Ghidul - Dirigentia La Tinta - Alina Munteanu

Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală
Clasa a V a
Activitatea 1. „Fântâna”
În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:
Atitudini şi valori
Aprecierea unicitaţii fiecăruia
Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi
Obiective/competenţe
Să exemplifice resurse ale formării stimei de sine
Să argumenteze importanţa resurselor în formarea şi dezvoltarea stimei de sine
Să definească stima de sine
Să exerseze atitudinea pozitivă faţă de propria persoană
Să analizeze caracteristicile specifice grupei de dezvoltare: preadolescenţa (clasa a V a)
i de la tine
De învăţat… Durată: 50 minute
Stima de sine reprezintă Resurse: fişele de aplicaţie 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere,
atitudinea faţă de propria post-it-uri, creioane colorate, scotch
persoană şi este un indicator al
eficienţei personale şi sociale.
Scenariul activităţii
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Daţi elevilor câte un bileţel colorat pe care să
Fiecare copil va fi mai „apt” la
deseneze un simbol despre ei, dar care să fie în legătură cu iniţiala prenumelui,
întâlnirea cu viaţa, la confruntarea
cu diverse obstacole sau de exemplu: Stelian- soldat (săritor, organizat, disciplinat, meserie preferată),
probleme. Astfel, stima de sine Dimitria- delfin (delicată, dibace, inteligentă, deşteaptă). Fiecare elev se
pozitivă ajută copiii să spună „Eu prezintă în faţa clasei. Precizaţi că una din căile prin care se formează stima de
pot”, „Eu vreau”, „Eu voi sine se referă la investigarea şi analiza propriilor calităţi, dar şi comunicarea lor
acţiona”. celorlalţi. Se anunţă tema activităţii. Durată: 5 minute
2. Realizaţi 5 echipe după criteriul flori de primăvară (ghiocei, toporaşi,

În fapt, stima de sine este
brebenei, narcise, zambile). Sarcina este comună pentru toate echipele:
importantă pentru noi toţi, copii
sau adulţi, dimensiune  Ce este stima de sine? O definiţie şi un catren
fundamentală pentru succes. Este  Care sunt resursele stimei de sine? Cel puţin 5 resurse, cu
credinţa că suntem: exemple concrete
Acceptaţi, iubiţi Fiecare echipă primeşte coli de flipchart şi markere. Se lucrează în echipe, timp
Puternici, valorizaţi de 10 minute, apoi se prezintă şi se analizează rezultatele muncii cu întreaga
Capabili, respectaţi clasă. Pentru precizări teoretice, cereţi elevilor să consulte fişa de aplicaţie 3.1
„Ce spun experţii despre stima de sine?”. Durată: 15 minute
Încă de mici, copiilor li se
formează convingerile despre
conştiinţa de sine, imaginea de 3. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 3.2. Un elev va citi citatul din „Fata Babei
sine, în raport cu noi şi cu ceilalţi. şi fata moşneagului”, de Ion Creangă. Cereţi elevilor să explice ce înseamnă
Familia este un rezervor pentru ei „o fântână”, ce semnificaţii poate avea, ca metaforă. Fântâna poate fi
extraordinar de a dezvolta oglinda sinelui. În ea putem observa calităţile, abilităţile, aptitudinile,
respectul pentru copiii lor. aspiraţiile, responsabilităţile, punctele tari, punctele slabe, oportunităţile,
practic tot ceea ce caracterizează o persoană. Important este ca cel/cea care se
„priveşte în interior” să facă acest lucru cu sinceritate, cu dorinţa de a se
dezvolta şi de a progresa. Fiecare va completa primul punct din fişă: un eseu de
numai 5 rânduri despre propria personalitate, despre ei înşişi, aşa cum se simt în
Centrul Educaţia 2000+ 1

momentul dat, dacă se plac sau nu, dacă sunt valorizaţi sau nu. De asemenea,
provocaţi elevii să se gândească la ce sau cine anume a avut contribuţii deosebite

la modul în care se percep, la ceea ce sunt ei acum, evoluţia şi dezvoltarea
personală, practic să reflecteze asupra resurselor formării stimei de sine. De
exemplu: Cine a îngrijit fântâna? Cine a curăţat-o? Ce a fost nevoie să aruncaţi?
Cum s-a produs transformarea? A fost dureroasă? Durată: 15 minute
4. Sintetizaţi printr-un scurt brainstorming, resursele formării şi dezvoltării stimei

de sine. Notaţi toate ideile, fără a fi criticate pe o coală de flipchart şi discutaţi-
le. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 3.3, în care aceştia vor realiza un clasament
personal al acestor resurse, după ce, în prealabil, au fost analizate. Realizaţi şi
un clasament al clasei cu primele 3 locuri cele mai importante în formarea stimei
de sine. Numiţi doi elevi care să afişeze rezultatele pe un perete din clasă.
Durată: 5 minute
5. Împărţiţi elevii în 5 echipe care să analizeze fişa de aplicaţie 3.4.
Reflecţii şi evaluare
 Ce este stima de sine? Este importantă pentru dezvoltarea unei
persoane? Argumentaţi!
 Apreciaţi ce fel de stimă de sine aveţi?
 În ce măsură v-a afectat până acum percepţia asupra propriei persoane
şi ce cred ceilalţi despre voi?
 Care sunt cele mai importante resurse ale formării şi dezvoltării stimei
de sine?
 Care este punctul forte al vostru? Dar punctul slab?
 Ce veţi face în următoarea perioadă de timp pentru a remedia stima de
sine, „pentru a curăţa fântâna”?
 Care citat v-a plăcut cel mai mult din ceea ce au spus experţii despre
stima de sine?
 Ce aţi învăţat din această activitate?
De lucru în familie!
 Fiecare elev va provoca toţi membrii familiei, poate într-o zi de
duminică, la un moment de relaxare şi comunicare, să scrie un eseu
despre ei, de 5 rânduri. Vor discuta cu părinţii şi cu membrii familiei
despre cine i-a ajutat pe ei să-şi formeze o stimă de sine pozitivă,
optimă sau, din contră, cine i-a discreditat: persoane, situaţii,
coincidenţe, diferite aspecte.
De lucru în şcoală!
 Referitor la resursele formării stimei de sine, elevii vor provoca şi alte
clase de a V a sau elevi mai mici şi mai mari să cerceteze tema. Vor fi
delegaţi responsabili cu sarcini clare şi termene precise. De exemplu, să
caute pe Internet ce spun experţii despre stima de sine, să realizeze
clasamente pentru fiecare clasă despre resursele formării stimei de sine
şi chiar în rândul cadrelor didactice. Rezultatele cercetărilor vor fi
expuse pe holurile şcolii sau se poate confecţiona fântâna stimei de sine.

Fişa de aplicaţie 3.1 “Fântâna”
Ce spun experţii despre stima de sine?
„…”
„…”
„…”
„…”
„…”
„…”

„Şi mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită şi părăsită. Fântâna atunci zice:
-Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oi prinde şi eu bine vreodată. Fata curăţă fântâna şi-o îngrijeşte foarte
bine, apoi o lasă şi-şi caută de drum… Când, mai încolo, numai iaca fântâna îngrijită de dânsa era plină până-n gură cu apă
limpede cum îi lacrima, dulce şi rece cum îi gheaţa...”
(Fata babei şi fata moşneagului, Ion Creangă)
Imaginaţi-vă că vă întâlniţi cu o fântână. Priviţi apa limpede, curată şi rece, tocmai bună de băut şi
vă vedeţi chipul, întreaga personalitate oglindită în ea. Ce spuneţi despre voi? Cine sunteţi? Cum vă
caracterizaţi? Realizaţi un eseu de numai 5 rânduri.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Identificaţi în ordinea importanţei pentru voi care sunt

resursele formării şi dezvoltării stimei de sine. Realizaţi un
clasament personal, apoi un clasament al clasei (numai primele 3
locuri)!
familia
succesele şi locul naşterii,
(mama, tata,
insuccesele comunitatea
fraţii,
personale
surorile,
bunicii)
grupul de
prieteni,
strada
colegii/ pasiunile,
colegele hobby-urile,
interesele
evaluările şi
imaginea de
aprecierile
sine,
mass media celorlalţi
încrederea
în sine
şcoala petrecerea
planificarea
(programul de timpului
viitorului,
învăţare, liber
obiective,
cadrele
aspiraţii,
didactice,
valori
etc.)
1………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
2………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
4………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
5………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
6………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
7………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
8…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
9…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
10………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
11………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
12………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Altele…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Analizaţi caracteristicile specifice grupei de vârstă: preadolescenţa,

clasa a V a! (11/12 ani) Observaţi şi discutaţi în ce măsură afirmaţiile
de mai jos sunt adecvate propriei persoane!
Intrarea în clasa a V a este o nouă provocare: profesori noi, colegi noi, sarcini mai
complicate, discipline de studiu diversificate, program de învăţare mai complex.
 Se dezvoltă abilităţile de comunicare, cunoaşte semnificaţia cuvintelor.

 Creşte numărul de prieteni, în consecinţă şi influenţa grupului. (vestimentaţie, hobby-
uri, modele, interese, etc.)
 Există tendinţa de a se îndepărta de părinţi, de a observa greşelile acestora şi de a căuta
modele noi.
 Începe să se contureze sentimentul de identitate.
 Apar întrebările referitoare la propria sexualitate.
 La unele fete, se instalează pubertatea (explozia de creştere şi dezvoltare), la băieţi, se
amână până în jurul vârstei de 12 ani. Fetele au o dezvoltare fizică mai rapidă.
 În relaţia cu părinţii, doresc să devină mai independenţi, au crescut, consideră că nu
mai sunt „pici”.
 Realizează activităţi diferite cu prieteni de acelaşi sex.
 Îşi coordonează şi mişcările, are percepţie de sine.
 Încep să fie dezvoltate deprinderile de igienă (se spală singuri, fac curăţenie, oferă
ajutor în gospodărie).
 Îşi asumă responsabilităţi. Are puternică trebuinţă de afiliere.
 Are mai bună percepţie a spaţiului şi timpului, are sensibilitate estetică.
 Atenţia are capacitate de concentrare şi volum sporit, capacitate de memorare a
faptelor.
 Îşi reprezintă mai bine trecutul şi viitorul.
 Manifestă o mare capacitate de învăţare şi muncă independentă.
 Are dorinţă pentru a învăţa, arată curiozitate de cunoaştere.
 Gândirea abstractă se îmbunătăţeşte, practic se trece pragul de la gândirea concret-
operatorie la utilizarea noţiunilor. Nu mai prezintă dificultate în a opera cu idei
abstracte. Operează cu definiţii abstracte.
 Realizează interpretări şi descrieri precise.
 Învaţă noi calcule matematice (medie aritmetică, funcţii, ecuaţii, etc.) şi structuri
gramaticale complexe în limba română şi în limbi străine.
 Doreşte condiţii materiale personalizate: camera lui, patul lui, mobilier adecvat,
îmbrăcăminte specială.

 Îşi exersează empatia. Învaţă să-i înţeleagă pe ceilalţi.
 Învaţă să-şi proiecteze viitorul şi să judece mai ferm şi realist.
 Arată preferinţa pentru diferite aptitudini sportive, artistice, matematice.
 Îi plac activităţile în comun (muzică, film, chiar învăţat), sporturile de echipă. (baschet,
fotbal, etc.)
 Începe să fie atent faţă de alimentaţie şi faţă de lucrurile personale: cărţi, haine,
articole sportive.
 Are sentimentul de asemănare cu ceilalţi, nu-i place să se simtă străin, izolat. Începe să
se descopere: calităţi, caracteristici, puncte tari, puncte slabe, etc.
 Aspiră la diverse profesii.

Clasa a V a
Activitatea „Sunt o valoare”
De învăţat Atitudini şi valori

Valorizarea resurselor personale
Stima de sine are un rol esenţial în
Receptivitate la emoţiile celorlalţi
realizarea echilibrului Respect
nostru şi încredere în sine şi în ceilalţi
psihologic: atunci când este înalt şi
stabil, conduce la acţiuni eficiente,
ne ajută să facem faţă dificultăţilor,
Să exemplifice resurse ale formării de sine
să avem performanţe în activitatea
desfăşurată, să întreţinem Să identifice
bune capacitaţile intelectuale specifice unui preadolescent
relaţii cu cei din jur; când Să identifice
stima de motivele pentru care un preadolescent este o valoare in sine
sine este instabilă sau Să scăzută,
exerseze comunicarea interpersonală şi abilitaţi de muncă in echipă
conduce la inadaptare, neplăceri,
frustrări, eficienţă scăzută în
acţiuni.
i de
Stima de sine este la tine
părerea pe care
o are fiecare om despre el însuşi.
Este bazată pe următoarele
aspecte:
Durată: 50 minute
Valoarea fiecăruia ca om
Resurse: flipchart, markere, postit-uri colorate, fişa de aplicaţie 1, fişa de aplicaţie 2.
Activităţile pe care le face fiecare
Realizările fiecăruia
Modul de percepere a persoanei de 1. Anunţaţi tema orei de dirigenţie. Solicitaţi-le elevilor să se gândească la un
către ceilalţi cuvânt care să se caracterizeze vârsta pe care o au. Inventariaţi răspunsurile pe o
coală de flipchart. Subliniaţi cuvintele care fac referire directă la calitatea de
preadolescent sau copil. Daţi elevilor fişa 1 şi cereţi-le să rezolve prima sarcină.
Scopul în viaţă
Discutaţi răspun surile şi inventariaţi-le pe o coală de flipchart.
Durata : 5 minute
Locul fiecăruia în familie şi în
mediul şcolar

