. Panaritiul (inflamatia membranei interdigitale) ‘Simptomatologie: febré, gchiopaturi,inflamatii dure~ roase la nivelul articulatilor,inflamati, ipsa poftei de mancare, slabiri, aboese. ‘Cauze: pardoseli ale addpasturilor proaste, pado- ‘curiexterioare inndmolite proaste, r&niri, zdrelituriin zona articulatillor degetelor. ‘Carenta de fier (anemia) Simptomatologie: piele $i mucoase conjunctival ipalide, crestere slaba, sensibilitate crescuta fata de bbolile infectioase, cazuri bruste de mortalitate a celor ‘mai grei dintre purcei la varsta de 5-6 s’ptamani, Laptele este un aliment sarac in fier, iar purcell se asc cu o rezerva de fier limitata pentru numai 2 -3 zile. Masuri: administrarea preparatelor cu fier injectabil ‘Sau pe Gale orala in primele zile dupa fatare reco- mandate fiind preparatele pe baza de fier legat ‘organic. La nevoie oferirea suplimentard de pre- parate Imbogalite Th fier (pamant pentru ramat, za- harului cufier). Raia(acarienii) Simptomatologie: prurit, pustule, descuaméri, for- ‘mare de cruste si pliuri ale pielii, care frecvent se ‘coloreaza brun-negricios. Modificarile de culoare ‘incep in spatele urechilor $i pe abdomen acolo unde pielea estemaisubtire, Cauza: sarcoptul raiel. Masuri: tratarea animalelor cu substante acaricide, ‘cu toate cA prin aceasta infectia nu este eradicata 24| SEMTEST-BVN Mures Pentru eradicarea completa a bolii trebuie realizaté o.asanare totald a acarienilor rail Hemofilozaporcina provocate de Haemophilus parasuis imptomatolagie: ipsa poftel de mancare, febrama- re, eventual tuse, articulati inflamate. Cauza: bacteriane. Masuri: evitarea stressurilor la instarea in adipos- turi, aprovizionarea cu apa suficienta, boxe uscate gi calde. Infectiacu Lawsonia Simptomatologie; este posibilé aparitia de forme acute gicronice Forma acuta: poreii la ingrégat cu groutate mare gi remonti. Diaree apoasa, palida, negricioasa urmati de moarte sau cazuri bruste de mortalitate cu apa- ritiaunor cadavre palide. Forma cronica: afecteaza mai ales tineretul parcin la Ingrasat la 2-3 saptamani dupa intarcare, diaree partial cu urme-de sAnge, slabire puternica sidezvol- tare slaba, aparitia cazurilor mortale este posibila, Cauza: virale. Masuri: nu exista medicamente eficiente. Optimizarea conditillor de intretinere. Functionarea dupa principiul totul piin - tetul gol, nu se vor ames- teca purceii care provin din diferite exploatatii, cura- tare, spalare gio buna dezinfectie. Infectia cu Circovirus Simptomatologie: dezvoltare slaba dupa intarcare, slabire, izolat diaree, anemie (piele gi mucoase palide), icter(piele si mucoase icterice), posibiltuse. auza: virale. Masuri, nu existé medicamente eficiente. Optimizarea conditilor de intretinere, Functionarea dupa principiut totul pln - totul gol, nu se vor ames teca purceii care provin din diferite exploatatil, curd fare, spalare gio bund dezintectie. Coccidioza Simptomatologie: diaree |a purcelul sugar in jurul varstei de 10 zilede viata. Cauza: parazilintestinali. Masuri: functionarea dupa principiul totul plin - totul gol a spatiilor din matemitate, curajarea mecanica a pardoselil, tratament termic, dezinfectie (de ex. cu 00-cide, Neopredisan) Dupa depistarea coccidillormedicamentatia preven- tivaa purceilor poate fi aplicata intre a 3-a gia S-a zi de viataMagazin on-line Material Seminal de Vieri ‘Stimati colaboratori, La fel cum suna gi sloganul nostru *Materialul seminal de vier direct la dumneavoasira*, echipa SEMTEST BVN Mures va pune la dispozitie 0 noua posibilitate de achizitionare a Materialului