Ghidul - Dirigentia La Tinta - Alina Munteanu

Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală
Clasa a V a
Activitatea 1. „Fântâna”
În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:
Atitudini şi valori
Aprecierea unicitaţii fiecăruia
Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi
Obiective/competenţe
Să exemplifice resurse ale formării stimei de sine
Să argumenteze importanţa resurselor în formarea şi dezvoltarea stimei de sine
Să definească stima de sine
Să exerseze atitudinea pozitivă faţă de propria persoană
Să analizeze caracteristicile specifice grupei de dezvoltare: preadolescenţa (clasa a V a)
i de la tine
De învăţat… Durată: 50 minute
Stima de sine reprezintă Resurse: fişele de aplicaţie 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere,
atitudinea faţă de propria post-it-uri, creioane colorate, scotch
persoană şi este un indicator al
eficienţei personale şi sociale.
Scenariul activităţii
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Daţi elevilor câte un bileţel colorat pe care să
Fiecare copil va fi mai „apt” la
deseneze un simbol despre ei, dar care să fie în legătură cu iniţiala prenumelui,
întâlnirea cu viaţa, la confruntarea
cu diverse obstacole sau de exemplu: Stelian- soldat (săritor, organizat, disciplinat, meserie preferată),
probleme. Astfel, stima de sine Dimitria- delfin (delicată, dibace, inteligentă, deşteaptă). Fiecare elev se
pozitivă ajută copiii să spună „Eu prezintă în faţa clasei. Precizaţi că una din căile prin care se formează stima de
pot”, „Eu vreau”, „Eu voi sine se referă la investigarea şi analiza propriilor calităţi, dar şi comunicarea lor
acţiona”. celorlalţi. Se anunţă tema activităţii. Durată: 5 minute
2. Realizaţi 5 echipe după criteriul flori de primăvară (ghiocei, toporaşi,

În fapt, stima de sine este
brebenei, narcise, zambile). Sarcina este comună pentru toate echipele:
importantă pentru noi toţi, copii
sau adulţi, dimensiune  Ce este stima de sine? O definiţie şi un catren
fundamentală pentru succes. Este  Care sunt resursele stimei de sine? Cel puţin 5 resurse, cu
credinţa că suntem: exemple concrete
Acceptaţi, iubiţi Fiecare echipă primeşte coli de flipchart şi markere. Se lucrează în echipe, timp
Puternici, valorizaţi de 10 minute, apoi se prezintă şi se analizează rezultatele muncii cu întreaga
Capabili, respectaţi clasă. Pentru precizări teoretice, cereţi elevilor să consulte fişa de aplicaţie 3.1
„Ce spun experţii despre stima de sine?”. Durată: 15 minute
Încă de mici, copiilor li se
formează convingerile despre
conştiinţa de sine, imaginea de 3. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 3.2. Un elev va citi citatul din „Fata Babei
sine, în raport cu noi şi cu ceilalţi. şi fata moşneagului”, de Ion Creangă. Cereţi elevilor să explice ce înseamnă
Familia este un rezervor pentru ei „o fântână”, ce semnificaţii poate avea, ca metaforă. Fântâna poate fi
extraordinar de a dezvolta oglinda sinelui. În ea putem observa calităţile, abilităţile, aptitudinile,
respectul pentru copiii lor. aspiraţiile, responsabilităţile, punctele tari, punctele slabe, oportunităţile,
practic tot ceea ce caracterizează o persoană. Important este ca cel/cea care se
„priveşte în interior” să facă acest lucru cu sinceritate, cu dorinţa de a se
dezvolta şi de a progresa. Fiecare va completa primul punct din fişă: un eseu de
numai 5 rânduri despre propria personalitate, despre ei înşişi, aşa cum se simt în
Centrul Educaţia 2000+ 1

momentul dat, dacă se plac sau nu, dacă sunt valorizaţi sau nu. De asemenea,
provocaţi elevii să se gândească la ce sau cine anume a avut contribuţii deosebite

la modul în care se percep, la ceea ce sunt ei acum, evoluţia şi dezvoltarea
personală, practic să reflecteze asupra resurselor formării stimei de sine. De
exemplu: Cine a îngrijit fântâna? Cine a curăţat-o? Ce a fost nevoie să aruncaţi?
Cum s-a produs transformarea? A fost dureroasă? Durată: 15 minute
4. Sintetizaţi printr-un scurt brainstorming, resursele formării şi dezvoltării stimei

de sine. Notaţi toate ideile, fără a fi criticate pe o coală de flipchart şi discutaţi-
le. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 3.3, în care aceştia vor realiza un clasament
personal al acestor resurse, după ce, în prealabil, au fost analizate. Realizaţi şi
un clasament al clasei cu primele 3 locuri cele mai importante în formarea stimei
de sine. Numiţi doi elevi care să afişeze rezultatele pe un perete din clasă.
Durată: 5 minute
5. Împărţiţi elevii în 5 echipe care să analizeze fişa de aplicaţie 3.4.
Reflecţii şi evaluare
 Ce este stima de sine? Este importantă pentru dezvoltarea unei
persoane? Argumentaţi!
 Apreciaţi ce fel de stimă de sine aveţi?
 În ce măsură v-a afectat până acum percepţia asupra propriei persoane
şi ce cred ceilalţi despre voi?
 Care sunt cele mai importante resurse ale formării şi dezvoltării stimei
de sine?
 Care este punctul forte al vostru? Dar punctul slab?
 Ce veţi face în următoarea perioadă de timp pentru a remedia stima de
sine, „pentru a curăţa fântâna”?
 Care citat v-a plăcut cel mai mult din ceea ce au spus experţii despre
stima de sine?
 Ce aţi învăţat din această activitate?
De lucru în familie!
 Fiecare elev va provoca toţi membrii familiei, poate într-o zi de
duminică, la un moment de relaxare şi comunicare, să scrie un eseu
despre ei, de 5 rânduri. Vor discuta cu părinţii şi cu membrii familiei
despre cine i-a ajutat pe ei să-şi formeze o stimă de sine pozitivă,
optimă sau, din contră, cine i-a discreditat: persoane, situaţii,
coincidenţe, diferite aspecte.
De lucru în şcoală!
 Referitor la resursele formării stimei de sine, elevii vor provoca şi alte
clase de a V a sau elevi mai mici şi mai mari să cerceteze tema. Vor fi
delegaţi responsabili cu sarcini clare şi termene precise. De exemplu, să
caute pe Internet ce spun experţii despre stima de sine, să realizeze
clasamente pentru fiecare clasă despre resursele formării stimei de sine
şi chiar în rândul cadrelor didactice. Rezultatele cercetărilor vor fi
expuse pe holurile şcolii sau se poate confecţiona fântâna stimei de sine.

Fişa de aplicaţie 3.1 “Fântâna”
Ce spun experţii despre stima de sine?
„…”
„…”
„…”
„…”
„…”
„…”

„Şi mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită şi părăsită. Fântâna atunci zice:
-Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oi prinde şi eu bine vreodată. Fata curăţă fântâna şi-o îngrijeşte foarte
bine, apoi o lasă şi-şi caută de drum… Când, mai încolo, numai iaca fântâna îngrijită de dânsa era plină până-n gură cu apă
limpede cum îi lacrima, dulce şi rece cum îi gheaţa...”
(Fata babei şi fata moşneagului, Ion Creangă)
Imaginaţi-vă că vă întâlniţi cu o fântână. Priviţi apa limpede, curată şi rece, tocmai bună de băut şi
vă vedeţi chipul, întreaga personalitate oglindită în ea. Ce spuneţi despre voi? Cine sunteţi? Cum vă
caracterizaţi? Realizaţi un eseu de numai 5 rânduri.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Identificaţi în ordinea importanţei pentru voi care sunt

resursele formării şi dezvoltării stimei de sine. Realizaţi un
clasament personal, apoi un clasament al clasei (numai primele 3
locuri)!
familia
succesele şi locul naşterii,
(mama, tata,
insuccesele comunitatea
fraţii,
personale
surorile,
bunicii)
grupul de
prieteni,
strada
colegii/ pasiunile,
colegele hobby-urile,
interesele
evaluările şi
imaginea de
aprecierile
sine,
mass media celorlalţi
încrederea
în sine
şcoala petrecerea
planificarea
(programul de timpului
viitorului,
învăţare, liber
obiective,
cadrele
aspiraţii,
didactice,
valori
etc.)
1………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
2………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
4………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
5………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
6………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
7………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
8…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
9…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
10………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
11………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
12………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Altele…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Analizaţi caracteristicile specifice grupei de vârstă: preadolescenţa,

clasa a V a! (11/12 ani) Observaţi şi discutaţi în ce măsură afirmaţiile
de mai jos sunt adecvate propriei persoane!
Intrarea în clasa a V a este o nouă provocare: profesori noi, colegi noi, sarcini mai
complicate, discipline de studiu diversificate, program de învăţare mai complex.
 Se dezvoltă abilităţile de comunicare, cunoaşte semnificaţia cuvintelor.

 Creşte numărul de prieteni, în consecinţă şi influenţa grupului. (vestimentaţie, hobby-
uri, modele, interese, etc.)
 Există tendinţa de a se îndepărta de părinţi, de a observa greşelile acestora şi de a căuta
modele noi.
 Începe să se contureze sentimentul de identitate.
 Apar întrebările referitoare la propria sexualitate.
 La unele fete, se instalează pubertatea (explozia de creştere şi dezvoltare), la băieţi, se
amână până în jurul vârstei de 12 ani. Fetele au o dezvoltare fizică mai rapidă.
 În relaţia cu părinţii, doresc să devină mai independenţi, au crescut, consideră că nu
mai sunt „pici”.
 Realizează activităţi diferite cu prieteni de acelaşi sex.
 Îşi coordonează şi mişcările, are percepţie de sine.
 Încep să fie dezvoltate deprinderile de igienă (se spală singuri, fac curăţenie, oferă
ajutor în gospodărie).
 Îşi asumă responsabilităţi. Are puternică trebuinţă de afiliere.
 Are mai bună percepţie a spaţiului şi timpului, are sensibilitate estetică.
 Atenţia are capacitate de concentrare şi volum sporit, capacitate de memorare a
faptelor.
 Îşi reprezintă mai bine trecutul şi viitorul.
 Manifestă o mare capacitate de învăţare şi muncă independentă.
 Are dorinţă pentru a învăţa, arată curiozitate de cunoaştere.
 Gândirea abstractă se îmbunătăţeşte, practic se trece pragul de la gândirea concret-
operatorie la utilizarea noţiunilor. Nu mai prezintă dificultate în a opera cu idei
abstracte. Operează cu definiţii abstracte.
 Realizează interpretări şi descrieri precise.
 Învaţă noi calcule matematice (medie aritmetică, funcţii, ecuaţii, etc.) şi structuri
gramaticale complexe în limba română şi în limbi străine.
 Doreşte condiţii materiale personalizate: camera lui, patul lui, mobilier adecvat,
îmbrăcăminte specială.

 Îşi exersează empatia. Învaţă să-i înţeleagă pe ceilalţi.
 Învaţă să-şi proiecteze viitorul şi să judece mai ferm şi realist.
 Arată preferinţa pentru diferite aptitudini sportive, artistice, matematice.
 Îi plac activităţile în comun (muzică, film, chiar învăţat), sporturile de echipă. (baschet,
fotbal, etc.)
 Începe să fie atent faţă de alimentaţie şi faţă de lucrurile personale: cărţi, haine,
articole sportive.
 Are sentimentul de asemănare cu ceilalţi, nu-i place să se simtă străin, izolat. Începe să
se descopere: calităţi, caracteristici, puncte tari, puncte slabe, etc.
 Aspiră la diverse profesii.

Clasa a V a
Activitatea „Sunt o valoare”
De învăţat Atitudini şi valori

Valorizarea resurselor personale
Stima de sine are un rol esenţial în
Receptivitate la emoţiile celorlalţi
realizarea echilibrului Respect
nostru şi încredere în sine şi în ceilalţi
psihologic: atunci când este înalt şi
stabil, conduce la acţiuni eficiente,
ne ajută să facem faţă dificultăţilor,
Să exemplifice resurse ale formării de sine
să avem performanţe în activitatea
desfăşurată, să întreţinem Să identifice
bune capacitaţile intelectuale specifice unui preadolescent
relaţii cu cei din jur; când Să identifice
stima de motivele pentru care un preadolescent este o valoare in sine
sine este instabilă sau Să scăzută,
exerseze comunicarea interpersonală şi abilitaţi de muncă in echipă
conduce la inadaptare, neplăceri,
frustrări, eficienţă scăzută în
acţiuni.
i de
Stima de sine este la tine
părerea pe care
o are fiecare om despre el însuşi.
Este bazată pe următoarele
aspecte:
Durată: 50 minute
Valoarea fiecăruia ca om
Resurse: flipchart, markere, postit-uri colorate, fişa de aplicaţie 1, fişa de aplicaţie 2.
Activităţile pe care le face fiecare
Realizările fiecăruia
Modul de percepere a persoanei de 1. Anunţaţi tema orei de dirigenţie. Solicitaţi-le elevilor să se gândească la un
către ceilalţi cuvânt care să se caracterizeze vârsta pe care o au. Inventariaţi răspunsurile pe o
coală de flipchart. Subliniaţi cuvintele care fac referire directă la calitatea de
preadolescent sau copil. Daţi elevilor fişa 1 şi cereţi-le să rezolve prima sarcină.
Scopul în viaţă
Discutaţi răspun surile şi inventariaţi-le pe o coală de flipchart.
Durata : 5 minute
Locul fiecăruia în familie şi în
mediul şcolar

2. Desenaţi un tabel pe o coală de flipchart. Solicitaţi-le elevilor ca să
completeze tabelul de la cerinţa a doua a fişei 1 şi scrieţi răspunsurile lor în
tabelul de la tablă. Notaţi propoziţiile care vă atrag atenţia şi discutaţi-le.
Durata: 10 minute
3. Daţi elevilor fişa 2 şi explicaţi-le că trebuie să deseneze pe tortul din imagine

atâtea lumânări câţi ani are, iar în flacăra fiecărei lumânări să numere crescător
anii până la vârsta actuală. Solicitaţi-le elevilor să scrie în lumânarea care
desemnează anul 1 de viaţă care este achiziţia cea mai importantă pentru un
copil de 1 an. Aceasta va fi scrisă în spaţiul liber din lumânare. Astfel se va
proceda şi cu celelalte lumânări până se ajunge la vârsta pe care o are. Discutaţi
cu elevii achiziţiile. După ce completează tortul , elevii sunt invitaţi să îşi
prezinte „tortul personal”.
Durata: 10 minute
4. Spuneţi-le copiilor „Povestea celor 7 minuni ale omului”. „Unui grup de

studenţi i s-a cerut să recompună lista celor şapte minuni ale lumii, adaptată
timpurilor pe care le trăim. Au existat multe diferenţe, dar iată lucrările care au
obţinut calificativemaxime:
De învăţat 1. Piramidele din Egipt ;
2. Taj Mahal ;
3. Marele Canion ;
Potenţialul pentru succes
Puterea fiecăruia de a depăşi

problemele
Capacitatea de a depăşi problemele

personale. 4. Canalul Panama ;
5. Empire State Building ;
Repere psihologice ale vârstei: 6. Basilica San Pietro din Roma ;
7. Marele zid chinezesc.
În timp ce se citeau lucrările, profesorul a observat că o studentă încă mai scria.
Vârsta preadolescentă marchează la Profesorul a întrebat studenta dacă are dificultăţi şi ea a răspuns: « E atât de
12 ani următoarele modificări în greu să decizi, sunt atâtea minuni pe lume! « Profesorul a întrebat dacă o poate
personalitatea elevului: ajuta. Studenta a ezitat puţin şi apoi a răspuns: »cred că cele şapte minuni ale
lumii sunt:
este începutul perioadei gândirii 1. a vedea
formale care îl ajută pe copil să 2. a auzi
construiască şi să verifice ipoteze, 3. a mângâia
să evalueze raţionamente 4. a savura
5. a simţi
începe căutarea identităţii de sine, 6. a râde
dezvoltând o imagine diferenţiată 7. a iubi
despre sine Colegii au rămas tăcuţi. Aceste lucruri sunt aşa de simple încât nu ne dăm seama
cât sunt de minunate! «
cresc îndoielile faţă de propria Discutaţi cu elevii povestea. Solicitaţi elevilor să completeze pe fişa 2 cele 7
persoană(mai ales la fete) şi se minuni pe care le are fiecare şi care îl ajută să fie special şi să se autodezvolte.
manifestă comporta-mentul Durata : 20 minute
distructiv (la băieţi)
5. In încheiere, discutaţi cu copiii de ce este fiecare preadolescent o minune
învaţă să-şi adapteze parinţii lui şi pentru el însuşi.
comportamentul lingvistic în funcţie Durata : 5 minute
de situaţie
sporesc conflictele cu părinţii Reflecţii şi evaluare
se dezvoltă interesul pentru sexul  A fost dificil să identificaţi ceea ce este specific fiecărei vârste?
opus  La ce v-aţi gândit când v-am spus că fiecare copil este o minune?
 Vă simţiţi nişte copii valoroşi acum? De ce ?
creşte gradul de înstrăinare faţă de  Este important ca fiecare copil să fie conştient de valoarea sa? De ce?
tandreţea din familie  De ce credeţi că studenta din poveste s-a gândit la fiecare simţ al nostru
ca la o minune?
se formează „găştile” şi, paralel, se
dezvoltă dorinţa pentru
recunoaştere în grup. De lucru în familie!

 Elevii/elevele întocmesc împreună cu părinţii lor o listă de „minuni
ale unui adolescent” şi motive pentru care fiii sau fiicele lor sunt
o minune pentru familie. Puteţi organiza o şedinţă cu părinţii şi copiii,
în cadrul căreia să discutaţi „tortul” copiilor şi să încurajaţi dialogul
între elevi şi familie.
 Propuneţi ca temă a lunii sau săptămânii pentru elevii claselor a V a să
realizeze colaje în echipe pe tema ”Preadolescenţii - minunile şcolii şi
ale părinţilor” şi să le prezinte într-o întâlnire la care să participe elevi
din toată şcoala. Puteţi să organizaţi un concurs pe acestă temă care să
se finalizeze cu acordarea de diplome de participare.
Fişa de aplicaţie 1.
“Sunt o valoare”
Motto: “Dacă vrei soare, aşteaptă răsăritul; dacă vrei curcubeul, aşteaptă ploaia; dacă vrei zăpadă,
aşteaptă iarna, dacă vrei să fii copil, zâmbeşte…”
1. Completează spaţiile punctate cu răspunsurile pe care le doreşti:
Un copil este ca ...................................................... .

Un copil este ca o .................................................... pentru părinţii
lui.
Un copil poate avea culoarea .................................. .
Un copil este ca (formă geometrică) .......................... .
Un copil este ca (un animal) .................................... .
2. Scrieţi cuvinte cu valoarea gramaticală specificată despre copii în tabelul de mai

jos.
Substantive Adjective Verbe

Selectaţi cel putin câte un cuvânt din fiecare coloană si formulaţi o propoziţie cât
mai amuzantă şi adevarată despre copii.
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
Fişa de aplicaţie 2. “Tortul personal”
1. Acesta este tortul tău personal care îţi reprezintă achiziţiile până la vârsta pe
care ai împlinit-o. Desenează atâtea lumânări câţi ani ai tu (astfel încât să ai
spaţiu să scrii în lumânări), în fiecare flacără a lumânărilor numerotează anii in
ordine crescătoare până la vârsta la care ai ajuns. În fiecare lumânare scrie ce
achiziţie este specifică vârstei corespunzătoare numărului din flacăra lumânării.

2. Se spune că lumea are 7 minuni, care sunt cele 7 minuni ale tale:
1. pot să ............................................
2. pot să.............................................
3. pot să ............................................
4. pot să.............................................
5. pot să ............................................
6. pot să ............................................
7. pot să ............................................

Clasa a VI a
Activitatea 1. „Află mai multe despre tine…”

De învăţat…
Autocunoaşterea este primul pas

în tot ceea ce vrem să facem în
viaţă. Acest pas e de dorit să îl
exersăm de mici copii, alături de
părinţi, dar, şi în cadrul şcolii.
Aceasta mai este denumităÎn şi această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:
kilometrul zero în dezvoltarea
personală şi profesională. Cu cât
ştii cine eşti, ce poţi, ce îţi
doreşti, ce limite ai, cu atâtAtitudini
îţi şi valori
poţi construi un prezent şiAprecierea
un unicitaţii fiecăruia
viitor durabile. Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi
Atunci când vorbim de Obiective/competenţe

autocunoaştere ne referimSă la identifice calităţile personale
imaginea de sine şi stimă de
Săsine.
exerseze prezentarea caracteristicilor pozitive despre sine
Să prezinte asemănări şi deosebiri dintre el/ea şi ceilalţi/celelalte
Imaginea de sine cuprinde modul
în care noi ne vedem, dar, şi
modul cum mă percep cei din jur.
La această vârstă e foarte
i de
important ce părere au la tine
ceilalţi
despre ei. Educaţi elevii să
înţeleagă faptul că în primul rând
e important ceea ce simt şi cred ei
despre propria persoană. Durată: 50 minute
Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, markere, creioane colorate, scotch, coli de
flipchart, flipchart/tablă

1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Spuneţi elevilor/elevelor să se gândească la un
lucru pe care îl pot afirma despre ei, ceva care îi caracterizează. De exemplu:
îmi place pictura, scriu frumos, sunt harnic, iubesc şcoala, cânt deosebit, sunt un
elev ascultător, am învăţat să interpretez un text, îmi plac ecuaţiile, prefer
fotbalul, ştiu să fac ordine în camera mea, respect pe cei mai în vârstă, am
prieteni minunaţi, etc. Încurajaţi toţi elevii/elevele să răspundă. Se anunţă tema
activităţii. Durată: 10 minute
2. Împărţiţi fişa de aplicaţie 1.1 pentru fiecare elev, tăiată pe jumătate.

Conţinutul acesteia este scris şi pe o foaie de flipchart sau pe tablă. Cereţi
elevilor să ghicească şi să noteze ce fel de calitate sau caracteristică se
potriveşte situaţiei descrise. Solicitaţi acestora să empatizeze cu personajele
descrise în fişă, dacă s-au confruntat sau nu, cu situaţiile din studiile de caz date.
Durată: 5 minute.
3. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1.1, cealaltă jumătate. După ce au identificat

toate calităţile/caracteristicile, elevii sunt rugaţi să aleagă numai una care li se
potriveşte cel mai bine şi să motiveze alegerea făcută. Invitaţi elevii să
povestească o situaţie reală: de la şcoală, din familie, din grupul de prieteni, de
la grădiniţă, de pe stradă etc. care să demonstreze că au dat dovadă de calitatea
respectivă. Precizaţi ce înseamnă şi cât de importantă sunt autocunoaşterea,
gândirea pozitivă, imaginea de sine pozitivă. Durată: 15 minute
4. Distribuiţi elevilor fişa de lucru 1.2 şi creioane colorate. Individual se vor

desena pe ei înşişi, pe această fişă, aşa cum se văd ei, cum simt ei că sunt.
Precizaţi că trebuie să evidenţieze caracteristicile pe care cred că le au. Ei aleg
modalitatea de a desena: numai faţa, tot corpul, în ce situaţii de viaţă doresc sau
culorile. După finalizarea acestora, expuneţi toate desenele pe un perete din
clasă. Fiecare elev, va vorbi 30 de secunde, cronometrat, despre desenul lui, de
fapt, despre propria persoană. Cine nu poate face acest lucru, va pierde
oportunitatea de a vorbi despre ei în public, în faţa colegilor de clasă. Durată: 20
minute
5. Concluzionaţi prin găsirea unor asemănări şi deosebiri între caracteristicile

unor elevi prin ridicarea mâinii. De exemplu: Cine este sincer? Cine este harnic?
Cine are iniţiativă? Cine citeşte foarte bine? Cine vorbeşte clar şi frumos? Cine
iubeşte animalele? Cine este generos? Cine se împrieteneşte repede? Cine are o
pasiune? Cine se înţelege bine cu ceilalţi? Cine este curios? etc. Subliniaţi că
suntem diferiţi unii de ceilalţi, aproape „unicat”, chiar dacă există şi multe
elemente de asemănare.
 Care este cel mai important aspect al vostru, care vă defineşte 100%,
acum în clasa a VI a?
 Cum a fost să vă desenaţi? Care a fost primul lucru care v-a venit în
minte pentru a-l desena?
 Prin ce se aseamănă şi se deosebesc caractersiticile/calităţile pentru
fete şi pentru băieţi?
 Cine vă ajută să vă formaţi imaginea despre voi înşivă?
 Care sunt factorii cei mai importanţi pentru o imagine de sine pozitivă?
 V-a fost greu/uşor să vorbiţi despre voi în faţa colegilor de clasă?
 Ce um credeţi că sunteţi: bun sau rău? Cine afirmă aceasta despre voi?
 Individual, elevii/elevele vor cerceta cum au fost părinţii lor în clasa a VI
a, când erau de vârsta lor: ce imagine de sine aveau, dacă se cunoaşteau
suficient de bine, cum se înţelegeau cu ceilalţi, ce momente uimitoare
au trăit, mai vesele sau mai triste. Povestirile, întâmplările spuse de

părinţi pot fi scrise, desenate, înregistrate pe o casetă audio sau video şi
sunt împărtăşite clasei.
 Elevii vor da fişa de aplicaţie 1.3 directorului şcolii şi pentru două cadre
didactice din şcoală pe care le preferă, chiar dacă nu le cunoaşteţi. Vor
completa şi ei fişa, apoi vor compara cu ceea ce au desenat adulţii. Un
responsabil de echipă din clasa a VI a va sintetiza rezultatele şi le va
expune în şcoală. Vor fi evidenţiate asemănările şi deosebirile dintre
copii şi adulţi, în ceea ce priveşte aspecte ale imaginii de sine. De
exemplu, pot fi importante: familia, copiii, serviciul, călătoriile, cărţile,
credinţa, prietenii, etc. Pe locul I..., locul al II lea..., locul al III lea...!
Fişa de aplicaţie 1.1 “Află mai multe despre tine...”
1. Invitaţi elevii să asculte următoarele caracterizări ale unor elevi şi să ghicească

cum se numeşte calitatea/caracteristica respectivă. Notaţi sarcina în spaţiul
punctat.
a. Ei îi place să vină cu idei noi, are imaginaţie bogată, îi surprinde pe cei din jur cu
iniţiativele sale. Aceasta este…………………………………………………………………………………………….
b. Atunci când el îşi propune ceva, nu se lasă până nu reuşeşte, îi place să fie un
copil………………………………………………………………………………………………………………………………………
c. Într-o zi, la şcoală, ea a luat un calificativ insuficient, pentru o clipă, ar fi vrut să nu

le spună părinţilor, însă, şi-a dat seama că minciuna nu ar fi ajutat-o deloc! Atunci,
ea s-a hotarât sa fie ...................................................cu părinţii săi. Felicitări
pentru decizia luată!

d. Lui i se spune că are.............................sau că este......................................,
deoarece ştie să spună glume şi îi face pe ceilalţi să se simtă bine.
e. Îşi face repede prieteni, îi ajută pe cei din jur atunci când au nevoie, îi place să-şi
petreacă timpul liber cu colegii/colegele de şcoală, deci putem spune că este un
copil......................................................................................................
.
..........................................................................................................................
2. Revedeţi cele cinci calităţi/caracteristici „ghicite” mai sus şi alegeţi una care
credeţi că vi se potriveşte cel mai bine. Explicaţi motivele pentru care aţi ales acea
caracteristică, sau povestiţi o situaţie reală care demonstrează că aveţi calitatea
respectivă.
a. inventivă, creativă
b. ambiţios, perseverent
c. sinceră, deschisă la comunicare
d. simţul umorului, glumeţ
e. prietenos, bun coleg, sociabil
Desenează-te pe tine însuţi/însăţi, aşa cum te vezi, aşa cum simţi că eşti!


 Desenează două lucruri importante pentru tine! Explică motivele pentru care
ele ocupă un loc deosebit în viaţa ta!