2. Desenaţi un tabel pe o coală de flipchart. Solicitaţi-le elevilor ca să
completeze tabelul de la cerinţa a doua a fişei 1 şi scrieţi răspunsurile lor în
tabelul de la tablă. Notaţi propoziţiile care vă atrag atenţia şi discutaţi-le.
Durata: 10 minute
3. Daţi elevilor fişa 2 şi explicaţi-le că trebuie să deseneze pe tortul din imagine

atâtea lumânări câţi ani are, iar în flacăra fiecărei lumânări să numere crescător
anii până la vârsta actuală. Solicitaţi-le elevilor să scrie în lumânarea care
desemnează anul 1 de viaţă care este achiziţia cea mai importantă pentru un
copil de 1 an. Aceasta va fi scrisă în spaţiul liber din lumânare. Astfel se va
proceda şi cu celelalte lumânări până se ajunge la vârsta pe care o are. Discutaţi
cu elevii achiziţiile. După ce completează tortul , elevii sunt invitaţi să îşi
prezinte „tortul personal”.
Durata: 10 minute
4. Spuneţi-le copiilor „Povestea celor 7 minuni ale omului”. „Unui grup de

studenţi i s-a cerut să recompună lista celor şapte minuni ale lumii, adaptată
timpurilor pe care le trăim. Au existat multe diferenţe, dar iată lucrările care au
obţinut calificativemaxime:
De învăţat 1. Piramidele din Egipt ;
2. Taj Mahal ;
3. Marele Canion ;
Potenţialul pentru succes
Puterea fiecăruia de a depăşi

problemele
Capacitatea de a depăşi problemele

personale. 4. Canalul Panama ;
5. Empire State Building ;
Repere psihologice ale vârstei: 6. Basilica San Pietro din Roma ;
7. Marele zid chinezesc.
În timp ce se citeau lucrările, profesorul a observat că o studentă încă mai scria.
Vârsta preadolescentă marchează la Profesorul a întrebat studenta dacă are dificultăţi şi ea a răspuns: « E atât de
12 ani următoarele modificări în greu să decizi, sunt atâtea minuni pe lume! « Profesorul a întrebat dacă o poate
personalitatea elevului: ajuta. Studenta a ezitat puţin şi apoi a răspuns: »cred că cele şapte minuni ale
lumii sunt:
este începutul perioadei gândirii 1. a vedea
formale care îl ajută pe copil să 2. a auzi
construiască şi să verifice ipoteze, 3. a mângâia
să evalueze raţionamente 4. a savura
5. a simţi
începe căutarea identităţii de sine, 6. a râde
dezvoltând o imagine diferenţiată 7. a iubi
despre sine Colegii au rămas tăcuţi. Aceste lucruri sunt aşa de simple încât nu ne dăm seama
cât sunt de minunate! «
cresc îndoielile faţă de propria Discutaţi cu elevii povestea. Solicitaţi elevilor să completeze pe fişa 2 cele 7
persoană(mai ales la fete) şi se minuni pe care le are fiecare şi care îl ajută să fie special şi să se autodezvolte.
manifestă comporta-mentul Durata : 20 minute
distructiv (la băieţi)
5. In încheiere, discutaţi cu copiii de ce este fiecare preadolescent o minune
învaţă să-şi adapteze parinţii lui şi pentru el însuşi.
comportamentul lingvistic în funcţie Durata : 5 minute
de situaţie
sporesc conflictele cu părinţii Reflecţii şi evaluare
se dezvoltă interesul pentru sexul  A fost dificil să identificaţi ceea ce este specific fiecărei vârste?
opus  La ce v-aţi gândit când v-am spus că fiecare copil este o minune?
 Vă simţiţi nişte copii valoroşi acum? De ce ?
creşte gradul de înstrăinare faţă de  Este important ca fiecare copil să fie conştient de valoarea sa? De ce?
tandreţea din familie  De ce credeţi că studenta din poveste s-a gândit la fiecare simţ al nostru
ca la o minune?
se formează „găştile” şi, paralel, se
dezvoltă dorinţa pentru
recunoaştere în grup. De lucru în familie!

 Elevii/elevele întocmesc împreună cu părinţii lor o listă de „minuni
ale unui adolescent” şi motive pentru care fiii sau fiicele lor sunt
o minune pentru familie. Puteţi organiza o şedinţă cu părinţii şi copiii,
în cadrul căreia să discutaţi „tortul” copiilor şi să încurajaţi dialogul
între elevi şi familie.
 Propuneţi ca temă a lunii sau săptămânii pentru elevii claselor a V a să
realizeze colaje în echipe pe tema ”Preadolescenţii - minunile şcolii şi
ale părinţilor” şi să le prezinte într-o întâlnire la care să participe elevi
din toată şcoala. Puteţi să organizaţi un concurs pe acestă temă care să
se finalizeze cu acordarea de diplome de participare.
Fişa de aplicaţie 1.
“Sunt o valoare”
Motto: “Dacă vrei soare, aşteaptă răsăritul; dacă vrei curcubeul, aşteaptă ploaia; dacă vrei zăpadă,
aşteaptă iarna, dacă vrei să fii copil, zâmbeşte…”
1. Completează spaţiile punctate cu răspunsurile pe care le doreşti:
Un copil este ca ...................................................... .

Un copil este ca o .................................................... pentru părinţii
lui.
Un copil poate avea culoarea .................................. .
Un copil este ca (formă geometrică) .......................... .
Un copil este ca (un animal) .................................... .
2. Scrieţi cuvinte cu valoarea gramaticală specificată despre copii în tabelul de mai

jos.
Substantive Adjective Verbe

Selectaţi cel putin câte un cuvânt din fiecare coloană si formulaţi o propoziţie cât
mai amuzantă şi adevarată despre copii.
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
Fişa de aplicaţie 2. “Tortul personal”
1. Acesta este tortul tău personal care îţi reprezintă achiziţiile până la vârsta pe
care ai împlinit-o. Desenează atâtea lumânări câţi ani ai tu (astfel încât să ai
spaţiu să scrii în lumânări), în fiecare flacără a lumânărilor numerotează anii in
ordine crescătoare până la vârsta la care ai ajuns. În fiecare lumânare scrie ce
achiziţie este specifică vârstei corespunzătoare numărului din flacăra lumânării.

2. Se spune că lumea are 7 minuni, care sunt cele 7 minuni ale tale:
1. pot să ............................................
2. pot să.............................................
3. pot să ............................................
4. pot să.............................................
5. pot să ............................................
6. pot să ............................................
7. pot să ............................................

Clasa a VI a
Activitatea 1. „Află mai multe despre tine…”

De învăţat…
Autocunoaşterea este primul pas

în tot ceea ce vrem să facem în
viaţă. Acest pas e de dorit să îl
exersăm de mici copii, alături de
părinţi, dar, şi în cadrul şcolii.
Aceasta mai este denumităÎn şi această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:
kilometrul zero în dezvoltarea
personală şi profesională. Cu cât
ştii cine eşti, ce poţi, ce îţi
doreşti, ce limite ai, cu atâtAtitudini
îţi şi valori
poţi construi un prezent şiAprecierea
un unicitaţii fiecăruia
viitor durabile. Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi
Atunci când vorbim de Obiective/competenţe

autocunoaştere ne referimSă la identifice calităţile personale
imaginea de sine şi stimă de
Săsine.
exerseze prezentarea caracteristicilor pozitive despre sine
Să prezinte asemănări şi deosebiri dintre el/ea şi ceilalţi/celelalte
Imaginea de sine cuprinde modul
în care noi ne vedem, dar, şi
modul cum mă percep cei din jur.
La această vârstă e foarte
i de
important ce părere au la tine
ceilalţi
despre ei. Educaţi elevii să
înţeleagă faptul că în primul rând
e important ceea ce simt şi cred ei
despre propria persoană. Durată: 50 minute
Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, markere, creioane colorate, scotch, coli de
flipchart, flipchart/tablă

1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Spuneţi elevilor/elevelor să se gândească la un
lucru pe care îl pot afirma despre ei, ceva care îi caracterizează. De exemplu:
îmi place pictura, scriu frumos, sunt harnic, iubesc şcoala, cânt deosebit, sunt un
elev ascultător, am învăţat să interpretez un text, îmi plac ecuaţiile, prefer
fotbalul, ştiu să fac ordine în camera mea, respect pe cei mai în vârstă, am
prieteni minunaţi, etc. Încurajaţi toţi elevii/elevele să răspundă. Se anunţă tema
activităţii. Durată: 10 minute
2. Împărţiţi fişa de aplicaţie 1.1 pentru fiecare elev, tăiată pe jumătate.

Conţinutul acesteia este scris şi pe o foaie de flipchart sau pe tablă. Cereţi
elevilor să ghicească şi să noteze ce fel de calitate sau caracteristică se
potriveşte situaţiei descrise. Solicitaţi acestora să empatizeze cu personajele
descrise în fişă, dacă s-au confruntat sau nu, cu situaţiile din studiile de caz date.
Durată: 5 minute.
3. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1.1, cealaltă jumătate. După ce au identificat

toate calităţile/caracteristicile, elevii sunt rugaţi să aleagă numai una care li se
potriveşte cel mai bine şi să motiveze alegerea făcută. Invitaţi elevii să
povestească o situaţie reală: de la şcoală, din familie, din grupul de prieteni, de
la grădiniţă, de pe stradă etc. care să demonstreze că au dat dovadă de calitatea
respectivă. Precizaţi ce înseamnă şi cât de importantă sunt autocunoaşterea,
gândirea pozitivă, imaginea de sine pozitivă. Durată: 15 minute
4. Distribuiţi elevilor fişa de lucru 1.2 şi creioane colorate. Individual se vor

desena pe ei înşişi, pe această fişă, aşa cum se văd ei, cum simt ei că sunt.
Precizaţi că trebuie să evidenţieze caracteristicile pe care cred că le au. Ei aleg
modalitatea de a desena: numai faţa, tot corpul, în ce situaţii de viaţă doresc sau
culorile. După finalizarea acestora, expuneţi toate desenele pe un perete din
clasă. Fiecare elev, va vorbi 30 de secunde, cronometrat, despre desenul lui, de
fapt, despre propria persoană. Cine nu poate face acest lucru, va pierde
oportunitatea de a vorbi despre ei în public, în faţa colegilor de clasă. Durată: 20
minute
5. Concluzionaţi prin găsirea unor asemănări şi deosebiri între caracteristicile

unor elevi prin ridicarea mâinii. De exemplu: Cine este sincer? Cine este harnic?
Cine are iniţiativă? Cine citeşte foarte bine? Cine vorbeşte clar şi frumos? Cine
iubeşte animalele? Cine este generos? Cine se împrieteneşte repede? Cine are o
pasiune? Cine se înţelege bine cu ceilalţi? Cine este curios? etc. Subliniaţi că
suntem diferiţi unii de ceilalţi, aproape „unicat”, chiar dacă există şi multe
elemente de asemănare.
 Care este cel mai important aspect al vostru, care vă defineşte 100%,
acum în clasa a VI a?
 Cum a fost să vă desenaţi? Care a fost primul lucru care v-a venit în
minte pentru a-l desena?
 Prin ce se aseamănă şi se deosebesc caractersiticile/calităţile pentru
fete şi pentru băieţi?
 Cine vă ajută să vă formaţi imaginea despre voi înşivă?
 Care sunt factorii cei mai importanţi pentru o imagine de sine pozitivă?
 V-a fost greu/uşor să vorbiţi despre voi în faţa colegilor de clasă?
 Ce um credeţi că sunteţi: bun sau rău? Cine afirmă aceasta despre voi?
 Individual, elevii/elevele vor cerceta cum au fost părinţii lor în clasa a VI
a, când erau de vârsta lor: ce imagine de sine aveau, dacă se cunoaşteau
suficient de bine, cum se înţelegeau cu ceilalţi, ce momente uimitoare
au trăit, mai vesele sau mai triste. Povestirile, întâmplările spuse de

părinţi pot fi scrise, desenate, înregistrate pe o casetă audio sau video şi
sunt împărtăşite clasei.
 Elevii vor da fişa de aplicaţie 1.3 directorului şcolii şi pentru două cadre
didactice din şcoală pe care le preferă, chiar dacă nu le cunoaşteţi. Vor
completa şi ei fişa, apoi vor compara cu ceea ce au desenat adulţii. Un
responsabil de echipă din clasa a VI a va sintetiza rezultatele şi le va
expune în şcoală. Vor fi evidenţiate asemănările şi deosebirile dintre
copii şi adulţi, în ceea ce priveşte aspecte ale imaginii de sine. De
exemplu, pot fi importante: familia, copiii, serviciul, călătoriile, cărţile,
credinţa, prietenii, etc. Pe locul I..., locul al II lea..., locul al III lea...!
Fişa de aplicaţie 1.1 “Află mai multe despre tine...”
1. Invitaţi elevii să asculte următoarele caracterizări ale unor elevi şi să ghicească

cum se numeşte calitatea/caracteristica respectivă. Notaţi sarcina în spaţiul
punctat.
a. Ei îi place să vină cu idei noi, are imaginaţie bogată, îi surprinde pe cei din jur cu
iniţiativele sale. Aceasta este…………………………………………………………………………………………….
b. Atunci când el îşi propune ceva, nu se lasă până nu reuşeşte, îi place să fie un
copil………………………………………………………………………………………………………………………………………
c. Într-o zi, la şcoală, ea a luat un calificativ insuficient, pentru o clipă, ar fi vrut să nu

le spună părinţilor, însă, şi-a dat seama că minciuna nu ar fi ajutat-o deloc! Atunci,
ea s-a hotarât sa fie ...................................................cu părinţii săi. Felicitări
pentru decizia luată!

d. Lui i se spune că are.............................sau că este......................................,
deoarece ştie să spună glume şi îi face pe ceilalţi să se simtă bine.
e. Îşi face repede prieteni, îi ajută pe cei din jur atunci când au nevoie, îi place să-şi
petreacă timpul liber cu colegii/colegele de şcoală, deci putem spune că este un
copil......................................................................................................
.
..........................................................................................................................
2. Revedeţi cele cinci calităţi/caracteristici „ghicite” mai sus şi alegeţi una care
credeţi că vi se potriveşte cel mai bine. Explicaţi motivele pentru care aţi ales acea
caracteristică, sau povestiţi o situaţie reală care demonstrează că aveţi calitatea
respectivă.
a. inventivă, creativă
b. ambiţios, perseverent
c. sinceră, deschisă la comunicare
d. simţul umorului, glumeţ
e. prietenos, bun coleg, sociabil
Desenează-te pe tine însuţi/însăţi, aşa cum te vezi, aşa cum simţi că eşti!


 Desenează două lucruri importante pentru tine! Explică motivele pentru care
ele ocupă un loc deosebit în viaţa ta!

