Trematode – curs 6

Din grupul trematodelor ne interesezeaza doar distomienii, restul trematodelor nefiind

de importanta medicala.
Sunt viermi plati, nesegrmentati, care au doua ventuze ( distomieni) – ventrala =
acetabulum, respectiv una distala, in jurul orificiului buco-anal.
Prezinta un invelis extern = cuticula, prevazut cu tepi/spini. Prin intermediul lor si al
ventuzelor, distomienii se ataseaza si pot rupe diferite structuri cum se observa in ciclul
lor de viata.
– Sunt maj. hermafroditi, exceptie Schistosoma.
– ciclul lor de viata implica apa, obligatoriu
– au obligatoriu ce putin o gazda care e melc
Au caracter zoonotic.
Prezinta sistem nervos propriu = orthogon, cu structura scalariforma, ce se deosebeste
prin lobi asimetrici. Neurotransmitatorul de baza e serotonina, desi ii au pe toti la nivel
neuronal.
Larvele acestor distomieni sunt singurele care au organe senzoriale, pentru ca ele sunt
cele care aleg gazda.
La toti distomienii, ciclul presupune:
– oul, din care ia nastere prima larva = miracidium, patrunde in melc;
– in melc, se formeaza sporochistul, rediile si ulterior cercarul, care paraseste
melcul
– cercatul inoata ( de asta are coada) si cauta gazda; daca nu gaseste gazda lui
definitiva, atunci alege o gazda intermediara sau ramane pe diferite plante, sau
in apa in stadiul de rezistenta = metacercar (exceptie schistosoma, care nu are
forma de rezistenta)
– pentru om, sunt infectiosi cercarul + metacercarul
– restul nu au importanta medicala
Clasificarea se face in f de clinica : grup biliar, grup pulmonar, grup intestinal (nu il
studiem), grup circulator

Grupul biliar
Fasciola hepatica/gigantica

Se recunosc prin aspectul foliaceu. Sunt longevivi.

Fasciolaza = galbeaza
Viermele adult se gaseste in caile biliare extrahepatice, colonizeaza coledocul, unde
poate sta mult timp, si aici elimina oua. Ajung cu bila in duoden, ulterior materii fecale.
(presupunem ca materiile fecale ajung in apa....). Din ou, in apa, iese miracidum (de aici
merge clasic). Cercarul, iesit din melc, prezinta cap si coada, metacercarul are doar cap
(nu mai poate inota, se stabileste undeva). Metacercarul de fasciola se gaseste pe
vegetatia de apa, noi ne infectam de obicei cu metacercarul de pe salata verde, spanac,
menta, sucuri de vegetale, exceptional apa.
In tubul digestiv, capul strabate peretele intestinal, ajunge in cavitatea peritoneala,
penetreaza capsula Glisson (aspect: ficat cariat), ajunge in canaliculele intrahepatice, se
maturizeaza si apoi aluneca in coledoc.
Exceptand grupul circulator, distomienii, toti, rup tot ce au in cale in organismul nostru
pentru a-si face ciclul de viata.
Morfologie: Hepatica e la fel ca gigantica, doar ca mai mica.
Cercarul e cu cap si coada, metacercarul doar cap, cu perete gros, bogat in prolina, ce ii
da rezistenta in mediu. Prolina o sintetizeaza cu ajutorul glandelor cefalice (10 glande
cefalice)
Oul e ovoidal si are un opercul anterior mare. Contine o masa aurie, care nu ajunge pana
la opercul, de unde si denumirea de ou ca “halba de bere”. Nu e embrionat, nu e
infectios. Operculul reprezinta parea lui cea mai vulnerabila (pe aici iese miracidium)
Spiculii de pe corp tin viermele in situ (fixare), in functie de acestia, exista criterii de
diferentiere, si sunt responsabili de microhemoragii si ulceratii → HEMOBILIE.
Fascioloza
Faza acuta – migratorie – a larvei: consta in drumul din intestin pana in caile
intrahepatice. Pacientul e febril, diaree sangvinolenta (trece prin peretele intestinal).
Eozinofilie marcata/hipereozinofilie (40%) + urticarie. (fazele migratorii sunt mai mult ca
niste reactii alergice sistemice)
Faza cronica – obstructiva – a viermelui adult: fenomene icterice/subicterice, mecanism
mecanic, e jenata circulatia (vierme in coledoc).
Avem manifestari de colica biliara, cu dureri puternice in hipocondrul drept, iradiere
umar drept si perete anterior, greata, varsaturi, eozinofilia exista, dar este mult scazuta
fata de faza acuta (<10%)
Complicatii: localizari ectopice, aberante.
Cutanate: mai ales abdomen anterior, formatiuni nodulare, rotunde
Bucofaringe: are legatura cu obiceiuri culinare, si anume mancatul de ficat crud (ficatul
are cercarul in el).→ HALZOUN. Daca ajunge la nivelul hipofaringelui, e cel mai dur, duce
la edem glotic, asfixie. Cand e in vestibulul bucal, blocheaza canalul Stenon, rezultand
parotidita mecanica. In nazofaringe, blocheaza trompa lui Eustachio, ducand la otita
medie cu otalgie, hipoacuzie de partea afectata, tinitus, vertij.
Complicatii clasice: cand se gaseste in coledoc si se suprainfecteaza, duce la colecistica +
angiocolecistita, ce predispun la litiaza biliara, fibroza/ciroza de cai biliare. De asemenea,
duce si la anemie cronica, prin hemobilie.