Clasa a VII -a
Activitatea „ Cei de lângă noi”
Aprecierea unicităţii fiecăruia
Să analizeze asemănările şi diferenţele dintre copii de naţionalităţi, culturi şi etnii diferite
Să argumenteze impactul diversităţii la nivel individual şi social
Să cunoască efectele “etichetării” pe termen lung în viaţa copiilor de altă etnie
i de la tine
De învăţat…
Să reflectăm asupra Durată: 50 minute

discriminării
Orice copil poate fi victima Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, markere, 4 cartonaşe, foarfece
discriminării într-un moment al
vieţii.
Toţi copiii au dreptul al 1. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Începeţi activitatea cu o
educaţie de masă. discuţie pe etniile care trăiesc la noi în ţară. Explicaţi-le dacă este nevoie ce
înseamnă „etnie” şi cum au ajuns acestea să trăiască alături de noi, românii.
Nici un copil nu trebuie Durată: 4 minute
subestimat sau discriminat, prin 2. Cereţi elevilor să le enumere pe cele care le ştiu şi ce anume ştiu despre
excluderea dintr-o clasă sau acestea. Notaţi pe tablă/flipchart ideile. Durată: 2 minute
şcoală din cauza etniei, nevoilor
speciale sau din cauza unor alte 3. Decupaţi 4 cartonaşe şi scrieţi pe fiecare denumirea unei etnii, de exemplu -
aspecte care îl deosebesc de rromi, unguri, evrei, turci. Împărţiţi clasa în patru echipe în funcţie de cele
majoritate. patru cartonaşe şi distribuiţi câte un cartonaş de fiecare echipă. Durată: 3
minute
Segregarea îi învaţă pe copii
temători şi ignoranţi şi
determină apariţia 4. Decupaţi cu foarfecele fişa de aplicaţie 1.1 şi distribuiţi câte un caz la
prejudecăţilor. fiecare echipă. Atenţionaţi elevii că vor avea de citit câteva situaţii din viaţa
unor copii şi fiecare echipă va avea de răspuns la întrebările care apar scrise
pe foaie. Durată: 15 minute
5. După ce au terminat de lucrat, cereţi echipelor să citească pe rând situaţia

copilului de pe foia primită şi răspunsul la întrebarea cazului. Durată: 10
minute
6. La finalul lecţiei daţi copiilor să completeze fişa de aplicaţie 1.2. Comentaţi

câteva dintre ele. Durată: 16 minute

 Credeţi că în realitate fiecare dintre copii s-ar purta în acelaşi fel în

fiecare dintre situaţiile descrise pe fişa de aplicaţie? De ce nu ?
 Faptul că au altă etnie simt şi gândesc diferit faţă de ceilalţi copii?
 Ce asemănări şi deosebiri există între voi şi copiii din situaţiile avute?
 Când copiii se ceartă, ce anume influenţează în mare măsură felul în
care ei se comportă: sentimentele lor sau gândurile lor? De ce?
 Dacă aţi avea în clasă un copil rrom, ungur, turc, evreu sau de altă
etnie, cum v-aţi comporta cu el?
 Care ar fi consecinţele „etichetării”, diferenţierii sau indiferenţei în
Segregarea nu dezvoltă viaţa copiilor?
tinerilor calităţile de care
aceştia au nevoie pentru a-şi
dezvolta abilităţile personale,
sociale şi profesionale necesare
unei persoane adulte.
Toţi copiii au nevoie de o De lucru în familie!

educaţie care să îi ajute să  Folosiţi acasă fişa de aplicaţie 1.2 pe care aţi lucrat-o în clasă.
dezvolte relaţii cu diferite Cereţi părinţilor să completeze cu ceea ce ar fi simţit în situaţiile
categorii de persoane ce provin date. Împreună discutaţi situaţiile reale trăite de aceştia şi care au
dine diverse medii şi care au fost sentimentele lor la momentul acela.
diferite abilităţi.  Îi puteţi întreba cum s-ar fi simţit în astfel de cazuri, dacă unul
dintre copiii de altă etnie aţi fi fost chiar voi.
Educaţia trebuie să îi
pregătească pentru a trăi şi a
munci într-o societate
diversificată.
Numai incluziunea poate reduce
teama şi poate construi relaţii  Găsiţi oportunităţile pe care le puteţi avea în clasa sau în şcoala
de prietenie bazate pe respect
voastră dacă ar fi copii de alte etnii. Notaţi-le şi împărtăşiţi-le cu
şi înţelegere.
diriginta/ dirigintele sau cu colegii.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Cei de lângă noi”
Emel
Emel este o fetiţă turcoaică cu ochii migdalaţi şi parul negru strălucitor. Pasiunile ei
sunt dansul şi patinajul. De curând a împlinit 9 ani şi a primit o eşarfă roşie de prins la mijloc
ce îi înfrumuseţează mişcarea în dans. Locuieşte într-un cartier frumos din Constanţa. Lângă
casa ei are vecini turci, tătari, greci dar şi români. Atunci când iese afară se joacă cu cei de
aceiaşi etnie care par să o înţeleagă mai bine, ştiindu-i familia şi obiceiurile.
De ceva vreme suferă că la şcoală unii colegi şi-au sărbătorit ziua de naştere şi nu au
invitat-o spunându-i că este turcoaică. Ce credeţi că a gândit Emel în momentul în care
nu a fost invitată de colegi?
----------------------------------------------------
Istvan
Istvan are 12 ani şi este ungur. Este un bun sportiv ce a obţinut mai multe medalii la
atletism. Recent s-a mutat la o şcoală din oraşul Târgovişte. Ar dori să povestească de
succesele lui, dar de multe ori se simte stânjenit deoarece nu ştie prea bine româneşte. Copiii
râd de el şi îl imită.
Pe zi ce trece simte că este tratat altfel de noii colegi şi a început din ce în ce mai mult
să fie singur. Pasiunea pentru sport nu mai este suficientă pentru a fi bucuros şi împlinit.
Părinţii îl văd deseori trist şi fără prieteni. Închipuiţi-vă cum ar trebui să reacţioneze
Istvan faţă de colegii lui de clasă ?
----------------------------------------------------
Rada
Rada este în clasa I la o şcoală din cartierul Ferentari, Bucureşti. Face parte dintr-o
familie de rromi cu mulţi fraţi. Părinţii ei de multe ori nu au avut bani să îi cumpere lucruri pe
care şi le-ar fi dorit. Vine la şcoală îmbrăcată modest. Stă singură în bancă pentru că nu a
vrut nimeni să stea alături de ea. Cu toate acestea colegii ei nu o chemă să participe la
jocurile lor şi de multe ori evită să colaboreze cu ea în echipă la diferite activităţi.
Doamna învăţătoare a remarcat-o în pauze că desenează foarte frumos. Pe foaie se
desena pe ea în joacă înconjurată de mulţi copii. Lucrările ei au fost afişate la panoul de
expoziţie al clasei. Ce credeţi că a determinat-o pe Rada să deseneze mulţi copii
împreună cu ea?
---------------------------------------------------
-
David
David este un băieţel firav de 10 ani, are părul ca focul şi pistrui ce îi acoperă nasul şi
obrajii. El este evreu şi de la bunicul său a moştenit talentul de a cânta foarte frumos. La un

concurs interşcolar a fost remarcat de cei din juriu şi a fost sfătuit să urmeze pe mai departe
o şcoală de muzică.
De multe ori a venit acasă supărat spunându-le părinţilor că i se spune „ roşcovanul
pistruiat”. Când copii îl strigă şi îl poreclesc îi vine să plângă. Acum i se pare că toată lumea
se uită numai la părul şi pistuii lui. Cum credeţi că se va purta David de acum în acolo cu
colegii?
---------------------------------------------------
Fişa de aplicaţie 1.2 “Cei de lângă noi ”
Dacă aş fi eu în „situaţia ta” …

Scrieţi pe spaţiile subliniate ce aţi fi simţit sau gândit dacă eraţi în:
Situaţia lui Emel Situaţia Radei

Semnătura
Situaţia lui Istvan Situaţia lui David părintelui

Clasa a VIII a
Activitatea 1. „Eu ştiu cine sunt”
De învăţat…
Vă place să fiţi controlat? Vă place
Aprecierea unicitaţii fiecăruia
să aveţi responsabilitatea unui
proiect? Vă place să lucraţi
manual? Sau preferaţi să creaţi
ceva? Vă place să conduceţi? Obiective/competenţe
Săgrup?
Preferaţi să fiţi lider al unui evalueze punctele tari, punctele slabe, interesele şi abilităţile personale
Sunteţi competitiv? Sunt întrebări
Să demonstreze respect de sine
care ne ajută în definirea Să exerseze prezentarea personală
intereselor, ca repere cheie în
autocunoaştere şi în alegerea
carierei. Interesele sunt
preferinţele pentru anumite
activităţi.
i de la tine
Abilităţile diferă de la om la om.
Ele ne fac speciali şi arată în ce
măsură lucrăm foarte bine într-un
domeniu. Există abilităţi generale Durată: 50 minute
(învăţare, memorare, atenţie,
inteligenţă, etc.) şi specifice:
verbale, matematice, motrice, Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere, scotch,
tehnice, artistice, interpersonale, cubul obiectivelor, 2 scaune
de comunicare, etc.
Analiza SWOT (Albert Humphrey,
1960, 1970, Universitatea 1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Daţi cubul fiecărui elev. Acesta va circula în
Stanford) este un instrument de toată clasa. Fiecare are sarcina să răspundă rapid ce obiectiv şi-a stabilit pentru
evaluare a modului în care anul acesta. De exemplu: să aibă mai mulţi prieteni, să înveţe mai bine, să se
funcţionează organizaţiile, dar
poate fi şi un instrument de
înţeleagă cu părinţii, să ia examenul de limbă străină, etc. Anunţaţi tema
autoevaluare personală. activităţii. Precizaţi că pentru atingerea obiectivelor este necesar să ne
cunoaştem şi să avem încredere în noi. Durată: 10 minute

2. Întrebaţi elevii „Ce este autoevaluarea? Ce anume putem autoevalua la propria
persoană?” Împărţiţi fişa de aplicaţie 1.1. Prima sarcină este de a scrie legenda
prenumelui, iar a doua de a identifica interesele şi abilităţile personale. De
exemplu: îmbrăcămintea favorită, culoarea preferată, materia favorită de la
şcoală, genul preferat de muzică, activităţile şi hobby-urile preferate, cărţile,
revistele, emisiunile preferate, modul în care vă petreceţi timpul liber,
modalitatea în care vă place să învăţaţi sau să lucraţi, etc. Invitaţi elevii să
citească câteva legende ale prenumelui şi să prezinte abilităţile şi interesele cele
mai importante pe care le au. Durată: 20 minute.
3. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.2. Explicaţi elevilor ce este analiza

SWOT, cine a inventat-o şi cum se aplică propriei persoane. Încurajaţi elevii să
identifice punctele tari, adică cele „forte” ale personalităţii lor, ceea ce este cel
mai bun la ei şi cele slabe, de îmbunătăţit. De asemenea, să analizeze
oportunităţile pe care le au pentru dezvoltarea lor, persoane, situaţii favorabile
şi ameninţări, adică persoane, circumstanţe care creează obstacole şi dificultăţi.
Apoi, 2-3 elevi sunt invitaţi să realizeze un joc de rol între un punct tare şi un
punct slab al personalităţii lor, utilizând şi cele două scaune. Afişaţi, în clasă,
analizele personale SWOT, observaţi asemănări şi deosebiri. Durată: 20 minute
 Argumentaţi importanţa cunoaşterii şi conştientizării abilităţilor şi
intereselor!
 Cum „aţi resimţit” prezentările personale în faţa clasei? (legendele
prenumelui, analiza SWOT, jocul de rol, soarele abilităţilor şi
intereselor)?
 Respectul de sine este în legătură cu autoevaluarea?
 Ce a fost uşor/dificil?
 Ce aţi aflat despre voi din această activitate?
 Aplicaţi analiza SWOT pentru a investiga calităţile şi slăbiciunile,
oportunităţile şi ameninţările în dezvoltarea părinţilor sau fraţilor şi
surorilor, de ce nu şi a bunicilor. Sau analizaţi în ce măsură analiza
realizată de voi este în concordanţă cu ceea ce cred părinţii, membrii
familiei despre voi.
 Folosiţi analiza SWOT şi pentru alte situaţii de viaţă, în special pentru
evaluarea calitativă a unor decizii.
 Instruiţi elevii din celelalte clase a VIII a din şcoală să folosească analiza
SWOT. De asemenea, să realizeze investigarea abilităţilor şi intereselor
pentru o bună autocunoaştere şi planificarea carierei. Contactaţi
consilierul/psihologul şcolar pentru a vă aplica un chestionar privind
interesele, abilităţile şi aptitudinile personale.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Eu ştiu cine sunt”
1. Legenda prenumelui. Vă place sau nu prenumele vostru? Cine vi l-a dat? Ce

semnificaţie are? Care sunt numele de alint? Ce porecle aveţi? În ce culoare vă
vedeţi prenumele? Cu ce prenume aţi vrea să-l schimbaţi?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2. Care sunt interesele şi abilităţile personale cele mai importante („soarele
abilităţilor şi intereselor”)?

… …
…
Prenumele
… …
Fişa de aplicaţie 1.2 “Eu ştiu cine sunt”
1. Realizaţi o autoevaluare rapidă, folosind analiza SWOT personală.
Puncte tari (Strengths) Puncte slabe (Weaknesses)

… …
… …
… …
Oportunităţi (Opportunities) Ameninţări (Threats)

… …
… …
… …

2. Alegeţi un punct tare şi un punct slab. Imaginaţi-vă că se află faţă în faţă şi stau
de vorbă. Ce comunică unul cu celălalt?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Modulul Comunicare şi abilităţi sociale

Clasa a V a
Activitatea 1. „Emoţiile prieteniei”
Valorizarea relaţiilor personale
Formarea atitudinilor, achiziţionarea cunoştintelor şi abilităţilor personale
Să exprime emoţiile specifice unei relaţii de prietenie
Să argumenteze importanţa managementului emoţiilor într-o prietenie
Să exerseze relaţiile interpersonale şi interacţiuni cu ceilalţi elevi

i de la tine
De învăţat…
Se poate afirma că nimic nu este

mai valoros decât a avea un bun Durată: 50 minute
prieten.
Într-o prietenie, emoţiile trăite Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere, scotch
sunt variate. Pot fi emoţii pozitive
şi negative, care influenţează în Scenariul activităţii
mare măsură calitatea unei
prietenii şi, implicit, calitatea 1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Împărţiţi elevii în 4 echipe, după criteriul culori.
vieţii. O prietenie se menţine dacă Cereţi elevilor să creeze câte un refren despre prietenie şi o emoţie (de exemplu:
ne educăm capacitatea de a vorbi bucurie, tristeţe, surpriză, mulţumire, dezamăgire, etc.), pe care îl vor cânta, în
deschis despre emoţiile trăite.
echipe, în faţa clasei. Îl vor compune şi-l vor scrie pe o coală de flipchart.
Emoţiile sunt o parte firească a
vieţii. Anunţaţi tema activităţii. Durată: 10 minute
Prietenia implică exprimarea 2. Distribuiţi pentru fiecare elev o fişă de aplicaţie 1.1, pe care o vor completa
emoţiilor în mod responsabil, şi individual, în funcţie de ceea ce cred ei despre emoţiile într-o relaţie de
realizarea managementului prietenie, din experienţa de viaţă. Pot lua în considerare prieteniile avute până
emoţiilor de comun acord: în prezent. Ca variantă de lucru, încurajaţi-i să se consulte cu colegul/colega de
identificarea, exprimarea şi bancă. După completarea copacului emoţiilor prieteniei, fiecare elev va expune
controlul emoţiilor. în faţa clasei. Punctaţi acele emoţii care se repetă şi scrieţi-le pe o coală de
Uneori prieteniile se pot schimba
flipchart. Afişaţi „copacii emoţiilor prieteniei” în clasă. Durată: 20 minute.
deoarece registrul emoţiilor este
perceput diferit. 3. În echipele anterior create, daţi câte o fişă de aplicaţie 1.2. În primul rând
elevii au sarcina, ca în echipe să reflecteze şi să dezbată setul de afirmaţii
Prietenia seamănă cu construcţia despre prietenie şi prieteni/prietene. Apoi, să găsească o definiţie, despre
unui pod, trebuie ca picioarele de prietenie şi pentru ce este un/o prieten(ă). De asemenea să se gândească la
pe ambele maluri să fie puternice emoţiile trăite atunci când câştigă sau pierd o prietenie, cu exemple concrete şi
pentru ca o prietenie să fie să aleagă pe cele mai relevante pentru echipa lor. Sarcina finală este de a
trainică, altfel, se prăbuşeşte.
identifica algoritmul managementului emoţiilor într-o prietenie. Fiecare echipă
îşi va alege un reprezentant care va susţine rezultatele negociate în faţa clasei.
Durata: 20 minute
 .

 De ce credeţi că am numit activitatea „Emoţiile prieteniei”?
 Daţi exemple de emoţii pozitive şi negative într-o prietenie.
 Ce vă place să faceţi împreună cu prietenii?
 De ce un prieten este o persoană specială?
 Ce simţiţi când rezolvaţi un conflict cu un prieten/ o prieten? Dar când
petreceţi timpul liber împreună?

 Spuneţi o scurtă istorie despre prietenul/prietena pe care o aveţi acum
şi ce emoţii aţi trăit atunci când v-aţi împrietenit! Cum aţi depăşit
situaţiile mai dificile?
 Solicitaţi părinţilor sau membrilor familiei să completeze şi ei fişa de
aplicaţie 1.1 şi să vă vorbească sau să scrie despre cel mai bun(ă)
prieten(ă) şi emoţiile trăite împreună. Analizaţi împreună cu aceştia, în
ce măsură răspunsurile pe care voi le-aţi dat concordă cu cele ale
familiei voastre: Ce vă place cel mai mult la prieteni? Ce nu vă place? Ce
aţi vrea să schimbaţi? Din ce cauze unele prietenii s-au destrămat?
 Propuneţi şi celorlalte clase din ciclul gimnazial să creeze poveşti şi
benzi desenate despre emoţiile într-o prietenie. Afişaţi-le pe holurile
şcolii. Dedicaţi o săptămână în şcoală, prieteniei. Evenimentul se poate
numi “Săptămâna prieteniei”. De asemenea, elevii pot căuta poveşti,
povestiri, cărţi, casete video cu filme interesante despre prietenie şi
emoţii.
Fişa de aplicaţie 1.1 “Emoţiile prieteniei”
1. Completaţi în copacul emoţiilor prieteniei de mai jos, emoţiile specifice!

…
…
…
…
…
Într-o
prietenie
mă
întâlnesc
cu
emoţiile…
Fişa de aplicaţie 1.2 “Emoţiile prieteniei”

1. Copiii de vârsta voastră din SUA au spus următoarele despre prietenie,
prieteni/prietene. („Supă de pui pentru suflet de copil”, Jack Canfield, 2001)
Voi ce credeţi despre prietenie, prieteni/prietene?
a. „Prietenia face ca bucuria să fie mai mare şi tristeţea mai mică.”

b. „Un prieten, e cineva care se ţine de cuvânt, spune adevărul şi râde
împreună cu tine.”
c. „Un prieten vine şi te aclamă atunci când ai meci.”
d. „O prietenă îţi va spune mereu că arăţi grozav, chiar atunci când nu-i aşa!”
a. „O prietenă nu te lasă niciodată la greu!”

b. „Un prieten rămâne cu tine la şcoală când dai de bucluc, ca să te ajute să
scrii 250 de propoziţii.”
c. „O prietenă nu spune nimănui secretele pe care promite să nu le spună.”
d. „Un prieten te ajută să-ţi faci noi prieteni.”
a. „Un prieten te încurajează să-ţi îndeplineşti visurile.”

b. „O prietenă nu dă niciodată vina pe tine!”
c. „Un prieten îţi dă ultima bucăţică din prăjitura lui.”
d. „Un prieten va râde de glumele tale chiar dacă nu sunt grozave.”
Ce este prietenia? Ce este un prieten/ o prietenă?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Ce simţi când câştigi un prieten/ o prietenă? Daţi exemple!

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Ce simţi când pierzi un prieten/ o prietenă? Daţi exemple!

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
De ce este important să învăţăm managementul emoţiilor pozitive şi negative într-o

prietenie?
.……………………………………………………………………………………………………………………………………………
.……………………………………………………………………………………………………………………………………………
.……………………………………………………………………………………………………………………………………………

Modulul Comunicare şi abilităţi personale
Clasa a V a
Activitatea 2 „Despre prietenul/prietena mea”
Aprecierea unicităţii fiecăruia
Valorizarea relaţiilor interpersonale
Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de ceilalţi
Descrierea principalelor calităţi pe care le admiră cel mai mult la prieteni
Identificarea calităţilor pe care ar dori să le dezvolte la ei înşişi
i de la tine
Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, markere, scotch

Comunicarea interpersonală este
caracteristica cea mai importantă a
omenirii şi, în acelaşi timp, cea mai Scenariul activităţii
mare realizare a sa. Este abilitatea
oamenilor de a transforma spusele 7. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Începeţi activitatea cu un
fără noimă în cuvinte vorbite şi exerciţiu de energizare „Alegeri”, prin care întrebaţi elevii ce preferă din
scrise, prin care ei sunt capabili să coloanele de mai jos. Fiecare elev va arăta preferinţa prin ridicarea mâinii.
îşi facă cunoscute nevoile, Cereţi să motiveze alegerea făcută la câţiva dintre aceştia. Durată: 5 minute
dorinţele, ideile şi sentimentele. Tren sau autobuz Dimineaţă sau seară
Filme TV sau filme Cinema Vară sau iarnă
De ce avem nevoie de realţii de
prietenie?
Fructe sau prăjituri Ploaie sau vânt
Pentru sănătatea psihică şi fizică. E-mail sau telefon Oraş sau sat
Pentru că suntem fiinţe sociale. Lapte sau ceai Bicicletă sau role
Pentru că trăim împreună, muncim Fotbal sau înot Jocuri pe calculator sau în aer liber
împreună şi ne jucăm împreună.
Pentru siguranţa noastră, pentru 8. Discutaţi cu elevii/elevele răspunsurile la întrebările următoare:
confortul nostru, pentru prietenie şi  Ce fel de persoane sunt prietenii pe care îi aveţi?
dragoste.
Pentru a ne maturiza prin dialog.
 Ce anume admiraţi, apreciaţi cel mai mult la aceştia?
Pentru a ne îndeplini scopurile,  Care sunt criteriile de alegere a prietenilor?
obiectivele.  Ce anume v-ar deranja cel mai mult la prietenii voştri?
 V-a dezamăgit vreodată un prieten? Cum aţi reacţionat?
Nici una dintre aceste nevoi nu ar  Ce fel de prieten ar dori părinţii să aveţi? Ce calităţi ar avea?
putea fi satisfăcută fără comunicare Durată: 10 minute
interpersonală.
3. Distribuiţi în perechi fişa de aplicaţie 1.1. Cereţi elevilor să aleagă şi să
sublinieze trei caracteristici pozitive pe care doresc să le aibă prietenul/prietena
şi trei caracteristici negative pe care le dezaprobă total şi care contribuie la
faptul că nu ar putea să întreţină o relaţie de prietenie pe termen lung. După ce
au ales, solicitaţi să ierarhizeze caracteristicile de la cea mai importantă pe
primul loc, la cea mai puţin importantă pe locul trei, punând în dreptul fiecăreia
cifra 1, 2, respectiv 3. La fel se va proceda şi în cazul caracteristicilor negative,
de la cea mai puternic dezaprobată pe primul loc, până la cea de pe locul trei.

Durată: 10 minute
4. Reveniţi asupra discuţiei, menţionând că, fiecare persoană are criterii de

alegere în funcţie de felul de a fi sau de modelul de prieten descris, dorit,
acceptat de familie. Este necesar să avem câteva repere, în funcţie de care

facem alegerile, repere inoculate de familie, rude, profesori, experienţe
anterioare, plăcute sau neplăcute. Rugaţi câţiva elevi/eleve să spună ce au ales,
specificând de ce anume au ales în acest fel. Durată: 10 minute
5. Grupaţi elevii/elevele în echipe de câte şase. Cereţi să facă o ierarhie a

portretului prietenului dorit, atât cu cele pozitive cât şi cu cele negative,
completând o singură fişă de aplicaţie 1.2 de echipă. Pentru fiecare loc se vor
trece caracteristicile alese ale tuturor membrilor echipei respective. Afişaţi prin
lipire toate fişele pe tablă/flipchart şi solicitaţi echipelor să desemneze un
raportor care să prezinte ceea ce au lucrat. Durată: 10 minute
6. Concluzionaţi discuţia cu ideea că, lipsa de prieteni, de comunicare poate

produce singurătate, conflicte, probleme în familie, insatisfacţii şcolare,
profesionale, tristeţe, boli fizice şi chiar moartea. Durata: 5 minute
Citiţi exemplul şi comentaţi!

“Împăratul Frederic, care a condus Sfântul Imperiu Roman în secolul al 13-lea, a
dorit să ştie ce limbi se vorbeau la naşterea omenirii, în Grădina Raiului. Era
vorba de ebraică, de greacă sau de latină? se întreba el. Prin urmare, a dat ordin
să se facă un experiment: un grup de copii urma să fie complet izolat, într-un
mediu care reproducea cu mare acurateţe circumstanţele originale din Grădina
Raiului. Copiii urmau să fie crescuţi de către dădace, cărora li s-a interzis să
vorbească în prezenţa acestora. Nici un cuvânt nu urma să fie auzit, până ce
aceştia nu începeau să vorbească propria lor limbă. Rezultatul? Toţi copiii au
murit.” („People Skills”, Robert Bolton)
 V-a fost greu să alegeţi caracteristicile pozitive ale unui prieten şi să le
precizaţi pe cele negative
 La ce v-aţi gândit când aţi ales, la un prieten pe care îl aveţi deja sau la
un model de viitor prieten
 Aţi dori să dezvoltaţi la voi caracteristicile pozitive ale prietenului? De
ce ?
 Ce caracteristici au apărut asemănătoare în fişele voastre?
 De ce este important să ştim ce anume dorim şi ce nu de la un prieten?
 Elevii/elevele întreabă părinţii în funcţie de ce criterii îşi aleg sau şi-au
ales prietenii pe baza fişei de aplicaţie 1.1 şi sumarizează răspunsurile.
Se poate extinde discuţia până la a determina ce contează cel mai mult
atunci când ai un prieten/o prietenă: cum să faci relaţia de prietenie să
fie cât mai frumoasă, cât mai reală, cât mai sinceră.
 În echipe cu elevii/elevele din clasă sau cu copiii de la alte clase au ca
sarcină să observe şi să dezvolte relaţii de colegialitate sau de prietenie
bazate pe sentimente şi emoţii autentice. Se discută la orele de
consiliere/dirigenţie aspectele care stau la temelia unei prietenii. Se
utilizează numerele de telefon sau adresele de e-mail pentru a lega
prietenii pe viitor

Fişa de aplicaţie 1.1 “Despre prietenul meu/prietena mea”
1. Alege trei caracteristici pozitive pe care doreşti să le aibă un prieten şi trei

caracteristici pe care nu le aprobi sau nu ai putea să le accepţi pentru a lega o
relaţie de prietenie.
Prietenul meu sau prietena mea...
Să fie .... Să nu fie...
Un bun exemplu Rău cu ceilalţi

Apreciat Vinovat
Calm grijului Cerşător
Binevoitor Cicălitor
Prietenos Violent
Săritor Leneş
Încurajator Nepoliticos
Respectuos Supărăcios
Sincer Mincinos
Înţelegător Îngâmfat
Cinstit Agitat
2. Completaţi, în spaţiile punctate, aspecte care se referă la prietenul tău sau

prietena ta.
Prietenul meu / prietena mea (prenumele sau numele de

(răsfăţ)..........................................................................................
El/Ea este.......................................................................................
El/Ea aş vrea să fie............................................................................
Nu aş vrea niciodată să fie..................................................................

Fişa de aplicaţie 1.2 “Despre prietenul meu/prietena mea”
1. Realizaţi, în echipă, portretul prietenului/prietenei după ce aţi discutat, în

prealabil, ceea ce aţi scris în fişele individuale. Completaţi pentru fiecare loc
caracteristicile pozitive şi negative ierarhizate de voi.
Să fie.... Să nu fie...
1. 1.
2. 2.
3. 3.
2. Povestiţi în 20 de rânduri, cum v-aţi împrietenit, cum aţi vrea să evolueze

prietenia voastră şi care sunt valorile pe care se bazează prietenia dintre voi!
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................

Clasa a VI a
Activitatea 1. „Emoţii, emoţii…”
Receptivitate la trăirile personale
Valorizarea metodelor de autocontrol şi de luare a deciziilor în diverse situaţii
Să identifice tipuri de emoţii şi moduri de manifestare în diverse situaţii
Să rezolve probleme emoţionale cu potenţial de risc sau criză
Să exerseze tehnici de autocontrol
De învăţat…
i de la tine
Tristeţea permite replierea asupra

sinelui. “Lacrimile conţin pe puţin
aproape de două ori mai mulţi Durată: 50 minute
hormoni ca sângele”. A plânge
este maniera cea mai naturală de Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere,
exteriorizare a durerii.
scotch
Darwin susţinea ipoteza conform Scenariul activităţii

căreia toate fiinţele umane sau
animale se nasc cu un echipament 1. Exerciţiu de spargerea gheţii: împărţiţi elevii în 4 echipe; cereţi elevilor să
emoţional pe care îl împart cu mimeze câte o emoţie, fiecare echipă: bucurie, tristeţe, frică, surpriză, în faţa
semenii şi care le permite de a se clasei. Anunţaţi tema activităţii. Durată: 5 minute
adapta din instinct la situaţii
delicate. De aceea, a stăpâni cu 2. Distribuiţi pentru fiecare elev o fişă de aplicaţie 1.1, pe care o vor completa
orice preţ emoţiile noastre poate
individual, în funcţie de ceea ce cred ei despre motivele/sursele de producere a
pune în pericol viaţa noastră.
lacrimilor de fericire sau de tristeţe. Adunaţi din răspunsurile elevilor sursele de
fericire/tristeţe, scriindu-le pe o coală de flipchart sau la tablă. Durată: 15
Bucuria stimulează producţia de minute.
hormoni de plăcere şi ne permite
să îndeplinim cu entuziasm toate 3. Daţi câte o fişă de aplicaţie 1.2, elevii având sarcina să identifice şi să
sarcinile care ne revin. analizeze un eveniment din experienţa personală care i-a impresionat până la
lacrimi. Insistaţi asupra analizei modului de manifestare a emoţiilor. Durată: 10
minute.
4. Propuneţi ca elevii să reflecteze şi să dezbată cugetările/afirmaţiile din fişă

de aplicaţie 1.2, exerciţiul 3. Elevii să se gândească la situaţii concrete care să
susţină afirmaţiile. Durată: 10 minute.