Clasa a VII -a
Activitatea „ Cei de lângă noi”
Aprecierea unicităţii fiecăruia
Să analizeze asemănările şi diferenţele dintre copii de naţionalităţi, culturi şi etnii diferite
Să argumenteze impactul diversităţii la nivel individual şi social
Să cunoască efectele “etichetării” pe termen lung în viaţa copiilor de altă etnie
i de la tine
De învăţat…
Să reflectăm asupra Durată: 50 minute

discriminării
Orice copil poate fi victima Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, markere, 4 cartonaşe, foarfece
discriminării într-un moment al
vieţii.
Toţi copiii au dreptul al 1. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Începeţi activitatea cu o
educaţie de masă. discuţie pe etniile care trăiesc la noi în ţară. Explicaţi-le dacă este nevoie ce
înseamnă „etnie” şi cum au ajuns acestea să trăiască alături de noi, românii.
Nici un copil nu trebuie Durată: 4 minute
subestimat sau discriminat, prin 2. Cereţi elevilor să le enumere pe cele care le ştiu şi ce anume ştiu despre
excluderea dintr-o clasă sau acestea. Notaţi pe tablă/flipchart ideile. Durată: 2 minute
şcoală din cauza etniei, nevoilor
speciale sau din cauza unor alte 3. Decupaţi 4 cartonaşe şi scrieţi pe fiecare denumirea unei etnii, de exemplu -
aspecte care îl deosebesc de rromi, unguri, evrei, turci. Împărţiţi clasa în patru echipe în funcţie de cele
majoritate. patru cartonaşe şi distribuiţi câte un cartonaş de fiecare echipă. Durată: 3
minute
Segregarea îi învaţă pe copii
temători şi ignoranţi şi
determină apariţia 4. Decupaţi cu foarfecele fişa de aplicaţie 1.1 şi distribuiţi câte un caz la
prejudecăţilor. fiecare echipă. Atenţionaţi elevii că vor avea de citit câteva situaţii din viaţa
unor copii şi fiecare echipă va avea de răspuns la întrebările care apar scrise
pe foaie. Durată: 15 minute
5. După ce au terminat de lucrat, cereţi echipelor să citească pe rând situaţia

copilului de pe foia primită şi răspunsul la întrebarea cazului. Durată: 10
minute
6. La finalul lecţiei daţi copiilor să completeze fişa de aplicaţie 1.2. Comentaţi

câteva dintre ele. Durată: 16 minute

 Credeţi că în realitate fiecare dintre copii s-ar purta în acelaşi fel în

fiecare dintre situaţiile descrise pe fişa de aplicaţie? De ce nu ?
 Faptul că au altă etnie simt şi gândesc diferit faţă de ceilalţi copii?
 Ce asemănări şi deosebiri există între voi şi copiii din situaţiile avute?
 Când copiii se ceartă, ce anume influenţează în mare măsură felul în
care ei se comportă: sentimentele lor sau gândurile lor? De ce?
 Dacă aţi avea în clasă un copil rrom, ungur, turc, evreu sau de altă
etnie, cum v-aţi comporta cu el?
 Care ar fi consecinţele „etichetării”, diferenţierii sau indiferenţei în
Segregarea nu dezvoltă viaţa copiilor?
tinerilor calităţile de care
aceştia au nevoie pentru a-şi
dezvolta abilităţile personale,
sociale şi profesionale necesare
unei persoane adulte.
Toţi copiii au nevoie de o De lucru în familie!

educaţie care să îi ajute să  Folosiţi acasă fişa de aplicaţie 1.2 pe care aţi lucrat-o în clasă.
dezvolte relaţii cu diferite Cereţi părinţilor să completeze cu ceea ce ar fi simţit în situaţiile
categorii de persoane ce provin date. Împreună discutaţi situaţiile reale trăite de aceştia şi care au
dine diverse medii şi care au fost sentimentele lor la momentul acela.
diferite abilităţi.  Îi puteţi întreba cum s-ar fi simţit în astfel de cazuri, dacă unul
dintre copiii de altă etnie aţi fi fost chiar voi.
Educaţia trebuie să îi
pregătească pentru a trăi şi a
munci într-o societate
diversificată.
Numai incluziunea poate reduce
teama şi poate construi relaţii  Găsiţi oportunităţile pe care le puteţi avea în clasa sau în şcoala
de prietenie bazate pe respect
voastră dacă ar fi copii de alte etnii. Notaţi-le şi împărtăşiţi-le cu
şi înţelegere.
diriginta/ dirigintele sau cu colegii.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Cei de lângă noi”
Emel
Emel este o fetiţă turcoaică cu ochii migdalaţi şi parul negru strălucitor. Pasiunile ei
sunt dansul şi patinajul. De curând a împlinit 9 ani şi a primit o eşarfă roşie de prins la mijloc
ce îi înfrumuseţează mişcarea în dans. Locuieşte într-un cartier frumos din Constanţa. Lângă
casa ei are vecini turci, tătari, greci dar şi români. Atunci când iese afară se joacă cu cei de
aceiaşi etnie care par să o înţeleagă mai bine, ştiindu-i familia şi obiceiurile.
De ceva vreme suferă că la şcoală unii colegi şi-au sărbătorit ziua de naştere şi nu au
invitat-o spunându-i că este turcoaică. Ce credeţi că a gândit Emel în momentul în care
nu a fost invitată de colegi?
----------------------------------------------------
Istvan
Istvan are 12 ani şi este ungur. Este un bun sportiv ce a obţinut mai multe medalii la
atletism. Recent s-a mutat la o şcoală din oraşul Târgovişte. Ar dori să povestească de
succesele lui, dar de multe ori se simte stânjenit deoarece nu ştie prea bine româneşte. Copiii
râd de el şi îl imită.
Pe zi ce trece simte că este tratat altfel de noii colegi şi a început din ce în ce mai mult
să fie singur. Pasiunea pentru sport nu mai este suficientă pentru a fi bucuros şi împlinit.
Părinţii îl văd deseori trist şi fără prieteni. Închipuiţi-vă cum ar trebui să reacţioneze
Istvan faţă de colegii lui de clasă ?
----------------------------------------------------
Rada
Rada este în clasa I la o şcoală din cartierul Ferentari, Bucureşti. Face parte dintr-o
familie de rromi cu mulţi fraţi. Părinţii ei de multe ori nu au avut bani să îi cumpere lucruri pe
care şi le-ar fi dorit. Vine la şcoală îmbrăcată modest. Stă singură în bancă pentru că nu a
vrut nimeni să stea alături de ea. Cu toate acestea colegii ei nu o chemă să participe la
jocurile lor şi de multe ori evită să colaboreze cu ea în echipă la diferite activităţi.
Doamna învăţătoare a remarcat-o în pauze că desenează foarte frumos. Pe foaie se
desena pe ea în joacă înconjurată de mulţi copii. Lucrările ei au fost afişate la panoul de
expoziţie al clasei. Ce credeţi că a determinat-o pe Rada să deseneze mulţi copii
împreună cu ea?
---------------------------------------------------
-
David
David este un băieţel firav de 10 ani, are părul ca focul şi pistrui ce îi acoperă nasul şi
obrajii. El este evreu şi de la bunicul său a moştenit talentul de a cânta foarte frumos. La un

concurs interşcolar a fost remarcat de cei din juriu şi a fost sfătuit să urmeze pe mai departe
o şcoală de muzică.
De multe ori a venit acasă supărat spunându-le părinţilor că i se spune „ roşcovanul
pistruiat”. Când copii îl strigă şi îl poreclesc îi vine să plângă. Acum i se pare că toată lumea
se uită numai la părul şi pistuii lui. Cum credeţi că se va purta David de acum în acolo cu
colegii?
---------------------------------------------------
Fişa de aplicaţie 1.2 “Cei de lângă noi ”
Dacă aş fi eu în „situaţia ta” …

Scrieţi pe spaţiile subliniate ce aţi fi simţit sau gândit dacă eraţi în:
Situaţia lui Emel Situaţia Radei

Semnătura
Situaţia lui Istvan Situaţia lui David părintelui

Clasa a VIII a
Activitatea 1. „Eu ştiu cine sunt”
De învăţat…
Vă place să fiţi controlat? Vă place
Aprecierea unicitaţii fiecăruia
să aveţi responsabilitatea unui
proiect? Vă place să lucraţi
manual? Sau preferaţi să creaţi
ceva? Vă place să conduceţi? Obiective/competenţe
Săgrup?
Preferaţi să fiţi lider al unui evalueze punctele tari, punctele slabe, interesele şi abilităţile personale
Sunteţi competitiv? Sunt întrebări
Să demonstreze respect de sine
care ne ajută în definirea Să exerseze prezentarea personală
intereselor, ca repere cheie în
autocunoaştere şi în alegerea
carierei. Interesele sunt
preferinţele pentru anumite
activităţi.
i de la tine
Abilităţile diferă de la om la om.
Ele ne fac speciali şi arată în ce
măsură lucrăm foarte bine într-un
domeniu. Există abilităţi generale Durată: 50 minute
(învăţare, memorare, atenţie,
inteligenţă, etc.) şi specifice:
verbale, matematice, motrice, Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere, scotch,
tehnice, artistice, interpersonale, cubul obiectivelor, 2 scaune
de comunicare, etc.
Analiza SWOT (Albert Humphrey,
1960, 1970, Universitatea 1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Daţi cubul fiecărui elev. Acesta va circula în
Stanford) este un instrument de toată clasa. Fiecare are sarcina să răspundă rapid ce obiectiv şi-a stabilit pentru
evaluare a modului în care anul acesta. De exemplu: să aibă mai mulţi prieteni, să înveţe mai bine, să se
funcţionează organizaţiile, dar
poate fi şi un instrument de
înţeleagă cu părinţii, să ia examenul de limbă străină, etc. Anunţaţi tema
autoevaluare personală. activităţii. Precizaţi că pentru atingerea obiectivelor este necesar să ne
cunoaştem şi să avem încredere în noi. Durată: 10 minute

2. Întrebaţi elevii „Ce este autoevaluarea? Ce anume putem autoevalua la propria
persoană?” Împărţiţi fişa de aplicaţie 1.1. Prima sarcină este de a scrie legenda
prenumelui, iar a doua de a identifica interesele şi abilităţile personale. De
exemplu: îmbrăcămintea favorită, culoarea preferată, materia favorită de la
şcoală, genul preferat de muzică, activităţile şi hobby-urile preferate, cărţile,
revistele, emisiunile preferate, modul în care vă petreceţi timpul liber,
modalitatea în care vă place să învăţaţi sau să lucraţi, etc. Invitaţi elevii să
citească câteva legende ale prenumelui şi să prezinte abilităţile şi interesele cele
mai importante pe care le au. Durată: 20 minute.
3. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.2. Explicaţi elevilor ce este analiza

SWOT, cine a inventat-o şi cum se aplică propriei persoane. Încurajaţi elevii să
identifice punctele tari, adică cele „forte” ale personalităţii lor, ceea ce este cel
mai bun la ei şi cele slabe, de îmbunătăţit. De asemenea, să analizeze
oportunităţile pe care le au pentru dezvoltarea lor, persoane, situaţii favorabile
şi ameninţări, adică persoane, circumstanţe care creează obstacole şi dificultăţi.
Apoi, 2-3 elevi sunt invitaţi să realizeze un joc de rol între un punct tare şi un
punct slab al personalităţii lor, utilizând şi cele două scaune. Afişaţi, în clasă,
analizele personale SWOT, observaţi asemănări şi deosebiri. Durată: 20 minute
 Argumentaţi importanţa cunoaşterii şi conştientizării abilităţilor şi
intereselor!
 Cum „aţi resimţit” prezentările personale în faţa clasei? (legendele
prenumelui, analiza SWOT, jocul de rol, soarele abilităţilor şi
intereselor)?
 Respectul de sine este în legătură cu autoevaluarea?
 Ce a fost uşor/dificil?
 Ce aţi aflat despre voi din această activitate?
 Aplicaţi analiza SWOT pentru a investiga calităţile şi slăbiciunile,
oportunităţile şi ameninţările în dezvoltarea părinţilor sau fraţilor şi
surorilor, de ce nu şi a bunicilor. Sau analizaţi în ce măsură analiza
realizată de voi este în concordanţă cu ceea ce cred părinţii, membrii
familiei despre voi.
 Folosiţi analiza SWOT şi pentru alte situaţii de viaţă, în special pentru
evaluarea calitativă a unor decizii.
 Instruiţi elevii din celelalte clase a VIII a din şcoală să folosească analiza
SWOT. De asemenea, să realizeze investigarea abilităţilor şi intereselor
pentru o bună autocunoaştere şi planificarea carierei. Contactaţi
consilierul/psihologul şcolar pentru a vă aplica un chestionar privind
interesele, abilităţile şi aptitudinile personale.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Eu ştiu cine sunt”
1. Legenda prenumelui. Vă place sau nu prenumele vostru? Cine vi l-a dat? Ce

semnificaţie are? Care sunt numele de alint? Ce porecle aveţi? În ce culoare vă
vedeţi prenumele? Cu ce prenume aţi vrea să-l schimbaţi?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2. Care sunt interesele şi abilităţile personale cele mai importante („soarele
abilităţilor şi intereselor”)?

… …
…
Prenumele
… …
Fişa de aplicaţie 1.2 “Eu ştiu cine sunt”
1. Realizaţi o autoevaluare rapidă, folosind analiza SWOT personală.
Puncte tari (Strengths) Puncte slabe (Weaknesses)

… …
… …
… …
Oportunităţi (Opportunities) Ameninţări (Threats)

… …
… …
… …

2. Alegeţi un punct tare şi un punct slab. Imaginaţi-vă că se află faţă în faţă şi stau
de vorbă. Ce comunică unul cu celălalt?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Modulul Comunicare şi abilităţi sociale

Clasa a V a
Activitatea 1. „Emoţiile prieteniei”
Valorizarea relaţiilor personale
Formarea atitudinilor, achiziţionarea cunoştintelor şi abilităţilor personale
Să exprime emoţiile specifice unei relaţii de prietenie
Să argumenteze importanţa managementului emoţiilor într-o prietenie
Să exerseze relaţiile interpersonale şi interacţiuni cu ceilalţi elevi

i de la tine
De învăţat…
Se poate afirma că nimic nu este

mai valoros decât a avea un bun Durată: 50 minute
prieten.
Într-o prietenie, emoţiile trăite Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere, scotch
sunt variate. Pot fi emoţii pozitive
şi negative, care influenţează în Scenariul activităţii
mare măsură calitatea unei
prietenii şi, implicit, calitatea 1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Împărţiţi elevii în 4 echipe, după criteriul culori.
vieţii. O prietenie se menţine dacă Cereţi elevilor să creeze câte un refren despre prietenie şi o emoţie (de exemplu:
ne educăm capacitatea de a vorbi bucurie, tristeţe, surpriză, mulţumire, dezamăgire, etc.), pe care îl vor cânta, în
deschis despre emoţiile trăite.
echipe, în faţa clasei. Îl vor compune şi-l vor scrie pe o coală de flipchart.
Emoţiile sunt o parte firească a
vieţii. Anunţaţi tema activităţii. Durată: 10 minute
Prietenia implică exprimarea 2. Distribuiţi pentru fiecare elev o fişă de aplicaţie 1.1, pe care o vor completa
emoţiilor în mod responsabil, şi individual, în funcţie de ceea ce cred ei despre emoţiile într-o relaţie de
realizarea managementului prietenie, din experienţa de viaţă. Pot lua în considerare prieteniile avute până
emoţiilor de comun acord: în prezent. Ca variantă de lucru, încurajaţi-i să se consulte cu colegul/colega de
identificarea, exprimarea şi bancă. După completarea copacului emoţiilor prieteniei, fiecare elev va expune
controlul emoţiilor. în faţa clasei. Punctaţi acele emoţii care se repetă şi scrieţi-le pe o coală de
Uneori prieteniile se pot schimba
flipchart. Afişaţi „copacii emoţiilor prieteniei” în clasă. Durată: 20 minute.
deoarece registrul emoţiilor este
perceput diferit. 3. În echipele anterior create, daţi câte o fişă de aplicaţie 1.2. În primul rând
elevii au sarcina, ca în echipe să reflecteze şi să dezbată setul de afirmaţii
Prietenia seamănă cu construcţia despre prietenie şi prieteni/prietene. Apoi, să găsească o definiţie, despre
unui pod, trebuie ca picioarele de prietenie şi pentru ce este un/o prieten(ă). De asemenea să se gândească la
pe ambele maluri să fie puternice emoţiile trăite atunci când câştigă sau pierd o prietenie, cu exemple concrete şi
pentru ca o prietenie să fie să aleagă pe cele mai relevante pentru echipa lor. Sarcina finală este de a
trainică, altfel, se prăbuşeşte.
identifica algoritmul managementului emoţiilor într-o prietenie. Fiecare echipă
îşi va alege un reprezentant care va susţine rezultatele negociate în faţa clasei.
Durata: 20 minute
 .