Opistorchis
Seamana perfect cu Fasciola, cu mici deosebiri. E mai putin longeviv, ne contaminam din
carne. Ciclul de viata e identic, este diferita specia de melc si faptul ca metacercarul
sfarseste in musculatura pestelui fitofag ( doar in musculatura, nu ajunge in organe
genitale, nu ne infectam de la icre)
Ajung in organismul uman, se cantoneaza si in ductele pancreatice.
Viermele adult are testicule posteror = opistorchis si ovarele anterior, sperate de tract
gastrointestinal.
Oul are forma de clepsidra/butelie, avand o strangulatie mediana. Opercul mic, anterior,
in interiorul lui se gaseste miracidum.
Opistorchoza este identica cu fascioloza, difera doar complicatiile:
– ciroa biliara apare devreme
– risc de dezvoltare pancreatita
– risc de dezvoltare diabet zaharat

Grup pulmonar – Paragonimus

Exista cel putin 12 specii, westermanii este specia de interes pentru noi. Este foarte
longeviv.
Omul se infecteaza cu fructe de mare, mai ales cu crabul.
Ciclul de viata dureaza 6 luni, are nevoie de un melc tropical si de apa calda.
Viermele adult traieste in plamani si elimina oua. Acestea sunt eliminate prin
expectorate (exceptie fumatorii, care isi inghit sputa: nu are importanta epidemiologica
sau de evolutie a bolii, la ei doar putem diagnostica in materiile fecale). In mediul
extern, la apa calda, oul elibereaza miracidium, gaseste melcul, etc etc, cercarul ajunge
in musculatura crustaceceului = metacercar. Omul se infecteaza consumand crustaceul,
capul larvei fiind situat in tractul gastrointestinal. (respecta regula cu rupe tot). Patrunde
prin tub, cavitatea peritoneala, diafragma, pleura, ajunge in plamani, continua liza, si
duce la formarea de chiste pulmonare. Se amplaseaza aici si se matureaza ( poate sta
aici si 20 de ani  ) Toate aceste procese le realizeaza prin glandele cefalice, fara cale
hematogene/limfatica, facand proteoliza si strapungand aceste structuri.
Viermii adulti se gasesc la nivel pulmonar, unde se dispun doi cate doi (fara niciun scop,
sunt hermafroditi), ca 2 rinichi/gonococi/boabe de cafea, avand fata ventrala plana (cu
asta se privesc), si cea dorsala convexa.
Oul de paragonimus are opercul scurt, din acest motiv se numeste ou cu umeri (lasa
neacoperite 2 parti.
Larva are capul foarte mare, de asta se mai numeste si lofocercar.
Paragonimiaza
Faza invaziva: debuteaza prin drumul larvei, cu febra, urticare, diaree sg., tuse seaca
iritativa (trece prin pleura), HEO (20-40%)
Faza pulmonara – corespunde viermelui adult, care e responsabil de manifestarile
pulmonare: dispnee progresiva la efort, tuse productiva (expectoratie ruginie), durere
cu caracter de junghi toracic, EO (<10), pe radiografie observam chistele pulmonare care
au aspectul de bule de sapun. Daca nu e tratat, evolueaza spre faza preembolica.
Faza preembolica – (fun fact: putem face embolii parazitare). Pacientul are dispnee
severa, insufcienta respiratorie cu cianoza, hemoptizie (deja a erodat vasele de sange).
Dd cu TBC: in tbc nu avem deloc EO.
Embolia, cel mai frecvent, 95%, creier, cu epilepsie cu crize grande-mal.

Este o boala tropica, omul se infecteaza digestiv, de la crustacee, foarte putin prelucrate
termic.
Trematode circulatorii : Schistosoma

Face trecerea dintre plathelminti si viermii cilindrici, fiind mult mai evoluat : are
dimorfism sexual, existand un mascul si o femela.
Este hematofag, foarte longeviv.
Exista o dispunere la nivelul sistemul port in functie de specie: S. japonicum (SJ) in VMS,
S. mansoni (SM) in VMI, S. hematobium (SH) in plehuri hipogastrice, perirectale,
perivezicale. Denumirea veche a speciei = Bilhartzia.