5. Distribuiţi elevilor câte o fişă de aplicaţie 1.3 în care să se găsească definiţia
personală a FERICIRII si să se contureze un autoportret într-o situaţie de
manifestare a fericirii. Durată: 10 minute.
 .
 De ce credeţi că am numit activitatea „Lacrimide fericire”?
 Ce înseamnă pentru fiecare FERICIREA?
 Sunt prieteni voştri fericiţi?
 E important să fii înconjurat de oameni fericiţi?
 Cum acţionaţi pentru a crea în jurul vostru fericire?
 Cu cine vă place să vă împărtăşiţi fericirea?
 Fericirea durează?
 Spuneţi o scurtă istorie despre prietenul/prietena pe care aţi reuşit s-o
faceţi fericit/fericită.
 Fericirea se cumpără?
aplicaţie 1.3 şi să vă vorbească despre momentele fericite din viaţa lor.
Analizaţi împreună cu aceştia portretele persoanelor fericite şi construiţi
portretul familiei voastre într-un moment de manifestare a fericirii. Cum
menţineţi o asemenea stare de bine? Fericirea are un preţ?
 Propuneţi şi celorlalte clase să creeze identifice evenimente pozitive
care au adus lacrimi de fericire. Afişaţi autoportretele cu oameni fericiţi
pe holurile şcolii. Căutaţi poveşti, povestiri, cărţi, casete video cu filme
interesante despre cum se obţine fericirea şi dacă are aceasta un preţ.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Emoţii, emoţii...”
1. Citiţi fragmentul de mai jos şi completaţi tabelul cu sursele/motivele de

fericire şi de tristeţe:
„Lacrimi de fericire că Cineva acolo sus a permis ca eu să cunosc această

lume, lacrimi de fericire pentru că am nişte părinţi şi o familie
extraordinară, că pot să văd, să merg, să alerg, să simt, să ating şi să gust
în fiecare zi din plăcerile acestei vieţi...am uitat să preţuim un
zâmbet...am uitat de lucrurile mărunte care ne fac viaţa atât de frumoasă.
Astazi vreau să râd, să cânt şi să zâmbesc...fiindcă astăzi am simtit că am
aripi de înger. Dacă aş putea, aş plasa în inima ficăruia un strop din
fericirea mea.. şi viaţa lor ar fi cu totul alta ...” (www.jurnale.ro )

Lacrimile de fericire Lacrimile de tristeţe
... apar atunci când:
 ....................................... .................................................
 ....................................... ..................................................
 ....................................... ..................................................
 ....................................... ...................................................
 ....................................... ....................................................
 ....................................... ....................................................
 ....................................... .....................................................
 ........................................ .....................................................
 ........................................ .....................................................
Fişa de aplicaţie 1.2 “Emoţii...”
2. Redaţi pe scurt un eveniment care v-a emoţionat până la lacrimi:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Ce a provocat emoţia?

 V-aţi manifestat în faţa celorlalţi?
 Ce fel de lacrimi au fost?
 Dacă evenimentul s-ar repeta, a-ţi mai reacţiona la fel?
 Găsiţi o variantă opusă desfăşurării situaţiei redate şi identificaţi emoţiile
pozitive/negative posibile.
3. Analizaţi cugetările de mai jos, oferind exemple de situaţii care să susţină

afirmaţiile:
a. „Nimic nu e mai trist decât o lacrimă ce ofileşte un zâmbet.”
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b. „Frumuseţea este lacrima lui Dumnezeu stoarsă din lumina-i

infinită în universul nostru.”
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
c. „Curcubeul este metafora cerului, floarea metafora pământului iar

lacrima este metafora sufletului.”
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Fişa de aplicaţie 1.3 “Emoţii, emoţii…”
4. Găsiţi definiţia personală a „FERICIRII” şi desenaţi-vă într-o ipostază fericită:
FERICIREA pentru mine

este ......................................................................................
............................................................................................
........................
…..........................................................................................
Centrul Educaţia 2000+
...................................................................... 38
AUTOPORTRET: „Eu când sunt fericit!”

Clasa aVIa
Activitatea „Comunic, deci exist”
Comunicare nonverbală
Creativitate socială
Să recunoască emoţii de bază apărute în contexte de comunicare diferite
Să exerseze comunicarea nonverbală în situaţii date
Să creeze în echipe un „arbore al comunicării”

i de la tine De învăţat
De învăţat - viteza de vorbire
"Oamenii trăiesc în comunitate în -pauzele de vorbire – folosite

virtutea lucrurilor pe care le au in atunci când vorbitorul doreşte să
comun, iar comunicarea este preg tească auditoriul pentru o
modalitatea prin care ei ajung să Resurse: idee importantă
coli de flipchart, markere, postit-uri, flipchart, culori, hârtie glasată, lipici,
deţină în comun aceste lucruri. foarfecă, fişa de aplicaţie 1.
Comunicarea e un mod de a exista Indicatori ai comunicării
al comunităţii."(John Dewey) nonverbale:
Tipuri de comunicare: Durată: 50 minute
-expresia feţei (mimica,
Indicatorii comunicării verbale: Scenariul activităţii zâmbetul, privirea..)
- mişcarea corpului
- claritate 1. Anunţaţi tema elevilor. Cereţi-le să asocieze comunicarea cu culori, mirosuri,
- gesturile
plante, note muzicale etc . Notaţi răspunsurile pe coala de corpului
- postura flipchart. Daţi-le
- acurateţea - mişcarea
elevilor fişa 1. şi cereţi-le să identifice acţiunile care sunt capului
sinonime cu „a
- prezenţa anterior,
comunica”, apoi să aleagă două sau trei din cuvintele enunţate personală un verb
- empatie scris de ei în fişă şi să alcătuiască propoziţii amuzante despre comunicare.
Empatia ca dimensiune a
Discutaţi răspunsurile.
- sinceritate inteligenţei emotionale se
Durata: 5 minute manifestă în special sub
-atitudinea forma unei trăsături de
2. Chemaţi doi copii la tablă: puneţi-i să stea spate în spate, unul dintre eiTrăsăturile
personalitate. fiind
- contactul vizual orientat spre tablă. Elevul care stă cu spatele la tablă are ca sarcină să comunice
definitorii ale stilului
o idee colegului său, fără să vorbească, să se deplaseze sau empatic de personalitate
să-l vadă, apoi să
- înfăţ işarea deseneze pe o coală ceea ce a vrut să transmită. Copilul careconstau
stă cuînfaţa
capacitatea
la tablă de
trebuie să deseneze ceea ce înţelege. Apoi se confruntătranspunere
desenele. Seîn discută
psihologia
-postura modelului extern (al altei
modalităţile de comunicare nonverbală şi se notează pe o coală de flipchart.
persoane) sau de proiecţie
- vocea (timbrul, tonalitatea) Durata: 5 minute atitudinal-afectivă îmbinată
cu perceperea realităţii din
3. Alegeţi cinci elevi şi daţi-le bileţele cu câte un cuvânt care face parte
perspectiva dintr-o
acestui model
propoziţie. Solicitaţi-le să comunice între ei fără a folosi extern,
cuvinte casau sidesene
cum înar fi
aer şi să găsească poziţia corectă în propoziţie, aranjându-secealaltă persoană.
în ordinea firească.
Discutaţi cu clasa tipurile de comunicare nonverbală identificate.Empatia presupune
Durata: 5 minute tentativa de a ne situa pe
poziţia celuilalt, în
4. Sugeraţi-le să îşi creeze un cod personal de comunicare, încercarea de un
apoi să scrie a întelege
mesaj ce
gândeşte şi simte acesta.
pentru colegii lui în limbajul creat.
Empatia cognitivă: implică
Durata: 10 minute parafrazarea spuselor
celuilalt pe un ton necritic si
deschis, pentru a putea
descoperi ceea ce gândeşte
el cu adevarat.
Empatia afectivă:
presupune
5. Împărţiţi clasa în trei echipe. Discutaţi analogia dintre un copac şi conştientizarea
comunicare a
ceea ce simte celălalt pe
şi propuneţi-le să realizeze „arborele comunicării eficiente” pe o coală de
baza afirmaţiilor
flipchart, prin tehnica colajului îmbinată cu desenul. Sugeraţi-le acestuia.
ca rădăcinile
arborelui să constituie sursele comunicării: familia, şcoala, grupul de prieteni;
tulpina reprezintă modalităţile prin care comunică; coroana cu frunzele
simbolizează rezultatele unei comunicări eficiente: prieteni, reuşite etc. La

sfârşitul activităţii, cereţi-le să îşi prezinte colajul pe echipe, sub forma unei
poveşti sau prin tehnica dramatizării ”Eu sunt arborele comunicării şi…”.
Durata: 25 minute
Reflecţii si evaluare
 Ce modalităţi eficiente de comunicare nonverbală mai stii?

 De ce a fost greu să comunici cu colegul tău fără a-l vedea sau folosi
cuvinte?
 De ce este necesar să îmbinăm limbajul verbal cu cel nonverbal în
comunicare?
 Cum te-ai simţit după ce ţi-ai creat propriul mod de comunicare ?
 Cum poţi ajuta arborele comunicării să crească armonios?
 Împreună cu părinţii lor, elevii şi elevele vor identifica elemente de
limbaj nonverbal care influenţează relaţia părinte-copil şi vor stabili
regulile comunicării eficiente.
 Formaţi echipe de 3 elevi şi eleve. Solicitaţi-le să discute cu colegii de la

alte clase şi să afle cum privesc aceştia comunicarea eficientă şi ce
anume le displace la modul de relaţionare din clasa lor.
 Organizaţi un concurs la care elevii să îşi creeze propriul set de reguli de
comunicare eficientă în şcoală, să inventeze un salut personalizat pentru
şcoală etc.
Fişa de aplicaţie 1. “Comunic, deci exist”
1. Desenaţi conturul mâinii drepte în chenarul de mai jos şi scrieţi pe fiecare deget,
un verb care este sinonim cu “a comunica”. Daţi un titlu desenului rezultat.

Titlu ........................
1. Împreună cu părinţii scrieţi câteva reguli de comunicare eficientă în clasă şi

acasă, apoi daţi-le un titlu:
…………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Clasa VII
Activitatea 4. „Să comunicăm eficient”

Valorizarea relaţiilor interpersonale
Creativitate socială
Să demonstreze abilităţi de comunicare eficientă
Să exerseze comportamente de cooperare în grup
Să identifice identifice bariere ale comunicării
Să transforme mesaje care provoacă disconfort psihic sau afectiv în mesaje asertive
De învăţat i de la tine
Cuvântul „comunicare” provine din

limba latină; „communis” înseamnă„a
pune de acord”,„a fi în legatură cu”
sau „a fi în relaţie”; termenul circula
Durată: 50 minute
în vocabularul anticilor cu sensul de
„a transmite şi celorlalţi”, „a Resurse: coli de flipchart, markere, frânghie groasă de 3 cm , cartonaşe 2/2 cm colorate,
împărtăşi ceva”. imagini cu acţiuni, flipchart.
Elementele procesului de
comunicare: Scenariul activităţii
•existenţa a cel puţin doi parteneri 1. Începeţi ora printr-un exerciţiu antrenant. Chemaţi doi copii la tablă. Puneţi
(emiţător şi receptor) între care se
între ei un scaun pe care aşezaţi câteva jucării şi solicitaţi-le să se joace cu ele.
stabileşte o anumită relaţie
•capacitatea partenerilor de a emite Colegii lor îi observă. Discutaţi despre modul cum au comunicat. Spuneţi-le
şi recepta semnale într-un anumit elevilor să se gândească la acţiuni care desemnează comunicarea. Daţi-le fişa 1.
cod, cunoscut de ambii parteneri şi solicitaţi-le să completeze „floarea comunicării” cu acţiuni care sunt corelate
•existenţa a unui canal de cu noţiunea de comunicare.
transmitere a mesajului. Durata:10 minute
Barierele de comunicare 2. Chemaţi un copil în faţa clasei şi cereţi-i să aleagă un bileţel şi să comunice
În procesul de comunicare, „barieră”
celorlalţi ceea ce scrie, însă fără a folosi cuvinte. Colegii trebuie să ghicească
reprezintă orice lucru care reduce
fidelitatea sau eficienţa transferului conţinutul biletului. Inventariaţi cu elevii pe o coală de flipchart elementele de
de mesaj.
limbaj nonverbal observate. Cereţi-le copiilor să le scrie pe fişa 1. Explicaţi
copiilor că această comunicare se numeşte nonverbală.
Bariere de limbaj:
•aceleaşi cuvinte au sensuri diferite
Durata: 5 minute
pentru diferite persoane;
•cel ce vorbeşte şi cel ce ascultă se 3. Stabiliţi un cod comun de exprimare a stărilor afective prin culori. Notaţi pe
pot deosebi ca experienţă coala de flipchart fiecare culoare cu semnificaţia ei. Spuneţi-le elevilor o
•starea emoţională a receptorului propoziţie agresivă şi solicitaţi-le să arate culoarea corespunzătoare mesajului.
poate deforma ceea ce acesta aude Spre exemplu „pleacă de aici” sau „nu vreau să mă joc cu tine”. Cereţi-le să le
reformuleze asertiv.
Durata: 10 minute
4. Solicitaţi-le copiilor să-şi imagineze comunicarea ca pe o frânghie care îi leagă.

La fiecare blocaj de comunicare frânghia se înnoadă. Exerciţiul se numeşte
”Nodurile comunicării”, se joacă în perechi şi poate fi organizat ca un concurs.
Daţi elevilor bileţele cu mesaje agresive şi cereţi-le să le citească. Elevii vor
înnoada de câte ori vor considera mesajul agresiv şi vor prinde frânghia de nod
cu o agrafă de birou. Propuneţi-le elevilor să reformuleze mesajele asertiv şi să

deznoade frânghia. Câştigă acel elev care reuşeşte să „deznoade” mai repede
frânghia. Copiii din bănci au ca sarcină să dea culori mesajelor, folosind
cartonaşele de la codul stabilit la punctul 3.

Durata: 23 minute
5. În încheiere, solicitaţi-le copiilor să se gândească la „formule magice” de

adresare.
Durata: 2 minute
De învăţat
•ideile preconcepute şi rutina

influenţează receptivitatea
•dificultăţi de exprimare
•utilizarea unor cuvinte sau expresii
confuze. Reflecţii şi evaluare
Barierele de mediu:  Este important să ştim să comunicăm? De ce?

•climat de comunicare  Ce înseamnă să comunici?
necorespunzător  Ce te deranjează atunci când un copil îţi cere ceva fără să folosească
•climatul afectiv poate determina “cuvintele magice”?
interlocutorii să-şi ascundă  Cum te simţi când comunici cu prietenii tăi?
gândurile adevărate.
 Ce cuvinte te fac să te simţi bine atunci când comunici cu prietenii tăi?
Poziţia receptorului şi a  Cum te-ai simţit când ai auzit mesajele negative?
interlocutorului:  Ţi se pare dificil să fii asertiv?
•imaginea de sine pe care o au
emiţătorul şi receptorul
•sentimentele şi intenţiile
interlocutorilor De lucru în familie!
•imaginea receptorului despre
interlocutor şi vice-versa.  Elevii/elevele, împreună cu părinţii lor, trebuie să facă o listă de
expresii asertive folosite des în comunicarea în familie.
Barierele de concepţie:
•existenţa presupunerilor De lucru în şcoală!
•exprimarea cu stângăcie a
mesajului de către emiţător
•lipsa de atenţie în receptare  Organizaţi împreună cu alţi diriginţi o activitate cu elevii mai multor
•concluzii grăbite clase şi creaţi un ghid al comunicării asertive.
•lipsa de interes faţă de mesaj.
Asertivitatea este...
- abilitatea de a ne exprima
emoţiile, opiniile şi convingerile
fară a afecta şi ataca drepturile
celorlalţi;
- o abilitate pe care o poţi învăţa;
- o modalitate de a comunica şi de a
te comporta cu ceilalţi care te va
ajuta să ai mai multă încredere în
tine.
Fişa de aplicaţie 1. “Învăţăm să comunicăm”
1. Completaţi „floarea comunicării” cu cuvinte care au acelaşi sens cu cuvântul „comunicare”:

Scrieţi în fiecare petală un cuvânt care are sens asemănător cu „comunicarea”: o acţiune, o
însuşire… Apoi, în centru, desenează faţa unei persoane care comunică bine cu alţii: cum se
simte(fericit, trist, …).
1. Scrieţi în tabelul de mai jos ce alte modalităţi de comunicare aţi mai detectat de-a lungul
exerciţiului:
„Tabelul comunicării fără cuvinte”
mimică gesturi mişcări ale corpului sunete

Clasa a VII a
Activitatea 1 „Lider şi echipă”
În această activitate, elevii vor fi capabili să demonstreze progresul prin:
Valorizarea relaţiilor inter-personale
Obiective
Dezvoltarea unei atitudini pozitive de lucru în echipă
Descrierea principalelor calităţi pe care le are un lider
Identificarea calităţilor de lider pe care le au ei înşişi
Formarea atitudinilor, achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor de lider
De învăţat…
i de la tine
Leadership - viziune, motivaţie
şi élan
După cum spunea Martin
Durată : 50 minute
Luther King "Oamenii sunt
deseori atraşi de anumite cauze
şi işi dedică întreaga viaţă unor Resurse materiale: fişa de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart sau tablă, markere, foi de
idei mari, datorită persoanelor flipchart
care întrupează aceste idei. Ei
trebuie sa găsească întruparea
ideei în carne şi oase pentru a
se putea devota ei”. Scenariul activităţii
1. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Realizaţi un
Esenta leadership-ului:
brainstorming despre ce este un lider. Notaţi pe tablă in dreptul
Viziunea este o imagine cuvântului de lider ideile elevilor fără a fi cenzurate. Selectaţi apoi
pozitivă a ceea ce ar putea
deveni organizaţia si calea de dintre acestea care sunt relevante pentru conceptul respectiv. Ca o
atingere a destinaţiei.
clarificare, scrieţi pe foaia de flipchart sau pe tablă ce este un lider. De
Motivatia este aceea care
impinge la acţiune. Liderul îşi exemplu:
foloseşte aptitudinile
interpersonale pentru a trezi Liderul
energia oamenilor şi a-i ajuta să
vadă cum ar putea profita atăt
de "călătoria" către obiectiv, cât
şi in urma atingerii obiectivului.
El îi ajută să vadă "cuvintele pri
Elanul necesar pentru
proiectele şi iniţiativele
organizaţiei este elementul care
ajută organizaţia să ajungă la
destinaţie.

Conduce echipa cu sufletul
Schimbă ceea ce există şi este necesar
Încurajează dezvoltarea şi munca oamenilor
Inspiră echipa cu o viziune(direcţie de urmat)
Oferă metode de rezolvare a problemelor
Promovează creativitatea
Contribuie la realizarea celor propuse
Durată: 5 minute
Formarea echipelor
Liderul eficient se confruntă încă de
la început cu o provocare
importantă: câte echipe să 2. Anunţaţi elevii că vor avea prilejul să cunoască ce înseamnă să fii lider şi
stabilească şi, mai concret, pe cine
cum ar trebui el să coordoneze o echipă. Elevii /elevele vor avea de
să numească în echipa care va
împarţi cu el conducerea realizat o schimbare la nivelul unei localităţi ce se află într-o situaţie de
organizaţiei. El decide şi ce echipe
criză. Schimbarea aceasta se realizează din două motive:
sau grupuri să elimine.
 dintr-o constrângere şi trebuie schimbat ceea ce există deja
Practicile eficiente în ceea ce
priveşte formarea echipelor includ:  dintr-o viziune ce oferă o nouă direcţie de urmat spre ceva nou
 Existenţa unui obiectiv - echipa

are un obiectiv clar şi logic, legat Organizarea echipelor şi a situaţiei de lucru o faceţi prin împărţirea
de viziunea şi strategia organizaţiei; clasei în două grupuri mari. Fiecare grup va fi o echipă ce va avea de
obiectivele sunt înţelese de
membrii echipei şi de persoanele realizat un proiect de reconstrucţie.
relevante din afara ei. În ambele echipe elevii/elevele vor avea următoarele roluri:
 Orientare spre obiective -  un lider expert ce conduce situaţia de criză, reprezentant al

Membrii echipei (şi echipa ca Ministerului Mediului
întreg) ştiu cine trebuie să producă
şi cînd.  reprezentantul autorităţilor -un prefect al judeţului
 un arhitect
 Colaborare - Membrii echipei
simt o responsabilitate de genul  un inginer în construcţii
"toţi pentru unul si unul pentru  primarul şi membrii Consiliului local, sătenii localităţii
toţi"; interesele sunt comune.
respective
 Disciplina - Comportamentul  doi observatori
echipei este definit şi impus adică:
punctualitate, respectarea Durată: 5 minute
angajamentelor, discuţii
respectuoase, dar deschise.
3. Oferiţi echipelor prin cei doi lideri fişa de aplicaţie 1.1 şi fişa 1.2 .
 Permeabilitate - Echipa acceptă Aceştia vor citi sarcina de lucru echipelor. Fiiecare grup va lucra
membrii temporari sau noi când
este nevoie; comunică cu restul separat, fără să ţină cont de activitatea celuilalt.Proiectul de
organizaţiei. reconstrucţie va fi scris pe câte o o foie de flipchart sau o coală mare de
hârtie care va fi afişată la prezentarea de final.
Copiii – observatori ai celor două grupe vor avea de completat o foie de
observaţie cu următoarele aspecte:

 Studierea relaţiilor dintre lider şi echipă şi implicit a calităţilor sale
( de oferire a unei viziuni şi a unei strategii de lucru, de
comunicare, colaborare, coordonare, supervizare şi evaluare în
echipă, de încredere în specialişti)
 Analizarea relaţiilor dintre specialişti(de colaborare, de afirmare,
de pasivitate, de iniţiativă, de competiţie etc.)
 Analiza relaţiilor dintre specialişti (arhitectul şi inginerul) şi
reprezentantul autorităţilor locale- prefectul.
 Analiza relaţiilor primarului cu sătenii şi în raport cu prefectul,
superiorul său.
Durată: 30 minute
4. Dirijaţi prezentarea proiectelor celor două echipe. Pe baza celor

consemnate de observatori, realizaţi o analiză desfăşurării lucrului în
echipă şi a modului de coordonare celor doi lideri.
Durată: 10 minute
 Ce înseamnă să fii lider? Poate să fie lider orice persoană?
 Care sunt calităţile necesare unui lider?
 Cum v-aţi simţit lucrând într-o echipă coordonată de lider?
 Care lucru credeţi că este cel mai necesar într-o situaţie de
criză?
 Elevii/elevele vor alege un mare lider al lumii şi vor face un
scurt eseu în care vor descrie ce apreciază cel mai mult la
acesta.
 Elevii /elevele vor avea de făcut profilul liderului de clasă.

Fişa de aplicaţie 1.1 “ Lider şi echipă”
Dezvoltă liderul din tine...
Un sat dintr-o zonă de munte a fost devastat în urma unei inundaţii. Consiliul local a contactat
Ministerul Mediului. Tu în calitate de lider al departamentului de situaţii de criză ai fost desemnat să
gestionezi situaţia respectivă. Va trebui să conduci o echipă care să reconstruiască satul în întregime şi
care să răspundă nevoilor localnicilor.
Deplasându-vă la faţa locului, aţi constatat că inundaţia s-a produs în urma deversării râului care
traversează satul împărţindu-l în două zone distincte. Legătura dintre cele două părţi se făcea printr-un
pod care acum este distrus în totalitate. Partea mai joasă a satului a fost măturată de apa vijelioasă şi
oamenii s-au refugiat în părţile mai înalte doar cu câteva lucruri. În partea dinspre munte drumurile sunt
impracticabile şi reţeaua electrică a fost distrusă aproape în întregime.
 Pentru rezolvarea situaţiei de criză din acestă localitate aveţi la dispoziţie doar 30 de minute să
scrieţi un proiect de reconstrucţie.
Planul vechi al aşezării satului

Fişa de aplicaţie 1.2 “Lider şi echipă”
Proiectul de reconstrucţie
Orice proiect începe prin a fi planificat pas cu pas pentru derularea sa cu succes de la
început până la sfărşit.
Completaţi schema proiectului de reconstrucţie a satului după modelul de mai jos.

Folosindu-vă de specialiştii din echipă scrieţi pe scurt întreaga desfăşurare.
Discutaţi împreună şi realizaţi cel mai bun plan de refacere a satului care să ofere
siguranţa localnicilor pe viitor.
Viziune
Care va fi imaginea satului în întregime după ce v-a fi reconstruit? Cum trebuie să
ajungă ca aşezare? Formulaţi ideea..
Scop
Care este ţelul vostru când porniţi la lucru?
Obiective
Care sunt paşii pe care îi veţi face sau ce vă propuneţi pentru a vă îndeplini scopul?
Atenţie, paşii să fie realişti!




Sarcini de lucru
Ce veţi face concret de la început până la sfârşit cu întreaga echipă?


Limite de timp
Care sunt intervalele de timp alocate fiecărei sarcini de lucru.
Rezultate
Cum va arăta satul “nou” reconstruit? Desenaţi-l.

Clasa a VIII a
Activitatea 1. „Liderul faţă în faţă cu responsabilitatea socială”
Valorizarea relaţiilor personale
Să explice importanţa responsabilităţii sociale a liderului în diferite contexte
Să analizeze factorii care contribuie la dezvoltarea abilităţilor
Să exerseze abilităţile sociale: comunicare asertivă, sociabilitate, leadership
Să-şi dezvolte responsabilităţile unui lider
i de la tine
De învăţat…
Durată: 50 minute
Literatura de specialitate foloseşte
noţiunea de lider pentru a Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere, creioane
desemna acea persoană care colorate, scotch
motivează oamenii pe care îi
conduce, astfel încât aceştia să
obţină cele mai bune rezultate. Scenariul activităţii
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Cereţi elevilor să dea exemple de lideri din
Caracteristicile liderului eficient
lumea întreagă, de-a lungul timpului, din diferite domenii. Discutaţi ce asemănări
sunt: viziune coerentă,
comunicare excelentă, simţul există între aceştia şi ce-i deosebeşte. Precizaţi că există mai multe tipuri de
umorului, flexibilitate, integritate, lideri. Specialiştii spun că există lideri pozitivi (Mahatma Gandhi, Ştefan cel Mare,
autodisciplină, încredere în sine şi Papa Ioan Paul al II lea, Gorbaciov, etc.) şi negativi (Hitler, Stalin, Musollini,
în ceilalţi, încredere în succes, Ceauşescu, etc.). Precizaţi deosebirea dintre aceştia din perspectiva
atitudine pozitivă, orientare spre responsabilităţii sociale, prin argumente pro şi contra. Anunţaţi tema activităţii.
schimbare, creativitate, carismă, Durată: 5 minute
nonconformism, aşteptări înalte,
energie, empatie, claritate,
2. Împărţiţi elevii în 4 echipe. Distribuiţi fişa de aplicaţie 1.1 pentru fiecare
potenţial de dezvoltare, loialitate.
echipă. Elevii au sarcina de a rezolva cele 3 puncte ale fişei, apoi să prezinte prin
raportorul echipei, rezultatele în faţa clasei. În timpul rezolvării sarcinii,
A educa calităţile unui lider este observaţi modul în care elevii îşi împart responsabilităţile, dacă cineva ia
echivalentul unei revoluţii în iniţiativă, are comportament de lider, este optimist, găseşte soluţii rapide,
propria evoluţie. Şcoala ca depăşeşte situaţiile de criză, îşi asumă deciziile luate, îi ajută pe ceilalţi, etc.
organizaţie care învaţă are Durată: 30 minute.
responsabilitatea de a dezvolta
programe de leadership
3. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1.2, care se referă la completarea, în mod
(conducere) pentru copii şi
adolescenţi. individual, a unui chestionar pentru investigarea potenţialului de lider. Provocaţi
elevii să analizeze cu atenţie fiecare item şi să argumenteze cu situaţii din viaţa
personală calităţile unui lider. Durată: 15 minute
4. Transmiteţi elevilor următoarele idei: cercetările arată că învăţarea, în

proporţie de 92%, în societatea cunoaşterii este esenţială în dezvoltarea liderilor,
oferind bucurie şi încredere. Învăţarea este cheia pentru valorizarea la maxim a

întregului potenţial personal. În noi stă puterea de a ne transforma, de a avea
succes acasă, la serviciu şi în comunitate. Învăţarea ne ajută să găsim noi soluţii
la problemele cu care ne confruntăm zi de zi. Sunt toţi liderii înnăscuţi sau se
formează? „Nu poţi transforma într-un lider pe cineva care nu vrea să devină
lider. Toţi îşi pot dezvolta capacitatea de a conduce. Dar există într-adevăr şi
lideri înnăscuţi. Insă ambele categorii pot ajunge cei mai buni doar prin practică
şi învăţare.” (http://www.impactfactory.com)
Ceea ce face diferenţa între un lider şi „ceilalţi” este capacitatea de a se implica
în viaţa comunităţii, un indicator important al responsabilităţii sociale.
 Ce este un lider?
 De ce este important ca un lider să demonstreze capacitatea de a da
dovadă de responsabilitate socială?
 Cum a fost să identificaţi calităţile potenţiale ale unui lider?
 Pe baza cunoştinţelor dobândite, ce credeţi: sunteţi deja un lider sau
prin educaţie puteţi deveni lider?
 Există o legătură între rezultatele obţinute la chestionar şi ceea ce ştiaţi
despre voi referitor la potenţialul de lider?
 În echipele din care aţi făcut parte s-au „ivit” lideri? Argumentaţi!
 În familia din care faceţi parte, cine este lider? Investigaţi acest aspect.
Purtaţi o discuţie cu membrii familiei şi identificaţi potenţialul de lider
al acestora pe baza chestionarului din fişa de aplicaţie 1.2.
 În fiecare clasă de gimnaziu, iniţiaţi un sondaj de opinie printre colegi
referitor la: liderii formali şi liderii informali. Realizaţi o listă cu numele
acestora şi cu descrierile despre ei, care să fie sintetizate, într-un
portret robot al liderului. Dezvoltaţi un sondaj asemănător în rândul
cadrelor didactice. Afişaţi rezultatele la panoul special creat pe tema
“Responabilitatea socială a liderului”.