 De ce credeţi că am numit activitatea „Emoţiile prieteniei”?
 Daţi exemple de emoţii pozitive şi negative într-o prietenie.
 Ce vă place să faceţi împreună cu prietenii?
 De ce un prieten este o persoană specială?
 Ce simţiţi când rezolvaţi un conflict cu un prieten/ o prieten? Dar când
petreceţi timpul liber împreună?

 Spuneţi o scurtă istorie despre prietenul/prietena pe care o aveţi acum
şi ce emoţii aţi trăit atunci când v-aţi împrietenit! Cum aţi depăşit
situaţiile mai dificile?
 Solicitaţi părinţilor sau membrilor familiei să completeze şi ei fişa de
aplicaţie 1.1 şi să vă vorbească sau să scrie despre cel mai bun(ă)
prieten(ă) şi emoţiile trăite împreună. Analizaţi împreună cu aceştia, în
ce măsură răspunsurile pe care voi le-aţi dat concordă cu cele ale
familiei voastre: Ce vă place cel mai mult la prieteni? Ce nu vă place? Ce
aţi vrea să schimbaţi? Din ce cauze unele prietenii s-au destrămat?
 Propuneţi şi celorlalte clase din ciclul gimnazial să creeze poveşti şi
benzi desenate despre emoţiile într-o prietenie. Afişaţi-le pe holurile
şcolii. Dedicaţi o săptămână în şcoală, prieteniei. Evenimentul se poate
numi “Săptămâna prieteniei”. De asemenea, elevii pot căuta poveşti,
povestiri, cărţi, casete video cu filme interesante despre prietenie şi
emoţii.
Fişa de aplicaţie 1.1 “Emoţiile prieteniei”
1. Completaţi în copacul emoţiilor prieteniei de mai jos, emoţiile specifice!

…
…
…
…
…
Într-o
prietenie
mă
întâlnesc
cu
emoţiile…
Fişa de aplicaţie 1.2 “Emoţiile prieteniei”

1. Copiii de vârsta voastră din SUA au spus următoarele despre prietenie,
prieteni/prietene. („Supă de pui pentru suflet de copil”, Jack Canfield, 2001)
Voi ce credeţi despre prietenie, prieteni/prietene?
a. „Prietenia face ca bucuria să fie mai mare şi tristeţea mai mică.”

b. „Un prieten, e cineva care se ţine de cuvânt, spune adevărul şi râde
împreună cu tine.”
c. „Un prieten vine şi te aclamă atunci când ai meci.”
d. „O prietenă îţi va spune mereu că arăţi grozav, chiar atunci când nu-i aşa!”
a. „O prietenă nu te lasă niciodată la greu!”

b. „Un prieten rămâne cu tine la şcoală când dai de bucluc, ca să te ajute să
scrii 250 de propoziţii.”
c. „O prietenă nu spune nimănui secretele pe care promite să nu le spună.”
d. „Un prieten te ajută să-ţi faci noi prieteni.”
a. „Un prieten te încurajează să-ţi îndeplineşti visurile.”

b. „O prietenă nu dă niciodată vina pe tine!”
c. „Un prieten îţi dă ultima bucăţică din prăjitura lui.”
d. „Un prieten va râde de glumele tale chiar dacă nu sunt grozave.”
Ce este prietenia? Ce este un prieten/ o prietenă?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Ce simţi când câştigi un prieten/ o prietenă? Daţi exemple!

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Ce simţi când pierzi un prieten/ o prietenă? Daţi exemple!

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
De ce este important să învăţăm managementul emoţiilor pozitive şi negative într-o

prietenie?
.……………………………………………………………………………………………………………………………………………
.……………………………………………………………………………………………………………………………………………
.……………………………………………………………………………………………………………………………………………

Modulul Comunicare şi abilităţi personale
Clasa a V a
Activitatea 2 „Despre prietenul/prietena mea”
Aprecierea unicităţii fiecăruia
Valorizarea relaţiilor interpersonale
Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de ceilalţi
Descrierea principalelor calităţi pe care le admiră cel mai mult la prieteni
Identificarea calităţilor pe care ar dori să le dezvolte la ei înşişi
i de la tine
De învăţat… Durată: 50 minute
Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, markere, scotch

Comunicarea interpersonală este
caracteristica cea mai importantă a
omenirii şi, în acelaşi timp, cea mai Scenariul activităţii
mare realizare a sa. Este abilitatea
oamenilor de a transforma spusele 7. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Începeţi activitatea cu un
fără noimă în cuvinte vorbite şi exerciţiu de energizare „Alegeri”, prin care întrebaţi elevii ce preferă din
scrise, prin care ei sunt capabili să coloanele de mai jos. Fiecare elev va arăta preferinţa prin ridicarea mâinii.
îşi facă cunoscute nevoile, Cereţi să motiveze alegerea făcută la câţiva dintre aceştia. Durată: 5 minute
dorinţele, ideile şi sentimentele. Tren sau autobuz Dimineaţă sau seară
Filme TV sau filme Cinema Vară sau iarnă
De ce avem nevoie de realţii de
prietenie?
Fructe sau prăjituri Ploaie sau vânt
Pentru sănătatea psihică şi fizică. E-mail sau telefon Oraş sau sat
Pentru că suntem fiinţe sociale. Lapte sau ceai Bicicletă sau role
Pentru că trăim împreună, muncim Fotbal sau înot Jocuri pe calculator sau în aer liber
împreună şi ne jucăm împreună.
Pentru siguranţa noastră, pentru 8. Discutaţi cu elevii/elevele răspunsurile la întrebările următoare:
confortul nostru, pentru prietenie şi  Ce fel de persoane sunt prietenii pe care îi aveţi?
dragoste.
Pentru a ne maturiza prin dialog.
 Ce anume admiraţi, apreciaţi cel mai mult la aceştia?
Pentru a ne îndeplini scopurile,  Care sunt criteriile de alegere a prietenilor?
obiectivele.  Ce anume v-ar deranja cel mai mult la prietenii voştri?
 V-a dezamăgit vreodată un prieten? Cum aţi reacţionat?
Nici una dintre aceste nevoi nu ar  Ce fel de prieten ar dori părinţii să aveţi? Ce calităţi ar avea?
putea fi satisfăcută fără comunicare Durată: 10 minute
interpersonală.
3. Distribuiţi în perechi fişa de aplicaţie 1.1. Cereţi elevilor să aleagă şi să
sublinieze trei caracteristici pozitive pe care doresc să le aibă prietenul/prietena
şi trei caracteristici negative pe care le dezaprobă total şi care contribuie la
faptul că nu ar putea să întreţină o relaţie de prietenie pe termen lung. După ce
au ales, solicitaţi să ierarhizeze caracteristicile de la cea mai importantă pe
primul loc, la cea mai puţin importantă pe locul trei, punând în dreptul fiecăreia
cifra 1, 2, respectiv 3. La fel se va proceda şi în cazul caracteristicilor negative,
de la cea mai puternic dezaprobată pe primul loc, până la cea de pe locul trei.

Durată: 10 minute
4. Reveniţi asupra discuţiei, menţionând că, fiecare persoană are criterii de

alegere în funcţie de felul de a fi sau de modelul de prieten descris, dorit,
acceptat de familie. Este necesar să avem câteva repere, în funcţie de care

facem alegerile, repere inoculate de familie, rude, profesori, experienţe
anterioare, plăcute sau neplăcute. Rugaţi câţiva elevi/eleve să spună ce au ales,
specificând de ce anume au ales în acest fel. Durată: 10 minute
5. Grupaţi elevii/elevele în echipe de câte şase. Cereţi să facă o ierarhie a

portretului prietenului dorit, atât cu cele pozitive cât şi cu cele negative,
completând o singură fişă de aplicaţie 1.2 de echipă. Pentru fiecare loc se vor
trece caracteristicile alese ale tuturor membrilor echipei respective. Afişaţi prin
lipire toate fişele pe tablă/flipchart şi solicitaţi echipelor să desemneze un
raportor care să prezinte ceea ce au lucrat. Durată: 10 minute
6. Concluzionaţi discuţia cu ideea că, lipsa de prieteni, de comunicare poate

produce singurătate, conflicte, probleme în familie, insatisfacţii şcolare,
profesionale, tristeţe, boli fizice şi chiar moartea. Durata: 5 minute
Citiţi exemplul şi comentaţi!

“Împăratul Frederic, care a condus Sfântul Imperiu Roman în secolul al 13-lea, a
dorit să ştie ce limbi se vorbeau la naşterea omenirii, în Grădina Raiului. Era
vorba de ebraică, de greacă sau de latină? se întreba el. Prin urmare, a dat ordin
să se facă un experiment: un grup de copii urma să fie complet izolat, într-un
mediu care reproducea cu mare acurateţe circumstanţele originale din Grădina
Raiului. Copiii urmau să fie crescuţi de către dădace, cărora li s-a interzis să
vorbească în prezenţa acestora. Nici un cuvânt nu urma să fie auzit, până ce
aceştia nu începeau să vorbească propria lor limbă. Rezultatul? Toţi copiii au
murit.” („People Skills”, Robert Bolton)
 V-a fost greu să alegeţi caracteristicile pozitive ale unui prieten şi să le
precizaţi pe cele negative
 La ce v-aţi gândit când aţi ales, la un prieten pe care îl aveţi deja sau la
un model de viitor prieten
 Aţi dori să dezvoltaţi la voi caracteristicile pozitive ale prietenului? De
ce ?
 Ce caracteristici au apărut asemănătoare în fişele voastre?
 De ce este important să ştim ce anume dorim şi ce nu de la un prieten?
 Elevii/elevele întreabă părinţii în funcţie de ce criterii îşi aleg sau şi-au
ales prietenii pe baza fişei de aplicaţie 1.1 şi sumarizează răspunsurile.
Se poate extinde discuţia până la a determina ce contează cel mai mult
atunci când ai un prieten/o prietenă: cum să faci relaţia de prietenie să
fie cât mai frumoasă, cât mai reală, cât mai sinceră.
 În echipe cu elevii/elevele din clasă sau cu copiii de la alte clase au ca
sarcină să observe şi să dezvolte relaţii de colegialitate sau de prietenie
bazate pe sentimente şi emoţii autentice. Se discută la orele de
consiliere/dirigenţie aspectele care stau la temelia unei prietenii. Se
utilizează numerele de telefon sau adresele de e-mail pentru a lega
prietenii pe viitor

Fişa de aplicaţie 1.1 “Despre prietenul meu/prietena mea”
1. Alege trei caracteristici pozitive pe care doreşti să le aibă un prieten şi trei

caracteristici pe care nu le aprobi sau nu ai putea să le accepţi pentru a lega o
relaţie de prietenie.
Prietenul meu sau prietena mea...
Să fie .... Să nu fie...
Un bun exemplu Rău cu ceilalţi

Apreciat Vinovat
Calm grijului Cerşător
Binevoitor Cicălitor
Prietenos Violent
Săritor Leneş
Încurajator Nepoliticos
Respectuos Supărăcios
Sincer Mincinos
Înţelegător Îngâmfat
Cinstit Agitat
2. Completaţi, în spaţiile punctate, aspecte care se referă la prietenul tău sau

prietena ta.
Prietenul meu / prietena mea (prenumele sau numele de

(răsfăţ)..........................................................................................
El/Ea este.......................................................................................
El/Ea aş vrea să fie............................................................................
Nu aş vrea niciodată să fie..................................................................

Fişa de aplicaţie 1.2 “Despre prietenul meu/prietena mea”
1. Realizaţi, în echipă, portretul prietenului/prietenei după ce aţi discutat, în

prealabil, ceea ce aţi scris în fişele individuale. Completaţi pentru fiecare loc
caracteristicile pozitive şi negative ierarhizate de voi.
Să fie.... Să nu fie...
1. 1.
2. 2.
3. 3.
2. Povestiţi în 20 de rânduri, cum v-aţi împrietenit, cum aţi vrea să evolueze

prietenia voastră şi care sunt valorile pe care se bazează prietenia dintre voi!
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................

Clasa a VI a
Activitatea 1. „Emoţii, emoţii…”
Receptivitate la trăirile personale
Valorizarea metodelor de autocontrol şi de luare a deciziilor în diverse situaţii
Să identifice tipuri de emoţii şi moduri de manifestare în diverse situaţii
Să rezolve probleme emoţionale cu potenţial de risc sau criză
Să exerseze tehnici de autocontrol
De învăţat…
i de la tine
Tristeţea permite replierea asupra

sinelui. “Lacrimile conţin pe puţin
aproape de două ori mai mulţi Durată: 50 minute
hormoni ca sângele”. A plânge
este maniera cea mai naturală de Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere,
exteriorizare a durerii.
scotch
Darwin susţinea ipoteza conform Scenariul activităţii

căreia toate fiinţele umane sau
animale se nasc cu un echipament 1. Exerciţiu de spargerea gheţii: împărţiţi elevii în 4 echipe; cereţi elevilor să
emoţional pe care îl împart cu mimeze câte o emoţie, fiecare echipă: bucurie, tristeţe, frică, surpriză, în faţa
semenii şi care le permite de a se clasei. Anunţaţi tema activităţii. Durată: 5 minute
adapta din instinct la situaţii
delicate. De aceea, a stăpâni cu 2. Distribuiţi pentru fiecare elev o fişă de aplicaţie 1.1, pe care o vor completa
orice preţ emoţiile noastre poate
individual, în funcţie de ceea ce cred ei despre motivele/sursele de producere a
pune în pericol viaţa noastră.
lacrimilor de fericire sau de tristeţe. Adunaţi din răspunsurile elevilor sursele de
fericire/tristeţe, scriindu-le pe o coală de flipchart sau la tablă. Durată: 15
Bucuria stimulează producţia de minute.
hormoni de plăcere şi ne permite
să îndeplinim cu entuziasm toate 3. Daţi câte o fişă de aplicaţie 1.2, elevii având sarcina să identifice şi să
sarcinile care ne revin. analizeze un eveniment din experienţa personală care i-a impresionat până la
lacrimi. Insistaţi asupra analizei modului de manifestare a emoţiilor. Durată: 10
minute.
4. Propuneţi ca elevii să reflecteze şi să dezbată cugetările/afirmaţiile din fişă

de aplicaţie 1.2, exerciţiul 3. Elevii să se gândească la situaţii concrete care să
susţină afirmaţiile. Durată: 10 minute.