Masculul formeaza prin indoirea corpului → canalul ginecofor, in care e gazduita femela,
traind astfel in cuplu. Femela e fidela si fertila .
Canalul ginecofor nu exista ca element morfologic, se formeaza din corp.
Masculul are cuticula cu spiculi, nu aluneca. Femela are orificu uterin.

Cand masculul nu are femela, e trist. ( ne-a zis asta si probabil o sa razi cum am ras si eu
cand am citit)
Oul de S. prezinta spina, fiind element de diagnostic intre specii. (SJ spina laterala si
mica, SM spina laterala si mare, SH spina mediana si mica).

Larva e infectioasa = furcocercar, deoarece ae coada bifurcata. Nu exista forma de

rezistenta (supravietuieste max 12h in apa). Poseda cel putin 10 glande cefalice. Ii place
lumina si miscarea (fototropism/kinetotropism).
Viermele adult traieste in in sistemul mezenteric, femela face oua, acestea prezinta
spina, deci pot sa traverseze peretele capilar si ulterior peretele organului aferent,
cazand in lumenul organului. Deoarece viermii isi aleg componenta sistemului port, oul
ajunge in intestinul subtire pt SJ, gros pt SM, respectiv aparat urogenital si rect pt SH. De
aici, ouale sunt eliminate cu materiile fecale/urina(pt SH). In apa calda, se transforma in
miracidium, ajunge in melc, sporochist, redii, iese sub forma de furcocercar, acesta
intrand prin piele intacta in gazda umana, procesul fiind nedureror. Dintre toti
furcocercarii, doar 40% isi pierd coada si ramane doar capul = Schistosomula, care
merge mai departe → sangvin transvisceral, scopul fiind sa ajung la nivelul sistemul port
intrahepatic.
Se maturizeaza la acest nivel (1 an, chiar mai mult), iar viermele adult ajunge apoi in
locul pe care si-l doreste (VMS, VMI, plexuri)

Schistosomiaza
Reactii de tip alergic:
– produse de furcocercar la poarta de intrare, de tip cutanat.
– produse de shistosomula, cu caracter general/sistemic
Apar reactii de tip celular, mediate de Lt, oul fiind izolat de tesutul din jur, prin structuri
de colagen (neocolagenogeneza mediata celular), rezultand bilharziomul/granulomul de
ou. In acest fel, spina este captiva, si oul nu mai poate liza → nu mai apar hemoragii;
totusi, granulomul poate obstrua vascularizatia si poate duce la scleroza si fibroza
tisulara.
 – Fibroza periportala, ce duce mai departe la HTP, ciroza, splenomegalie cronica.
– Pilofibroza – fibrozarea venei porte, apar sunturi porto-cave, hipertensiune
pulmonara, cord pulmonar cronic
– in colon si vezica urniara se formeaza granuloame mari, cu aspect de
pseudotumorete, ca niste polipi (histologic)

Compllicatii:
– stare premaligna: polipi → cancer colon, rect, vezica urinara
– reactii de tip ulcerativ cu suprainfectie, mai ales cu BGN (ne sperie Salmonella
typhi); pacientii cu schistosomiaza trebuie vaccinati anti febra tifoida.
– adultii care sunt in sist. circulator sunt foarte bine tolerate, avand mimetism
antigenic. se invelesc in fibrina si albumina gazdei, si in acelasi timp produc si
antigenele gazdei

Schistosomiaza debuteaza prin dermatita furcorcarului (faza invaziva), cu

vezicule/flictene, foarte pruriginoasa, datorita gratajului, vezicuelele pot fi pline cu
sange. Poate sa apara foarte devreme – minute, dar poate aparea si tarziu, la 10 zile.
Intensitatea difera, si putem avea forma cu multe vezicule, sau forma fara vezicule dar
cu prurit sever (KABURE).
Faza de tip alergic se refera la manifestarile produse de schistosomula, cu febra, tuse,
mialgii, artralgii, diaree, urticarie, EO.
Faza de localizare depinde de specie:
SJ: forme grave, debut precoce, foarte intense. Diaree sg. din intestinul subtire, HTP,
ciroza, splenomegalie
SM: intensitate medie, debut tardiv, diaree sg. din intestinul gros, HTP, ciroza,
splenomegalie, polipi colonici
SH: forme “indecise”, fie foarte intense, fie absente. Debuteaza cu hematuri,
hemosperie, metroragie, menoragie. Polpiza pe vezica urinara, polipi rectali, genitali, ce
duc in final la fibrozare si scleroza cu sterilitate.

! Mai intai se instaleaza HTP, apoi ciroza, spre deosebire de virusuri/bacterii.