Fişa de aplicaţie 1.1 „Liderul faţă în faţă cu responsabilitatea socială”
1. Analizaţi, în echipă, citatele de mai jos şi definiţi noţiunea de lider.
„Nu sunt decât un simplu plugar din Arkansas, dar am învăţat cum să ţin închegată o echipă: cum
să-i stârnesc pe unii şi cum să-i domolesc pe alţii, până când, în cele din urmă, îi aduc pe toţi la
unison. Întotdeauna am zis aceste trei lucruri: dacă ceva iese prost, eu sunt de vină, dacă ceva
merge oarecum bine, am lucrat împreună, iar dacă totul merge ca pe roate, atunci este meritul lor.
Acesta este tot secretul ca să-i faci pe oameni să câştige.” (Bear Bryant, antrenor)
„Puteţi să-mi luaţi atelierele, să-mi daţi foc la clădiri, dar lăsaţi-mi oamenii şi îmi voi reface
afacerea.” (Henri Ford, om de afaceri)
„Pe drumul vieţii există două tipuri de oameni: şoferi şi pasageri.” (Reclamă TV pentru marca
Volkswagen)
„O caracteristică a oamenilor deosebiţi este că refuză să-şi găsească scuze, să dea vine pe alţii
sau să se plângă de situaţia lor. Ei repetă neîncetat: Sunt responsabil.” (Brian Tracy)
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………
1. Dezbateţi, în echipă, următoarele întrebări:

 Liderii se nasc sau se creează?
 Care sunt calităţile unui lider?
 Ce subiecte ar conţine un program de formare pentru liderii elevi din
gimnaziu?
 În ce măsură şcoala voastră încurajează potenţialul de lider al elevilor?
 Are şcoala în care învăţaţi o strategie clară, împărtăşită elevilor, pentru
dezvoltarea liderilor?
2. Realizaţi, în echipe, portretul unui lider, apoi desenaţi o caricatură a acestuia.

Fişa de aplicaţie 1.2 „Liderul faţă în faţă cu responsabilitatea socială”
Evaluaţi-vă calităţile unui lider, pe o scală de la 1 la 5, unde 1- deloc, 2- în mică

măsură, 3- în potrivită măsură, 4- în mare măsură, 5- întotdeauna.
Itemi 1 2 3 4 5
1. Ai influenţă asupra colegilor.
2. Manifeşti autodisciplină.
3. Obţii succes în activităţile pe care le desfăşori.
4. Îţi place şi ştii să lucrezi cu ceilalţi.
5. Ai abilitatea de a rezolva rapid probleme şi situaţii
complicate prin decizii corecte.
6. Nu te mulţumeşti cu situaţiile date.
7. Eşti capabil să lucrezi sub presiune/stres.
8. Ai puterea să transmiţi bună dispoziţie, atitudine
pozitivă.
9. Gândeşti în perspectivă şi ai viziune.
10. Îi înţelegi pe cei din jur şi empatizezi cu ei.
11. Îţi asumi responsabilităţi sociale.
12. Îţi plac schimbările şi progresul.
13. Ai o bună imagine de sine.
14. Iei uşor decizii în situaţii limită.
15. Eşti o persoană organizată şi planificată.
16. Îţi place să înveţi.
17. Eşti carismatic, simpatic şi ai simţul umorului.
18. Îţi place să ajuţi pe ceilalţi, eşti generos.
19. Manifeşti iniţiativă.
20. Ai credinţă şi valori puternice.
Acordă un punctaj conform scalei de evaluare. Acesta se poate încadra în următoarele

 90-100: Manifeşti un potenţial deosebit pentru a fi lider

 80-89: Ai un bun potenţial pentru a fi lider
 79-60: Deţii un potenţial de lider care se poate dezvolta
 Sub 60: Ai o capacitate redusă de a deveni lider
Acest chestionar se completează şi se interpretează în mod individual. Chestionarul
este o modalitate de a analiza calităţile personale ale unui potenţial lider şi nu
neapărat de a obţine un scor specific.
Modulul Planificarea carierei

Clasa a V a
Activitatea 4 „O meserie pentru fiecare”
Motivaţie şi flexibilitate în elaborarea traseului educaţional şi profesional
Responsabilitate şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera
Să identifice caracteristicile meseriei preferate
Să prezinte sarcinile şi responsabilităţile asumate pentru meseria preferată
De învăţat… Să dezvolte capacitatea de explorarea carierei
Pentru a reuşi în carieră este

important să ne cunoaştem pe noi
înşine, mediul în care trăim, însă
i de
nu trebuie neglijate la tine
informaţiile
despre lumea ocupaţiilor, despre
diferite meserii.
Un profil ocupaţional al unei Durată: 50 minute

meserii poate cuprinde:
Sarcini simple
Atribuţii şi responsabilităţi Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, coli de flipchart, markere, coli A4, culori, 20
Cerinţe psihologice, cerinţe bileţele colorate cu numele unor meserii, lipici, scotch
medicale
Tipuri de activităţi
Nivel de educaţie
Mediu de lucru 1. Scrieţi pe 20 bileţele numele unor meserii mai vechi sau mai noi, tradiţionale
Vestimentaţie şi non-tradiţionale (de exemplu: ziarist, croitor, cojocar, vânzător, frizer,
Program de lucru
Competenţe, valori
bucătar, actor, specialist IT, instalator, arhitect, vatman, manager, croitor, PR,
cântăreţ, scriitor, cosmetician, etc.). Solicitaţi elevii/elevele să extragă un
Meseriile sau ocupaţiile au aspecte bileţel şi să mimeze meseria scrisă pe bileţel. Ceilalţi vor ghici ceea ce se
pozitive şi aspecte negative. Este mimează. Bileţelele sunt lipite, apoi, pe o coală de flipchart şi se discută despre
important să-ţi alegi meseria care ce calităţi sunt necesare pentru a deveni „cineva” în meseria respectivă, ce
ţi se potriveşte cel mai bine şi care aspecte le diferenţiază în meserii actuale sau mai vechi, tradiţionale şi non-
este în concordanţă cu interesele, tradiţionale. Durată: 10 minute
nevoile, aspiraţiile, dorinţele şi
aptitudinile tale.
2. Se împart fişele de aplicaţie 1.1 pentru fiecare elev, pe care le rezolvă în mod
individual timp de 10 minute. Meseriile pe care le vor trece în rebus (orizontală)
este necesar să fie în legătură cu aspiraţiile lor profesionale sau posibilele trasee
profesionale. Dacă prenumele lor conţine litere prea multe pot alege un nume de
alint, derivat din acesta. (de exemplu: Elisabeta, Beti sau Elis). Provocaţi

elevii/elevele să discute despre meseria preferată, despre sarcinile şi
responsabilităţile acesteia. Durată: 20 minute
3. După ce s-au distribuit fişele de aplicaţie 1.2, elevii/elevele se împart în 5

echipe, după criteriul continente. Punctul 1 se rezolvă individual. Se găsesc
asemănări şi deosebiri între răspunsurile date. Punctul 2 şi 3 al fişei se rezolvă în
echipe pe coli de flipchart. Rezultatele lucrului în echipă (asemănările şi
deosebirile, comentariile citatelor, caricaturile) se expun în faţa clasei şi se
concluzionează ideea că o meserie pentru a fi realizată cu succes este de dorit să
fie cunoscute caracteristicile, responsabilităţile şi competenţele acesteia.
Durată: 20 minute
 Cum a fost să identificaţi meseria preferată?
 Cum ai luat decizia de a alege meseria preferată?
 Cine a avut o influenţă importantă în alegerea meseriei? Argumentaţi!
 Cum aţi conceput “fişa postului” pentru meseria preferată?
 Ce vi s-a părut dificil/uşor?
 Cum a fost să lucraţi în echipă?
 Ce paşi sunt necesari pentru practicarea meseriei preferate?
 Elevii/elevele au sarcina să-i întrebe pe părinţi şi persoanele din familia
lor despre cum şi-au ales meseriile. Povestirile relatate de aceştia vor fi
scrise pe o singură foaie de hârtie şi prezentate în faţa clasei.
 Împărţiţi în echipe de 4-5 elevi/eleve, efectuaţi un sondaj de opinie
printre cadrele didactice din şcoală despre cum au devenit profesori.
Afişaţi rezultatele sondajului pe un panou special, amenajat în clasă sau
în şcoală, numit “Ora de consiliere/dirigenţie”.

Fişa de aplicaţie 1.1 “O meserie pentru fiecare”
1. Completaţi rebusul cu prenumele vostru (verticală), ca în exemplul de mai jos, cu

numele unor meserii pe care le-aţi dori să le practicaţi (orizontală).
P R O F E S O R
Z I D A R
D O C T O R
E L E C T R O N I S T
S O F E R
2. Alegeţi din meseriile identificate în rebusul de mai sus, numai una şi prezentaţi
sarcinile şi responsabilităţile asumate pentru meseria preferată.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
1. Completaţi frazele lacunare în funcţie de meseria preferată:
 Meseria preferată este……………………………………………………………………………………………

 Sunt potrivit(ă) pentru această meserie pentru că……………………...................
 Persoanele importante din viaţa mea cred că această meserie este…………………
 Ceea ce trebuie să învăţ pentru a fi competent(ă) în meseria aleasă
este……………………………………………………………………………………………………………………………
 În prezent, această meserie este importantă pentru că……………………………………..
 În viitor, meseria mea va fi…………………………………………………………………………………….
 Mi-am ales această meserie deoarece……………………………………………………………………
 Dacă meseria ar vorbi, mi-ar spune că………………………………………………………………….
 Obstacolele întâlnite în meseria mea sunt…………………………………………………………….
 Primele trei lucruri pe care le voi îndeplini pentru a avea succes în meseria
dorită sunt:………………………………………………………………………………………………………………
2. Comentaţi, în echipe, următoarele proverbe:
„Meseria este brăţară de aur.”

„Meseria aceasta se potriveşte ca o mănuşă.”
„Cum îţi aşterni, aşa dormi.”
„Cine ştie o meserie, nu rămâne flămând.”
3. Desenaţi meseriile preferate sub forma unei caricaturi.

Model de profil ocupaţional (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2000)

Clasa a VII a
Activitatea „Mutarea potrivită!”
De învăţat…
Alegerea unei profesii reprezintă

În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul
una din deciziile cele mai dificile prin:
căreia să-i faci faţă. Tocmai de
aceea este importantă pregătirea
pentru practicarea cu succes a
unei profesii. Atitudini şi valori
Specialiştii afirmă că existăMotivaţie
4 şi flexibilitate în elaborarea traseului educaţional şi profesional
întrebări cheie care sunt un Responsabilitate
ajutor şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera
în alegerea carierei
Cine sunt eu? (autocunoaştere,
aptitudini, abilităţi, interese,
Să exerseze elaborarea elementelor simple de marketing personal (cartea de vizită)
cunoştinţe, motivaţie, etc. )
Ce doresc să fac? (scopuri,Să identifice paşii necesari practicării cu succes a unei profesii
obiective, aspiraţii, etc.) Să exploreze abilităţile şi atitudinile pentru dezvoltarea carierei
Cine mă poate ajuta? (şcoala,
familia, mass media, etc.)
Cum mă pregătesc? (traseu
educaţional, specializări, cursuri,
program de învăţare, etc.)
Marketing personal i de la tine
înseamnă
abilitatea de „a şti să te vinzi”, de
a te pune în valoare, de a te
promova, de a şti să-ţi valorifici
propriile resurse. Durată: 50 minute
Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, culori, markere, exemple de cărţi de vizită, scotch,
coli de flipchart, lipici
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Invitaţi elevii să aleagă rapid răspunsul care li se
potriveşte la următoarele afirmaţii:
 Îmi place: să mă joc pe computer sau să mă plimb cu rolele

 Eu sunt: generos sau zgârcit
 Ştiu: ce vreau să devin sau nu mă gândesc la nimic
 Eu sunt: iubitor sau egoist
 Eu sunt: dreptaci sau stângaci
 Eu sunt: gălăgios sau liniştit
 Eu am: păr lung sau păr scurt
 Îmi place: să scriu sau să citesc
 Îmi place: să am responsabilităţi sau să evit responsabilităţile
 Îmi doresc: o carieră de succes sau o carieră obişnuită
Numiţi în mod aleator elevii şi insistaţi ca aceştia să răspundă fără să se
gândească. Importantă este reacţia imediată. Inventaţi şi alte afirmaţii, de tip
sau…sau, în funcţie de preferinţele elevilor. Durată: 5 minute
2. Distribuiţi fişele de aplicaţie 1.1 pentru fiecare elev şi asiguraţi-vă că au

înţeles sarcina de lucru. Înainte de a rezolva fişa, în mod individual, realizaţi o
discuţie despre asemănările dintre jocul de şah şi carieră, despre ce piesă ar dori
să fie de pe tabla de şah. Este important ca elevii să conştientizeze că există
nişte corelaţii între ce piesă doresc să fie şi ce profesie doreşte să practice, mai
ales în ceea ce priveşte tipul de personalitate al angajatului. De exemplu, rege-
manager, director, pion- executant în orice meserie, nebun-artist, domeniul
publicităţii, tură-avocat, poliţist, etc. Fiecare elev va prezenta „mutările
potrivite” pentru profesiile pe care doresc să le practice. Durată: 25 minute
3. Anunţaţi elevii că în cadrul fişei de aplicaţie 1.2 au de realizat o carte de

vizită cât mai originală pe propria palmă despre profesia preferată, după nişte
elemente date. Analizaţi exemple de cărţi de vizită, aduse de elevi sau de dvs.
Provocaţi elevii să observe de ce sunt atraşi sau le plac anumite cărţi de vizită
care sunt elementele comune şi ce anume le diferenţiază. Solicitaţi elevii să le
prezinte în faţa clasei, apoi să le afişeze. Subliniaţi ideea dă în dezvoltarea
carierei, marketing-ul personal este un aspect care se învaţă şi că poate începe
prin elaborarea cărţilor de vizită. Durată: 20 minute
 Cum este să vă gândiţi la profesie voastră de peste 10 ani?
 Care sunt paşii practicării cu succes a unei profesii?
 De ce este aşa de important să identificaţi paşii, „mutările potrivite”
practicării unei profesii?
 Argumentaţi importanţa planificării viitorului din perspectiva carierei.
 Care este aspectul „forte”, din punctul vostru de vedere, pentru o
carieră de succes?
 La ce foloseşte o carte de vizită?
 Creaţi în clasă un panou publicitar depre profesiile pe care le practică
părinţii sau persoanele din familia voastră. Solicitaţi membrilor familiei
voastre să vă dea cărţi de vizită despre “job-urile” unde au fost angajaţi
sau despre cele actuale, pe care să le expuneţi. Invitaţi 2-3 părinţi, care
se oferă volunari, să vorbescă despre locurile de muncă unde sunt
angajaţi, despre profesiile lor, despre “mutările potrivite” pe care le-au
făcut pentru a deveni ceea ce sunt.
 Realizaţi în şcoală un afiş pe care să lipiţi cărţi de vizită, adunate de la
elevii de la alte clase şi de cadrele didactice ale şcolii. De asemenea, pe
un alt afiş lipiţi cărţile de vizită create de voi la ora de
consiliere/dirigenţie.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Mutarea
potrivită”
1. Imaginaţi-vă că sunteţi o piesă de pe tabla de şah. Ce piesă sunteţi? Gândiţi-vă la

profesia pe care doriţi s-o practicaţi peste 10 ani! Ca să ajungeţi la profesia dorită,
trebuie să faceţi mai multe „mutări potrivite”. Notaţi „mutările” făcute pentru a
avea succes în profesia pe care v-aţi ales-o!
De exemplu, Mihai doreşte să devină medic. Pentru aceasta, are nevoie de mai multe „mutări”, cum ar
fi: să aibă pregătire de specialitate, liceul şi facultatea care trebuie urmate, să fie sociabil, să îi placă să
ajute oamenii, să fie o persoană organizată, să aibă pasiune pentru profesie, să lucreze sub presiunea
timpului, să se informeze mereu, etc.
 Tura:
 Calul:
 Nebunul:
 Regele:
 Regina:
 Pionul:

Pentru profesia……………………………………………………………………….„mutările potrivite” sunt:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Fişa de aplicaţie 1.2 “Mutarea potrivită!”
Realizaţi cu ajutorul unei culori preferate conturul palmei voastre drepte sau
stângi. Creaţi o carte de vizită originală, pe palma şi degetele desenate, care să
cuprindă următoarele elemente:
numele şi prenumele
date de contact personale
ocupaţia
instituţia
datele de contact ale instituţiei
un motto despre carieră

Clasa a VII a
Activitatea 1. „O carieră de succes”

Receptivitate la deciziile colegilor privind planul carierei
Valorizarea ideilor personale privind succesul în viaţă
Să descrie caracteristicile omului de succes
Să comunice despre elementele care aduc succesul în carieră
Să promoveze meserii care aduc succesul personal
Să exerseze relaţiile interpersonale şi interacţiuni cu ceilalţi copii
i de la tine
De reflectat…
„Există două lucruri spre care Durată: 50 minute

trebuie să ţintim în viaţă: întâi să
obţinem ce vrem şi apoi să ne Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere,
bucurăm de acest lucru. Doar cei scotch
înţelepţi obţin cel de-al doilea
lucru” (Logan Pearsall Smith).
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Împărţiţi elevii în 5 echipe, cereţi elevilor să
Dacă vă măriţi succesele cu măcar mimeze câte un persoană publică de succes, în faţa clasei. Celelalte grupe vor
10% veţi deveni un conducător cu ghici personajul si-l vor scrie pe o coală de flipchart. Punctaţi calităţile care fac
10% mai eficient decât înainte” din persoanele selectate oameni de succes. Anunţaţi tema activităţii. Durată: 10
(Dale Carnegie). minute
2. Distribuiţi pentru fiecare elev o fişă de aplicaţie 1.1, pe care o vor completa
Dacă există un secret al individual, în funcţie de ceea ce cred ei despre resursele care compun „Cheia
succesului, el rezidă în capacitatea Succesului” în viaţă şi se vor adăuga şi altele aspecte, de exemplu: sport,
de a înţelege punctul de vedere al complimente... Expuneţi în faţa clasei fişele punctaţi acele resurse care au fost
celuilalt şi de a vedea lucrurile considerate cele mai importante. Durată: 10 minute.
atât din perspectiva acestuia, cât
şi a voastră”. (Henry Ford) 3. Daţi câte o fişă de aplicaţie 1.2. şi cereţi elevilor să răspundă la întrebările
date pentru a analiza datele care compun secretul succesului în carieră. Elevii au
sarcina să reflecteze şi dezbată ideile înscrise în fişă. Durată: 15 minute.
4. Propuneţi elevilor să lucreze în echipă câte doi şi să completeze fişa 1.3, prin
crearea unei reţete cu cei 10 paşi necesari pentru a reuşi în carieră. Se vor nota
la tablă sau pe foaia de flipchart cele mai multe importante şi frecvente idei.
Durată: 10 minute.
5. Solicitaţi elevii să selecteze meseriile pe care consideră că le-ar putea practica

în viitor. Faceţi o statistică a frecvenţelor potrivit meseriilor notate de elevi.
Durată: 5 minute.
 De ce credeţi că am numit activitatea „O carieră de succes”?
 Ce înseamnă cariera în ierarhia valorilor personale?
 Daţi exemple pozitive şi negative despre reuşitele sau obstacolele în
planificarea şi evoluţia carierei.
 Cum păstăm succesul?
 De ce e necesar un bun plan de carieră?

 Cum depăşiţi eşecurile şi cum promovaţi succesul?
 Ce meserii promovează succesul?
 Spuneţi o scurtă istorie despre o reuşită în afaceri!
 Ce reţetă a succesului în carieră apreciezi cel mai mult?
aplicaţie 1.1 şi 1.3, să se analizeze împreună definiţia succesului din
perspectiva adultului şi a copilului, factorii care susţin succesul şi
meseriile considrate de succes în societatea actuală.
 Propuneţi şi celorlalte clase să creeze reţeta succesului şi să selecteze
meseriile care aduc succesul personal. Afişaţi pe holurile şcolii Cheia
Succesului Clasei şi propuneţi un concurs: “Carnavalul Meseriilor”. Se pot
promova în revista şcolii interviuri luate oamenilor care au reuşit în
carieră şi evoluţia profesională a acestor persoane de succes.
Fişa de aplicaţie 1.1 “O carieră de succes”
1. Biaţi în spaţiul punctat de mai jos, resursele pe care le consideraţi necesare în a

obţine „Cheia Succesului” în viaţă şi adăugaţi alţi factori pe care-i consideraţi
importanţi. Ţineţi minte remarca: „Viaţa nu e o repetiţie.”

Sănătate ................ Hrană ....................
Odihnă .............. Bani ................
Prieteni ..............
Timp ..................
Înţelepciune .............
Muncă ..............
Noroc ..............
......................
......................
2. Răspundeţi la întrebările de mai jos, descoperind secretele succesului în carieră:

Imaginaţi-vă peste 30 de ani, ca fiind oameni de succes. În ce domeniu vă
consideraţi un om care a reuşit şi cu ce profesie vă lăudaţi?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Ce este cariera?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Care este preţul unei reuşite în carieră?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Daţi un exemplu 3 persoane care se pot mândri cu o „carieră de succes”.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Ce obstacole consideraţi că apar în a obţine succsul în carieră?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3. Scrieţi REŢETA celor 10 PAŞI spre a reuşi în carieră:
1.………………………………………………………………………………………………………………………………
2.………………………………………………………………………………………………………………………………
3.………………………………………………………………………………………………………………………………
4.………………………………………………………………………………………………………………………………
5.………………………………………………………………………………………………………………………………
6.………………………………………………………………………………………………………………………………
7.………………………………………………………………………………………………………………………………
8.………………………………………………………………………………………………………………………………
9.………………………………………………………………………………………………………………………………
10.…………………………………………………………………………………………………………………………...
4. Selectează din lista meseriilor de mai jos pe cele pe care consideri că le poţi
practica în evoluţia ta:
MESERII DA/NU MESERII DA/NU

Zidar Fermier
Profesoară/Profesor Babysitter
Ziaristă/Ziarist Secretară/secretar
Coafeză/frizer Lucrător cu ziua
Agricultor Poliţistă/poliţist
Inginer Artist plastic
Medic Avocată/avocat
Actor/actriţă Scriitoare/scriitor
Electronist Tâmplar
Brutar Vânzătoare/vânzător
Salvamar Şofer
Militar Sportiv
Fotomodel Economist
Altele ....... Altele ........
Altele ........ Altele .........

AtitudiniClasa
şi valori
aVIa
MotivaţieActivitatea „Drumul
şi flexibilitate în elaborareaspre succes”
traseului educaţional şi profesional
Creativitate
Să identifice factorii implicaţi într-o carieră de succes
Să identifice resursele personale implicate în succesul în carieră
Să îşi organizeze interesele în funcţie de cariera dorită
Să se familiarizeze cu termenul de “carieră”

i de la tine
De învăţat De învăţat
„Arta succesului se învaţă” Invaţă să te accepti şi să te placi!
Metode eficiente pentru a atinge Dobândirea succesului presupune un
succesul: Durată: 50 minute anumit grad de autoacceptare şi
respect de sine. Asta înseamnă să-ţi
Resurse: coli de flipchart, markere, postit-uri colorate, cartonaşe cu semne
asumi propria rutiere.
fiinţă.
Stabileşte-ţi corect obiectivele!
Obiectivele constau în ceea ce "VREAU" şi "POT"
doreşti să fii, să faci şi să obţii. Scenariul activităţii Cultivă-ţi si dezvoltă-ţi o stare de
Există câteva reguli de stabilire a spirit de tip cu
1. Citiţi clasei maxima ”arta succesului se învaţă” şi discutaţi-o "Vreau şi pot".
elevii. Realizaţi
unui obiectiv:
un brainstorming pe termenul de „succes”. Comentaţi răspunsurile şi notaţi-le pe
Controlul gândurilor
- să fie clar, precis, uşor de
formulat într-o singură propoziţie coala de flipchart. Cereţi-le elevilor să aleagă de pe A-ţicoală
tine acele cuvinte gândurile
sub control care
- să fie măsurabil corelează cu ideea de „succes”, să le pună în relaţiiînseamnă
matematice şi să singur
a decide creezeasupra
o
- să fie formulat pozitiv formulă personală a succesului. Solicitaţi-le să explice răspunsurile.
destinului propriu - altfel spus, de
- să fie credibil pentru tine însuţi Durata: 10 minute tine depinde cum îţi va fi viaţa.
- să fie mobilizator (să te pasioneze)
- să aibă un termen de timp 2. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1 şi cereţi-le Succesul are două componente:
să completeze „treptele
succesului”, accentuând pe resursele personale, motivaţie, voinţă, definită
individuală– susţinere ca
rezultat favorabil al unei acţiuni,
afectivă şi capacitatea de rezolvare a problemelor. Discutaţi fiecare treaptă.
obţinut într-o competiţie dintr-un
Cunoaşte-te pe tine însuţi!
Fă-ţi timp pentru a te observa si Solicitaţi să deseneze pe treapta superioară a scăriidomeniu
o reprezentare personală
de activitate a
analiza cu atenţie. E foarte succesului. socială – definită de
important să te înţelegi, să Durata: 10 minute acceptarea şi recompensarea de
stabileşti în ce valori şi principii către grup sau societate a unor
crezi, care îţi sunt limitele şi 3. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 2 şi cartonaşele curezultate
semneleşi performanţe.
rutiere („cedează
potenţialul. Succesul tău depinde de trecerea”, „prioritate”, „sens interzis”, „sens unic”) şi sugeraţi-le să scrie
cât de bine te cunoşti şi cât de clar interesele personale pe spaţiul punctat. Explicaţi-le că desenul reprezintă harta
îţi este drumul pe care îl alegi in Cele 7 trepte ale succesului:
intereselor lor şi are ca scop selecţia acestora în1.funcţie de traseul carierei
viaţă. Spune ce vrei să obţii, nu ce vrei
dorite. Cereţi-le elevilor să parcurgă traseul propus să
deeviţi
joc adăugând semnele de
circulaţie în funcţie de importanţa interesului personal pentrurealiste
2. Crează scopuri dezvoltarea
şi
carierei alese. Discutaţi semnificaţia semnelor rutiere cu elevii. Sugeraţi-le să
motivante
scrie pe spatele cartonaşelor, barierele sau restricţiile în derularea
3. Influenţează activităţii
rezultatele în mod
preferate. Solicitaţi-le să gândească direct
finalitatea şi relevanţa dezvoltării
4. Măsoară
intereselor pentru cariera pe care şi-o doresc. Discutaţi cu eiprogresul
alegerile făcute.
Cereţi-le să prezinte „harta intereselor” personale. 5. Evaluează-ţi resursele
6. Evaluează implicaţiile
Durata: 25 minute
7. Celebrează succesele
"Oamenii dau întotdeauna vina pe
4. Solicitaţi-le elevilor să scrie pe un bileţel câteva gânduri pentru
împrejurări despreceea
carieră,
ce sunt.
metafore ale succesului, vise sau speranţe, apoi să dateze biletul
Eu nu cred şi să-l lipească
în împrejurari. Oamenii
pe fişa cu harta personală. La sfârşitul ciclului de studiu, la ultima
care reuşesc întâlnire,
în viaţă sunt aceia
care pleacă în căutarea
împrejurărilor favorabile dorite, şi
dacă nu le găsesc, le
creează."(G.Bernard Shaw)
citiţi-l şi discutaţi schimbările eventuale în gândire sau alegeri privitoare la
carieră.
Durata: 5 minute
altfel spus, de tine depinde cum
iti va fi viata. Desigur, nu e usor George Bernard Shaw
sa-ti innoiesti felul de a gandi si
e nevoie de mult efort pentru a Reflecţii şi evaluare
te debarasa de vechile ganduri
negative. Hraneste-ti mintea cu
ganduri si atitudini pozitive,
fiindca succesul este in mare
parte rezultatul unui optimism
 Ce reprezintă succesul pentru fiecare?
 De ce îşi doreşte omul să aibă succes în viaţă? Ce sentimente are când
are succes?
 Succesul durează mult timp? Ce stare ai când treci de momentul
succesului?
 Ce alte activităţi îţi mai provoacă stări asemănătoare cu starea de
succes?
 Ce te ajută să atingi succesul?
 Care este cel mai important lucru care te motivează să lupţi pentru a
avea succes?
 Ce aştepţi să obţii atunci când ai succes?
 Ce calitate te ajută cel mai mult să obţii succesul?
 Cum ai reprezenta succesul?
 Ce atitudine trebuie să ai după ce obţii succesul? Dar dacă nu obţii
succesul din prima încercare?
● Organizaţi o întâlnire cu părinţii şi elevii clasei în cadrul căreia să vorbiţi
despre succesul părinţilor sau visele lor de carieră. Accentuaţi rolul
suportiv al familiei în dezvoltarea carierei copiilor. Discutaţi hărţile
intereselor personale împreună cu familia.
● Organizaţi o masă rotundă la care să invitaţi o personalitate din domenii
diferite şi mediaţi o discuţie despre succes între elevi şi invitat(cereţi
elevilor să redacteze întrebările înainte de întâlnire).
● Solicitaţi elevilor să discute cu colegii de la celelalte clase şi să culeagă

gânduri despre succes, vise, imperative ale succesului, atitudini în faţa
eşecului şi a succesului şi creaţi o “Carte a Succesului” în care să le
scrieţi.
● Realizaţi o machetă a intereselor clasei şi discutaţi-o cu profesorii clasei
şi în cadrul unei şedinţe cu părinţii. Puteţi folosi răspunsurile elevilor
pentru a crea discipline opţionale care să răspundă intereselor lor.
Fişa de aplicaţie 1. “Drumul spre succes”
Motto: „Biruinţa nu este esenţială, important este drumul spre ea…”(Nicolae Steinhardt)

1. Acestea sunt treptele spre succes. Imaginaţi-vă că fiecare treaptă conţine o elemente esenţiale
care te ajută să atingi succesul. Care sunt acestea? Desenează pe treapta superioară o
reprezentare personală a succesului:
2. Scrie formula succesului tău, apoi explic-o:
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
Fişa de aplicaţie 2 „Harta intereselor personale”
1. Aceasta este harta intereselor personale. Enumeră interesele tale pe spaţiul punctat din dreapta.
Parcurgeţi traseul propus de joc adăugând semnele de circulaţie(„cedează trecerea”,

„prioritate”, „sens interzis”, „sens unic”) în funcţie de importanţa interesului personal pentru
dezvoltarea carierei alese. Scrieţi pe spatele cartonaşelor cu semnele rutiere barierele sau
restricţiile pe care le simţiţi în desfăşurarea acestora. Scrie ceea ce doriţi să devii în caseta de la
sfârşitul hărţii.
Listă cu interese personale:
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………

Clasa a VI a
Activitatea 1. „Detectivi în alegerea carierei”
Să definească noţiunea de carieră
Să analizeze criterii simple de alegere a unei cariere
Să exerseze luarea deciziei pentru viitoarea carieră
i de la tine
De învăţat…
Durată: 50 minute
Specialiştii afirmă că luarea unei
decizii în carieră este în strânsă
corelaţie cu abilităţile, interesele,
Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, markere, scotch, coli de flipchart, flipchart/tablă,
aptitudinile, calităţile şi valorile computere, conectare la Internet
personale dar şi cu informaţiile
legate de profesie, loc de muncă Scenariul activităţii
şi piaţa muncii.
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Împărţiţi elevii în 3 echipe. Fiecare echipă are
Accesul la informaţii despre: sarcina de a realiza un desen, un cântec sau o poezie, la alegere, pe tema
Nevoia de forţă de muncă în carierei. Acestea se vor finaliza pe o coală de flipchart şi vor prezentate în faţa
anumite domenii clasei. Anunţaţi tema activităţii. Durată: 10 minute
Piaţa muncii
Responsabilităţile profesiei
Condiţiile de pregătire 2. Împărţiţi clasa în 3 echipe după criteriul firme de telefonie mobilă de succes:
educaţională şi profesională Vodafone, Orange şi Zapp. Fiecare echipă va primi câte o sarcină diferită: Cum
Succesele obţinute în domeniu alegem o meserie în funcţie de următoarele criterii?
Câştigul şi alte beneficii  Echipa 1: Satisfacţia muncii şi prestigiul domeniului
(oportunităţi de dezvoltare  Echipa 2: Tradiţia familială şi cererea de forţă de muncă de pe piaţa
profesională) muncii
Utilitatea muncii
 Echipa 3: Pregătirea educaţională şi remuneraţia/pachetul salarial
Sunt condiţii de bază pentru În echipele formate, elevii au sarcina să dezbată, să explice şi să dea exemple
asigurarea succesului în carieră. concrete pentru alegerea unei meserii în funcţie de criteriile externe. De
Aceasta implică o nouă atitudine asemenea să argumenteze impactul acestora în alegerea unei cariere, cât sunt de
faţă de muncă şi responsabilitate importante. Durată: 15 minute.
personală.
3. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.1, pe care o vor rezolva în mod
Meseriile şi piaţa muncii sunt într- individual. Discutaţi cu întreaga clasă meseriile care au ieşit pe primele locuri şi
o schimbare permanentă, de aceea
este necesar să înveţi mereu
care din criteriile externe au contat cel mai mult. De asemenea, dezbateţi modul
lucruri noi şi să-ţi adaptezi valorile în care criteriile interne au putut fi apreciate cu acurateţe pentru meseriile
şi priorităţile. aflate în top. Gândiţi-vă la câteva meserii care au avut o evoluţie spectaculoasă
pe piaţa muncii. Durată: 10 minute
4. Alcătuiţi echipe de câte 4 elevi şi distribuiţi acestora fişa de lucru 1.2.