5. Distribuiţi elevilor câte o fişă de aplicaţie 1.3 în care să se găsească definiţia
personală a FERICIRII si să se contureze un autoportret într-o situaţie de
manifestare a fericirii. Durată: 10 minute.
 .
 De ce credeţi că am numit activitatea „Lacrimide fericire”?
 Ce înseamnă pentru fiecare FERICIREA?
 Sunt prieteni voştri fericiţi?
 E important să fii înconjurat de oameni fericiţi?
 Cum acţionaţi pentru a crea în jurul vostru fericire?
 Cu cine vă place să vă împărtăşiţi fericirea?
 Fericirea durează?
 Spuneţi o scurtă istorie despre prietenul/prietena pe care aţi reuşit s-o
faceţi fericit/fericită.
 Fericirea se cumpără?
aplicaţie 1.3 şi să vă vorbească despre momentele fericite din viaţa lor.
Analizaţi împreună cu aceştia portretele persoanelor fericite şi construiţi
portretul familiei voastre într-un moment de manifestare a fericirii. Cum
menţineţi o asemenea stare de bine? Fericirea are un preţ?
 Propuneţi şi celorlalte clase să creeze identifice evenimente pozitive
care au adus lacrimi de fericire. Afişaţi autoportretele cu oameni fericiţi
pe holurile şcolii. Căutaţi poveşti, povestiri, cărţi, casete video cu filme
interesante despre cum se obţine fericirea şi dacă are aceasta un preţ.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Emoţii, emoţii...”
1. Citiţi fragmentul de mai jos şi completaţi tabelul cu sursele/motivele de

fericire şi de tristeţe:
„Lacrimi de fericire că Cineva acolo sus a permis ca eu să cunosc această

lume, lacrimi de fericire pentru că am nişte părinţi şi o familie
extraordinară, că pot să văd, să merg, să alerg, să simt, să ating şi să gust
în fiecare zi din plăcerile acestei vieţi...am uitat să preţuim un
zâmbet...am uitat de lucrurile mărunte care ne fac viaţa atât de frumoasă.
Astazi vreau să râd, să cânt şi să zâmbesc...fiindcă astăzi am simtit că am
aripi de înger. Dacă aş putea, aş plasa în inima ficăruia un strop din
fericirea mea.. şi viaţa lor ar fi cu totul alta ...” (www.jurnale.ro )

Lacrimile de fericire Lacrimile de tristeţe
... apar atunci când:
 ....................................... .................................................
 ....................................... ..................................................
 ....................................... ..................................................
 ....................................... ...................................................
 ....................................... ....................................................
 ....................................... ....................................................
 ....................................... .....................................................
 ........................................ .....................................................
 ........................................ .....................................................
Fişa de aplicaţie 1.2 “Emoţii...”
2. Redaţi pe scurt un eveniment care v-a emoţionat până la lacrimi:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Ce a provocat emoţia?

 V-aţi manifestat în faţa celorlalţi?
 Ce fel de lacrimi au fost?
 Dacă evenimentul s-ar repeta, a-ţi mai reacţiona la fel?
 Găsiţi o variantă opusă desfăşurării situaţiei redate şi identificaţi emoţiile
pozitive/negative posibile.
3. Analizaţi cugetările de mai jos, oferind exemple de situaţii care să susţină

afirmaţiile:
a. „Nimic nu e mai trist decât o lacrimă ce ofileşte un zâmbet.”
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b. „Frumuseţea este lacrima lui Dumnezeu stoarsă din lumina-i

infinită în universul nostru.”
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
c. „Curcubeul este metafora cerului, floarea metafora pământului iar

lacrima este metafora sufletului.”
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Fişa de aplicaţie 1.3 “Emoţii, emoţii…”
4. Găsiţi definiţia personală a „FERICIRII” şi desenaţi-vă într-o ipostază fericită:
FERICIREA pentru mine

este ......................................................................................
............................................................................................
........................
…..........................................................................................
Centrul Educaţia 2000+
...................................................................... 38
AUTOPORTRET: „Eu când sunt fericit!”

Clasa aVIa
Activitatea „Comunic, deci exist”
Comunicare nonverbală
Creativitate socială
Să recunoască emoţii de bază apărute în contexte de comunicare diferite
Să exerseze comunicarea nonverbală în situaţii date
Să creeze în echipe un „arbore al comunicării”

i de la tine De învăţat
De învăţat - viteza de vorbire
"Oamenii trăiesc în comunitate în -pauzele de vorbire – folosite

virtutea lucrurilor pe care le au in atunci când vorbitorul doreşte să
comun, iar comunicarea este preg tească auditoriul pentru o
modalitatea prin care ei ajung să Resurse: idee importantă
coli de flipchart, markere, postit-uri, flipchart, culori, hârtie glasată, lipici,
deţină în comun aceste lucruri. foarfecă, fişa de aplicaţie 1.
Comunicarea e un mod de a exista Indicatori ai comunicării
al comunităţii."(John Dewey) nonverbale:
Tipuri de comunicare: Durată: 50 minute
-expresia feţei (mimica,
Indicatorii comunicării verbale: Scenariul activităţii zâmbetul, privirea..)
- mişcarea corpului
- claritate 1. Anunţaţi tema elevilor. Cereţi-le să asocieze comunicarea cu culori, mirosuri,
- gesturile
plante, note muzicale etc . Notaţi răspunsurile pe coala de corpului
- postura flipchart. Daţi-le
- acurateţea - mişcarea
elevilor fişa 1. şi cereţi-le să identifice acţiunile care sunt capului
sinonime cu „a
- prezenţa anterior,
comunica”, apoi să aleagă două sau trei din cuvintele enunţate personală un verb
- empatie scris de ei în fişă şi să alcătuiască propoziţii amuzante despre comunicare.
Empatia ca dimensiune a
Discutaţi răspunsurile.
- sinceritate inteligenţei emotionale se
Durata: 5 minute manifestă în special sub
-atitudinea forma unei trăsături de
2. Chemaţi doi copii la tablă: puneţi-i să stea spate în spate, unul dintre eiTrăsăturile
personalitate. fiind
- contactul vizual orientat spre tablă. Elevul care stă cu spatele la tablă are ca sarcină să comunice
definitorii ale stilului
o idee colegului său, fără să vorbească, să se deplaseze sau empatic de personalitate
să-l vadă, apoi să
- înfăţ işarea deseneze pe o coală ceea ce a vrut să transmită. Copilul careconstau
stă cuînfaţa
capacitatea
la tablă de
trebuie să deseneze ceea ce înţelege. Apoi se confruntătranspunere
desenele. Seîn discută
psihologia
-postura modelului extern (al altei
modalităţile de comunicare nonverbală şi se notează pe o coală de flipchart.
persoane) sau de proiecţie
- vocea (timbrul, tonalitatea) Durata: 5 minute atitudinal-afectivă îmbinată
cu perceperea realităţii din
3. Alegeţi cinci elevi şi daţi-le bileţele cu câte un cuvânt care face parte
perspectiva dintr-o
acestui model
propoziţie. Solicitaţi-le să comunice între ei fără a folosi extern,
cuvinte casau sidesene
cum înar fi
aer şi să găsească poziţia corectă în propoziţie, aranjându-secealaltă persoană.
în ordinea firească.
Discutaţi cu clasa tipurile de comunicare nonverbală identificate.Empatia presupune
Durata: 5 minute tentativa de a ne situa pe
poziţia celuilalt, în
4. Sugeraţi-le să îşi creeze un cod personal de comunicare, încercarea de un
apoi să scrie a întelege
mesaj ce
gândeşte şi simte acesta.
pentru colegii lui în limbajul creat.
Empatia cognitivă: implică
Durata: 10 minute parafrazarea spuselor
celuilalt pe un ton necritic si
deschis, pentru a putea
descoperi ceea ce gândeşte
el cu adevarat.
Empatia afectivă:
presupune
5. Împărţiţi clasa în trei echipe. Discutaţi analogia dintre un copac şi conştientizarea
comunicare a
ceea ce simte celălalt pe
şi propuneţi-le să realizeze „arborele comunicării eficiente” pe o coală de
baza afirmaţiilor
flipchart, prin tehnica colajului îmbinată cu desenul. Sugeraţi-le acestuia.
ca rădăcinile
arborelui să constituie sursele comunicării: familia, şcoala, grupul de prieteni;
tulpina reprezintă modalităţile prin care comunică; coroana cu frunzele
simbolizează rezultatele unei comunicări eficiente: prieteni, reuşite etc. La

sfârşitul activităţii, cereţi-le să îşi prezinte colajul pe echipe, sub forma unei
poveşti sau prin tehnica dramatizării ”Eu sunt arborele comunicării şi…”.
Durata: 25 minute
Reflecţii si evaluare
 Ce modalităţi eficiente de comunicare nonverbală mai stii?

 De ce a fost greu să comunici cu colegul tău fără a-l vedea sau folosi
cuvinte?
 De ce este necesar să îmbinăm limbajul verbal cu cel nonverbal în
comunicare?
 Cum te-ai simţit după ce ţi-ai creat propriul mod de comunicare ?
 Cum poţi ajuta arborele comunicării să crească armonios?
 Împreună cu părinţii lor, elevii şi elevele vor identifica elemente de
limbaj nonverbal care influenţează relaţia părinte-copil şi vor stabili
regulile comunicării eficiente.
 Formaţi echipe de 3 elevi şi eleve. Solicitaţi-le să discute cu colegii de la

alte clase şi să afle cum privesc aceştia comunicarea eficientă şi ce
anume le displace la modul de relaţionare din clasa lor.
 Organizaţi un concurs la care elevii să îşi creeze propriul set de reguli de
comunicare eficientă în şcoală, să inventeze un salut personalizat pentru
şcoală etc.
Fişa de aplicaţie 1. “Comunic, deci exist”
1. Desenaţi conturul mâinii drepte în chenarul de mai jos şi scrieţi pe fiecare deget,
un verb care este sinonim cu “a comunica”. Daţi un titlu desenului rezultat.

Titlu ........................
1. Împreună cu părinţii scrieţi câteva reguli de comunicare eficientă în clasă şi

acasă, apoi daţi-le un titlu:
…………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Clasa VII
Activitatea 4. „Să comunicăm eficient”

Valorizarea relaţiilor interpersonale
Creativitate socială
Să demonstreze abilităţi de comunicare eficientă
Să exerseze comportamente de cooperare în grup
Să identifice identifice bariere ale comunicării
Să transforme mesaje care provoacă disconfort psihic sau afectiv în mesaje asertive
De învăţat i de la tine
Cuvântul „comunicare” provine din

limba latină; „communis” înseamnă„a
pune de acord”,„a fi în legatură cu”
sau „a fi în relaţie”; termenul circula
Durată: 50 minute
în vocabularul anticilor cu sensul de
„a transmite şi celorlalţi”, „a Resurse: coli de flipchart, markere, frânghie groasă de 3 cm , cartonaşe 2/2 cm colorate,
împărtăşi ceva”. imagini cu acţiuni, flipchart.
Elementele procesului de
comunicare: Scenariul activităţii
•existenţa a cel puţin doi parteneri 1. Începeţi ora printr-un exerciţiu antrenant. Chemaţi doi copii la tablă. Puneţi
(emiţător şi receptor) între care se
între ei un scaun pe care aşezaţi câteva jucării şi solicitaţi-le să se joace cu ele.
stabileşte o anumită relaţie
•capacitatea partenerilor de a emite Colegii lor îi observă. Discutaţi despre modul cum au comunicat. Spuneţi-le
şi recepta semnale într-un anumit elevilor să se gândească la acţiuni care desemnează comunicarea. Daţi-le fişa 1.
cod, cunoscut de ambii parteneri şi solicitaţi-le să completeze „floarea comunicării” cu acţiuni care sunt corelate
•existenţa a unui canal de cu noţiunea de comunicare.
transmitere a mesajului. Durata:10 minute
Barierele de comunicare 2. Chemaţi un copil în faţa clasei şi cereţi-i să aleagă un bileţel şi să comunice
În procesul de comunicare, „barieră”
celorlalţi ceea ce scrie, însă fără a folosi cuvinte. Colegii trebuie să ghicească
reprezintă orice lucru care reduce
fidelitatea sau eficienţa transferului conţinutul biletului. Inventariaţi cu elevii pe o coală de flipchart elementele de
de mesaj.
limbaj nonverbal observate. Cereţi-le copiilor să le scrie pe fişa 1. Explicaţi
copiilor că această comunicare se numeşte nonverbală.
Bariere de limbaj:
•aceleaşi cuvinte au sensuri diferite
Durata: 5 minute
pentru diferite persoane;
•cel ce vorbeşte şi cel ce ascultă se 3. Stabiliţi un cod comun de exprimare a stărilor afective prin culori. Notaţi pe
pot deosebi ca experienţă coala de flipchart fiecare culoare cu semnificaţia ei. Spuneţi-le elevilor o
•starea emoţională a receptorului propoziţie agresivă şi solicitaţi-le să arate culoarea corespunzătoare mesajului.
poate deforma ceea ce acesta aude Spre exemplu „pleacă de aici” sau „nu vreau să mă joc cu tine”. Cereţi-le să le
reformuleze asertiv.
Durata: 10 minute
4. Solicitaţi-le copiilor să-şi imagineze comunicarea ca pe o frânghie care îi leagă.

La fiecare blocaj de comunicare frânghia se înnoadă. Exerciţiul se numeşte
”Nodurile comunicării”, se joacă în perechi şi poate fi organizat ca un concurs.
Daţi elevilor bileţele cu mesaje agresive şi cereţi-le să le citească. Elevii vor
înnoada de câte ori vor considera mesajul agresiv şi vor prinde frânghia de nod
cu o agrafă de birou. Propuneţi-le elevilor să reformuleze mesajele asertiv şi să

deznoade frânghia. Câştigă acel elev care reuşeşte să „deznoade” mai repede
frânghia. Copiii din bănci au ca sarcină să dea culori mesajelor, folosind
cartonaşele de la codul stabilit la punctul 3.

Durata: 23 minute
5. În încheiere, solicitaţi-le copiilor să se gândească la „formule magice” de

adresare.
Durata: 2 minute
De învăţat
•ideile preconcepute şi rutina

influenţează receptivitatea
•dificultăţi de exprimare
•utilizarea unor cuvinte sau expresii
confuze. Reflecţii şi evaluare
Barierele de mediu:  Este important să ştim să comunicăm? De ce?

