TUTORIAL PROGRAM SPECIALIZAT GRATUIT – EFOTO

3.2.1. Crearea proiectului fotogrammetric

În meniul programului E-Foto apar mai multe opțiuni precum: Project Header, Terrain, Sensor, Flight,
Images, Points care vor fi selectate pas cu pas în vederea editării informațiilor despre proiectul
fotogrammetric, teren, senzor, zbor, imagini și puncte.
Pasul 1: Crearea unui nou proiect prin apăsarea butonului Project și selectarea opțiunii New. Apoi va
apărea o căsuță în care se va nota numele proiectului, o scurtă descriere a acestuia, contextul și data
creării proiectului.

Fig. 3.1. Crearea proiectului fotogrammetric

Pasul 2: După crearea proiectului fotogrammetric, trebuie specificate informațiile despre teren prin
apăsarea opțiunii Terrain și se vor introduce date precum altitudinea minimă și maximă, longitudinea,
latitudinea etc.

Fig. 3.2. Introducerea informațiilor despre teren

1
Pasul 3: În continuare se vor introduce date referitoare la senzor prin apăsarea opțiunii Sensor, care
conţine informații precum: id-ul senzorului, o descriere a acestuia, tipul de detector, informații din
certificatul de calibrare al camerei aerofotogrammetrice, parametri, distorsiunea lentilelor etc.

Fig. 3.3. Introducerea datelor despre senzor şi camera aerofotogrammetrică

Pasul 4: Introducerea datelor referitoare la zborul efectuat prin selectarea opțiunii Flight, date
precum: id-ul zborului, o scurtă descriere a acestuia, data în care a fost executat zborul și parametri
zborului.

Fig. 3.4. Introducerea informațiilor despre zbor

2
Pasul 5: Introducerea datelor referitoare la imaginile preluate. Este selectată opțiunea Images și prin
apăsarea butonului New se vor introduce imaginile, după care se vor trece informațiile legate de
acestea.

Fig. 3.5. Introducerea imaginilor preluate

Fig. 3.6. Introducerea informațiilor despre imagini

Pasul 6: Introducerea punctelor de sprijin din teren. Acest lucru se realizează prin selectarea opțiunii
Points așa cum se arată în Fig. 3.6., aceste puncte fiind necesare pentru controlul topografic (puncte
de control). După apăsarea butonului New se vor introduce pentru fiecare punct în parte informații
precum: id-ul punctului, coordonatele X, Y, Z și abaterile standard ale acestora așa cum este ilustrat
în Fig. 3.7.

3
 Fig. 3.7 Introducerea punctelor de control

Fig. 3.8 Informații despre primul punct

3.2.2. Executarea orientării interioare

Pasul 1: Pentru început trebuie deschis proiectul deja creat prin selectarea opțiunii Load File și
alegerea acestuia din fereastra ce se va deschide.

Fig. 3.9. Deschiderea proiectului deja existent

4
Pasul 2: După deschiderea proiectului deja existent, pentru realizarea orientării interioare a primei
imagini este selectată opțiunea Execute și apoi Interior Orientation. Se va deschide apoi o fereastră
micuță care va permite selectarea imaginii pentru care se dorește poziționarea indicilor de referință.

Fig. 3.10. Selectarea comenzii pentru executarea orientării interioare

Pasul 3: Identificarea indicilor de referință pentru prima fotogramă în conformitate cu coordonatele

date prin selectarea butonului și marcarea acestora în imagine.

Fig. 3.11. Poziționarea primului indice de referință corespunzător primei fotograme

Fig. 3.12. Poziționarea celor patru indici de referință pentru prima fotogramă

5
Pasul 4: După marcarea celor 4 indici de referință pe fotogramă se poate executa orientarea interioară prin
selectarea opțiunii Execute urmată de opțiunea Interior Orientation sau prin selectarea în mod dorect a

butonului .

Fig. 3.13. Procesarea orientării interioare pentru prima fotogramă

Pasul 5: Se va repeta același proces și pentru următoarele două fotograme.

Fig.3.14. Poziționarea indicilor de referință pentru fotograma a doua

Fig. 3.15. Poziționarea indicilor de referință pentru fotograma a treia

După realizarea orientării interioare pentru cele 3 fotograme va apărea semnul în dreptul fiecăreia, precum
în Fig. 3.16.

6
 Fig. 3.16. Cele trei fotograme după realizarea orientării interioare

3.2.3. Realizarea orientării exterioare

Pasul 1: Pentru a putea începe realizarea orientării exterioare este selectată opțiunea Execute urmată
de Spatial Resection. Se va deschide apoi o fereastră în cadrul căreia se va putea alege fotograma
pentru care se dorește poziționarea punctelor de control.

Fig. 3.17. Apelarea comenzii în vederea poziționării punctelor de control

În figura următoare sunt prezentate toate punctele de control măsurate în teren și situate în zona acoperită de
cele trei fotograme disponibile.

Fig. 3.18. Distribuţia punctelor de control disponibile pentru zona aerofotografiată

7
Pasul 2: Identificarea punctelor de control din prima fotogramă în conformitate cu raportul de
măsurare al acestora, prin selectarea opţiunii Zoom în zona în care se află primul punct de control,
apoi al doilea ș.a.m.d.

Fig. 3.19. Imaginea mărită pentru identificarea primului punct de control din prima fotogramă

Fig.
3.20. Poziționarea punctelor de control în vederea executării orientării exterioare pentru prima fotogramă.

Pasul 3: După determinarea punctelor de control din prima fotogramă trebuie stabilită direcţia zborului pentru
a poziționa fotograma așa cum a fost preluată din teren. Pentru aceasta trebuie selectat butonul Set Flight
direction observându-se săgeata verde care indică direcția zborului.