Asiguraţi fiecărei echipe un computer conectat la Internet, utilizaţi sala de
computere a şcolii. Fiecare echipă are de răspuns la întrebările din fişa de

aplicaţie prin cercetarea site-ului: www.go.ise.ro. Suplimentar, activitatea se
poate desfăşura într-o oră separată. Durată: 15 minute
 Ce este cariera?
 Care este pentru voi aspectul cel mai important în luarea deciziei pentru
practicarea unei meserii?
 Pot influenţa tendinţele de pe piaţa muncii alegerea carierei?
 De unde obţineţi informaţiile necesare pentru decizia informată şi
responsabilă în alegerea carierei?
 Meseria aleasă vă oferă oportunităţi de dezvoltare?
 Aveţi resursele necesare (calităţi, abilităţi, interese, aptitudin, valori,
pregătire educaţională) care să vă ajute să practicaţi meseria dorită?
 Ce persoane vă pot ajuta pentru alegerea carierei?
 Cum credeţi că se vor schimba criteriile de alegere a unei meserii peste
10 ani, 20 ani?
 Elevii au de realizat o scurtă investigaţie în familie (părinţi, fraţi, surori,
bunici) despre criteriile simple: externe şi interne, folosite pentru
meseriile pe care le practică sau le-au practicat pe baza fişei de
aplicaţie 1.1.
 Fiecare clasă de gimnaziu va primi câte un tricou şi acuarele, pensule.
Elevii au sarcina de a crea un brand despre cariera lor viitoare, pe care
le vor expune pe holurile şcolii.
 Realizaţi o reclamă pentru site-ul www.go.ise.ro.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Detectivi în alegerea carierei”
1. Analizaţi criteriile de alegere a unei meserii şi acordaţi un punctaj de la 1 la 10

(1- minim, 10- maxim) pentru fiecare, ca în exemplul de mai jos. Adăugaţi meseriile
pe care v-ar plăcea să le practicaţi. Care meserie primeşte cel mai mare punctaj?
Dar cel mai mic punctaj? Alegerile sunt realizate în mod personal.
Criterii Meserii
Medic … … … … … … … … … …
Pregătire 10
educaţională
Tradiţia 8
familială
Satisfacţia 10
muncii
Prestigiul 10
domeniului
Cererea de 8
forţă de
muncă de pe
piaţa muncii
Remuneraţia 4
/
pachetul
salarial
Total 50
Locul 1:…
Locul 2:…
Locul 3:…
2. Identificaţi criteriile interne specifice alegerii unei meserii. Pentru primele 3

meserii pe care aţi dori să le practicaţi, din topul de mai sus, scrieţi calităţile
personale, abilităţile, interesele şi aptitudinile necesare acestora.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Fişa de aplicaţie 1.2 “Detectivi în alegerea carierei”
 Exploraţi site-ul www.go.ise.ro, Ghidul ocupaţiilor!
o Ce fel de informaţii oferă?

o Cine este grupul ţintă căruia i se adresează?
o Când a fost realizat?
o Cine l-a realizat?
o Cu ce vă ajută?
o Ce aspecte v-au reţinut atenţia în mod deosebit?
o Ce chestionare aţi fost interesaţi să accesaţi?
o Ce aţi adăuga?
o Ce nu v-a plăcut?
Cine esti? Sunt ...

Absolvent
Ghidul Ocupatiilor (GO)
Elev înca la scoala

 asigura informatii despre aproximativ 700
ocupatii în format text si imagine
Elev la o scoala profesionala sau la un centru de pregatire
 ofera o varietate de moduri de a alege cea
mai potrivita ocupatie în functie de
interese, aptitudini si alte criterii Persoana în cautarea unui loc de munca
 ofera indicatii si informatii pentru intrarea

si reintrarea cu succes pe piata muncii Dispus sa îmi schimb ocupatia
Ceea ce nu veti gasi în programul Ghidul Somer

Ocupatiilor (GO)
Persoana cu handicap
 scoli si universitati specializate care
pregatesc persoane pentru anumite
ocupatii
 nume de firme si companii care ofera Sunt interesat de întregul program
locuri de munca
Vreau sa analizez programul pas cu pas
Chestionare
Chestionar de interese
Chestionar de aptitudini
Copyright (c) autori 2004

Acest proiect a fost realizat cu sprijinul
Comunitatii Europene.
Continutul proiectului nu reflecta neaparat
pozitia Comunitatii Europene sau a Agentiei
Nationale Leonardo da Vinci, precum nici nu
atrage responsabilitatea acestora.

Cautare după: discipline scolare, haine de lucru, tipul de activitate, cu ce/cine vrei sa lucrezi, mediul de munca,
alfabet
Altele: Ai probleme de sanatate? Cauta ocupatii înrudite Redactarea unei cereri de angajare Redactarea unui CV Cum
sa reusiti la interviu Lansarea unei afaceri pe cont propriu

Clasa aVIIIa
Activitatea „Paşi spre o carieră de succes”
De învăţat Responsabilitate şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera
Creativitate
Orientarea şcolară şi profesională
trebuie să-şi asume sarcini care să
vizeze sprijinirea intrării în piaţa
forţei de muncă a “produselor” Să argumenteze importanţa elementelor de marketing personal(scrisoarea de intenţie, CV-ul)
sale; şcoala trebuie să facă tot ce îi
pentru găsirea unui loc de muncă
stă în putinţă pentru valorizarea
Să identifice motivaţiile alegerii profilului pentru studiul liceal
maximă a fiecarui individ prin
Să formuleze metafore despre carieră şi rolul ei în dezvoltarea personală
stimularea intelectuală a elevilor,
Să elaboreze o scrisoare de intenţie pentru un loc de muncă ales
aptitudinilor acestora, atitudiniilor
si trăsăturilor de personalitate. Să conceapă un curriculum vitae
Cariera
i de la tine
cuprinde totalitatea
experienţelor profesionale şi
personale în care un individ se
implica pe parcursul întregii sale
vieţi.
Durată: 50 minute
Etape în construirea unei cariere:
I. autocunoaşterea care implică: Resurse: coli de flipchart, markere, postit-uri colorate, patru cutii de carton colorate de
Inventarierea intereselor dimensiunea 10/10 cm.
Identificarea valorilor
Conştientizarea aptitudinilor şi a
deprinderilor Scenariul activităţii
Conştientizarea trăsăturilor de
1. Anunţaţi tema orei pentru întreaga clasă. Solicitaţi elevilor să spună sinonime
personalitate
pentru termenul „carieră”. Notaţi-le pe o coală de flipchart. Sugeraţi-le să scrie
metafore care să ilustreze noţiunea de carieră pe un bileţel colorat. Discutaţi
răspunsurile şi introduceţi-le într-una din cutii, care se va numi „cutia gândurilor
despre carieră”.
Durata: 5 minute
2. Discutaţi cu elevii care sunt factorii principali care îi ghidează în alegerea unei
cariere. Cereţi-le să scrie pe un bileţel ceea ce îşi doresc să devină în viaţă,
indiferent de decizia părinţilor, apoi să introducă răspunsul în a doua cutie
numită „cutia deciziilor mele”. Pe un alt bileţel elevii trebuie să scrie ce carieră

îşi doresc părinţii pentru ei apoi să introducă răspunsurile în a treia cutie numită
„cutia deciziilor familiei mele”. Discutaţi diferenţele între dorinţele copiilor şi
cele ale părinţilor. Solicitaţi-le să scrie sugestiile de carieră primite de la
profesori, de la prieteni şi să introducă bileţelul în ultima cutie numită „se spune
că aş fi un bun/o bună…….”. Discutaţi răspunsurile.
Durata: 10 minute
3. Daţi-le elevilor fişa de aplicaţie 1 şi discutaţi analogia între construirea unei

cariere clădirea unei case. Pentru a reprezenta fundaţia casei solicitaţi elevilor
să scrie pe postit-uri modelele care îi inspiră în alegerea carierei, modelele
parentale care îi marchează, modelele promovate de mass-media şi cele
dezvoltate de şcoală şi să le lipească în „cărămizile” fundaţiei. Cereţi elevilor să
scrie în câte o cărămidă a corpului casei aptitudinile, cunoştinţele esenţiale,
abilităţile şi motivaţiile pentru carieră. Pentru realizarea uşii, sugeraţi-le elevilor
să completeze un postit cu numele persoanelor care îi influenţează pozitiv în
alegerea carierei şi să îl lipească pe fişă. În zona rezervată pentru acoperiş, elevii
vor scrie aşteptările de la cariera aleasă. Discutaţi răspunsurile. În timp ce elevii
De învăţat lucrează pe fişă, dumneavoastră veţi nota răspunsurile lor pe o casă desenată pe
o coală de flipchart sau pe tablă. Cereţi-le să dea un titlu casei. Discutaţi
II.explorarea traseelor educaţionale răspunsurile.
şi profesionale utilizând surse : Durata: 20 minute
formale: materiale tipărite;
sisteme computerizate de 4. Discutaţi care sunt oportunităţile de promovare a valorii personale. Prezentaţi-
informare, materiale audio-video le un model de CV şi discutaţi-l(oferiţi-le o fişă cu ceea ce trebuie să conţină un
informale: interviuri CV). Cereţi-le să schiţeze un CV personal şi să-l lipească în locul ferestrelor casei,
informaţionale; experienţa directă;
reprezentând deschiderea către piaţa muncii. Prezentaţi-le o scrisoare de
reţeaua socială.
III. luarea deciziei în carieră: intenţie(daţi-le un model). Solicitaţi-le să scrie una pentru o situaţie de angajare
cuprinde trei componenete: ideală, dată de dvs. şi să o lipească în locul celei de-a doua ferestre. Discutaţi
1.Conţinutul deciziei: alegerea răspunsurile.
şcolii, a profilului, alegerea Durata: 15 minute
profesiei.
2. Procesul decizional:
- Definirea deciziei si identificarea
alternativelor Reflecţii şi evaluare
- Evaluarea alternativelor existente
- Planul de carieră  Ce înseamnă „să ai o carieră” într-un domeniu?
- Implementarea deciziei  Ai visat să fii când avei 7 ani? Dar acum ce îţi doreşti să faci în viaţă?
- Reevaluarea deciziei  Ce te motivează în alegerea carierei? Ce este cel mai important avantaj
3. Contextul deciziei. când ai o carieră?
Elemente de marketing personal:
 Ce doresc părinţii taă să faci în viaţă? Care sunt motivele pentru care îşi
Promovarea personală implică o doresc aceasta?
componentă instrumentală (CV-ul,  Care sunt aptitudinile care te recomandă pentru cariera aleasă?
scrisoarea de intenţie, portofoliul  Ce carieră îţi recomandă profesorii care te cunosc? Dar prietenii tăi?
personal), şi o componentă  Ce aşteptări ai de la o carieră în viaţă?
atitudinală (comportamente şi  Cum te închipui peste 10 ani? Ce faci şi unde lucrezi?
atitudini pe care le manifestă o
persoană în cadrul relaţiilor  Cine te influenţează şi te sprijină în drumul tău sper o carieră?
interpersonale.  Care este modelul tău de viaţă?
 Care este cel mai important lucru care te ajută să reuşeşti în viaţă?
Elaborarea unui CV se face în
funcţie de scopul de carieră, de
postul vizat şi evidenţiază abilităţi,
cunoştinţe şi experienţe care sunt De lucru în familie!
importante pentru acesta.
 Stabiliţi o şedinţă cu părinţii şi elevii şi discutaţi răspunsurile din cadrul
Scrisoarea de intenţie însoţeşte CV- lecţiei. Propuneţi elevilor să îşi prezinte “căsuţele carierei” şi iniţiaţi un
ul si este personalizată pentru dialog între părinţi şi copii. Discutaţi bileţelele din cutiile de la
fiecare post în parte. Prin scrisoarea activităţile 1 şi 2.
de intenţie se creează contextul şi
“grila de lectură” a CV-ului.
 Alegeţi o dată şi stabiliţi “Ziua Carierei în şcoala noastră”, apoi

organizaţi o masă rotundă pe problema carierei, axându-vă pe definirea
termenului, resursele personale şi elementele de marketing personal.
Sistematizaţi răspunsurile într-un ghid sau pliant al carierei care să
ajute elevii în alegerea clară a ţintei profesionale.

Fişa de aplicaţie 1. “Paşi spre o carieră de succes”
Imaginează-ţi că aceasta este „casa carierei tale” pe care o construieşti din visele,
resursele personale, modelele pe care ţi le-ai ales în viaţă. Fundaţia casei este
făcută din modelele care te inspiră în alegerea carierei, modelele parentale care te
marchează, modelele promovate de mass-media şi cele dezvoltate de şcoală. Scrieţi
în câte o cărămidă din casă aptitudinile, cunoştinţele esenţiale, abilităţile şi
motivaţiile pentru carieră. Notaţi pe un post-it numele persoanelor care vă
influenţează în realizarea carierei şi lipiţi-l in locul uşii. În acoperiş notaţi
aşteptările pe care le aveţi de la carieră. Dă un titlu casei tale. Dacă doreşti, poţi
adăuga desenului şi alte elemente care să te ajute în drumul tău spre o carieră de
succes.

Clasa a VIII -a
Activitatea „ Abilităţi pentru profesia mea”
Valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor despre carieră
Să să dezvolte un plan educaţional de carieră
Să integreze şi să armonizeze priorităţile şi obiectivele educaţionale, profesionale, familiale în
vederea obţinerii succesului
Să analizeze abilităţile profilului profesiei dorite

i de la tine
De învăţat…
În conformitate cu Declaraţia
Asociaţiei Internaţionale de
Orientare Şcolară şi Durată: 50 minute
Profesională adoptată la
Stokholm în 1995 s-a menţionat Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, flipchart/tablă, markere, post-it, foi de flipchart
că acest serviciu are menirea să
ajute tinerii : Scenariul activităţii
Analizândşipiaţa
Să se înţeleagă să se insituţiilor
evalueze
de studii
Să comunice superioare
efectiv cu alţiidin 9. Exerciţiu de energizare. Spuneţi elevilor să îşi imagineze că pot lua cina cu o
Să facăRomânia, observăm că:
faţă cu succes personalitate a lumii care nu mai este în viaţă şi o admiră pentru ce a făcut
obstacolelor sau pentru ceea ce a fost, de exemplu: Vlad Ţepeş, Einstein, Cristofor
Săfoarte
aibă înmulţi
vederetineri se îndreaptă
cariere Columb, Leornado da Vinci, Mozart, Marilyn Monroe, Aristotel, Jules Verne,
spre domenii care au legatură
alternative Coco Chanel, Cocoşatul de la Notre Dame(Quasimodo), Ayrton Senna ş.a..
Săcu integrarea
elaboreze europeană,
planuri de viitor Rugaţi-i să vă descrie ce întrebări ar dori să le pună acestora în timpul
ignorând sau nefiind informaţi întâlnirii. Durată: 7 minute
asupra opţiunilor
Planificarea posibile.
şi orientarea
carierei se poate rezuma la: 10. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Încercaţi să explicaţi că, toţi
cei carealegerii
Educaţia optează pentru una din aceşti oameni remarcabili au avut abilităţi deosebite pentru ceea ce au
direcţiile autodeciziei
Promovarea educaţionaleîno fac dezvoltat în viaţă şi au fost nemuritori prin ceea ce au lăsat în urmă
fară
orientareo analiză lucidă asupra omenirii.
aspiraţiilor internă
Concordanţa personale şi şiexternă Durată: 2 minute
profesionale .
în alegerile şcolar-profesionale
Acţiune continuă şi pozitivă 11. Distribuiţi fişa 1.1 cereţi elevilor să se gândească la ceea ce ar dori să
îşi aleg facultatea
-Deschidere fără să ia in
spre dezvoltare profeseze în viaţă, alegând mai multe arii profesionale. Scrieţi pe tablă sau
calcul viitorul post-absolvire sau
profesională pe o foaie de flipchart Profilul Ocupaţional doar cu domeniile respective.
fără cunoştinţe elementare Discutaţi cu elevii/elevele ce înseamnă abilităţi, vocaţie pentru un domeniu
despre profesia spre care se de activitate, interese, pasiuni. Toate acestea fiind un criteriu de alegerea
indreaptă şi despre piaţa domeniului de muncă.
locurilor de muncă din acel Durată: 5 minute
domeniu.
12. Rugaţi elevii să scrie pe un post-it trei profesii pe care ar dori să le practice.
După ce le-au notat, menţionaţi să aleagă doar una şi să o încercuiască.
Cereţi să lipească bileţelul pe tablă sau pe foaia de flipchart în dreptul
domeniului în care se încadrează profesia. Când au fost afişate toate, citiţi-
le pentru întreaga clasă pentru a avea o imagine generală a aspiraţiilor

profesionale din clasa respectivă. Durată: 5 minute
13. Analizaţi şi discutaţi pe marginea următoarelor situaţii:
 Ce a stat la baza alegerii unui anumit domeniu ocupaţional, dar al unei

profesii?
 Există vreo legătură între interesele voastre, ceea ce vă pricepeţi să
faceţi(capacităţi), îndemânare(abilităţi) şi felul vostru de a fi, reacţiona(
temperamentul)?

 V-aţi gândit să alegeţi o profesie în funcţie de ceea ce vă place să
lucraţi, de interesele, pasiunile, tradiţiile de familie, recompensele
financiare dorite?
 Care sunt motivele pentru care oamenii îşi aleg o profesie sau alta?
 Ce este cel mai important atunci când ne alegem o profesie?
Durată: 7 minute
14. Împărţiţi clasa pe domeniile profesionale optate de elevi şi afişate pe tablă

cu post-it. Numărul membrilor grupului va varia în funcţie de alegeri. Poate
fi grupul arhitecţilor( cu doi elevi), grupul serviciului de protecţie( cu patru
elevi) sau grupul sănătăţii (doar cu un elev) si aşa mai departe până când
fiecare va fi repartizat într-un domeniu profesional. Durată: 1 minut
15. Împărţiţi câte o foaie flipchart grupurilor de domenii profesionale. Pentru

fiecare domeniu în parte vor avea ca sarcină de lucru să identifice abilităţile,
interesele, capacităţile personale de care ar trebui să dea dovadă şi să
descrie modul lor de a fi şi reacţiona în funcţie anumite situaţii profesionale
ce se ivesc. Încurajaţi elevii/elevele să fie cât mai creativi. Durata: 10
minute
16. La finalul activităţii discutaţi cu întreaga clasă ce au creat în echipă şi ce

anume au descoperit la ei. Durată: 13 minute
 Ce legături există între ceea ce doriţi să profesaţi şi temperament,

abilităţi, interese personale?
 Cum veţi dezvolta acele abilităţi pe care nu le aveţi şi sunt
indispensabile profesiei? Unde le veţi dobândi?
 Ce aţi descoperit la voi şi la colegii de clasă?
 Elevii/elevele vor căuta prin toate sursele de informare detalii despre

cerinţele specifice profesiei alese.
De lucru în şcoală
 Elevii/elevele vor consulta consilierul şcolar care le poate oferi detalii

despre profesia aleasă şi profilul personal.
Fişa se aplicaţie 1.1 „Abilităţi

pentru profesia mea”
Profil ocupaţional

1. Arhitectură şi inginerie ( ingineri, tehnicieni, arhitecţi)
2. Artă - Design - Sport – Spectacol- Media (actori, cameramani, designeri, graficieni, dansatori, antrenori,
translatori etc.)
3. Afaceri - Operaţii financiare ( auditori, analist credit, specialist financiar, specialist resurse umane,
consultant financiar, analist management etc.)
4. Comunitate şi servicii sociale( consilier, terapeut, asistent social, specialist activităţi religioase etc.)
5. Construcţii şi extracţii ( tâmplar, electrician, zidar, operator macara, pirotehnist, tapiţer, tinichigiu etc. )
6. Educaţie - Formare - Bibliotecă ( profesor, librar, consilier de carieră, instructor etc.)
7. Creşterea animalelor - Pescuit - Intreţinerea pădurilor – Agricultură( inspector de mediu, pădurar,

specialist conservarea mediului, producător agricultură ş.a.)
8. Servicii de servire şi prepararea mâncării ( sef-bucătar, spălător vase, chelner, casier ş.a.)
9. Sănătate ( dentist, nutriţionist, asistent medical, laborant, îngrijitor, asistent terapeut, farmacist, veterinar
ş.a.)
10. Instalaţii şi reparaţii (electrician, supervisor reparaţii, reparator calculatoare, mecanic, instalator linie
telecomunicaţie ş.a.)
11. Lege ( avocat, grefier, mediator, magistrat, judecător, procuror ş.a.)
12. Computer ( programator, analist de sistem, analist reţea, statistician, inginer software etc.)
13. Ştiinţe sociale - Psihologie (chimist, astrolog, economist, tehnician nuclear, psiholog, istoric, zoolog,
geolog ş.a.)
14. Management ( manager marketing, administraţie, de promoţie şi publicitate, de construcţie, de sistem şi

calculatoare ş.a.)
15. Servicii administrative ( operator calculator, secretar executiv, operator echipamente comunicare, curier,
mesager ş.a.)
16. Servicii de îngrijire ( dresor, îngrijitor de animale, trainer fitness şi aerobic, dealer, ghid de turism ş.a.)
17. Servicii de protecţie ( detectiv, inspector investigaţii, gardian, paznic, pompier)
18. Producţie ( asistent dentar, asamblator echipamente, operator maşini, măcelar, tipograf, brutar)
19. Vânzare ( casier, analist bursă, inginer de vânzare, agent de voiaj, promotor producţie)
20. Transport şi rularea materialului ( controlor trafic aerian, pilot, inginer de zbor, şofer, inspector transport,
mecanic locomotivă, vatman)

Modulul Managementul învăţării şi al informaţiei
Clasa a V a
Activitatea 1 „Bagajul personal cu care pornim în călătoria studiului”
• Atitudine pozitivă faţă de studiu
• Încrederea în propriile forţe
• Comunicare interpersonală
• Creativitatea
Obiective
• Să identifice resursele personale care constituie premizele studiului
• Să enumere factorii de mediu care îi stimulează pozitiv în studiu
• Să creeze un « bagaj personal »
• Să identifice acele dotări personale din « bagajul personal » care îi ajută să
depăşească dificultăţile din învăţare
i de la tine
De învăţat
Învăţarea este schimbarea, modificarea Durată: 50 minute

stabilă în comportamentul individual
atribuită experienţei trăite activ de
subiect, ca răspuns la influenţele Resurse: hârtie glasată, foarfecă, lipici, coli albe, coli flipchart, markere, flipchart,
mediului. fişa de aplicaţie 1, postit-uri colorate
Reuşita/nereuşita învăţării se datorează
influenţei combinate a ambelor categorii
de condiţii.
Condiţiile interne sunt de 2
tipuri: 1. Anunţaţi tema de discuţie. Începeţi cu un brainstorming asupra termenului de
1.biologice : ereditate, vârstă, sex, „învăţare”. Notaţi răspunsurile pe o coală de flipchart, organizaţi informaţia pe
maturizare, dezvoltare coloane într-un tabel în funcţie de valoarea gramaticală a cuvintelor:
2. psihologice: potenţialul genetic substantive, verbe, adjective, de ce nu şi interjecţii. Sugeraţi elevilor să aleagă
intelectual, nivelul dezvoltarii câte un cuvânt din fiecare coloană şi să formuleze o propoziţie cu acestea despre
intelectuale atins la un moment dat. ce reprezintă învăţarea pentru ei pe câte un postit. Discutaţi exemplele care vi
se par deosebite.
Condiţiile externe se referă la: Durata: 10 minute
1. organizarea şcolară: sistemul de
cerinţe şcolare (obiective, conţinuturi), 2. Discutaţi cu elevii cauzele diferenţei dintre răspunsurile date, accentuând
calitatea instruirii, caracteristicile clasei
unicitatea fiecăruia. Solicitaţi elevilor să deseneze pe o foaie de hârtie o valiză
de elevi, ambianţa psihosocială,
personalitatea şi competenţa de dimensiunea 7/7 cm, pe care să o lipească pe caiet astfel încât să rămână o
profesorului, tipul de relaţii profesor- parte liberă pentru a putea introduce materiale în interior. Discutaţi cu elevii
elev, timpul şcolar, dotarea tehnico- resursele personale: zestrea genetică, obişnuinţele, visele şi dorinţele de
materială a şcolii. realizare care influenţează performanţele viitoare.
Durata: 5 minute
2. influenţele extraşcolare: mediul
familial (statutul socio-economic, 3. Explicaţi elevilor să scrie pe o foaie mică de hârtie „pot să...” şi cereţi să o
cultural al familiei), mediul local
completeze. Sugeraţi-le să introducă foaia în „valiza personală”. Spuneţi-le să
(urban/rural), nivelul cultural al
societăţii în ansamblul său, regimul completeze o altă bucată de foaie pe care vor scrie „când învăţ mă
alimentar impus de societate. stimulează......”. După completare, foaia este introdusă în „valiză”. Cereţi-le
copiilor să completeze două foi cu propoziţii lacunare: „sunt special pentru
că .......”şi „cine mă stimulează .......”. Apoi acestea vor fi introduse in
“bagajul personal”.
Durata: 10 minute
fizica generala, stare de
sanatate
2. psihologice: potentialul
genetic intelectual, nivelul
atins la un moment dat
(stadiul
4. Solicitaţi-le elevilor să se prezinte folosind datele din “valiza personală”. Se

poate sugera un mod de prezentare: „Mă numesc ..... şi când am pornit în
călătoria spre aventura cunoaşterii mi-am făcut bagajul cu ceea ce pot să
fac........, mi-am descoperit talentul de a ...., am aflat că mă stimulează
(cineva) ........ atunci când studiez şi mă determină să am rezultate
bune .........” .
Durata: 5 minute
5. Solicitaţi elevilor să aleagă o disciplină unde întâmpină probleme în învăţare.

Identificaţi cu ei dificultăţile întâmpinate în învăţare pentru exemplul ales.
Daţi-le fişa 1 şi sugeraţi-le elevilor să-şi imagineze că pleacă în călătorie având
la ei „bagajul personal” pe care trebuie să îl utilizeze pentru a trece de greutăţi
şi a ajunge la final cu bine. Explicaţi-le că la fiecare fundătură a labirintului ei
trebuie să scrie una din greutăţile identificate. Pentru a o depăşi trebuie să
selecteze din bagaj ceea ce îi poate ajuta să treacă peste greutatea respectivă.
Durata: 20 minute
 Ce anume din bagajul personal v-a fost mai greu de identificat?
 V-a fost dificil să identificaţi greutăţile din învăţare?
 Aţi reuşit să găsiţi câte o caracteristică din „bagajul personal” care să vă
ajute să treceţi de fiecare dificultate din învăţare?
 În ce măsură credeti voi că vă ajută resursele personale în reuşita în
viaţă?
 Dar în reuşita relaţiilor voastre interpersonale?
 Elevii crează „un bagaj personal” împreună cu părinţii, în care să
introducă ceea ce cred părinţii că ar trebui să aibă un elev de 11/12 ani
în „valiza” de resurse personale când merge la şcoală pentru a avea
performanţe şcolare bune.
o Fiecare clasă va realiza un „bagaj” specific pentru un copil din
clasa a V-a, utilizându-se munca în echipă.
 Se sugerează celorlalţi diriginţi ai claselor a V-a să realizeze împreună cu
clasa un portretul ideal al preadolescentului de 11 ani şi să-l expună la
avizierul şcolii.