•climat de comunicare  Ce înseamnă să comunici?
necorespunzător  Ce te deranjează atunci când un copil îţi cere ceva fără să folosească
•climatul afectiv poate determina “cuvintele magice”?
interlocutorii să-şi ascundă  Cum te simţi când comunici cu prietenii tăi?
gândurile adevărate.
 Ce cuvinte te fac să te simţi bine atunci când comunici cu prietenii tăi?
Poziţia receptorului şi a  Cum te-ai simţit când ai auzit mesajele negative?
interlocutorului:  Ţi se pare dificil să fii asertiv?
•imaginea de sine pe care o au
emiţătorul şi receptorul
•sentimentele şi intenţiile
interlocutorilor De lucru în familie!
•imaginea receptorului despre
interlocutor şi vice-versa.  Elevii/elevele, împreună cu părinţii lor, trebuie să facă o listă de
expresii asertive folosite des în comunicarea în familie.
Barierele de concepţie:
•existenţa presupunerilor De lucru în şcoală!
•exprimarea cu stângăcie a
mesajului de către emiţător
•lipsa de atenţie în receptare  Organizaţi împreună cu alţi diriginţi o activitate cu elevii mai multor
•concluzii grăbite clase şi creaţi un ghid al comunicării asertive.
•lipsa de interes faţă de mesaj.
Asertivitatea este...
- abilitatea de a ne exprima
emoţiile, opiniile şi convingerile
fară a afecta şi ataca drepturile
celorlalţi;
- o abilitate pe care o poţi învăţa;
- o modalitate de a comunica şi de a
te comporta cu ceilalţi care te va
ajuta să ai mai multă încredere în
tine.
Fişa de aplicaţie 1. “Învăţăm să comunicăm”
1. Completaţi „floarea comunicării” cu cuvinte care au acelaşi sens cu cuvântul „comunicare”:

Scrieţi în fiecare petală un cuvânt care are sens asemănător cu „comunicarea”: o acţiune, o
însuşire… Apoi, în centru, desenează faţa unei persoane care comunică bine cu alţii: cum se
simte(fericit, trist, …).
1. Scrieţi în tabelul de mai jos ce alte modalităţi de comunicare aţi mai detectat de-a lungul
exerciţiului:
„Tabelul comunicării fără cuvinte”
mimică gesturi mişcări ale corpului sunete

Clasa a VII a
Activitatea 1 „Lider şi echipă”
În această activitate, elevii vor fi capabili să demonstreze progresul prin:
Valorizarea relaţiilor inter-personale
Obiective
Dezvoltarea unei atitudini pozitive de lucru în echipă
Descrierea principalelor calităţi pe care le are un lider
Identificarea calităţilor de lider pe care le au ei înşişi
Formarea atitudinilor, achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor de lider
De învăţat…
i de la tine
Leadership - viziune, motivaţie
şi élan
După cum spunea Martin
Durată : 50 minute
Luther King "Oamenii sunt
deseori atraşi de anumite cauze
şi işi dedică întreaga viaţă unor Resurse materiale: fişa de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart sau tablă, markere, foi de
idei mari, datorită persoanelor flipchart
care întrupează aceste idei. Ei
trebuie sa găsească întruparea
ideei în carne şi oase pentru a
se putea devota ei”. Scenariul activităţii
1. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Realizaţi un
Esenta leadership-ului:
brainstorming despre ce este un lider. Notaţi pe tablă in dreptul
Viziunea este o imagine cuvântului de lider ideile elevilor fără a fi cenzurate. Selectaţi apoi
pozitivă a ceea ce ar putea
deveni organizaţia si calea de dintre acestea care sunt relevante pentru conceptul respectiv. Ca o
atingere a destinaţiei.
clarificare, scrieţi pe foaia de flipchart sau pe tablă ce este un lider. De
Motivatia este aceea care
impinge la acţiune. Liderul îşi exemplu:
foloseşte aptitudinile
interpersonale pentru a trezi Liderul
energia oamenilor şi a-i ajuta să
vadă cum ar putea profita atăt
de "călătoria" către obiectiv, cât
şi in urma atingerii obiectivului.
El îi ajută să vadă "cuvintele pri
Elanul necesar pentru
proiectele şi iniţiativele
organizaţiei este elementul care
ajută organizaţia să ajungă la
destinaţie.

Conduce echipa cu sufletul
Schimbă ceea ce există şi este necesar
Încurajează dezvoltarea şi munca oamenilor
Inspiră echipa cu o viziune(direcţie de urmat)
Oferă metode de rezolvare a problemelor
Promovează creativitatea
Contribuie la realizarea celor propuse
Durată: 5 minute
Formarea echipelor
Liderul eficient se confruntă încă de
la început cu o provocare
importantă: câte echipe să 2. Anunţaţi elevii că vor avea prilejul să cunoască ce înseamnă să fii lider şi
stabilească şi, mai concret, pe cine
cum ar trebui el să coordoneze o echipă. Elevii /elevele vor avea de
să numească în echipa care va
împarţi cu el conducerea realizat o schimbare la nivelul unei localităţi ce se află într-o situaţie de
organizaţiei. El decide şi ce echipe
criză. Schimbarea aceasta se realizează din două motive:
sau grupuri să elimine.
 dintr-o constrângere şi trebuie schimbat ceea ce există deja
Practicile eficiente în ceea ce
priveşte formarea echipelor includ:  dintr-o viziune ce oferă o nouă direcţie de urmat spre ceva nou
 Existenţa unui obiectiv - echipa

are un obiectiv clar şi logic, legat Organizarea echipelor şi a situaţiei de lucru o faceţi prin împărţirea
de viziunea şi strategia organizaţiei; clasei în două grupuri mari. Fiecare grup va fi o echipă ce va avea de
obiectivele sunt înţelese de
membrii echipei şi de persoanele realizat un proiect de reconstrucţie.
relevante din afara ei. În ambele echipe elevii/elevele vor avea următoarele roluri:
 Orientare spre obiective -  un lider expert ce conduce situaţia de criză, reprezentant al

Membrii echipei (şi echipa ca Ministerului Mediului
întreg) ştiu cine trebuie să producă
şi cînd.  reprezentantul autorităţilor -un prefect al judeţului
 un arhitect
 Colaborare - Membrii echipei
simt o responsabilitate de genul  un inginer în construcţii
"toţi pentru unul si unul pentru  primarul şi membrii Consiliului local, sătenii localităţii
toţi"; interesele sunt comune.
respective
 Disciplina - Comportamentul  doi observatori
echipei este definit şi impus adică:
punctualitate, respectarea Durată: 5 minute
angajamentelor, discuţii
respectuoase, dar deschise.
3. Oferiţi echipelor prin cei doi lideri fişa de aplicaţie 1.1 şi fişa 1.2 .
 Permeabilitate - Echipa acceptă Aceştia vor citi sarcina de lucru echipelor. Fiiecare grup va lucra
membrii temporari sau noi când
este nevoie; comunică cu restul separat, fără să ţină cont de activitatea celuilalt.Proiectul de
organizaţiei. reconstrucţie va fi scris pe câte o o foie de flipchart sau o coală mare de
hârtie care va fi afişată la prezentarea de final.
Copiii – observatori ai celor două grupe vor avea de completat o foie de
observaţie cu următoarele aspecte:

 Studierea relaţiilor dintre lider şi echipă şi implicit a calităţilor sale
( de oferire a unei viziuni şi a unei strategii de lucru, de
comunicare, colaborare, coordonare, supervizare şi evaluare în
echipă, de încredere în specialişti)
 Analizarea relaţiilor dintre specialişti(de colaborare, de afirmare,
de pasivitate, de iniţiativă, de competiţie etc.)
 Analiza relaţiilor dintre specialişti (arhitectul şi inginerul) şi
reprezentantul autorităţilor locale- prefectul.
 Analiza relaţiilor primarului cu sătenii şi în raport cu prefectul,
superiorul său.
Durată: 30 minute
4. Dirijaţi prezentarea proiectelor celor două echipe. Pe baza celor

consemnate de observatori, realizaţi o analiză desfăşurării lucrului în
echipă şi a modului de coordonare celor doi lideri.
Durată: 10 minute
 Ce înseamnă să fii lider? Poate să fie lider orice persoană?
 Care sunt calităţile necesare unui lider?
 Cum v-aţi simţit lucrând într-o echipă coordonată de lider?
 Care lucru credeţi că este cel mai necesar într-o situaţie de
criză?
 Elevii/elevele vor alege un mare lider al lumii şi vor face un
scurt eseu în care vor descrie ce apreciază cel mai mult la
acesta.
 Elevii /elevele vor avea de făcut profilul liderului de clasă.

Fişa de aplicaţie 1.1 “ Lider şi echipă”
Dezvoltă liderul din tine...
Un sat dintr-o zonă de munte a fost devastat în urma unei inundaţii. Consiliul local a contactat
Ministerul Mediului. Tu în calitate de lider al departamentului de situaţii de criză ai fost desemnat să
gestionezi situaţia respectivă. Va trebui să conduci o echipă care să reconstruiască satul în întregime şi
care să răspundă nevoilor localnicilor.
Deplasându-vă la faţa locului, aţi constatat că inundaţia s-a produs în urma deversării râului care
traversează satul împărţindu-l în două zone distincte. Legătura dintre cele două părţi se făcea printr-un
pod care acum este distrus în totalitate. Partea mai joasă a satului a fost măturată de apa vijelioasă şi
oamenii s-au refugiat în părţile mai înalte doar cu câteva lucruri. În partea dinspre munte drumurile sunt
impracticabile şi reţeaua electrică a fost distrusă aproape în întregime.
 Pentru rezolvarea situaţiei de criză din acestă localitate aveţi la dispoziţie doar 30 de minute să
scrieţi un proiect de reconstrucţie.
Planul vechi al aşezării satului

Fişa de aplicaţie 1.2 “Lider şi echipă”
Proiectul de reconstrucţie
Orice proiect începe prin a fi planificat pas cu pas pentru derularea sa cu succes de la
început până la sfărşit.
Completaţi schema proiectului de reconstrucţie a satului după modelul de mai jos.

Folosindu-vă de specialiştii din echipă scrieţi pe scurt întreaga desfăşurare.
Discutaţi împreună şi realizaţi cel mai bun plan de refacere a satului care să ofere
siguranţa localnicilor pe viitor.
Viziune
Care va fi imaginea satului în întregime după ce v-a fi reconstruit? Cum trebuie să
ajungă ca aşezare? Formulaţi ideea..
Scop
Care este ţelul vostru când porniţi la lucru?
Obiective
Care sunt paşii pe care îi veţi face sau ce vă propuneţi pentru a vă îndeplini scopul?
Atenţie, paşii să fie realişti!




Sarcini de lucru
Ce veţi face concret de la început până la sfârşit cu întreaga echipă?


Limite de timp
Care sunt intervalele de timp alocate fiecărei sarcini de lucru.
Rezultate
Cum va arăta satul “nou” reconstruit? Desenaţi-l.

Clasa a VIII a
Activitatea 1. „Liderul faţă în faţă cu responsabilitatea socială”
Valorizarea relaţiilor personale
Să explice importanţa responsabilităţii sociale a liderului în diferite contexte
Să analizeze factorii care contribuie la dezvoltarea abilităţilor
Să exerseze abilităţile sociale: comunicare asertivă, sociabilitate, leadership
Să-şi dezvolte responsabilităţile unui lider
i de la tine
De învăţat…
Durată: 50 minute
Literatura de specialitate foloseşte
noţiunea de lider pentru a Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere, creioane
desemna acea persoană care colorate, scotch
motivează oamenii pe care îi
conduce, astfel încât aceştia să
obţină cele mai bune rezultate. Scenariul activităţii
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Cereţi elevilor să dea exemple de lideri din
Caracteristicile liderului eficient
lumea întreagă, de-a lungul timpului, din diferite domenii. Discutaţi ce asemănări
sunt: viziune coerentă,
comunicare excelentă, simţul există între aceştia şi ce-i deosebeşte. Precizaţi că există mai multe tipuri de
umorului, flexibilitate, integritate, lideri. Specialiştii spun că există lideri pozitivi (Mahatma Gandhi, Ştefan cel Mare,
autodisciplină, încredere în sine şi Papa Ioan Paul al II lea, Gorbaciov, etc.) şi negativi (Hitler, Stalin, Musollini,
în ceilalţi, încredere în succes, Ceauşescu, etc.). Precizaţi deosebirea dintre aceştia din perspectiva
atitudine pozitivă, orientare spre responsabilităţii sociale, prin argumente pro şi contra. Anunţaţi tema activităţii.
schimbare, creativitate, carismă, Durată: 5 minute
nonconformism, aşteptări înalte,
energie, empatie, claritate,
2. Împărţiţi elevii în 4 echipe. Distribuiţi fişa de aplicaţie 1.1 pentru fiecare
potenţial de dezvoltare, loialitate.
echipă. Elevii au sarcina de a rezolva cele 3 puncte ale fişei, apoi să prezinte prin
raportorul echipei, rezultatele în faţa clasei. În timpul rezolvării sarcinii,
A educa calităţile unui lider este observaţi modul în care elevii îşi împart responsabilităţile, dacă cineva ia
echivalentul unei revoluţii în iniţiativă, are comportament de lider, este optimist, găseşte soluţii rapide,
propria evoluţie. Şcoala ca depăşeşte situaţiile de criză, îşi asumă deciziile luate, îi ajută pe ceilalţi, etc.
organizaţie care învaţă are Durată: 30 minute.
responsabilitatea de a dezvolta
programe de leadership
3. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1.2, care se referă la completarea, în mod
(conducere) pentru copii şi
adolescenţi. individual, a unui chestionar pentru investigarea potenţialului de lider. Provocaţi
elevii să analizeze cu atenţie fiecare item şi să argumenteze cu situaţii din viaţa
personală calităţile unui lider. Durată: 15 minute
4. Transmiteţi elevilor următoarele idei: cercetările arată că învăţarea, în

proporţie de 92%, în societatea cunoaşterii este esenţială în dezvoltarea liderilor,
oferind bucurie şi încredere. Învăţarea este cheia pentru valorizarea la maxim a

întregului potenţial personal. În noi stă puterea de a ne transforma, de a avea
succes acasă, la serviciu şi în comunitate. Învăţarea ne ajută să găsim noi soluţii
la problemele cu care ne confruntăm zi de zi. Sunt toţi liderii înnăscuţi sau se
formează? „Nu poţi transforma într-un lider pe cineva care nu vrea să devină
lider. Toţi îşi pot dezvolta capacitatea de a conduce. Dar există într-adevăr şi
lideri înnăscuţi. Insă ambele categorii pot ajunge cei mai buni doar prin practică
şi învăţare.” (http://www.impactfactory.com)
Ceea ce face diferenţa între un lider şi „ceilalţi” este capacitatea de a se implica
în viaţa comunităţii, un indicator important al responsabilităţii sociale.
 Ce este un lider?
 De ce este important ca un lider să demonstreze capacitatea de a da
dovadă de responsabilitate socială?
 Cum a fost să identificaţi calităţile potenţiale ale unui lider?
 Pe baza cunoştinţelor dobândite, ce credeţi: sunteţi deja un lider sau
prin educaţie puteţi deveni lider?
 Există o legătură între rezultatele obţinute la chestionar şi ceea ce ştiaţi
despre voi referitor la potenţialul de lider?
 În echipele din care aţi făcut parte s-au „ivit” lideri? Argumentaţi!
 Ce aţi învăţat din această activitate?
 În familia din care faceţi parte, cine este lider? Investigaţi acest aspect.
Purtaţi o discuţie cu membrii familiei şi identificaţi potenţialul de lider
al acestora pe baza chestionarului din fişa de aplicaţie 1.2.
 În fiecare clasă de gimnaziu, iniţiaţi un sondaj de opinie printre colegi
referitor la: liderii formali şi liderii informali. Realizaţi o listă cu numele
acestora şi cu descrierile despre ei, care să fie sintetizate, într-un
portret robot al liderului. Dezvoltaţi un sondaj asemănător în rândul
cadrelor didactice. Afişaţi rezultatele la panoul special creat pe tema
“Responabilitatea socială a liderului”.

