HEMODINAMICĂ

- C1 -

24.09.2020
Organizare
 Curs: 14 ședințe

 Laborator: 7 ședințe (S2,4,6,8,10,12,14)

 Forma de evaluare: Examen

 Nota finală: NF=(NE+NL)/2

NF – nota finală
NE – nota examen
NL – nota laborator
 Titular disciplină: Ș.l.dr.ing. Alin TOTOREAN
o alin.totorean@upt.ro, 0741217827, sala 105 Orologerie
Bibliografie
 Alin-Florin Totorean, Hemodinamică-note de curs, Editura Politehnica,
Timișoara, 2019.

 Alin F. Totorean, Șandor I. Bernad, Claudia I. Totorean, Metode

numerice aplicate în investigarea sistemului cardiovascular.
Hemodinamica bypass-ului aortocoronarian, Editura Politehnica,
Timișoara, 2019.

 Kasper D.L., et all, Harrison’s principles of Internal Medicine, 16th

edition, McGraw-Hill Medical Publishing Division, 2005.

 Peter R. Hoskins, Patricia V. Lawford, Barry J. Doyle, Cardiovascular

Biomechanics, Springer International Publishing Switzerland, 2017.
 1. Introducere în hemodinamică

http://www.myucdblog.com/why-do-biomedical-engineering/ https://labiotech.eu/artificial-heart-failure-carmat/ https://www.sciencedaily.com/releases/2017/07/170713154855.htm

https://www.u-tokyo.ac.jp/en/utokyo-research/feature-stories/long-life-artificial-hip-joint/index.html https://www.medicalnewstoday.com/articles/146309.php
1. Introducere în hemodinamică

www.edah-hospital.com
HEMODINAMICA
= Ramură a dinamicii fluidelor care studiază
curgerea sângelui în sistemul cardiovascular

www.nhlbi.nih.gov
 1. Introducere în hemodinamică
Scurt istoric
Leonardo da Vinci (1452-1519)
– primele studii legate de inimă, vase de sânge, fiziologie cardiovasculară (1508-1513)

Joao Martins e Silva, Leonardo Da Vinci e as primeiras observacoes hemodinamicas, Rev Port Cardiol 2008; 27(2):243-272,
 1. Introducere în hemodinamică
Scurt istoric
Leonardo da Vinci (1452-1519)
– primele studii legate de inimă, vase de sânge, fiziologie cardiovasculară (1508-1513)

Joao Martins e Silva, Leonardo Da Vinci e as primeiras observacoes hemodinamicas, Rev Port Cardiol 2008; 27(2):243-272,
 1. Introducere în hemodinamică
Scurt istoric
Leonardo da Vinci (1452-1519)
– primele studii legate de inimă, vase de sânge, fiziologie cardiovasculară
(1508-1513)

Joao Martins e Silva, Leonardo Da Vinci e as primeiras observacoes hemodinamicas, Rev Port Cardiol 2008; 27(2):243-272,
1. Introducere în hemodinamică
Scurt istoric
Leonardo da Vinci (1452-1519)
– primele studii legate de inimă, vase de sânge,
fiziologie cardiovasculară (1508-1513)

Curgerea peste obstacole / la

schimbarea directie de curgere
 vartejuri
Joao Martins e Silva, Leonardo Da Vinci e as primeiras observacoes hemodinamicas, Rev Port Cardiol 2008; 27(2):243-272,
1. Introducere în hemodinamică
Scurt istoric
Leonardo da Vinci (1452-1519)
– primele studii legate de inimă, vase de sânge, fiziologie cardiovasculară (1508-1513)

Bogren (2004)
Leonardo da Vinci (1515) Gharib (2002) Joao Martins e Silva, Leonardo Da Vinci e as primeiras observacoes
hemodinamicas, Rev Port Cardiol 2008; 27(2):243-272,
 1. Introducere în hemodinamică
Scurt istoric Momente de referință în evoluția hemodinamicii

 1628 – William Harvey – conceptul de continuitate a curgerii sângelui

 1661 – Marcello Malpighi descrie complet patul capilar al plâmânilor de broască,
putându-se descrie acum complet conceptul și direcția de curgere a sângelui
 1773 – Stephen Hales introduce măsurarea directă a presiunii arteriale
 Thomas Young (1773-1829) introduce relația dintre proprietățile elastice ale
arterelor și viteza de propagare a pulsului arterial
 1846 – J.L.M. Poiseuille introduce relația dintre debit de curgere a fluidului și
diametrul vasului prin care curge
 1950 – John R. Womersley și Donal A. McDonald analizează efectele curgerii
sangvine pulsatile (nestaționare, variabile în timp) în vase elastice

Timothy W. Secomb, Hemodynamics, Compr Physiol 6(2): 975-1003, 2017.