Fişa de aplicaţie 1
1. Imaginează-ţi că eşti în faţa acestui labirint care la capătul căruia afli rezolvarea dificultăţilor de
învăţare la disciplina aleasă de tine. La fiecare cotitură trebuie să scrii una din greutăţile pe
care le întâmpini în studiul acestei discipline. În această călătorie vei fi însoţit de „bagajul tău
personal” pe care ţi l-ai realizat. Pentru a trece de dificultăţi trebuie să selectezi din bagaj acea
capacitate sau motivaţie care te ajută să treci de greutate. Lipeşte acest bileţel lângă greutate.
Când ajungi la capătul labirintului desenează-te în dreptunghi, neuitând să reprezinţi expresia
feţei care ilustrează ce simţi atunci când reuşeşti să rezolvi problemele.
2. Scrie mai jos dificultăţile identificate şi ce anume din „bagajul personal” te-a ajutat să le
depăşeşti.
Dificultăţile identificate Atitudini, aptitudini, motivaţii care mă ajută să le

depăşesc

Modulul Managementul informaţiilor şi învăţării
Clasa a VI a
Activitatea „Concertul stilurilor de învăţare”
Adaptare şi deschidere la noi tipuri de învăţare
Valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor
De învăţat… Interes pentru o învăţare permanentă într-o lume în schimbare
Copiii sunt diferiţi în modulObiective/competenţe

în care
aceştia învăţă: unii răspund
Să definească stilul de învăţare
pozitiv la sarcini verbale, alţii au
Să identifice stilul propriu de învăţare
nevoie de stimuli vizuali, iar alţii
Să exerseze abilităţi de învăţare
doresc să se implice în activităţi
prin mişcare.
i de laeste
„Fiecare stil de învăţare tine
asemenea unui instrument dintr-o
orchestră” Copiii au nevoie să
conştientizeze ce instrument sunt
ei în această orchestră şi cum Durată: 50 minute
funcţionează. Profesorii care
cunosc stilurile de învăţare ale
elevilor cu care lucrează îi conduc Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, coli de flipchart, flipchart/tablă, markere,
spre succes pe aceştia. (Jody scotch
Whelden, consilier şcolar)
Oamenii învaţă în moduri
diferite, însă fiecare are o 1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Realizaţi un scurt brainstorming, pornind de la
modalitate preferată de a cuvântul „învăţare”. Scrieţi toate cuvintele asociate. Încurajaţi elevii să spună
învăţa. În funcţie de tot ceea ce gândesc, fără teama de a criticaţi. Grupaţi răspunsurile elevilor pe
modalitatea senzorială există 3 diferite categorii referitoare la subiectul „învăţare”: ce este, cum se învaţă,
tipuri de stiluri de învăţare: procese implicate, mediu, modalităţi, etc. Iniţiaţi o discuţie cu întreaga clasă.
vizual, auditiv şi tactil Precizaţi că fiecare are un stil personal de a învăţa. Anunţaţi tema activităţii.
kinestezic. Durată: 10 minute
2. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1.1, pe care o vor rezolva în echipe. După ce
fiecare echipă prezintă rezultatele prin intermediul unui raportor, dezbateţi cu
întreaga clasă modalităţile de învăţare eficientă. Durată: 20 minute

3. Împărţiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.2 pe care o vor rezolva individual. Elevii
trebuie să răspundă la itemii din chestionar care-i ajută să-şi identifice stilul
propriu de învăţare, apoi distribuiţi fişa de aplicaţie 1.3 pentru a afla „cheia”
modului preferat în care învaţă. Durată: 20 minute
 Ce aţi aflat despre stilul de învăţare?
 Ştiaţi că stilul de învăţare identificat în chestionar vi se potriveşte?
 Cum vă îmbunătăţiţi modalităţile de a învăţa eficient, în funcţie de stilul
propriu de învăţare?
 Care este mediul adecvat pentru dezvoltarea stilului propriu de învăţare?
 Consideraţi că la şcoală, cadrele didactice vă respectă stilul de învăţare
personal? Argumentaţi!
 Dacă aţi fi profesori, cum aţi adapta predarea la stilurile de învăţare ale
elevilor?
 Când părinţii cunosc stilul de învăţare al copiilor îi pot sprijini pe aceştia
să obţină rezultate mai bune. Daţi chestionarul din fişa de aplicaţie 1.2
părinţilor şi membrilor familiei. Discutaţi despre stilurile de învăţare,
găsiţi asemănări şi deosebiri.
 Aplicaţi chestionarul din fişa de aplicaţie 1.2 la celelalte clase de
gimnaziu şi stabiliţi ponderea stilurilor de învăţare pentru fiecare clasă.
Provocaţi şi cadrele didactice să răspundă la chestionar. În cadrul unui
seminar, pe tema “Cum învăţăm eficient?”, la nivelul şcolii, prezentaţi
rezultatele obţinute, exprimate în procente. De exemplu, clasa a V a:
53%- vizual, 25%-auditiv, 22%- tactil kinestezic, etc.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Concertul stilurilor de învăţare”
1. Completaţi acrostihul “învăţare”!
Î...
N...
V...
Ă...
Ţ...
A...
R...
E...
2. Ce înseamnă „a învăţa”?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3. La ce materii învăţaţi cel mai uşor? Dar cel mai greu? Cum explicaţi acest lucru?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
.…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
.…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
4. Ce înseamnă „stil de învăţare”?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Alegeţi 3 puncte pe care doriţi să le îmbunătăţiţi, referitoare la modalităţile de
învăţare eficiente:
 Stabileşte un plan de învăţare.
 Organizează conţinuturile învăţării.
 Creează un mediu de învăţare pozitiv şi confortabil: camera, instrumente de
lucru, persoane, etc.
 Elimină stările emoţionale negative, stresante.
 Utilizează tehnici de memorare: scheme, cuvinte cheie, culori, etc.
 Exersează deprinderi de studiu: luarea notiţelor, etc.
 Acordă timp suficient.
 Identifică stilul de învăţare.
 Regândeşte materialul de învăţat.
 Nu te descuraja în faţa obstacolelor.
1. Răspundeţi, cu sinceritate, la întrebările din chestionarul de mai jos, ca să aflaţi

ce stil de învăţare aveţi:
Itemi Niciodată Uneori Întotdeauna

1 punct 3 puncte 5 puncte
1 Înţeleg şi-mi amintesc cel mai bine informaţiile, atunci
când le văd.
2 Memorez foarte bine atunci când particip cu întreg corpul
(mişcări, atingeri) la activităţi.
3 Particip cu bucurie la discuţii.
4 Decorez spaţiul personal de învăţare.
5 Prefer să ascult ştirile la radio, mai mult decât să le citesc
în ziare şi reviste.
6 Vorbesc cu ceilalţi când învăţ ceva nou.
7 Prefer să văd cuvintele scrise.
8 Îmi place să folosesc computerul în învăţare.
9 Îmi place să recit versuri.
10 Îmi place să scriu sarcinile pe care le am de făcut şi
numerele de telefon.
11 Îmi amintesc foarte bine sarcinile verbale.
12 Am o bună coordonare motrică.
13 Îmi place să vizualizez ceea ce am de învăţat.
14 Prefer activităţile manuale şi fizice.
15 Înţeleg cel mai bine informaţiile, atunci când le aud.
16 Învăţ rapid dacă exersez în activităţi practice.
17 Am nevoie de sarcini scrise.
18 Mă joc cu mici obiecte, în timp ce învăţ, muncesc sau
ascult profesorul la ore.
19 Mă bucur când particip la activităţi artistice vizuale.
20 Folosesc hârtia şi creionul pentru a învăţa şi memora ceva.
21 Îmi amintesc foarte bine ceea ce fac.
22 Memorez cel mai bine prin repetiţii verbale şi prin discuţii
cu voce tare.

23 Mă bucur atunci când acţionez.
24 Întâmpin probleme în ascultarea şi înţelegerea unei
lecturi.
25 Îmi place „să mestec ceva”, să mănânc atunci când învăţ.
26 Îmi este greu să învăţ când este linişte şi tăcere.
27 Am probleme dacă stau mult timp într-un singur loc.
28 Am nevoie să discut ideile pentru a le înţelege.
29 Înţeleg ceea ce învăţ dacă folosesc diagrame, tabele, hărţi,
scheme, schiţe, idei principale, postere, fotografii.
30 Repet numărul de telefon cu voce tare pentru a-l ţine
minte.
Calculaţi scorul şi stilul de învăţare!
Număr Puncte Număr Puncte Număr Puncte

1 3 2
4 5 8
7 6 12
10 9 14
13 11 16
17 15 18
19 22 21
20 26 23
24 28 25
29 30 27
Total puncte Total puncte Total puncte
Stil de învăţare Stil de învăţare Stil de învăţare
vizual auditiv tactil kinestezic
Stil de învăţare vizual
 Vă amintiţi cu uşurinţă materialul pe care l-aţi scris sau citit, mai ales dacă aţi luat
notiţe. Preferaţi informaţiile scrise, însemnările, graficele, diagramele, benzile desenate,
reclamele, filmele, experimentele, hărţile, imaginile, etc. Vă plac prezentările frumos
colorate şi activităţile vizuale. Cel mai bine înţelegeţi informaţiile pe care le vedeţi sau
pe cele comunicate în scris. Vizualizaţi imaginile cuvintelor, simbolurilor, conceptelor în
mintea voastră. 65% din populaţie sunt vizuali.
Stil de învăţare auditiv

 Reţineţi mai bine şi vă amintiţi cu uşurinţă ceea ce se spune sau ce auziţi, de exemplu:
poezii, poveşti, melodii, cântece, cuvintele reclamelor, etc. Vă plac detaliile vizuale.
Preferaţi discuţiile din clasă şi cele din grupurile mici. Ar trebui să staţi în băncile din
faţă pentru a auzi mai bine informaţiile. Puteţi fi printre cei mai talentaţi vorbitori în
public. 30 % din populaţie sunt auditivi.
Stil de învăţare tactil kinestezic
 Învăţaţi mai bine prin atingeri şi mişcări. Vă exersaţi abilităţile prin practică şi imitaţie.
Folosiţi simţul tactil kinestezic. Cercetătorii spun că învăţaţi deseori mai greu în
comparaţie cu ceilalţi, deoarece informaţia vă este prezentată diferit faţă de modul în
care v-ar plăcea. Învăţaţi mai uşor prin activităţi practice, folosind diferite instrumente şi
joc de rol. Manifestaţi abilităţi motrice. 5% din populaţie sunt tactili kinestezici.

Clasa a VI a
Activitatea 1. „Ai stil de învăţare, ai parte!”
De învăţat…
Fiecare copil are un potenţial
propriu de dezvoltare.
Interacţiunea cu lumea
înconjurătoare şi adaptarea la
situaţiile de viaţă se realizează în
moduri diferite, astfel că fiecare
om are mai multe tipuri deÎn această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:
inteligenţe, numită de Howard
Gardner, Teoria Inteligenţor
Multiple. (1993)
verbal lingvistică Atitudini şi valori
logico-matematică Adaptare şi deschidere la noi tipuri de învăţare
vizual-spaţială Valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor
muzical-ritmică Interes pentru o învăţare permanentă într-o lume în schimbare
corporal-kinestezică
interpersonală
intrapersonală Obiective/competenţe
naturalistă Să definească inteligenţele multiple
existenţialistă Să identifice stilul propriu de învăţare din perspectiva inteligenţelor multiple
Să exerseze abilităţi de învăţare
Învăţăm în moduri diferite. Astfel:
unii oameni învaţă mai bine dacă
sunt singuri şi este linişte, dacă
ascultă muzică, dacă scriu impresii
i de la
personale sau socotesc, tine
dacă
acţionează. Alţii preferă să
comunice cu ceilalţi, să planifice,
să cânte, etc.
Durată: 50 minute
Pentru a obţine rezultate de
succes este necesar să ştim care Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de flipchart, 1 coală de
sunt punctele tari referitoare la flipchart cu tipurile de inteligenţe multiple, markere, post-it-uri
modul în care învăţam sau ce
tipuri de inteligenţă predomină.

1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Scrieţi pe un post-it activitatea preferată. De
exemplu: să lucrez pe computer, să dansez, să citesc, să joc baschet, să ascult
muzică, să ies cu fetele şi băieţii, să desenez, să scriu poezii, etc. Lipiţi post-it-
urile pe o coală de flipchart, în dreptul fiecărui tip de inteligenţă, aşa cum
consideraţi voi. Anunţaţi tema activităţii şi clarificaţi conceptul de inteligenţe
multiple. Daţi un exemplu: „îmi place să fac curăţenie”
 Muzical-ritmică: ascult muzică în timp ce fac curăţenie, mă
mobilizează
 Intrapersonală: mă gândesc la propria persoană, la ce decizii
am de luat, mă relaxează
 Naturalistă: îngrijesc florile din camera mea
 Corporal-kinestezică: mut obiectele de mobilier
 Vizual-spaţială: pe un perete afişez ceea ce am de învăţat şi
desenele favorite, postere
 Interpersonală: după curăţenie, invit prietenii în camera mea
Durată: 10 minute.
2. Distribuiţi fişa de aplicaţie 1.1. Individual, elevii au de realizat corespondenţa

între tipul de inteligenţă şi notele definitorii ale acesteia. Analizaţi în ce măsură
îi caracterizează. Care tip de inteligenţă este predominant? Care tip de
inteligenţă este necesar să fie dezvoltat? Durată: 15 minute.
3. Propuneţi elevilor să completeze fişa de aplicaţie 1.2, individual. După ce

elevii răspund la itemii din fişă cu DA sau NU, calculează punctajul, pe care îl
scriu în căsuţa aferentă. Invitaţi elevii să realizeze un top 3 al tipurilor de
inteligenţă. Apreciaţi dacă ceea ce au considerat la fişa anterioară corespunde cu
rezultatele chestionarului. Durată: 25 minute.
 Care sunt tipurile de inteligenţă?
 De ce se numesc inteligenţe multiple?
 Ce aţi aflat despre voi în urma aplicării chestionarului?
 Ce personalităţi din lumea întreagă au excelat într-un anumit tip de
inteligenţă? (de exemplu, Nadia Comăneci, Inteligenţă corporal
kinestezică, Walt Disney, Inteligenţă vizual spaţială, etc.)
 Ce v-a plăcut şi ce nu v-a plăcut în această activitate?
 În ce măsură şcoală, cadrele didactice acord suport dezvoltării
inteligenţelor multiple la orele de curs?
 Aplicaţi chestionarul din fişa de aplicaţie 1.2 membrilor familiei şi
identificaţi tipul de inteligenţă dominant. Aflaţi în ce măsură i-a
influenţat în alegerea carierei.
 Realizaţi un proiect cu tema “Încălzirea globală. Salvaţi Pământul”, pe
echipe, în care elevii să lucreze în funcţie de tipul de inteligenţă
dominant.
 Clubul scriitorilor
 Clubul oamenilor de ştiinţă
 Clubul sportivilor, dansatorilor, celor cu idei practice
 Clubul muzicienilor
 Clubul pictorilor
 Clubul psihologilor/consilierilor
 Clubul prietenilor cu iniţiativă
 Clubul naturaliştilor
 Clubul existenţialiştilor

Fişa de aplicaţie 1.1 “Ai stil de învăţare, ai parte!”
1. Găsiţi corespondenţe pentru fiecare tip de inteligenţă:

Inteligenţa Îi place să cânte, să asculte muzică, să
verbal bată ritmul
lingvistică
Inteligenţa Îi place să danseze, să atingă şi să pipăie

logico obiectele, să gesticuleze, să
matematică meşteşugească
Inteligenţa Îi place să petreacă timpul în natură, să

vizual spaţială observe animalele şi plantele, să facă
(plastică) experienţe
Inteligenţa Îi place să aibă mulţi prieteni, să discute

muzical ritmică cu oamenii, să participe la evenimente
Îi place să deseneze, să construiască, să

Inteligenţa proiecteze, să folosească imagini în
corporal învăţare
kinestezică
Îi place să citească, să povestească şi să se

joace cu cuvintele
Inteligenţa
interpersonală
Îi place să lucreze cu numere, să

calculeze, să rezolve probleme de logică şi
Inteligenţa perspicacitate cuvintele
intrapersonală
Îi place să mediteze asupra marilor

probleme ale lumii, să-şi pună întrebări,
Inteligenţa
să analizeze
naturalistă
Îi place să reflecteze, să lucreze singur, să

Inteligenţa se cunoască, să-şi evalueze propria
existenţialistă persoană
Fişa de aplicaţie 1.2 “Ai stil de învăţare, ai parte!”

1. Completaţi chestionarul, prin încercuirea lui DA (1 punct) sau NU (0 puncte) în
tabelul de mai jos! Calculaţi punctajul pentru fiecare tip de inteligenţă şi stabiliţi
un top cu primele trei dintre acestea.
Verbal- lingvistică
 Învăţ bine atunci când citesc cărţi. DA/ NU
 Explic cu uşurinţă ceea ce am învăţat. DA/ NU
 Sunt convingător atunci când vorbeşte şi scrie. DA/ NU
Logico-matematică
 Pot realiza calcule cu uşurinţă şi probleme. DA/ NU
 Sunt bucuros când lucrez cu numerele. DA/ NU
 Îmi amintesc foarte bine informaţiile atunci când sunt într-o ordine logică.
DA/ NU
Vizual spaţială (plastică)
 Mă orientez uşor în spaţiu. DA/ NU
 Am o imaginaţie bogată. DA/ NU
 Exprim ideile noi cu ajutorul imaginilor, hărţilor, desenelor şi diagramelor.
DA/ NU
Muzical ritmică
 Sunt sensibil la sunete, melodie şi ritm. DA/ NU
 Învăţ mai repede atunci când ascult muzică. DA/ NU
 Întotdeauna îmi amintesc cântecele pe care le aud. Pot DA/ NU
Corporal- Kinestezică
 Învăţ făcând şi acţionând. DA/ NU
 Îmi plac activităţile care solicită mişcare. DA/ NU
 Imit pe ceilalţi şi-mi place jocul de rol. DA/ NU
Interpersonală
 Îmi place să lucrez în echipă. DA/ NU
 Sunt sensibil la ceea ce simt cei din jurul meu. DA/ NU
 Învăţ mai uşor de la oameni, decât din cărţi. DA/ NU
Intrapersonală
 Învăţ mai eficient dacă gândesc în linişte. DA/ NU
 Îmi amintesc mai repede experienţele în care am fost implicat. DA/ NU
 Vorbesc mai uşor despre emoţiile mele decât despre idei abstracte. DA/ NU
Naturalistă
 Mă simt excelent în mijlocul naturii. DA/ NU
 Am dezvoltat simţul observaţiei. DA/ NU
 Învăţ repede dacă particip la experimente. DA/ NU
Existenţialistă
 Îmi place să discut despre problemele cu care se confruntă lumea DA/ NU
 Învăţ mai bine dacă mi se oferă argumente. DA/ NU
 Operez foarte bine cu idei abstracte. DA/ NU
Top 3
1…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
2…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
3…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Clasa a VII a
Activitatea „Opriţi timpul!”
Să definească managementul timpului
Să aplice elemente de management al timpului în viaţa de zi cu zi
Să exerseze realizarea unui jurnal
i de la tine

Managementul timpului nu este un Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, coli de flipchart, flipchart/tablă, markere,
lucru uşor, este o mare provocare scotch, culori, coli de hârtie colorate
în organizarea cu succes a vieţii
zilnice: programul şcolar,
activităţile de timp liber, viaţa Scenariul activităţii
socială.
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Scrieţi pe flipchart/tablă următoarea întrebare:
Managementul timpului înseamnă Ce aţi face dacă mâine aţi avea zi liberă? Cereţi elevilor să dea răspunsuri cât mai
respectarea paşilor: creative, menţionând responsabilităţile şi activităţile planificate pentru această
Obiective pe termen lung zi. Discutaţi în clasă argumentele pentru alegerile făcute. Afişaţi coala de
Obiective pe termen scurt flipchart pe un perete din clasă. Durată: 10 minute
Stabilirea priorităţilor
Planificarea activităţilor: zi,
2. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.1, care constituie clarificarea conceptului
săptămână, lună, an
Organizarea bugetului de timp de managementul timpului. Individual, elevii au de realizat un eseu, prin
Evaluarea respectării alegerea unor cuvinte cheie din mai multe date. Invitaţi elevii să citească câteva
în faţa clasei şi să argumenteze alegerea cuvintelor, semnificaţia acestora pentru
Pentru elevi, în fiecare zi, este ei. De asemenea, analizaţi ce anume i-a determinat să nu aleagă anumite
necesar „să-şi găsească timp” cuvinte. Precizaţi importanţa managementului timpului pentru obţinerea
pentru: asumarea succesului în viaţă şi la şcoală. Durată: 10 minute
responsabilităţilor din familie,
şcoala, temele pentru acasă,
3. Cereţi elevilor să completeze frazele lacunare din fişa de lucru 1.2, după ce aţi
igiena personală, odihnă,
organizarea meselor, timp liber. dat-o fiecăruia. Subliniaţi ideea că fiecare trebuie să analizeze felul în care
„consumă timpul” pentru a îmbunătăţi modalităţile de utilizare a acestuia.
Durată: 15 minute
4. Împărţiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.3. Individual au sarcina de a realiza

bugetul de timp al activităţilor, pentru o zi oarecare din timpul săptămânii sau
din week-end şi să-şi imagineze cum ar fi ziua pentru ei, dacă ar avea 25 de ore.
Discutaţi şi contorizaţi pe o coală de flipchart, în medie, tipurile de activităţi şi
timpul alocat. Durată: 12 minute
5. Consideraţi fişa de aplicaţie 1.4 temă pentru acasă, după ce aţi discutat
câteva minute despre ce înseamnă un jurnal şi ce poate cuprinde: descrierea

evenimentelor speciale întâmplate în fiecare zi, persoanele participante,
impresii, întrebări, reflecţii. Durată: 3 minute
 De ce credeţi că activitatea se numeşte “Opriţi timpul!”?
 În urma activităţii, consideraţi că sunteţi un bun manager al timpului?
 Care sunt etapele cele mai importante pentru un management al
timpului eficient?
 Ce vă place/ce nu vă place la felul în care “cheltuiţi” timpul?
 Daţi exemple de situaţii din viaţa reală în care aţi ştiut să folosiţi timpul
în favoarea voastră.
 Ce înseamnă pentru voi expresia “Timpul înseamnă bani.”?
 Împreună cu membrii familiei realizaţi o listă pe o coală de hârtie
colorată, cu toate responsabilităţile fiecăruia, pe parcursul unei
săptămâni: mama, tata, fraţi, surori, etc. şi alocaţi timpul pentru
fiecare activitate. Afişaţi lista pe frigider, în bucătărie, cu un magnet şi
evaluaţi la sfârşitul săptămânii, dacă au fost respectate. Apreciaţi dacă
au fost îndeplinite activităţile şi acolo unde observaţi că membrii
familiei au întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte respectarea
timpului, discutaţi-le într-un consiliu de familie. De asemenea, puteţi
negocia redistribuirea sarcinilor, persoanele care le efectuează şi timpul
de lucru.
 Realizaţi un calendar cu momentele importante din viaţa clasei voastre:
testele de evaluare, recapitulările, zilele de naştere ale copiilor,
evenimente care ţin de climatul clasei (elevul/eleva săptămânii, cea mai
curată bancă, aniversările colegilor/colegelor, etc.), activităţile
extraşcolare (excursii, vizite la muzee, întâlniri cu diverse personalităţi,
etc.) pe un semestru sau pe un an întreg. Afişaţi-l în clasă. Extindeţi
calendarul la nivelul claselor a VII a. Extindeţi programul la nivelul
şcolii, în sensul că toate evenimentele speciale ale şcolii să fie afişate
pentru a fi cunoscute de “actorii” şcolii.
Fişa de aplicaţie 1.1 “Opriţi timpul!”

4. Realizaţi un eseu, de o jumătate de pagină, în care să folosiţi numai 10
cuvinte din cele mai jos, cu titlul „Managementul timpului”.
program amânare
prieteni
Internet obiective
şcoală televizor studiu individual
responsabilităţi igienă personală somn
planificare
sport teme pentru
acasă
viitor
relaxare
buget
hobby-uri mâncare
priorităţi
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………

1. Completaţi următoarele fraze lacunare:
 Pentru mine, timpul înseamnă…

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Cred că îmi petrec prea mult din timpul meu cu…
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Simt că nu mai am suficient timp pentru…
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Ar trebui să aloc mai mult din timpul meu pentru…
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Motivele pentru care nu am timp sunt…
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Modalităţile preferate de a-mi petrece timpul sunt…
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Obstacolele întâlnite în organizarea timpului sunt…
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Pentru a-mi îmbunătăţi managementul timpului am nevoie de…
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Dacă ceasul mi-ar transmite un mesaj despre timpul meu, acesta ar fi...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………

1. Enumeraţi activităţile pe care le desfăşuraţi într-o zi. (de şcoală, de weekend)
Distribuiţi numărul de ore petrecute pentru fiecare activitate. Mai jos, este un
exemplu, care poate fi îmbunătăţit, în funcţie de tipurile de activităţi.
Ziua... Numărul de ore

Lista activităţilor de făcut!
somn de exemplu, 8 ore

baie
îmbrăcat
pregătire pentru şcoală
mic dejun
drum către şcoală
timp petrecut la şcoală
prânz
teme pentru acasă
sporturi practicate
discuţii în familie
activităţi cu prietenii
Internet
TV
citit
cină
distracţii
relaxare
...
...
...
Total 24 ore
1. Ce-aţi face într-o zi dacă ziua ar avea 25 de ore?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Începe chiar acum să scrii o pagină în jurnalul tău.
Cum îmi petrec o zi din viaţă? Cum ar fi o zi perfectă din viaţa mea?

Modulul Managementul informaţiei şi al învăţării
Clasa a VII -a
Activitatea „ Strategii de lucru- strategii de viaţă”
Interes pentru o învăţare permanentă într-o lume în schimbare
Să aplice elemente de management al timpului pentru succesul în învăţarea şcolară
Să exerseze abilităţi de planificare a învăţării
Să identifice cauzele dezorganizării muncii intelectuale
i de la tine
De învăţat…
Durată: 50 minute
Managementul învăţării
presupune planificarea, Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, markere,
organizarea, controlul,
direcţionarea, evaluarea şi Scenariul activităţii
utilizarea resurselor.
1. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Începeţi o discuţie care să
Presupune: sublinieze:
1.Aspecte motivaţionale:
 importanţa organizării şi planificării activităţilor sau sarcinilor de lucru
-cogniţii (cunoaştere) în funcţie de dificultate, mărimea materialului, timp alocat etc.
 eficienţa în orice demers de învăţare datorită unor strategii de lucru
-emoţii şi comportamente  învăţarea să fi adaptată în funcţie de stilul de învăţare (auditiv,
kinestezic, vizual), momentele de timp cu cel mai bun randament, de
-direcţionarea şi menţinerea odihnă, alternate cu momente recreative.
motivaţiei pentru învăţare
Întrebaţi elevii/elevele dacă fac ceva anume pentru a face învăţarea mai uşoară.
2.Aspecte strategice: Dacă au învăţat de la cineva anumite reguli de lucru ce le uşurează munca. Care
sunt strategiile lor de a face corect şi mai repede temele.
- tehnici pentru creşterea Durată: 3 minute
eficienţei învăţării
2. Pentru completarea discuţiei daţi exemplu elevilor/elevelor de strategii de
- strategii de învăţare(motivele viaţă din „Înţelepciunea Vulpoiului Bătrân”, cel care poate să împărtăşească
pentru care învăţă) experienţe de viaţă datorită încercărilor prin care a trecut.
Fapte: „Nu există nimic care cade din cer. Dacă vrei să ai o viaţă mai bună,
trebuie să faci ceva pentru asta. Roagă-te lui Dumnezeu, dar între timp munceşte
din greu pentru a deveni încrezător în tine.”
Fapte: „Ca să poţi să mergi în direcţia bună. Trebuie să scoţi capul din nisip şi să
încetezi să mai mergi într-o direcţie greşită.”
Fapte: „ Nu e nevoie să pui mâna pe sobă ca să ştii că nu e bine să faci asta.”