Fişa de aplicaţie 1.1 „Liderul faţă în faţă cu responsabilitatea socială”
1. Analizaţi, în echipă, citatele de mai jos şi definiţi noţiunea de lider.
„Nu sunt decât un simplu plugar din Arkansas, dar am învăţat cum să ţin închegată o echipă: cum
să-i stârnesc pe unii şi cum să-i domolesc pe alţii, până când, în cele din urmă, îi aduc pe toţi la
unison. Întotdeauna am zis aceste trei lucruri: dacă ceva iese prost, eu sunt de vină, dacă ceva
merge oarecum bine, am lucrat împreună, iar dacă totul merge ca pe roate, atunci este meritul lor.
Acesta este tot secretul ca să-i faci pe oameni să câştige.” (Bear Bryant, antrenor)
„Puteţi să-mi luaţi atelierele, să-mi daţi foc la clădiri, dar lăsaţi-mi oamenii şi îmi voi reface
afacerea.” (Henri Ford, om de afaceri)
„Pe drumul vieţii există două tipuri de oameni: şoferi şi pasageri.” (Reclamă TV pentru marca
Volkswagen)
„O caracteristică a oamenilor deosebiţi este că refuză să-şi găsească scuze, să dea vine pe alţii
sau să se plângă de situaţia lor. Ei repetă neîncetat: Sunt responsabil.” (Brian Tracy)
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………
1. Dezbateţi, în echipă, următoarele întrebări:

 Liderii se nasc sau se creează?
 Care sunt calităţile unui lider?
 Ce subiecte ar conţine un program de formare pentru liderii elevi din
gimnaziu?
 În ce măsură şcoala voastră încurajează potenţialul de lider al elevilor?
 Are şcoala în care învăţaţi o strategie clară, împărtăşită elevilor, pentru
dezvoltarea liderilor?
2. Realizaţi, în echipe, portretul unui lider, apoi desenaţi o caricatură a acestuia.

Fişa de aplicaţie 1.2 „Liderul faţă în faţă cu responsabilitatea socială”
Evaluaţi-vă calităţile unui lider, pe o scală de la 1 la 5, unde 1- deloc, 2- în mică

măsură, 3- în potrivită măsură, 4- în mare măsură, 5- întotdeauna.
Itemi 1 2 3 4 5
1. Ai influenţă asupra colegilor.
2. Manifeşti autodisciplină.
3. Obţii succes în activităţile pe care le desfăşori.
4. Îţi place şi ştii să lucrezi cu ceilalţi.
5. Ai abilitatea de a rezolva rapid probleme şi situaţii
complicate prin decizii corecte.
6. Nu te mulţumeşti cu situaţiile date.
7. Eşti capabil să lucrezi sub presiune/stres.
8. Ai puterea să transmiţi bună dispoziţie, atitudine
pozitivă.
9. Gândeşti în perspectivă şi ai viziune.
10. Îi înţelegi pe cei din jur şi empatizezi cu ei.
11. Îţi asumi responsabilităţi sociale.
12. Îţi plac schimbările şi progresul.
13. Ai o bună imagine de sine.
14. Iei uşor decizii în situaţii limită.
15. Eşti o persoană organizată şi planificată.
16. Îţi place să înveţi.
17. Eşti carismatic, simpatic şi ai simţul umorului.
18. Îţi place să ajuţi pe ceilalţi, eşti generos.
19. Manifeşti iniţiativă.
20. Ai credinţă şi valori puternice.
Acordă un punctaj conform scalei de evaluare. Acesta se poate încadra în următoarele

 90-100: Manifeşti un potenţial deosebit pentru a fi lider

 80-89: Ai un bun potenţial pentru a fi lider
 79-60: Deţii un potenţial de lider care se poate dezvolta
 Sub 60: Ai o capacitate redusă de a deveni lider
Acest chestionar se completează şi se interpretează în mod individual. Chestionarul
este o modalitate de a analiza calităţile personale ale unui potenţial lider şi nu
neapărat de a obţine un scor specific.
Modulul Planificarea carierei

Clasa a V a
Activitatea 4 „O meserie pentru fiecare”
Motivaţie şi flexibilitate în elaborarea traseului educaţional şi profesional
Responsabilitate şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera
Să identifice caracteristicile meseriei preferate
Să prezinte sarcinile şi responsabilităţile asumate pentru meseria preferată
De învăţat… Să dezvolte capacitatea de explorarea carierei
Pentru a reuşi în carieră este

important să ne cunoaştem pe noi
înşine, mediul în care trăim, însă
i de
nu trebuie neglijate la tine
informaţiile
despre lumea ocupaţiilor, despre
diferite meserii.
Un profil ocupaţional al unei Durată: 50 minute

meserii poate cuprinde:
Sarcini simple
Atribuţii şi responsabilităţi Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, coli de flipchart, markere, coli A4, culori, 20
Cerinţe psihologice, cerinţe bileţele colorate cu numele unor meserii, lipici, scotch
medicale
Tipuri de activităţi
Nivel de educaţie
Mediu de lucru 1. Scrieţi pe 20 bileţele numele unor meserii mai vechi sau mai noi, tradiţionale
Vestimentaţie şi non-tradiţionale (de exemplu: ziarist, croitor, cojocar, vânzător, frizer,
Program de lucru
Competenţe, valori
bucătar, actor, specialist IT, instalator, arhitect, vatman, manager, croitor, PR,
cântăreţ, scriitor, cosmetician, etc.). Solicitaţi elevii/elevele să extragă un
Meseriile sau ocupaţiile au aspecte bileţel şi să mimeze meseria scrisă pe bileţel. Ceilalţi vor ghici ceea ce se
pozitive şi aspecte negative. Este mimează. Bileţelele sunt lipite, apoi, pe o coală de flipchart şi se discută despre
important să-ţi alegi meseria care ce calităţi sunt necesare pentru a deveni „cineva” în meseria respectivă, ce
ţi se potriveşte cel mai bine şi care aspecte le diferenţiază în meserii actuale sau mai vechi, tradiţionale şi non-
este în concordanţă cu interesele, tradiţionale. Durată: 10 minute
nevoile, aspiraţiile, dorinţele şi
aptitudinile tale.
2. Se împart fişele de aplicaţie 1.1 pentru fiecare elev, pe care le rezolvă în mod
individual timp de 10 minute. Meseriile pe care le vor trece în rebus (orizontală)
este necesar să fie în legătură cu aspiraţiile lor profesionale sau posibilele trasee
profesionale. Dacă prenumele lor conţine litere prea multe pot alege un nume de
alint, derivat din acesta. (de exemplu: Elisabeta, Beti sau Elis). Provocaţi

elevii/elevele să discute despre meseria preferată, despre sarcinile şi
responsabilităţile acesteia. Durată: 20 minute
3. După ce s-au distribuit fişele de aplicaţie 1.2, elevii/elevele se împart în 5

echipe, după criteriul continente. Punctul 1 se rezolvă individual. Se găsesc
asemănări şi deosebiri între răspunsurile date. Punctul 2 şi 3 al fişei se rezolvă în
echipe pe coli de flipchart. Rezultatele lucrului în echipă (asemănările şi
deosebirile, comentariile citatelor, caricaturile) se expun în faţa clasei şi se
concluzionează ideea că o meserie pentru a fi realizată cu succes este de dorit să
fie cunoscute caracteristicile, responsabilităţile şi competenţele acesteia.
Durată: 20 minute
 Cum a fost să identificaţi meseria preferată?
 Cum ai luat decizia de a alege meseria preferată?
 Cine a avut o influenţă importantă în alegerea meseriei? Argumentaţi!
 Cum aţi conceput “fişa postului” pentru meseria preferată?
 Ce vi s-a părut dificil/uşor?
 Cum a fost să lucraţi în echipă?
 Ce paşi sunt necesari pentru practicarea meseriei preferate?
 Elevii/elevele au sarcina să-i întrebe pe părinţi şi persoanele din familia
lor despre cum şi-au ales meseriile. Povestirile relatate de aceştia vor fi
scrise pe o singură foaie de hârtie şi prezentate în faţa clasei.
 Împărţiţi în echipe de 4-5 elevi/eleve, efectuaţi un sondaj de opinie
printre cadrele didactice din şcoală despre cum au devenit profesori.
Afişaţi rezultatele sondajului pe un panou special, amenajat în clasă sau
în şcoală, numit “Ora de consiliere/dirigenţie”.

Fişa de aplicaţie 1.1 “O meserie pentru fiecare”
1. Completaţi rebusul cu prenumele vostru (verticală), ca în exemplul de mai jos, cu

numele unor meserii pe care le-aţi dori să le practicaţi (orizontală).
P R O F E S O R
Z I D A R
D O C T O R
E L E C T R O N I S T
S O F E R
2. Alegeţi din meseriile identificate în rebusul de mai sus, numai una şi prezentaţi
sarcinile şi responsabilităţile asumate pentru meseria preferată.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
1. Completaţi frazele lacunare în funcţie de meseria preferată:
 Meseria preferată este……………………………………………………………………………………………

 Sunt potrivit(ă) pentru această meserie pentru că……………………...................
 Persoanele importante din viaţa mea cred că această meserie este…………………
 Ceea ce trebuie să învăţ pentru a fi competent(ă) în meseria aleasă
este……………………………………………………………………………………………………………………………
 În prezent, această meserie este importantă pentru că……………………………………..
 În viitor, meseria mea va fi…………………………………………………………………………………….
 Mi-am ales această meserie deoarece……………………………………………………………………
 Dacă meseria ar vorbi, mi-ar spune că………………………………………………………………….
 Obstacolele întâlnite în meseria mea sunt…………………………………………………………….
 Primele trei lucruri pe care le voi îndeplini pentru a avea succes în meseria
dorită sunt:………………………………………………………………………………………………………………
2. Comentaţi, în echipe, următoarele proverbe:
„Meseria este brăţară de aur.”

„Meseria aceasta se potriveşte ca o mănuşă.”
„Cum îţi aşterni, aşa dormi.”
„Cine ştie o meserie, nu rămâne flămând.”
3. Desenaţi meseriile preferate sub forma unei caricaturi.

Model de profil ocupaţional (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2000)

Clasa a VII a
Activitatea „Mutarea potrivită!”
De învăţat…
Alegerea unei profesii reprezintă

În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul
una din deciziile cele mai dificile prin:
căreia să-i faci faţă. Tocmai de
aceea este importantă pregătirea
pentru practicarea cu succes a
unei profesii. Atitudini şi valori
Specialiştii afirmă că existăMotivaţie
4 şi flexibilitate în elaborarea traseului educaţional şi profesional
întrebări cheie care sunt un Responsabilitate
ajutor şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera
în alegerea carierei
Cine sunt eu? (autocunoaştere,
aptitudini, abilităţi, interese,
Să exerseze elaborarea elementelor simple de marketing personal (cartea de vizită)
cunoştinţe, motivaţie, etc. )
Ce doresc să fac? (scopuri,Să identifice paşii necesari practicării cu succes a unei profesii
obiective, aspiraţii, etc.) Să exploreze abilităţile şi atitudinile pentru dezvoltarea carierei
Cine mă poate ajuta? (şcoala,
familia, mass media, etc.)
Cum mă pregătesc? (traseu
educaţional, specializări, cursuri,
program de învăţare, etc.)
Marketing personal i de la tine
înseamnă
abilitatea de „a şti să te vinzi”, de
a te pune în valoare, de a te
promova, de a şti să-ţi valorifici
propriile resurse. Durată: 50 minute
Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, culori, markere, exemple de cărţi de vizită, scotch,
coli de flipchart, lipici
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Invitaţi elevii să aleagă rapid răspunsul care li se
potriveşte la următoarele afirmaţii:
 Îmi place: să mă joc pe computer sau să mă plimb cu rolele

 Eu sunt: generos sau zgârcit
 Ştiu: ce vreau să devin sau nu mă gândesc la nimic
 Eu sunt: iubitor sau egoist
 Eu sunt: dreptaci sau stângaci
 Eu sunt: gălăgios sau liniştit
 Eu am: păr lung sau păr scurt
 Îmi place: să scriu sau să citesc
 Îmi place: să am responsabilităţi sau să evit responsabilităţile
 Îmi doresc: o carieră de succes sau o carieră obişnuită
Numiţi în mod aleator elevii şi insistaţi ca aceştia să răspundă fără să se
gândească. Importantă este reacţia imediată. Inventaţi şi alte afirmaţii, de tip
sau…sau, în funcţie de preferinţele elevilor. Durată: 5 minute
2. Distribuiţi fişele de aplicaţie 1.1 pentru fiecare elev şi asiguraţi-vă că au