Ser prin comanda ON-LINE, un ajutor care vine in sprijinul tuturor crescatorilor de suine. in calitate de unitate producdtoare, am ales s4 satisfacem nevoia clientilor prin aceasta varianta care poate fi ullizala 24/24 pentru plasarea comenzilor, la fel $i ugurinta platii, fara alte drumuri inutile ‘pe la banci sau vreo alté unitate de plata. Dispunem de un laborator performant si de o echipd profesionistd care va sta la dispozitie cu toate informatile necesare dezvoltarii fermei! ‘gospodariei dumneavoastra. Prin erearea unui cont personalizat veji putea piasa ugor comenzi, iar livrarea se face prin curierat rapid in 24-48 de ore pe tot teritoriul Romaniei, ‘Comenzile on-line vor fi preluate in fiecare zi pana la ora 12:00 a putea fi predate curieratului in aceeasi zi, iar comenzile preluate dupa aceasté ori vor fi predate curierului in urmatoarea zi ‘Magazin Online CATALOG VIERI 25tem [SSi a CALENDAR DE CALDURI PENTRU SUINE Otian 25 aor] 01 feb 26 mai] 01 mar 23m [Ot ape 01 aug 23 now O2ian 26 apr] 02 feb 27 mai] 02 mar 24 un 02 aug 28 nov OPian 01 mai] OF feb 01 un] O? mar 29iun 7 aug 29 now OBian 02 mai) O8feb 02 iun] 08 mar ‘30 un 08 aug. 30 now. 09ian 03 mai) o@teb 03 iun|o9 mar 01 (09 aug 01 dec 10ian O4 mai] 10feb 64 in| 10 mar 02 al 1Oaug 02dec 1tian 05 mai] 11 feb 05 un] 14 mar 03 at 11aug 03.dec 1Zian 06 mai] 12teb 06 un] 12 mar (4 ut 12 aug 0 oc 13ian oF mai] 1342 07 un] 13 mar 05 it 13.aug 05 dec tian 08 mai] 14teb 08 un] 14 mar 06 it ‘06 ac! 18ian 09 mai] 1812 09 in] 16 mar O7 wt ‘07 ec] 18ian 10 mai] 1640 10 un] 16 mar 08 ut 08 ee 1Tian vi mai] 17 ted 11 wn] 17 mar 9 mt 09.480 t@ian 12mai] 1eteb 12 un] 18 mar 101 10 dec! 19ian 13 mai] 19feb 13 un] 19 mar na tae 20ian 14 mai] 20% 14 un] 20 mar 12 hut 1200) 2tian 15 mai] 24 feb 15 un] 21 mar 13h 13.480 22ian 16 mai] 22feb 18 un] 22 mar 14 iu 14 dec) 17 mail 23 feb 17 un] 29 mar ‘sil 15-ec! 18 mail 24 feb 18 un] 24 mar 16 ial 16.dec 19 mail 25 feb 19 un] 25 mar vi 17 dec! 2Bian 20 mai 26 feb 20 in| 26 mar 18 ul 18dec’ 28 ian 19.dec 20.dec 2ian 23 mai (29 mar 21 ial 21 dec Dian 24 mai 30 mar 22 22-dec Btian 25 mai 28 | SEMTEST-BVN Mures 23 ul 31 aug 23 decTata Mama Datala Ot sep 24dec Data probabila t a fatariila scroafa ma 23 teb 01 dec 24 ian 25ian 26ian 02 now 03 now 04 now 24 ted 25 ted) 26teb| 02 dec 08 dec 04 deo Tian Bian Bian 05 now 08 now 0? now 27 t0b| 28140] 01 mar 05 dec 06 dec 07 deo 31 dec 30ian 08 now 02 mar 08 dec Otian 3tian 03 ma 09 dec ian 01 feb 10 nov (04 ma 10 dec 03ian Moet 2 feb (05 ma ‘dec 04 ian 12oct 03 feb 12nov 06 ma 12.dec 05 ian 13.0ct 04 feb 13.n0v OF mar 13.dec toa 0 feb 1 now 14 dee oF ian 1Soct 06 feb 15 nov (09 ma 18 dec 08 ian 1oet OT feb 16 nov 10 mar| 16 doe 29a" iTect 8 feb 17 nov ‘11 mar 17 dee 10 ian toa 09 feb 12 may| 18 dee tian 19001 10 fe 19nov 13 mat| 19 dec ‘12 apt 12ian 20a 11 fob 20nev 14 mar] 20 dec 15 apr 13 ian Boat 12te> 21 now 15 mar| 21 dee 14 apr 14ian 2ect 12feb 22now 22 dec 15 apr 15 ian 20a +4 te 23 nov 23 dec 16 200 16 ian 2 oct 1816 24 now 24 dec 17 apt 17 ian Bod 16 fed 25 nov 25 deo 18 apt 18ian Bod 1Tteb 28 deo 19 apr 19 ian 20ian Zoa Bod 18 fe 19feb ‘2 now 28 now 27 dec 28 deo 20apr 21 apr 2t ian Wod 20 feb 2810 29 deo apr ian 30 oct 21 feb 30 nov 30 dec 23 apr 31 oct Bled 31 deo 24 apr. GENETICA DE VARF PROEIt in ferma Dvs.! S.C. SEMTEST BVN S.A. 547530 Sangeorgiu de Mures, Str. Tofaléu nr.677, ROMANIA ‘Tel.:+40-265-318999; +40-731-316208; +40-265-318913 ax: +40-265-319003 E-mail: contact@semtest-bvn.ro www.semtest-bun.ro facebook.com/semtestBVNmures