8
 Fig. 3.21. Stabilirea direcției de zbor

Pasul 4: Pentru a începe calculul orientării exterioare este selectată opțiunea Execute urmată de
Exterior Orientation, în urma căruia rezultă parametri orientării, așa cum este ilustrat în Fig. 3.22.

Fig. 3.22. Parametri orientării exterioare pentru prima fotogramă

Pasul 5: Realizarea aceluiași proces descris mai sus și pentru celelalte două fotograme.

Fig. 3.23. Poziționarea punctelor de control în vederea executării orientării exterioare pentru cea de-a doua
fotogramă

9
 Fig. 3.24. Parametri orientării exterioare pentru cea de-a doua fotogramă

Fig. 3.25. Poziționarea punctelor de control în vederea executării orientării exterioare pentru cea de-a treia
fotogramă

Fig. 3.26. Parametri orientării exterioare pentru cea de-a treia fotogramă

10
După realizarea orientării exterioare a imaginilor 016, 017 şi 018, se determină coordonatele centrelor
de perspectivă în spaţiul obiect (sistemul teren) precum şi cele 3 unghiuri de rotaţie (Ω, Φ, K).
În acest moment, având la dispoziţie parametri orientării interioare şi exterioare, se poate obţine
modelul stereoscopic (imaginile 016 şi 017 sau 017 şi 018) sau se pot exporta aceşti parametri pentru
o utilizare ulterioară mai precisă la stereoplotter.

3.2.4. Aerotriangulația

Pasul 1: Realizarea aerotriangulației prin alegerea opțiunii Execute și apoi Photo Triangulation.

Fig. 3.27. Executarea aerotriangulației

Pasul 2: Stabilirea direcţiei de zbor. Acest pas este necesar pentru calculul aproximațiilor inițiale ale
unghiurilor K în scopul reconstrucției fasciculului de raze proiective din momentul preluării.

Fig. 3.28. Stabilirea direcţiei de zbor pentru fiecare fotogramă

Pasul 3: Localizarea punctelor de legătură în vederea conectării fotogramelor. Într-un proces de lucru
fotogrammetric comun utilizatorul trebuie să introducă anumite puncte în fiecare imagine. Aceste

11
puncte vor fi localizate strategic pentru a putea deveni puncte de legătură, conectând o imagine cu
precedenta sa, formând banda de aerotriangulație.

Fig.
3.29. Alegerea opțiunilor de calcul a aerotriangulației

După executarea aerotriangulației rezultatele apar într-o fereastră precum cea prezentată în Figura
3.30. putând fi evaluate și analizate sau chiar reluată operația de aerotriangulație.

Fig. 3.30. Ecran cu rezultatele aerotriangulației

Pasul 4: În final se salvează rezultatele aerotriangulației în format .kml pentru a se putea vizualiza
folosind programul Google Earth.

12
 Fig. 3.31. Blocul de fotograme pe care sunt indicate punctele de control deschis cu Google Earth

Odată acceptate rezultatele aerotriangulației, toate imaginile folosite în bloc vor avea calculate
valorile parametrilor orientării exterioare salvate într-un fișier al proiectului.

Fig. 3.32. Rezultatele aerotriangulației

3.2.5. Stereorestituția

Pasul 1: Executarea stereorestituției prin apăsarea opțiunii Execute urmată de Stereoplotter.

13
 Fig. 3.33. Executarea stereorestituției

Pasul 2: După încărcarea modulului de stereorestituție, interfața programului va arăta precum în

figura următoare:

Fig. 3.34. Interfața în modulul de stereorestituție

Pentru calibrarea stereo-imaginilor se ține apăsată tasta Shift pentru a putea muta fotograma stânga,
iar tasta Control pentru a putea muta fotograma dreaptă.
Pasul 3: Încărcarea stereo-perechilor. În primă fază programul încarcă stereo-perechile, la început
utilizându-se imaginile 016 și 017.
Setările implicite ale programului utilizează ochelari anaglif, putându-se alege și opțiunea pentru
ochelari polarizați.

14
 Fig. 3.35. Stereo-perechile formate din imaginile 016 și 017 și instrumentele generale

Pasul 4: După alegerea stereo-perechii utilizatorul poate începe stereorestituția utilizând puncte, linii
și poligoane. Programul utilizează conceptul de straturi, facilitând suprapunerea imaginilor de tip
vector peste cele raster, astfel, pentru elementele de tip punct nu sunt definite straturi, pentru
elementele de tip linie straturile pot fi: nedefinit, străzi pavate, străzi nepavate, cărări, căi ferate, râuri
și poduri. Pentru elementele de tip poligon sunt disponibile straturi precum: nedefinit, case, clădiri,
clădiri industriale, cluburi de agrement, gări, terenuri neproductive, piețe, parcuri, păduri, piscine etc.

Fig. 3.36. Intrumente disponibile pentru crearea imaginilor vector

În exemplul următor este prezentat modul de lucru pentru obținerea unui element de tip poligon numit
„Metrou”, clasificat pe stratul clădiri. În acest scop se selectează instrumentele corespunzătoare și se
apasă butonul Add new feature, apoi Insert point mode și se măsoară clădirea, amplasând puncte în
cele patru colțuri ale sale. Rezultatul va consta în restituția clădirii.

15
 Fig. 3.37. Inserarea punctelor pentru crearea poligonului numit „Metrou”

Fig. 3.38. Coordonatele punctelor care definesc clădirea „Metrou”

Se procedează astfel pentru restituția tuturor elementelor vizibile în stereo-pereche.

16