1. Introducere în hemodinamică
Scurt istoric Momente de referință în evoluția hemodinamicii

 1903 – Willem Einthoven – prima măsurătoare EKG

 1929 – Werner Forssmann – prima cateterizare (introduce prima dată un cateter în
atriul drept, prin vena basilica)
 1952 – Paul Zoll – descrie efectele stimulării externe în caz de aritmie ventriculară
 1954 – Inge Edler și Helmut Hertz – prima ecocardiografie
 1958 – Mason Sones – prima angiocoronarografie

Eugene Barunwald, The ten advances that have defined modern cardiology, Trends in Cardiovascular Medicine 24 (2014) 179-183.
1. Introducere în hemodinamică

Sistem cardiovascular

HEMODINAMICĂ

Analiză calitativă Analiză cantitativă

1. Introducere în hemodinamică
Din punct de vedere al informațiilor obținute în urma unei analize
hemodinamice (clinice, numerice sau experimentale) se pot distinge:

 Analiza calitativă – presupune vizualizarea aspectului curgerii prin

segmentul de interes (angiocoronarografii, etc.) sau prezența unui anumit
fenomen (recirculări, etc.) fără a obține informații concrete referitoare la
parametrii hemodinamici;

 Analiza cantitativă – presupune determinarea parametrilor hemodinamici

prin segmentul investigat (debite, viteze, presiuni, etc.).
1. Introducere în hemodinamică
Din punct de vedere al modului în care se obțin parametrii hemodinamici se
poate realiza următoarea clasificare:

 Hemodinamică clinică (/paraclinică, in vivo) – parametrii hemodinamici

sunt măsurați direct pe pacient, utilizând metode și tehnici invazive sau
non-invazive (măsurarea presiunii arteriale cu sfigmanometrul, angiografia,
IVUS, RMN cardiac, etc);

 Hemodinamică numerică (in silico) – parametrii hemodinamici sunt

determinați computațional în urma soluționării ecuațiilor de curgere a
fluidelor prin segmentul de interes utilizând aplicații software dedicate
specifice Mecanicii Fluidelor numerice (ANSYS Fluent, CFX, OpenFOAM);

 Hemodinamică experimentală (in vitro) – parametrii hemodinamici sunt

determinați experimental prin realizarea de experimente în laborator, și
măsurarea parametrilor utilizând echipamente de măsură specifice
Mecanicii Fluidelor experimentale.
1. Introducere în hemodinamică
Din punct de vedere al modului în care se obțin parametrii hemodinamici se
poate realiza următoarea clasificare:
 Hemodinamică numerică
 Hemodinamică clinică

 Hemodinamică experimentală
1. Introducere în hemodinamică
Comparativ, principalele diferențele dintre cele 3 direcții ale hemodinamicii
sunt reprezentate tabelul de mai jos:
Hemodinamică Hemodinamică
Factor comparat Hemodinamică clinică
numerică experimentală
Necesită prezența
DA NU NU
fizică a pacientului
Echipamente de calcul și
Echipamente specifice Echipamente specifice
Tipuri de softuri dedicate pentru
investigațiilor medicale standurilor experimentale
echipamente proiectarea geometriei,
(EKG, angiograf, CT, RMN, în Mecanica Fluidelor
utilizate discretizare, analiza propriu-
ecograf, etc.) experimentală
zisă și postprocesare
Numărul de
Limitat, depinde de Se pot interpreta toți Limitat, depinde de
parametrii
echipamentul de investigare parametrii hemodinamici echipamentele de măsură
hemodinamici
utilizat asociați curgerii utilizate
investigați
De la câteva minute la De la câteva zile la
De la câteva minute la câteva
Durata unei săptămâni sau luni, în săptămâni sau luni, în
ore, în funcție de
analize/investigații funcției de complexitatea funcției de complexitatea
complexitatea investigației
geometriei și analizei analizei
Limitat, necesită validare cu Limitat, necesită corelare
Utilizarea clinică a DA, cu grad ridicat de
rezultate experimentale și de cu rezultate de preferabil
rezultatelor încredere
preferabil și clinice clinice