Fapte: „ Fă-ţi în minte un plan de a face lucrurile şi pune-l în aplicare. Fără
organizare pierzi mai mult timp şi energie.”
Fapte: „ Ceilalţi se vor folosi de tine dacă îi laşi. Când vor să-ţi ia ce-i al tău,
priveşte-i în ochi şi spune ce ai de spus.”
tehnicile,Fapte: „ Viaţa este o competiţie. Cineva ţine scorul şi există un

cronometru. Dacă trece timpul vei pierde startul.”
Durată: 2 minute
3. Comentaţi fiecare faptă în parte şi explicaţi-le înţelesul. Discutaţi pe marginea

acestor „sfaturi”:
 Care fapte le-a plăcut cel mai mult. De ce?
 Strategiile Vulpoiului Bătrân le-ar putea transforma în strategii proprii
de viaţă. Cum vor proceda?
Dimensiunile autoreglării de către elev  Care este utilitatea acestor strategii pentru viaţă.
a propriei învăţări: Durată: 3 minute
1.motivaţia pentru a-şi regla propriul 4. Distribuiţi fişa de aplicaţie 1.1 pentru a completa lucrurile care nu le reuşesc.
succes în învăţare După ce au scris, cereţi să citească câţiva elevi. Puteţi sumariza pe
tablă/flipchart câteva lucruri spuse de elevi din fişă. Vederea acestora de
2.metodele, tehnicile, strategiile întreaga clasa le oferă o imagine comună a lucrurilor pe care nu le reuşesc.
folosite în autoreglarea învăţării Durată: 15 minute
3. organizarea timpului de studiu în
vederea obţinerii unor performanţe 5. La finalul lecţiei vor completa fişa de aplicaţie 1.2. Menţionaţi că aceasta are
ridicate drept scop inventarierea strategiilor lor de lucru în învăţare şi câte din acestea
le folosesc. De asemenea, aceste strategii de învăţare devin mai târziu strategii
4. controlul mediului de studiu de muncă. Durată: 27 de minute
5. dimensiunea socială a autoreglării-
solicitarea la nevoie a ajutorului colegilor,
părinţilor, părinţilor, învăţătorului Reflecţii şi evaluare
 Ce anume aţi identificat că vă împiedică să faceţi temele corect şi la

Managementul informaţiilor presupune
timp?
identificarea şi utilizarea adecvată a
 Care sunt cauzele ce determină toate acestea?
informaţiilor pe care le avem la dispoziţie
la un moment dat pentru a rezolva  Ce strategii puteţi să adoptaţi pentru a face viaţa mai organizată şi
probleme şi a lua decizii optime. implicit uşoară?
Tipuri de informaţii:
pe suport scris: cărţi , reviste, broşuri,
ziare De lucru în familie!
informaţie orală: expuneri, cursuri,
dezbateri, discuţii  Elevii vor avea de identificat o problemă din familie, de
informaţii în format electronic: dischetă, exemplu spălatul vaselor, aruncarea gunoiului, făcutul patului
CD şi internet. dimineaţa, ordinea din camera personală, hrănirea animalelor
Surse de informare: de casă şi altele.
formale-manuale şcolare, biblioteci reale
şi virtuale, programe mass-media
informale- emisiuni de divertisment, De lucru în şcoală!
experienţă directă, reţeaua
socială( prieteni, rude, specialişti)
 Elevii/elevele vor realiza un afiş cu „ Secretele succesului la
învăţătură” care va fi afişat în clasă.

Fişa de aplicaţie 1.1 “ Strategii de lucru – strategii de viaţă ”
În fiecare zi ai de realizat diverse teme pentru şcoală. Pe

unele le faci cu plăcere şi le duci la bun sfârşit. Pe altele ai
dori să le amâni până pentru a face altceva. Foarte multe
discuţii pe care ai cu părinţii sunt din cauza timpului prea
mare alocat temelor, dezordinii din camera de lucru,
privitului la televizor timp îndelungat, jocului pe calculator şi
nerespectării orelor de somn.
Încercuieşte mai jos pentru fiecare situaţie ce te împiedică
să faci temele corect şi la timp.
1.Pierd prea mult timp:

a. în faţa televizorului
b. la calculator
c. la joacă
3. În pregătirea temelor nu:

a. apreciez corect timpul pentru rezolvarea acestora
b. păstrez ordinea în camera de lucru
c. creez o atmosferă liniştită
4. În prepararea temelor nu:

a. încep cu cele mai dificile
b. citesc atent cerinţele
c. verific corectitudinea rezolvării
9. Îmi este greu să fac temele când:

a. nu dorm 8 ore pe noapte
b. nu sunt odihnit când mă apuc de lucru
c. nu fac pauze scurte între teme.

Fişa de aplicaţie 1.2 “Strategii de lucru – strategii de viaţă”
Cu doar 4 paşi rezolvi oricare problemă pe care tu ai descris-o în fişa „ Ce nu-mi reuşeşte”.
Pasul I. Scrie problema cu care te

confrunţi cel mai des în norişorul de
alături .
Pasul II. Scrie câteva soluţii posibile de rezolvare a acesteia.
1.
2.
3.
Pasul III. Compară soluţiile şi scrie ce se poate întâmpla.

Dacă………………………………………………………………………..voi ………………………………………………………………………………….
Dacă………………………………………………………………………..voi ………………………………………………………………………………….
Dacă………………………………………………………………………..voi ………………………………………………………………………………….
Pasul IV. Alege pe cea care o consideri mai bună.

Clasa a VIII a
Activitatea 1. „Gândesc critic, învăţ eficient!”

!”
De învăţat… Interes pentru o învăţare permanentă într-o lume în schimbare
Pentru a deţine controlul asupra

propriei învăţări şi a avea succes
Să explice sintagma gândire critică
este necesar să exersăm modalităţi
Să aplice tehnici ale gândirii critice ca modalităţi de învăţare eficientă
de învăţare eficientă. Printre
acestea, afirmă specialiştii,Să exerseze abilităţi de învăţare
gândirea critică îi implică activ pe
elevi în realizarea învăţării.
Gândirea critică înseamnă că

i de la tine
fiecare emite idei, opinii
personale, dezbate responsabil
soluţiile propuse, rezolvă
probleme într-un mod eficient.
Durată: 50 minute
A fi critic, nu are semnificaţie
negativă. În acest caz, presupune
„ceva” constructiv, cunoaşterea Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere, cercuri
părerilor celorlalţi, acceptarea din coli colorate, culori
diversităţii de argumente solide,
raţionale, convingătoare. Este un
exerciţiu de colaborare cu ceilalţi, Scenariul activităţii
de lucru în echipă, de dezvoltarea
încrederii în sine.
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Fiecare elev va primi un cerc realizat din coli
colorate pe care au de desenat ce înseamnă gândirea critică şi de găsit o definiţie
Prin tehnicile gândirii critice,
pentru această sintagmă. Toţi elevii vor citi ceea ce au scris şi vor prezenta
elevii învaţă să aibă opinii desenele. Afişaţi rezultatele pe o coală de flipchart. Anunţaţi tema activităţii.
argumentate, să-şi asume Precizaţi că astăzi vor trăi o nouă provocare, vor învăţa cum să înveţe singuri,
responsabilitatea pentru propriul utilizând tehnici ale gândirii critice. Durată: 15 minute.
proces de învăţare, să realizeze
schimb de idei cu ceilalţi şi să le 2. Împărţiţi elevii în 5 echipe. Distribuiţi fişa de aplicaţie 1.1. Fiecare echipă va
sintetizeze, să pună întrebări. primi câte două tehnici pe care trebuie să le înveţe, în modul în care doresc, apoi
să le prezinte clasei, pentru a-i învăţa şi pe ceilalţi despre acestea. (numai
Cercetările au arătat că cu cât
procesarea informaţiei este mai
verbal, expuse pe flipchart, joc de rol, etc.)
profundă, cu atât rezultatele  În ce constă
învăţarea este mai durabilă.  Cum se utilizează?
 Care sunt materiile unde se pot aplica?
 Exemple?

Precizaţi că fiecare echipă a devenit expertă în tehnica respectivă, deci va trebui
să răspundă competent la toate întrebările colegilor. Durată: 30 minute.
3. Propuneţi elevilor să găsească exemple şi pentru materiile unde învaţă mai

greu. Concluzionaţi cu importanţa tehnicilor în învăţarea eficientă. Durată: 5
minute
 Ce este gândirea critică?
 Consideraţi că a gândi critic este „un atac la persoană”? Argumentaţi!
 Cum v-aţi simţit în calitate de experţi ai unor tehnici specifice gândirii
critice?

 Exersaţi una din tehnicile gândirii critice cu membrii familiei, atunci
când aveţi de luat o decizie sau de rezolvat un conflict sau pur şi simplu
când aveţi un material de învăţat nou şi dificil.
 Realizaţi colaje şi postere despre tehnicile gândirii critice şi afişaţi-le pe
holurile şcolii, pentru a fi folositoare şi altor elevi, chiar profesorilor.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Gândesc critic, învăţ eficient!”
1. Citiţi, învăţaţi şi prezentaţi fiecare tehnică de învăţare eficientă din gândirea

critică de pe fişa primită.
Brainstorming (engl. „asalt de idei”, „furtună în creier”)

modalitate de a genera idei noi, stimulează creativitatea bazată pe două principii: cantitatea naşte
calitatea (emiterea de cât mai multe idei) şi necriticarea ideilor celorlalţi
încurajează manifestarea liberă a imaginaţiei (asociaţiile libere, ideile sunt acceptate, fără cenzură)
Exemplu: Realizaţi un brainstorming pentru cuvântul stimul „conflict”, apoi găsiţi o definiţie.
Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi
 învăţare prin colaborare cu un/o coleg(ă) pentru a reflecta asupra unui conţinut
 pe baza unor întrebări cheie asupra unui conţinut de învăţat, fiecare elev dintr-o
pereche răspunde individual la acestea, le scrie, apoi cei doi negociază răspunsurile
date şi obţin un răspuns comun, o concluzie
Exemplu: Analizaţi un text „Despre stres”.
Termenii cheie iniţiali

 promovează reactualizarea unor cunoştinţe anterioare, importante pentru stimularea
motivaţiei
 cei 4-5 termeni cheie se pot scrie pe tablă de profesor sau pot fi găsiţi de persoanele
care învaţă şi timp de 4-5 minute se discută şi se găsesc relaţiile dintre aceştia până
se ajunge la o concluzie comună, se compară, apoi, cu semnificaţiile din textul dat
Exemplu: Găsiţi termeni cheie iniţiali despre stima de sine.
Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat

 se realizează un tabel cu trei rubrici
 se inventariază individual, prin discuţii, în perechi sau în grup, ideile pe care
consideră că le deţin despre subiect, ideile pe care ar dori să le clarifice, iar la
ultima rubrică, după investigarea materialului de învăţat, se enumeră noile idei
Centrul Educaţia
Exemplu: 2000+
Ce ştiţi, vreţi să ştiţi şi aţi învăţat despre paşii luării unei decizii? 110
Tehnica ciorchinelui
 un fel de brainstorming prin care se găsesc cuvinte sau sintagme, noi sensuri ale
ideilor, legături cât mai variate şi inedite
 se porneşte de la un cuvânt sau propoziţie nucleu, plasată în centru, pe o foaie şi se
construieşte un ciorchine, o structură cu mai multe puncte cheie, numite „sateliţi”
Exemplu: Care sunt efectele consumului de droguri?

Cubul
 Citirea unui text sau realizarea unei investigaţii pe o temă dată (individual, în perechi
. sau în grup)
 Notarea ideilor conform instrucţiunilor de pe feţele unui cub
 Descrie!
 Compară!
 Asociază!
 Analizează!
 Aplică!
 Argumentează pro şi contra!
Exemplu: Analizaţi opţiunea pentru alegerea liceului pe care doresc să-l urmaţi.
SINELG (sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii)

 se referă la implicarea activă a gândirii elevilor în citirea unui text şi observarea gradului
de înţelegere
 întâi se notează tot ceea ce cred că ştiu despre tema ce va fi prezentată în text, apoi vor
citi textul cu atenţie şi se vor face nişte însemnări pe marginea acestuia
„√” pentru idei care confirmă ceea ce ştiau deja
„-„ pentru informaţii citite care contrazic sau sunt diferite de ceea ce ştiau deja
„+” informaţia citită este nouă
„?” idei confuze, neclare sau despre care doresc să ştie mai multe.
Exemplu: Care sunt factorii care influenţează calitatea stilului de viaţă?
Mozaic
 se formează grupuri de 4-5 elevi, denumiţi „experţi” ce vor rezolva sarcina de lucru
 fiecare grup studiază o parte de text şi apoi o „predă” celorlalţi colegi
 raportorul revine în grupul iniţial şi predă conţinutul aflat de colegi
Exemplu: Ce este comunicarea asertivă?
Jurnalul cu dublă intrare

 presupune corelarea noilor informaţii cu experienţa personală
 se alege un pasaj dintr-un text sau o idee care îi impresionează şi se fac comentarii
personale
 fiecare trebuie să răspundă la întrebări adresate de ceilalţi
Exemplu: Poveşti de succes în carieră

scrierea liberă, realizarea unor predicţii, algoritmi de sintetizare a unor idei (o propoziţie,
o sintagmă, un cuvânt, o culoare, un simbol, cel mai interesant), cadranele, interviul în 3
trepte, linia valorilor, turul galeriei, investigaţia comună, cvintetul, lasă-mă pe mine să am
ultimul cuvânt…
Modulul Calitatea stilului de viaţă

Clasa a V-a
Activitatea „ Curajul de a fi tu însuţi ”
Orientarea spre o viaţă de calitate în prezent şi în viitor
De învăţat… Valorificarea critică a relaţiilor interpersonale
Înterpretarea riscurilor pentru sine şi pentru alţii în corespondenţă cu măsurile de protecţie
Presiunea grupului social (peer diferite modalităţi de a face faţă presiunii grupului în situaţii de opţiuni educaţionale
Să analizeze
pressure) reprezintă şi de
influenţa
carieră
grupului social asupra unui individ să
Să identifice modalităţi de a face faţă presiunii grupului
adopte acelaşi pattern de
Să dezvolte
comportament, atitudini, pentru a nu un proiect individual de gestionare a presiunii grupului
se crea conflicte în grup.
Presiunea grupului apare:

in „gaşca de prieteni” de aceeaşi
vârstă i de la tine
din copilăria timpurie când copiii îşi
caută parteneri de joacă
când copiii fac lucruri doar pentru a fi Durată: 50 minute
plăcuţi, acceptaţi de grup, se tem că
alţii se distrează pe seama lor, din Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de scris, markere,
curiozitatea lucrurilor ce se pot
întâmpla în lipsa lui
datorită nevoii de socializare Scenariul activităţii
1. Exerciţiu de spargere a gheţii. Rugaţi elevii/elevele să creeze un curcubeu
personal folosind fişa de aplicaţie 1.1 urmărind descrierile pentru fiecare
culoare:
Durată: 7 minute
2. După completare, numiţi câţiva copii să citească ceea ce au scris.

Discutaţi cu clasa următoarele aspecte:

 Cum vă explicaţi că deşi avem aceleaşi culori am scris lucruri diferite pe care
le-am face?
 Care din lucrurile auzite la colegi/colege aţi vrea să le faceţi şi care nu? De
ce?
 V-ar plăcea să vă influenţeze sau să vă preseze unii colegi sau prieteni să
faceţi lucrurile dorite de ei? De ce? Ce v-ar deranja?
 Ce lucruri propuse de colegi, prieteni aţi dori să le urmaţi? De ce?
Durată: 5 minute
3. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Dirijaţi discuţia înspre ceea
ce înseamnă curajul de a fi tu însuţi faţă de prieteni, colegi în ciuda presiunii
grupului. Întrebaţi ce înţeleg prin presiunea grupului şi dacă au avut
experienţe când au fost obligaţi de grup să facă ceva împotriva voinţei lor
pentru a fi acceptaţi în continuare de copiii grupului. Durată: 5 minute
4. Menţionaţi că subiectul central al activităţii este presiunea grupului. Scrieţi

pe tablă/ flipchart definiţia presiunii grupului – influenţa grupului de prieteni
sau colegi asupra ta pentru a te comporta, acţiona, gândi într-un anumit fel
pe care tu nu îl accepţi. Explicaţi definiţia pentru a fi înţeleasă corect.
Durată: 1 minut
Consecinţe ale presiunii grupului: 5. Relaţiile cu ceilalţi copii de aceeaşi vârstă includ presiuni negative de grup
afectează comporatamentul sau presiuni pozitive de grup. Presiunile negative sunt cele care te conving să
dezvoltarea socială şi emoţională iei decizii rele pentru a face lucruri periculoase. În spiritul subiectului -
pattern-ul de somn presiunea grupului - rugaţi elevii/elevele să vă răspundă la următoarele
programul de masă întrebări:
timpul de joacă  Ce presiuni ale grupului există în clasă? Posibile răspunsuri pot
include modalitatea de a te îmbrăca, de a te comporta faţă de
ceilalţi, de a aţi aranja părul, tipul de muzică pe care îl asculţi.
 Cum transmit copiii aceste presiuni ale grupului? Posibile răspunsuri
pot include modalitatea de a chicoti, de a râde pe seama cuiva, de
a discuta despre ceilalţi copii, de a folosi intimidarea, frica,
îndepărtarea din grup.
 Ce probleme pot avea copii în urma presiunii grupului? Posibile
Strategii de eliminare a presiunii răspunsuri pot include forţarea copiilor de a face ceea ce nu
grupului: acceptă, excluderea copiilor care fac lucruri bune, prin învrăjbirea
ia atitudine în situaţiile în care nu te grupului împotriva celui care face în sens contrar spiritului de
simţi confortabil, evită situaţia( de echipă.
exemplu, locul unde se fumează)
 Care sunt situaţiile când presiunea grupului este pozitivă? Posibile
gândeşte la consecinţe, dacă nu eşti
răspunsuri pot include ajutorul pentru anumite activităţi şcolare,
sigur, întreabă
întrecerile sportive, spiritul de echipă în competiţia şcolară,
ai încredere în tine, dacă nu eşti
ajutorarea copiilor când au probleme cu alte grupuri, încurajarea
popular, nu este nici o problemă
copiilor să participe la activităţi sănătoase, fără pericole.
învaţă să spui „nu” pentru a te feri de
Durată: 8 minute
presiunea negativă a grupului
6. Distribuiţi elevilor/elevelor fişa de aplicaţie 1.2. pentru a o completa. Se vor

citi câteva strategii de a spune „nu” presiunii grupului. Durată: 24 minute
 Care este motivul pentru care unii copii cedează presiunii grupului?
 De ce unii copii se implică mai mult în acte negative decât în cele
pozitive?
 Ce ar trebui să facem când suntem presaţi de grup să facem ceva
periculos pentru noi şi ceilalţi?
 Cum ar trebui să reacţionăm atunci când suntem ameninţaţi de membrii
grupului?
 Cu cine am putea să discutăm despre aceste lucruri?

 Elevii vor avea de identificat cu familia două presiuni pozitive şi

negative ale grupului avute în anumite situaţii de părinţi sau
adulţi.
 Elevii vor face o listă cu tipurile de presiuni pozitive şi negative
din clasă sau şcoală şi le vor afişa la panoul clasei.
Fişa de aplicaţie 1.1 “Curajul de a fi tu însuţi”
Propriul curcubeu
Citeşte cu atenţie descrierile pentru fiecare culoare şi creează propriul curcubeu răspunzând la
întrebări.
Roşu – este culoarea care îţi arată să te opreşti sau să schimbi drumul
Care este lucrul pentru care te-ai abate din drum ?
Portocaliu – este culoarea motivantă şi te pune în acţiune

Ce te motivează cel mai mult?
Galben – este culoarea inspiraţiei, creativităţii

Care este ideea cea mai bună pe care o ai în minte ca să faci ceva deosebit?

Verde – este culoarea, de regulă, a banilor
Ce lucru nemaiîntâlnit ai face cu bani ?
Bleu – este culoarea nemărginirii cerului

Care sunt fanteziile tale preferate despre viitorul tău?
Indigo – este o culoare diferită, neobişnuită

Care este cele mai îndrăzneţ lucru pe care l-ai făcut până acum?
Violet - este culoarea regalităţii

Dacă ai fi stăpânul lumii pentru o zi , care este primul lucru pe care ai vrea să îl faci?
Fişa de aplicaţie 1.2 “ Curajul de a fi tu însuţi”
Cum spui „nu” în faţa presiunii grupului
1. Gruia şi Vlad sun buni prieteni de câţiva ani. Aceştia obişnuiau să se joace împreună şi să facă
diferite lucruri plăcute. Într-o zi, Vlad a furat mai mulţi bani din portofelul tatălui său ca să cumpere
ţigări. El văzuse cum se fumează şi dorea să încerce cu prietenul său acest lucru. I se părea
interesant şi era o provocare de care nu sunt toţi copii în stare să o facă.
Gruia a încercat să îl convingă să ducă banii furaţi înapoi şi să îl oprească să fumeze pentru că i-ar
dăuna grav sănătăţii. Prietenul său nu l-a ascultat şi s-a supărat ameninţându-l cu ruperea
prieteniei.
Cum ai proceda în astfel de situaţii?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
2. Anca s-a mutat de curând într-o şcoală nouă. În pauze se apropie de Roxana şi Cristina pentru a
intra şi ea în joc. Se simte tristă pentru că se simte singură şi nu este băgată în seamă. La un moment

dat a auzit-o pe Cristina spunând „ Roxana, haide să o chemăm şi pe Anca să se joace cu noi…”.
Roxana a spus” Nici gând, nu vezi ce fel arată, nu îmi place de ea. Dacă o chemi nu mai vorbesc cu
tine…”.
Cum ai proceda dacă ai fi colega/colegul Roxanei?
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
3. Găseşte trei feluri de a spune „nu” în faţa presiunii grupului.

Clasa a VII a
Activitatea . „Stil de viaţă sănătos” sau „Tinereţe fără bătrâneţe”
De învăţat…
Metabolismul reprezintă
motorul biochimic al
organismului, este
complexul proceselor
fiziologice prin care
mâncarea "se arde", adică
se transformă în energie.
Metabolismul este diferit de
la o persoană la alta. Cei
care au metabolismulÎnrapid
această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:
consumă aproape tot ce
mănâncă, în timp ce
oamenii cu un metabolism
lent au tendinţa să
Promovarea stilului de viaţă sănătos
acumuleze kilograme Respect
în şi încredere în sine
plus.
Să exemplifice resurse ale formării stilului de viaţă sănătos
Să argumenteze importanţa promovării unui stil de viaţă sănătos
Să exerseze atitudinea pozitivă faţă de propria persoană
Stresul este unul din factorii
care Să construiască reguli care stau la baza stilului de viaţă sănătos
dereglează
metabolismul şi influenţează
negativ procesul de slăbire.
i de la tine

Durată: 50 minute
Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere.
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Cereţi elevilor să găsească cât mai multe
proverbe, cugetăti despre sănătate. Se anunţă tema activităţii. Durată: 5 minute
2. Propuneţi elevilor să consulte fişa de aplicaţie 1.1 şi să conştientizeze

prezenţa indicatorilor de sănătate în viaţa noastră. Durată: 5 minute
3. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.2. şi cereţi elevilor să răspundă la

întrebări şi să explice ce înseamnă pentru ei „stil de viaţă sănătos”. Durată: 15
minute
4. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1.3, în care aceştia vor realiza un eseu de 4
rânduri, din perspectiva celui ce posedă „secretul tinereţii fără bătrâneţe”. Cele
mai bune recomandări se vor nota pe tablă sau pe coala de flipchart. Durată: 10
minute
5. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.4. şi solicitaţi să identifice măsurile luate

pentru a duce un „stil de viaţă sănătos”. Durată: 15 minute
 Ce e necesar să faci pentru a avea o sănătate de fier?
 Ce trebuie să începi să faci pentru o viaţă mai sănătoasă, mai prosperă,
mai distractivă, mai frumoasă? Argumentaţi!
 În ce măsură v-a afectat până acum alimentaţia nesănătoasă, consumul
de alcool sau tutun?
 Care sunt cele mai importante sfaturi pentru a avea un corp sănătos şi o
minte limpede?
 Sunteţi pentru o dietă severă?
 Cunoaşteţi caziri de afectare a sănătăţii datorită nerespectării unui
regim de viaţă sănătos?
 Care sfaturi sunt mai uşor de aplicat pentru a ne păstra vitalitatea?
 Fiecare elev va provoca toţi membrii familiei la o analiză a folosirii
corespunzătoare a indicatorilor de sănătate şi vor discuta împreună ce
măsuri trebuie luate de fiecare pentru a respecta sugestiile din lecţie.
Se poate găsi un motto stimulator şi se pot nota într-un loc vizibil în
bucătărie sfaturile medicilor privind stilul de viaţă sănătos.

 Referitor la măsurile privind stilul de viaţă sănătos, elevii vor provoca şi
alte clase să cerceteze tema şi să aplice pentru concursuri cu acest
subiect. Se vor stimula căutările pe Internet privind recomandările în
promovarea unui stil de viaţă sănătos, ce spun experţii despre regimul
alimentar şi despre vicii, stres sau exerciţii fizice. Rezultatele
cercetărilor vor fi expuse pe holurile şcolii sau pot fi publicate în revista
şcolii.
Fişa de aplicaţie 1.1 “Stil de viaţă sănătos”
1.Notează în dreptul „indicatorilor stării de sănătate” din tabel un „X” pentru cei
de care ţii cont privind sănătatea ta:

Activitatea Somnul Alcoolul
fizică
Fumatul Alimentaţia Dispoziţia/

emoţiile
Stresul Viaţa socială Controlul

medical
2. Pornind de la de la recomandarea de mai jos, răspunde la întrebările următoare:

„Corpul nostru este casa sufletului nostru şi merită mai multă grijă decât maşina sau
locuinţa. Începe chiar de astăzi să acorzi atenţia pe care o merită acestui trup “fragil” de
care vei avea nevoie toata viaţa!” (Adriana Beldie)
 Ce fel de activitate fizică/mişcare (mers pe jos, pe bicicletă, înot, alergat) ai

într-o zi şi câte minute durează?
........................................................................................................
........................................................................................................
 Ai o odihnă adecvată? Argumentează!
........................................................................................................
........................................................................................................
 Eviţi fumatul şi consumul oricărei forme de tutun, precum şi fumatul pasiv?
........................................................................................................
........................................................................................................
 Serveşti în fiecare dimineaţă un mic dejun consistent?
........................................................................................................
........................................................................................................
 Eviţi să consumi grasimi şi dulciuri?
........................................................................................................
........................................................................................................
 Consumi fructe şi verdeţuri în fiecare zi?
........................................................................................................
........................................................................................................

 Consumi alcool şi dacă da, în ce cantităţi?
........................................................................................................
........................................................................................................
 Te cântăreşti pentru a menţine greutatea în limite sănătoase?
........................................................................................................
........................................................................................................
 Cultivi relaţii de suport social şi legături frecvente cu familia şi prietenii?
........................................................................................................
........................................................................................................
 Mergi frecvent la controlul medical?
........................................................................................................
........................................................................................................
Este foarte util să înţelegem modul cum funcţionează organismul nostru!
3. Imaginaţi-vă că păstraţi secretul “tinereţii fără bătrâneţe”. Ce puteţi să le

spuneţi apropiaţilor voştri? Ce le recomandaţi pentru a trăi sănătos multă vreme?
Realizaţi un eseu de numai 4 rânduri.
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................

4. Bifează în tabelul de mai jos ce măsuri iei pentru a avea un stil de viaţă sănătos:
MĂSURI
D N
A U
 Beau 2 - 3 litri de apă pe zi (inclusiv ceaiuri sau sucuri

naturale diluate).
 Reduc cantitatea de sare şi alimentele sărate.
 Reduc alimentele bogate în grăsimi: mezelurile, cascavalul,

brânza topită, alunele etc.
 Încerc să elimin băuturile răcoritoare acidulate, sintetice şi cu

mult zahar, le înlocuiesc cu sucuri naturale fără adaos de
zahăr.
 Înlocuiesc dulciurile cu fructele. Nu consum zilnc stiksuri,

cipsuri, biscuiţi, napolitane...
 Nu manânc multe mezeluri, contin mulţi aditivi (E-uri) care

îngraşă.
 Iau o atitudine pozitivă şi am încredere în ceea ce fac.
 Evit produsele de patiserie, băuturile răcoritoare sintetice,

pâinea albă şi alcoolul.
 Am propriul stil de alimentatie şi exclud alimentele pe care nu

le tolerez sau nu îmi plac.
 Practic mersul activ şi fac exercitiile fizice adesea.

Clasa a VI a
Activitatea 1. „Învaţă să iei decizii!”
Responsabilitate şi ambiţie în luarea deciziilor
Orientare spre o viaţă de calitate în prezent şi în viitor
Interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare
Să identifice paşii luării unei decizii
Să exemplifice cu decizii eficiente din viaţa personală
Să-şi imagineze situaţii de decizie
Să aplice metode eficiente de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor în diverse situaţii
...
i de la tine
De învăţat…
Durată: 50 minute
În fiecare zi luăm decizii. Ele fac
parte din viaţă. Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere,
creioane colorate, scotch
O decizie de calitate, spun
specialiştii, se realizează prin
exersarea situaţiilor în care
persoanele implicate învaţă să ia 1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Cereţi elevilor să se gândească rapid la ce tipuri
decizii corecte sau să facă de hotărâri sau alegeri au făcut în ziua respectivă. Notaţi pe flipchart/ tablă,
alegerile cele mai potrivite.
Identifică situaţia
exemplele oferite de aceştia. Discutaţi, pe scurt, dacă deciziile luate au fost
Descrie ce ai de făcut corecte. În ce mod au realizat deciziile, cine i-a influenţat, au urmărit un plan
Evaluează consecinţele bine stabilit, etc. Ce este o decizie? Ce este o problemă? Care sunt cauzele
Acţionează după un plan bine apariţiei situaţiilor problemă la vârsta lor? Anunţaţi tema activităţii. Durată: 10
stabilit minute
Învaţă din deciziile luate
2. Împărţiţi elevii în 3 echipe. Distribuiţi fişele de aplicaţie 1.1 şi 1.2. Mai întâi,
Este important să conştientizăm că propuneţi spre rezolvare, în mod individual fişa de aplicaţie 1.1. Concluzionaţi
purtăm întreaga responsabilitate
pentru deciziile şi hotărârile pe
asupra paşilor importanţi pentru luarea unei decizii. Apoi, fiecare echipă va
care le luăm în situaţiile problemă rezolva unul din cele trei puncte din fişa de aplicaţie 1.2, prin rezolvarea unor
cu care ne confruntăm. situaţii de decizie concrete, referitoare la probleme reale de viaţă. Planurile de
acţiune se dezbat cu toată clasa, pe modelul paşilor unei decizii, după ce fiecare
Decizia este un proces dificil, echipă a raportat rezultatele. Durată: 20 minute
uneori, dacă nu există suficiente
informaţii în care persoana 3. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.3. Cereţi să rezolve punctul 1 individual.
implicată alege o soluţie din mai Se prezintă câteva cazuri semnificative. Punctul 2 va fi dezbătut cu întreaga
multe alternative.
clasă. Dacă există acces la Internet, elevii pot căuta informaţii despre modalităţi
de acţiune concrete în situaţii de criză devastatoare. Soluţiile sunt scrise pe o
coală de flipchart. Realizaţi comparaţii între situaţiile individuale şi cele care se
întâmplă la nivelul comunităţii sau la nivel planetar. Durată: 20 minute
 4.

 Ce aţi învăţat din deciziile luate?
 Ce dileme trăiţi înainte de a lua o decizie?
 Cine vă ajută în luarea deciziilor?
 La ce foloseşte să ai un plan bine stabilit în luarea deciziilor?
 Cum vi se par paşii luării unei decizii? Pe care îl rezolvaţi mai bine? Unde
întâmpinaţi dificultăţi?
 Aveţi abilităţi pentru luarea deciziilor?
 Daţi elevilor bileţele cu situaţii de criză pe care le pot rezolva împreună
cu familia. De exemplu: minciună, insucces şcolar, furt, divorţ, lipsa
banilor, certuri, apariţia unui nou membru în familie, neînţelegeri între
fraţi, surori, alegerea carierei, debutul vieţii sexuale, etc. Cum asigură
familia suportul pentru rezolvarea acestor probleme? Cum se iau
deciziile? Cine are ultimul cuvânt?
 Propuneţi conducerii şcolii să iniţieze un program în care să pregătească
elevi care să acorde ajutor în luarea deciziilor pentru diferite situaţii
problemă. Afişaţi pe holurile şcolii paşii luării deciziilor. Puteţi invita
elevii să deseneze şi să scrie soluţii concrete pentru diferite situaţii
probleme din şcoală, cum ar fi: absenteism, insuccese, performanţe
şcolare slabe, stimă de sine scăzută, agresivitate şi violenţă, fumatul,
vestimentaţia, etc.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Învaţă să iei decizii!”
Ordonaţi etapele luării unei decizii.
Evaluează
soluţia Găseşte
aleasă! soluţii!
Identifică
problema!
Alege
numai Descrie
una! acţiunile!
Pasul 1: Identifică problema!
Pasul 2 : Găseşte soluţii pentru rezolvarea problemei!
Pasul 3: Alege numai una!
Pasul 4: Descrie acţiunile necesare rezolvării problemei!

Pasul 5 : Evaluează soluţia aleasă! Are succes?
Aplicaţi „paşii” luării unei decizii corecte pentru următoarele situaţii problemă,
întâlnite de mulţi dintre voi, la şcoală, în grupul de prieteni, în familie, pe stradă,
etc.
Situaţia 1 „Care este adevărul?”

Cel mai bun prieten tocmai a spus o minciună despre tine.
 Pasul 1………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 2………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 3………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 4………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 5………………………………………………………………………………………………………
Situaţia 2 „Eu şi părinţii mei!”

Am luat nota 6 şi nu ştiu dacă să le spun părinţilor mei.
 Pasul 1………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 2………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 3………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 4………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 5………………………………………………………………………………………………………
Situaţia 3 „Ispita”
Colegul/colega de bancă îţi oferă o ţigară.
 Pasul 1………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 2………………………………………………………………………………………………………

 Pasul 3………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 4………………………………………………………………………………………………………
 Pasul 5………………………………………………………………………………………………………
1. Listaţi 3 situaţii în care săptămâna aceasta aţi avut de făcut alegeri, de luat
decizii.
Descrieţi soluţia pe Identificaţi Notaţi o Aţi făcut

care aţi ales-o. motivele pentru consecinţă pe alegerea
alegerea făcută. termen scurt potrivită?
şi una pe Aţi luat
decizia
termen lung a
corectă?
deciziei luate.
Situaţia 1
Situaţia 2
Situaţia 3

2. Citiţi situaţiile de criză date şi analizaţi cum aţi reacţiona, ce decizii aţi lua!
o Cutremur
o Inundaţii
o Accident aviatic sau feroviar
o Incendiu
o Furtună puternică devastatoare
o Încălzirea globală

Clasa a VI -a
Activitatea „ Am o problemă … dar ştiu ce să fac !”
Responsabilitate şi independenţă în deciziile şi acţiunile ce comportă un grad de risc
De învăţat… Obiective/competenţe
Să analizeze acţiunile cu un grad sporit de risc
Valorificarea critică a
Să aplice metode eficiente de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor în diverse situaţii
situaţiilor de viaţă de către
copii, demonstreazăSă dea exemple de consecinţe ale unei decizii sau ale unui comportament
formarea
de atitudini prin educaţie
pozitivă:
Încurajarea comportamentul bun
dezvoltă încredere în sine
Recompensarea iauto-disciplinei
de la tine şi
respectului pentru ceilalţi
dezvoltă conduite pozitive
Stabilirea limitelor realiste în
funcţie de vârstă şi de stadiul de
dezvoltare determină repere de
viaţă Durată: 50 minute
Folosirea propriului exemplu prin
echilibru şi responsabilitate Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, markere, cartonaşe colorate
Încurajarea şi nu ordinele şi
instrucţiunile dezvoltă Scenariul activităţii
capacitatea de a se descurca în
situaţii de risc 17. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Începeţi activitatea cu
Comunicarea şi constanţa în întrebarea „ Ce este o problemă?”. Orientaţi răspunsurile copiilor spre
decizii oferă modele de atitudine explicarea termenului de „problemă” , „ urgenţă”. Durată: 2 minute
responsabile
18. Explicaţi elevilor/elevelor ce înseamnă o problemă in viaţa lor:
 situaţie care se poate ivi neaşteptat şi nu are rezolvare imediată. Ea
necesită o gândire atentă la alegerea unei modalităţi de acţiune din
mai multe alternative posibile rezolvării situaţiei ivite
 consecinţele acţiunilor pozitive sau negative au efect direct asupra
dezvoltării lor în viaţă

 pentru rezolvarea unei probleme trebuie să ştim unde să apelăm, cui
să cerem ajutorul şi compararea variantelor avantajoase şi
dezavantajoase
 regalarea acţiunii atunci când apar schimbări bune sau rele pe
parcurs
Durată: 4 minute
19. Discutaţi şi comentaţi cu copii:

 De ce este bine să fim pregătiţi să rezolvăm anumite „probleme”?
 Când a fost necesar să vă descurcaţi într-o problemă?
 Din comunitatea/cartierul în care trăim, cine ne poate oferi
ajutorul? Putem să apelăm la ei? (de ex. – poliţistul, doctorul,
profesorul, pompierul, asistentul de salvare, consilierul şcolar,
şoferul unei maşini, operatorul de la informaţii, primarul etc.)
 Cine este consilierul şcolar? (de ex. - persoana pregătită profesional

care poate ajuta oamenii să rezolve probleme personale sau
familiale)
Lauda, aprecierea şi acordarea  Cum îi poate ajuta consilierul pe oameni? (de ex. - vorbind cu ei,
creditului dezvoltă repetarea înţelegându-le problemele, ascultându-i fără să îi judece)
comportamentelor bune  Putem apela să cerem ajutor la străini?
Dezvoltarea respectului de sine  La ce fel străini putem apela? ( de ex. - vânzători la magazine,
oferă încredere pentru a lua bodyguard, oamenii în uniformă militară, persoanele care fac curat
iniţiativa etc.)
 Dacă un străin se dovedeşte a fi periculos, ce faceţi în acest caz?
Durată: 15 minute
Tactici de lucru cu copii:
20. Distribuiţi fişa de aplicaţie 1.1 şi cereţi elevilor/elevelor să o completeze.
asiguraţi-vă că mediul creat Numiţi câţiva copii să citească ce au completat. Durata: 10 minute
copiilor este sigur şi adecvat
asiguraţi-vă că cei mici ştiu bine 21. În încheierea activităţii realizaţi cu întreaga clasă joc de rol „Ce decid…
ce fac şi care sunt riscurile la dacă… ”. Protagoniştii îşi vor imagina pentru fiecare situaţie scrisă în fişa de
care se expun aplicaţie care este decizia pe care o vor lua şi vor argumenta care sunt
ajutaţi-i să stabilească şi să motivele pentru care ar proceda aşa. Durata: 19 minute
respecte căteva reguli de viaţă
căutaţi să remarcaţi care sunt
comportamantele care tind să le
facă
încercaţi să coerctaţi
comportamentele de risc prin
explicarea şi oferirea de Reflecţii şi evaluare
alternative nu prin interdicţii
informaţi-i cu toate situaţiile de  În ce situaţii apelăm la telefoane de urgenţă?
risc la cere se pot expune sau îi  De ce este necesar să contactăm persoane care ne pot ajuta?
expun ceilalţi  După ce ne dăm seama că situaţia este gravă ca să cerem ajutor?
învăţaţi-i să reacţioneze  Ce se poate întâmpla dacă nu am cere ajutorul persoanelor specializate
adecvat în situaţii de excepţie să îl ofere?
prin strategii de viaţă  De ce este nevoie să ştim să ne descurcăm în caz de urgenţă?
 Ce ar fi consecinţele posibile în situaţii de urgenţă? Ce urmări pot fi?

 Vor avea ca sarcină să realizeze cu părinţii un Card pentru telefoane

de urgenţe pe care să îl folosească în caz de nevoie reală de ajutor.
Important să fie scrise telefoanele la care pot suna şi să le memoreze.
Spuneţi-le să roage părinţii să le arate cum se apelează şi ce anume se
spune persoanei cu care vorbesc.
Cine
Cinetetepoate
poateajuta
ajuta!!!
!!! Numere
Numere
Poliţia
Poliţia ____________________________
Vecinii
Vecinii ____________________________
Mama
Mamalala muncă
muncă ____________________________
Tata
Tatalalamuncă
muncă ____________________________
Pompier
Pompier ____________________________
Ambulanţa
Ambulanţa ____________________________
Cum
Cumsuni
sunipentru
pentruajutor
ajutor!!
Stai
Stai calm!
calm!
Aşteaptă
Aşteaptăsă săaiaiton
tonşişidupă
dupăaceea
aceeaformează
formeazănumărul
numărulde deurgenţă
urgenţă
Spune
Spunepersoanei
persoaneide delalacapătul
capătulcelălalt
celălaltalalfirului
firului„„Ce
Ces-a
s-aîntâmplat”
întâmplat”
Apoi
Apoispune:
spune:„Numele
„Numelemeu meueste……………………………………………”
este……………………………………………”
Adresa
Adresamea meaeste…………………………………………………………….
este…………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….
Telefonul
Telefonulmeu meueste……………………………
este……………………………
5.5.Nu
Nuînchide
închidetelefonul
telefonul până
pânăcecepersoana
persoanarespectivă
respectivăînchide.
închide.
 Se va invita consilierul şcolar din şcoală sau alţi profesionişti care pot
oferi modalităţi „diferite” de ajutor:(asistenţi sociali, psihologi, medici,

asistenţi medicali, poliţişti de proximitate etc.). elevii vor discuta cu
fiecare şi vor întreba cum îi pot contacta.
Fişa de aplicaţie 1.1 “ Am o problemă… dar ştiu ce să fac!”
Tu rezolvi multe din propriile probleme apărute, dar uneori ai nevoie să

apelezi la cineva. Probabil că ai mulţi prieteni care te-au ajutat în
problemele cu adevărat dificile. Citeşte situaţiile scrise mai jos şi scrie
cine poate fi persoana care te poate ajuta şi de ce această persoană este
cea mai potrivită.
Ai temperatură şi îţi este rău.

Cine poate fi persoana care te poate ajuta_____________________________________________
De ce ?___________________________________________________________________________
Vezi pe cineva accidentat pe stradă.

Cine poate fi persoana care te poate ajuta _____________________________________________
De ce ?____________________________________________________________________________
Ai un coleg de clasă care a adus la şcoală un cuţit sau materiale explozive.

De ce ?____________________________________________________________________________
Te simţi tot mai trist pentru că unii colegi de şcoală nu te bagă în seamă.

De ce ?____________________________________________________________________________
Vezi ieşind din casa ta mult fum.

Cine poate fi persoana care te poate __________________________________________________
De ce ?____________________________________________________________________________
Un coleg s-a apucat de fumat.

De ce ?____________________________________________________________________________
Mama ta a făcut o criză şi a leşinat.

De ce ?____________________________________________________________________________
De învăţat…
Genul se referă la diferenţele Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală
culturale, sociale dintre bărbaţi şi Clasa a VII a
femei.
Stereotipurile de gen cuprind Activitatea 1. „Genul carierei”

acele opinii, păreri, convingeri ,
idei preconcepute, etichetări,
referitoare la caracteristicile
dominante ale bărbaţilor sau
femeilor, considerate ca admise
sau respinse.
De exemplu…
Fetele sunt mai degrabă: În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:
frumoase, emotive, sensibile, cu
grijă faţă de ceilalţi, iubitoare,
harnice, calde, dependente,
nevoia de a fi protejate, etc.Atitudini şi valori
Interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare
Băieţii sunt mai degrabă: Orientare spre o viaţă de calitate în prezent şi în viitor
independenţi, competitivi,
ambiţioşi, inteligenţi, cu încredere
în sine, agresivi, violenţi, tari în
faţa dificultăţilor, etc. Să evalueze impactul echităţii de gen asupra dezvoltării carierei
Să exemplifice stereotipuri de gen în planificarea carierei
Alegerea unei profesii poateSăfiexerseze abilităţi de management al unui stil de viaţă de calitate
influenţată de stereotipurile
despre carieră dezvoltate de
mediul în care trăieşti: familie,
şcoală, grup de prieteni, piaţa
muncii, etc. Astfel că poţi ajunge
i de la Luptă
chiar tu să ai prejudecăţi. tine
pentru a avea şanse echitabile pe
piaţa muncii.
Durată: 50 minute

Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de flipchart, reviste, ziare,
foarfece, lipici, markere, post-it-uri
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Împărţiţi elevii în 4 echipe. Fiecare echipă
primeşte câte o coală de flipchart, markere, reviste, foarfece. Două echipe vor
crea un colaj despre calităţile femeilor şi celelalte două echipe despre calităţile
bărbaţilor, aşa cum sunt prezentate în revistele şi ziarele primite. Prezentaţi
rezultatele în faţa clasei, afişaţi colajele. Discutaţi despre stereotipurile de gen.
Durată: 15 minute
2. Provocaţi elevii să dea exemple de meserii practicate de bărbaţi şi meserii

practicate de femei. Listaţi-le pe o coală de flipchart. Analizaţi cauzele pentru
care o serie de meserii sunt practicate mai ales de femei sau mai ales de bărbaţi.
Durată: 10 minute.
3. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.1 Împărţiţi elevii în 5 echipe, după

criteriul mărci de succes. După ce au rezolvat fişa de aplicaţie, discutaţi cu elevii
consecinţele stereotipurilor de gen asupra alegerii carierei, ce anume le-a
influenţat opţiunea. Durată: 10 minute.
4. Cereţi elevilor să identifice „genul carierei lor” prin completarea în mod

individual a fişei de aplicaţie 1.2. Durată: 15 minute.
 Ce calităţi predomină în colajele despre femei? Dar în cele despre
bărbaţi?
 Ce caracteristici vi se par pozitive şi ce caracteristici-negative?
 Ce roluri aţi surprins pentru fiecare gen?
 Cum au evoluat de-a lungul timpului rolurile de gen?
 Care este efectul stereotipurilor de gen?
 Cum pot fi eliminate sau diminuate stereotipurile de gen?
 Ce înseamnă cariera pentru un bărbat/o femeie?
 Este mai importantă cariera pentru un bărbat decât pentru o
femeie?
 Care sunt atitudinile, comportamentele şi abilităţile care contribuie
la eliminarea stereotipurilor?
 Există meserii practicate exclusiv de bărbaţi sau exclusiv de femei?
 Aplicaţi chestionarul din fişa de aplicaţie 1.1 membrilor familiei şi
discutaţi despre stereotipurile de gen în alegerea carierei. În ce măsură
alegerea carierei părinţilor s-a realizat şi în funcţie de gen?

 Invitaţi oameni de succes, care practică meserii considerate
nontradiţionale, care au rezultate frumoase şi sunt satisfăcuţi de munca
desfăşurată.
Fişa de aplicaţie 1.2 “Genul carierei”
Bifaţi care din meseriile de mai jos sunt practicate în mod tradiţional, numai de
femei sau numai de bărbaţi.
Meserii Femei Bărbaţi

arhitect
inspector
asistent medical
cercetător
chirurg
profesor
taximetrist
grădinar

doctor
fotograf
model
bijutier
psiholog
bucătar
programator
vânzător
poştaş
învăţător
artist
contabil
pilot
prezentator de ştiri
baby sitter
şofer
avocat
agent de vânzări
reporter
electrician
stilist
Fişa de aplicaţie 1.2 “Genul carierei”
Completaţi frazele lacunare:
 Îmi aleg profesia în funcţie de…

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Abilităţile specifice pentru profesia mea sunt…
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Dificultăţile cu care mă pot confrunta în profesia mea sunt…

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Ceea ce face diferenţa pentru profesia mea este…

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Cel mai mult îmi place la meseria mea…

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Este o profesie practicată mai ales de femei sau mai ales de bărbaţi?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
 Este o profesie în care predomină discriminările?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Care este istoria profesiei în România şi în lume din punct de vedere al percepţiei
genului?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Cariera mea este de genul…

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Clasa a VIII a
Activitatea „Stresul - un obstacol uşor de trecut”
Încredere în sine şi în ceilalţi
Adaptare la condiţiile de examen
Creativitate
Să identifice sursele de stres şi modalităţile de adaptare eficientă la stres
Să enumere factorii de stres
Să identifice sursele de eustres
Să enunţe efectele stresului asupra organismului preadolescentului

i de la tine
De învăţat
Stresul reprezintă acea situaţie

care exercită o presiune fizică sau
De învăţat
psihică asupra unei persoane. Durată: 50 minute
Stresul poate produce schimbări şi
Reacţia comună
dereglări la factorii de stres
în organism. Resurse: coli de flipchart, markere, postit-uri colorate, flipchart, fişa de aplicaţie1, fişa
este, în primul moment, aceea de de aplicaţie 2.
mobilizare
Stresul maitotalăpoatea fi sistemului
definit şi prin
endocrin
prismaşi de reduceresale:
efectelor temporară
„reacţiaa min-
eficienţei
ţii şi aorganismului
trupului la pânăschimbare”la , Scenariul activităţii
punerea în funcţiuneprodus
„dezechilibrul a forţelor care când
atunci
să asigure mobilizarea 1. Comunicaţi elevilor tema orei. Citiţi-le o pagină din jurnalul unui adolescent şi
actualele abilităţi şişiresurse
adaptarea ale unei
la stres. În a doua
persoane sunt fază , se produc
insuficiente pentru a solicitaţi-le să scrie indiciile care amintesc despre examen şi cuvintele asociate
adaptarea
face şifaţărezisteţ a la factorii de
cerinţelor unei pe câte un postit. Notaţi răspunsurile pe o coala de flipchart.
stres situaţii
prin secretarea adrenalinei şi „ Dragă jurnal, astăzi m-am trezit devreme. Am de studiat la română. Sunt
date” sau Aceşti
nonadrenalinei. „teama
hormoni indusă
intră unui obosit şi încep să simt că nu dau randament. Mai sunt trei luni până la examen
organism sanguin care
în circuitul încearcă să
şi împiedică şi parcă timpul mă strânge ca o menghină. Nesiguranţa pune stăpânire pe
-şi
modificări cum ar fi: creşterea mine: oricât de mult aş învăţa, simt că nu ştiu nimic. Cred că acestea sunt
păstreze
nivelului denormalitatea
colesterol în şi faţa
acizipoten- simptome de om stresat. Am dureri de cap deseori şi nu mă mai pot
graşi ţialilor agenţi care îl pot
şi deteriorarea afecta”.
proceselor concentra. Mi-e teamă. Oare ce se va întâmpla?”
digestive. Durata: 5 minute
Distres = nesatisfacerea unor nevoi
vitale; 2. Solicitaţi-le să asocieze stresul cu culori, forme geometrice, acţiuni, mirosuri
Reacţii psihologice la stres:
Eustres = satisfacerea unor nevoi
Frustrarea
sau obiecte. Notaţi răspunsurile pe o coala de flipchart. Apoi, cereţi-le să creeze
Anxietatea .
vitale metafore despre stres. Comentaţi exemplele.
Depresia Durata: 10 minute
Hans Selye : “cei mai mulţi oameni
trăiesc prea mult stărilade distres,nu
Reacţii comportamentale stres: 3. Daţi-le elevilor fişa de aplicaţie 1. Cereţi-le să scrie în cărămizile „zidului
atât
Retragerea din cauza unui mod de viaţă
greşit,
stresului” factorii care declanşează stresul dinaintea examenului. Organizaţi
Consumul decât în urma atitudinilor lor
substanţe răspunsurile pe o coala de flipchart urmărind: cauze ce ţin de organizarea
faţă de viaţă”.alcoolul,
excitante(cafeaua, învăţării, managementul timpului, managementul emoţiilor, suportul afectiv al
tutunul)
familiei, alte cauze. Solicitaţi-le să ataşeze pe marginea imaginii zidului postit-
Consecinţe ale stresului: urile cu factorii stresori identificaţi la activitatea 1. Discutaţi răspunsurile.
Creşterea tensiunii Durata: 10 minute
arteriale
Insomnii 4. Propuneţi-le elevilor să identifice consecinţele stresului provocat de examen şi
Oboseală cronică să le noteze la exerciţiul al doilea de pe fişa 1. Organizaţi informaţiile în
Dereglări ale aparatului digestiv simptome organice, simptome fizice şi schimbări ce influenţează ritmul de viaţă.
Boli psihice Nu uitaţi să utilizaţi informaţiile de la activitatea 1 corespunzătoare cerinţei şi
Boli cardiace
sugeraţi-le elevilor să le ataşeze lângă cercul corespunzător.
Durata: 5 minute
5. Daţi-le elevilor fişa de aplicaţie 2 şi solicitaţi-le să deseneze o caricatură a

adolescentului stresat de examen. Discutaţi desenele.
Durata: 10 minute

6. Joc de rol. Chemaţi doi elevi la tablă şi prezentaţi-le situaţia dramatică: unul
dintre elevi îşi va interpreta propriul rol iar celălalt va fi doctor. „Medicul” va
trebui să afle care este cauza stresului „pacientului” şi să afle ce activităţi îl
relaxează. „Doctorul” va formula recomandări cu privire la programul de
studiu(durata, dozarea materiei, intervalul orar de studiu, motivaţia) apoi îi va
întocmi fişa stresului pacientului (un model este pe fişa de aplicaţie 2). Solicitaţi
celorlalţi elevilor să se implice în formularea recomandărilor.
Durata: 10 minute
 Ce este stresul?
 Ce stări afective asociezi cu stresul ?
 Ce activităţi te stresează cel mai mult?
 De ce simţi examenul ca o sursă de stres?
 Ce stări fiziologice crează stresul?
 Ce activităţi te relaxează? De câte ori reuşeşti să le faci pe săptămână?
 Îţi rămâne timp pentru hobby-uri în zilele în care înveţi pentru examen?
 Care este soluţia pentru ca tu să nu te mai simţi stresat de examen?
 Ce alimentaţie trebuie să ai în perioade de studiu intens pentru a face
faţă stresului?
 Crezi că activităţile sportive ar putea să te relaxeze?
 Elevii/elevele, împreună cu părinţii lor, vor analiza fişa stresului de pe
fişa de aplicaţie 2 şi vor o completa. Vor identifica modalităţi de
depăşire a stresului.
 Invitaţi un doctor sau o asistentă la o lecţie ulterioară despre stres şi

solicitaţi-le elevilor să citească fişa personală a stresului. Comentaţi
împreună cu invitaţii modalităţi de depăşire a stresului printr-o igienă
corectă a studiului, alimentaţie sănătoasă şi exerciţii fizice relaxante.
 Organizaţi “Ziua Combaterii Stresului” în şcoală, la care invitaţi elevi,
în special din clasele terminale, profesori ai şcolii şi un doctor. Discutaţi
despre stres, cauzele stresului şi modalităţi de combatere a acestuia.
Identificaţi împreună cu colegii dumneavoastră modalităţi de abordare a
disciplinelor considerînd informaţiile obţinute de la elevi.
Fişa de aplicaţie 1. “Stresul - un obstacol uşor de trecut”

1. Scrieţi în „cărămizile stresului” ceea ce provoacă starea de stres înainte de
examenul de capacitate. Daţi un titlu zidului.
………………………………….
2. Scrieţi consecinţele stresului în sănătatea voastră. Fiţi atenţi la ceea ce vi se

cere să scrieţi în balonaşe.
Simptome
organice
Simptome fizice Schimbări ale
comportamentului
Fişa de aplicaţie 2:

1. Desenaţi caricatura unui elev stresat de examen. Nu uitaţi să reprezentaţi
mimica specifică. Daţi un nume caricaturii.
…………………………………
2. Completaţi fişa personală a stresului împreună cu părinţii:

4. Enumeră cel puţin trei activităţi care te
Profilul stresului personal:
relaxează:
………………………………………………………………………………
1. Consideri că eşti o persoană stresată?
……………………………………………………………………………..
□ da
5. Scrie câteva verbe care te mobilizează.
□ nu
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
2. Care cuvinte din lista de mai jos
6. Enumeră alimentele care te energizează în
reprezintă consecinţe ale stresului pentru
perioadele de studiu intens.
tine?
………………………………………………………………………………
□ oboseală □ dureri de cap
………………………………………………………………………………
□ greaţă □ lipsa poftei de mâncare
7. Câte ore dormi în medie pe noapte?
□ nesiguranţă □ deranj de stomac
……………………………………………………………………………..
8. Scrie ce gânduri negative ai faţă de
3. Care din situaţiile indicate mai jos îţi
examen(dacă ai):
creează o stare acută de stres?
…………………………………………………………………………….
□ competiţia din clasă
□ discuţiile cu părinţii Recomandări:
□ presiunea profesorilor ………………………………………………………………………………
□ teama de eşec ……………………………………………………………………………..
□ zvonurile despre examen Semnătura părintelui,


Ghidul - Dirigentia La Tinta - Alina Munteanu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul - Dirigentia La Tinta - Alina Munteanu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală

În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:

De învăţat… Durată: 50 minute

2. Realizaţi 5 echipe după criteriul flori de primăvară (ghiocei, toporaşi,

Centrul Educaţia 2000+ 1

provocaţi elevii să se gândească la ce sau cine anume a avut contribuţii deosebite

4. Sintetizaţi printr-un scurt brainstorming, resursele formării şi dezvoltării stimei

5. Împărţiţi elevii în 5 echipe care să analizeze fişa de aplicaţie 3.4.

Centrul Educaţia 2000+ 2

Ce spun experţii despre stima de sine?

Centrul Educaţia 2000+ 3

(Fata babei şi fata moşneagului, Ion Creangă)

Centrul Educaţia 2000+ 4

Fişa de aplicaţie 3.3 “Fântâna”

 Identificaţi în ordinea importanţei pentru voi care sunt

Centrul Educaţia 2000+ 5

 Analizaţi caracteristicile specifice grupei de vârstă: preadolescenţa,

 Se dezvoltă abilităţile de comunicare, cunoaşte semnificaţia cuvintelor.

Centrul Educaţia 2000+ 6

Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală

Activitatea „Sunt o valoare”

În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:

De învăţat Atitudini şi valori

Centrul Educaţia 2000+ 7

3. Daţi elevilor fişa 2 şi explicaţi-le că trebuie să deseneze pe tortul din imagine

4. Spuneţi-le copiilor „Povestea celor 7 minuni ale omului”. „Unui grup de

Puterea fiecăruia de a depăşi

Capacitatea de a depăşi problemele

sporesc conflictele cu părinţii Reflecţii şi evaluare

Centrul Educaţia 2000+ 8

1. Completează spaţiile punctate cu răspunsurile pe care le doreşti:

Un copil este ca ...................................................... .

2. Scrieţi cuvinte cu valoarea gramaticală specificată despre copii în tabelul de mai

Substantive Adjective Verbe

Centrul Educaţia 2000+ 9

Fişa de aplicaţie 2. “Tortul personal”

Centrul Educaţia 2000+ 10

Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală

Activitatea 1. „Află mai multe despre tine…”

Autocunoaşterea este primul pas

Atunci când vorbim de Obiective/competenţe

Centrul Educaţia 2000+ 11

2. Împărţiţi fişa de aplicaţie 1.1 pentru fiecare elev, tăiată pe jumătate.

3. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1.1, cealaltă jumătate. După ce au identificat

4. Distribuiţi elevilor fişa de lucru 1.2 şi creioane colorate. Individual se vor

5. Concluzionaţi prin găsirea unor asemănări şi deosebiri între caracteristicile

Centrul Educaţia 2000+ 12

Fişa de aplicaţie 1.1 “Află mai multe despre tine...”

1. Invitaţi elevii să asculte următoarele caracterizări ale unor elevi şi să ghicească

c. Într-o zi, la şcoală, ea a luat un calificativ insuficient, pentru o clipă, ar fi vrut să nu

Centrul Educaţia 2000+ 13

Fişa de aplicaţie 1.2 “Află mai multe despre tine...”

Centrul Educaţia 2000+ 14

Centrul Educaţia 2000+ 15

Centrul Educaţia 2000+ 16

Activitatea „ Cei de lângă noi”

În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:

Să reflectăm asupra Durată: 50 minute

5. După ce au terminat de lucrat, cereţi echipelor să citească pe rând situaţia

6. La finalul lecţiei daţi copiilor să completeze fişa de aplicaţie 1.2. Comentaţi

Centrul Educaţia 2000+ 17

 Credeţi că în realitate fiecare dintre copii s-ar purta în acelaşi fel în

Toţi copiii au nevoie de o De lucru în familie!