înţeles sarcina de lucru. Înainte de a rezolva fişa, în mod individual, realizaţi o
discuţie despre asemănările dintre jocul de şah şi carieră, despre ce piesă ar dori
să fie de pe tabla de şah. Este important ca elevii să conştientizeze că există
nişte corelaţii între ce piesă doresc să fie şi ce profesie doreşte să practice, mai
ales în ceea ce priveşte tipul de personalitate al angajatului. De exemplu, rege-
manager, director, pion- executant în orice meserie, nebun-artist, domeniul
publicităţii, tură-avocat, poliţist, etc. Fiecare elev va prezenta „mutările
potrivite” pentru profesiile pe care doresc să le practice. Durată: 25 minute
3. Anunţaţi elevii că în cadrul fişei de aplicaţie 1.2 au de realizat o carte de

vizită cât mai originală pe propria palmă despre profesia preferată, după nişte
elemente date. Analizaţi exemple de cărţi de vizită, aduse de elevi sau de dvs.
Provocaţi elevii să observe de ce sunt atraşi sau le plac anumite cărţi de vizită
care sunt elementele comune şi ce anume le diferenţiază. Solicitaţi elevii să le
prezinte în faţa clasei, apoi să le afişeze. Subliniaţi ideea dă în dezvoltarea
carierei, marketing-ul personal este un aspect care se învaţă şi că poate începe
prin elaborarea cărţilor de vizită. Durată: 20 minute
 Cum este să vă gândiţi la profesie voastră de peste 10 ani?
 Care sunt paşii practicării cu succes a unei profesii?
 De ce este aşa de important să identificaţi paşii, „mutările potrivite”
practicării unei profesii?
 Argumentaţi importanţa planificării viitorului din perspectiva carierei.
 Care este aspectul „forte”, din punctul vostru de vedere, pentru o
carieră de succes?
 La ce foloseşte o carte de vizită?
 Creaţi în clasă un panou publicitar depre profesiile pe care le practică
părinţii sau persoanele din familia voastră. Solicitaţi membrilor familiei
voastre să vă dea cărţi de vizită despre “job-urile” unde au fost angajaţi
sau despre cele actuale, pe care să le expuneţi. Invitaţi 2-3 părinţi, care
se oferă volunari, să vorbescă despre locurile de muncă unde sunt
angajaţi, despre profesiile lor, despre “mutările potrivite” pe care le-au
făcut pentru a deveni ceea ce sunt.
 Realizaţi în şcoală un afiş pe care să lipiţi cărţi de vizită, adunate de la
elevii de la alte clase şi de cadrele didactice ale şcolii. De asemenea, pe
un alt afiş lipiţi cărţile de vizită create de voi la ora de
consiliere/dirigenţie.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Mutarea
potrivită”
1. Imaginaţi-vă că sunteţi o piesă de pe tabla de şah. Ce piesă sunteţi? Gândiţi-vă la

profesia pe care doriţi s-o practicaţi peste 10 ani! Ca să ajungeţi la profesia dorită,
trebuie să faceţi mai multe „mutări potrivite”. Notaţi „mutările” făcute pentru a
avea succes în profesia pe care v-aţi ales-o!
De exemplu, Mihai doreşte să devină medic. Pentru aceasta, are nevoie de mai multe „mutări”, cum ar
fi: să aibă pregătire de specialitate, liceul şi facultatea care trebuie urmate, să fie sociabil, să îi placă să
ajute oamenii, să fie o persoană organizată, să aibă pasiune pentru profesie, să lucreze sub presiunea
timpului, să se informeze mereu, etc.
 Tura:
 Calul:
 Nebunul:
 Regele:
 Regina:
 Pionul:

Pentru profesia……………………………………………………………………….„mutările potrivite” sunt:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Fişa de aplicaţie 1.2 “Mutarea potrivită!”
Realizaţi cu ajutorul unei culori preferate conturul palmei voastre drepte sau
stângi. Creaţi o carte de vizită originală, pe palma şi degetele desenate, care să
cuprindă următoarele elemente:
numele şi prenumele
date de contact personale
ocupaţia
instituţia
datele de contact ale instituţiei
un motto despre carieră

Clasa a VII a
Activitatea 1. „O carieră de succes”

Receptivitate la deciziile colegilor privind planul carierei
Valorizarea ideilor personale privind succesul în viaţă
Să descrie caracteristicile omului de succes
Să comunice despre elementele care aduc succesul în carieră
Să promoveze meserii care aduc succesul personal
Să exerseze relaţiile interpersonale şi interacţiuni cu ceilalţi copii
i de la tine
De reflectat…
„Există două lucruri spre care Durată: 50 minute

trebuie să ţintim în viaţă: întâi să
obţinem ce vrem şi apoi să ne Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, 1.3, flipchart/tablă, coli de flipchart, markere,
bucurăm de acest lucru. Doar cei scotch
înţelepţi obţin cel de-al doilea
lucru” (Logan Pearsall Smith).
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Împărţiţi elevii în 5 echipe, cereţi elevilor să
Dacă vă măriţi succesele cu măcar mimeze câte un persoană publică de succes, în faţa clasei. Celelalte grupe vor
10% veţi deveni un conducător cu ghici personajul si-l vor scrie pe o coală de flipchart. Punctaţi calităţile care fac
10% mai eficient decât înainte” din persoanele selectate oameni de succes. Anunţaţi tema activităţii. Durată: 10
(Dale Carnegie). minute
2. Distribuiţi pentru fiecare elev o fişă de aplicaţie 1.1, pe care o vor completa
Dacă există un secret al individual, în funcţie de ceea ce cred ei despre resursele care compun „Cheia
succesului, el rezidă în capacitatea Succesului” în viaţă şi se vor adăuga şi altele aspecte, de exemplu: sport,
de a înţelege punctul de vedere al complimente... Expuneţi în faţa clasei fişele punctaţi acele resurse care au fost
celuilalt şi de a vedea lucrurile considerate cele mai importante. Durată: 10 minute.
atât din perspectiva acestuia, cât
şi a voastră”. (Henry Ford) 3. Daţi câte o fişă de aplicaţie 1.2. şi cereţi elevilor să răspundă la întrebările
date pentru a analiza datele care compun secretul succesului în carieră. Elevii au
sarcina să reflecteze şi dezbată ideile înscrise în fişă. Durată: 15 minute.
4. Propuneţi elevilor să lucreze în echipă câte doi şi să completeze fişa 1.3, prin
crearea unei reţete cu cei 10 paşi necesari pentru a reuşi în carieră. Se vor nota
la tablă sau pe foaia de flipchart cele mai multe importante şi frecvente idei.
Durată: 10 minute.
5. Solicitaţi elevii să selecteze meseriile pe care consideră că le-ar putea practica

în viitor. Faceţi o statistică a frecvenţelor potrivit meseriilor notate de elevi.
Durată: 5 minute.
 De ce credeţi că am numit activitatea „O carieră de succes”?
 Ce înseamnă cariera în ierarhia valorilor personale?
 Daţi exemple pozitive şi negative despre reuşitele sau obstacolele în
planificarea şi evoluţia carierei.
 Cum păstăm succesul?
 De ce e necesar un bun plan de carieră?

 Cum depăşiţi eşecurile şi cum promovaţi succesul?
 Ce meserii promovează succesul?
 Spuneţi o scurtă istorie despre o reuşită în afaceri!
 Ce reţetă a succesului în carieră apreciezi cel mai mult?
aplicaţie 1.1 şi 1.3, să se analizeze împreună definiţia succesului din
perspectiva adultului şi a copilului, factorii care susţin succesul şi
meseriile considrate de succes în societatea actuală.
 Propuneţi şi celorlalte clase să creeze reţeta succesului şi să selecteze
meseriile care aduc succesul personal. Afişaţi pe holurile şcolii Cheia
Succesului Clasei şi propuneţi un concurs: “Carnavalul Meseriilor”. Se pot
promova în revista şcolii interviuri luate oamenilor care au reuşit în
carieră şi evoluţia profesională a acestor persoane de succes.
Fişa de aplicaţie 1.1 “O carieră de succes”
1. Biaţi în spaţiul punctat de mai jos, resursele pe care le consideraţi necesare în a

obţine „Cheia Succesului” în viaţă şi adăugaţi alţi factori pe care-i consideraţi
importanţi. Ţineţi minte remarca: „Viaţa nu e o repetiţie.”

Sănătate ................ Hrană ....................
Odihnă .............. Bani ................
Prieteni ..............
Timp ..................
Înţelepciune .............
Muncă ..............
Noroc ..............
......................
......................
2. Răspundeţi la întrebările de mai jos, descoperind secretele succesului în carieră:

Imaginaţi-vă peste 30 de ani, ca fiind oameni de succes. În ce domeniu vă
consideraţi un om care a reuşit şi cu ce profesie vă lăudaţi?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Ce este cariera?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Care este preţul unei reuşite în carieră?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Daţi un exemplu 3 persoane care se pot mândri cu o „carieră de succes”.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Ce obstacole consideraţi că apar în a obţine succsul în carieră?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3. Scrieţi REŢETA celor 10 PAŞI spre a reuşi în carieră:
1.………………………………………………………………………………………………………………………………
2.………………………………………………………………………………………………………………………………
3.………………………………………………………………………………………………………………………………
4.………………………………………………………………………………………………………………………………
5.………………………………………………………………………………………………………………………………
6.………………………………………………………………………………………………………………………………
7.………………………………………………………………………………………………………………………………
8.………………………………………………………………………………………………………………………………
9.………………………………………………………………………………………………………………………………
10.…………………………………………………………………………………………………………………………...
4. Selectează din lista meseriilor de mai jos pe cele pe care consideri că le poţi
practica în evoluţia ta:
MESERII DA/NU MESERII DA/NU

Zidar Fermier
Profesoară/Profesor Babysitter
Ziaristă/Ziarist Secretară/secretar
Coafeză/frizer Lucrător cu ziua
Agricultor Poliţistă/poliţist
Inginer Artist plastic
Medic Avocată/avocat
Actor/actriţă Scriitoare/scriitor
Electronist Tâmplar
Brutar Vânzătoare/vânzător
Salvamar Şofer
Militar Sportiv
Fotomodel Economist
Altele ....... Altele ........
Altele ........ Altele .........

AtitudiniClasa
şi valori
aVIa
MotivaţieActivitatea „Drumul
şi flexibilitate în elaborareaspre succes”
traseului educaţional şi profesional
Creativitate
Să identifice factorii implicaţi într-o carieră de succes
Să identifice resursele personale implicate în succesul în carieră
Să îşi organizeze interesele în funcţie de cariera dorită
Să se familiarizeze cu termenul de “carieră”

i de la tine
De învăţat De învăţat
„Arta succesului se învaţă” Invaţă să te accepti şi să te placi!
Metode eficiente pentru a atinge Dobândirea succesului presupune un
succesul: Durată: 50 minute anumit grad de autoacceptare şi
respect de sine. Asta înseamnă să-ţi
Resurse: coli de flipchart, markere, postit-uri colorate, cartonaşe cu semne
asumi propria rutiere.
fiinţă.
Stabileşte-ţi corect obiectivele!
Obiectivele constau în ceea ce "VREAU" şi "POT"
doreşti să fii, să faci şi să obţii. Scenariul activităţii Cultivă-ţi si dezvoltă-ţi o stare de
Există câteva reguli de stabilire a spirit de tip cu
1. Citiţi clasei maxima ”arta succesului se învaţă” şi discutaţi-o "Vreau şi pot".
elevii. Realizaţi
unui obiectiv:
un brainstorming pe termenul de „succes”. Comentaţi răspunsurile şi notaţi-le pe
Controlul gândurilor
- să fie clar, precis, uşor de
formulat într-o singură propoziţie coala de flipchart. Cereţi-le elevilor să aleagă de pe A-ţicoală
tine acele cuvinte gândurile
sub control care
- să fie măsurabil corelează cu ideea de „succes”, să le pună în relaţiiînseamnă
matematice şi să singur
a decide creezeasupra
o
- să fie formulat pozitiv formulă personală a succesului. Solicitaţi-le să explice răspunsurile.
destinului propriu - altfel spus, de
- să fie credibil pentru tine însuţi Durata: 10 minute tine depinde cum îţi va fi viaţa.
- să fie mobilizator (să te pasioneze)
- să aibă un termen de timp 2. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1 şi cereţi-le Succesul are două componente:
să completeze „treptele
succesului”, accentuând pe resursele personale, motivaţie, voinţă, definită
individuală– susţinere ca
rezultat favorabil al unei acţiuni,
afectivă şi capacitatea de rezolvare a problemelor. Discutaţi fiecare treaptă.
obţinut într-o competiţie dintr-un
Cunoaşte-te pe tine însuţi!
Fă-ţi timp pentru a te observa si Solicitaţi să deseneze pe treapta superioară a scăriidomeniu
o reprezentare personală
de activitate a
analiza cu atenţie. E foarte succesului. socială – definită de
important să te înţelegi, să Durata: 10 minute acceptarea şi recompensarea de
stabileşti în ce valori şi principii către grup sau societate a unor
crezi, care îţi sunt limitele şi 3. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 2 şi cartonaşele curezultate
semneleşi performanţe.
rutiere („cedează
potenţialul. Succesul tău depinde de trecerea”, „prioritate”, „sens interzis”, „sens unic”) şi sugeraţi-le să scrie
cât de bine te cunoşti şi cât de clar interesele personale pe spaţiul punctat. Explicaţi-le că desenul reprezintă harta
îţi este drumul pe care îl alegi in Cele 7 trepte ale succesului:
intereselor lor şi are ca scop selecţia acestora în1.funcţie de traseul carierei
viaţă. Spune ce vrei să obţii, nu ce vrei
dorite. Cereţi-le elevilor să parcurgă traseul propus să
deeviţi
joc adăugând semnele de
circulaţie în funcţie de importanţa interesului personal pentrurealiste
2. Crează scopuri dezvoltarea
şi
carierei alese. Discutaţi semnificaţia semnelor rutiere cu elevii. Sugeraţi-le să
motivante
scrie pe spatele cartonaşelor, barierele sau restricţiile în derularea
3. Influenţează activităţii
rezultatele în mod
preferate. Solicitaţi-le să gândească direct
finalitatea şi relevanţa dezvoltării
4. Măsoară
intereselor pentru cariera pe care şi-o doresc. Discutaţi cu eiprogresul
alegerile făcute.
Cereţi-le să prezinte „harta intereselor” personale. 5. Evaluează-ţi resursele
6. Evaluează implicaţiile
Durata: 25 minute
7. Celebrează succesele
"Oamenii dau întotdeauna vina pe
4. Solicitaţi-le elevilor să scrie pe un bileţel câteva gânduri pentru
împrejurări despreceea
carieră,
ce sunt.
metafore ale succesului, vise sau speranţe, apoi să dateze biletul
Eu nu cred şi să-l lipească
în împrejurari. Oamenii
pe fişa cu harta personală. La sfârşitul ciclului de studiu, la ultima
care reuşesc întâlnire,
în viaţă sunt aceia
care pleacă în căutarea
împrejurărilor favorabile dorite, şi
dacă nu le găsesc, le
creează."(G.Bernard Shaw)
citiţi-l şi discutaţi schimbările eventuale în gândire sau alegeri privitoare la
carieră.
Durata: 5 minute
altfel spus, de tine depinde cum
iti va fi viata. Desigur, nu e usor George Bernard Shaw
sa-ti innoiesti felul de a gandi si
e nevoie de mult efort pentru a Reflecţii şi evaluare
te debarasa de vechile ganduri
negative. Hraneste-ti mintea cu
ganduri si atitudini pozitive,
fiindca succesul este in mare
parte rezultatul unui optimism
 Ce reprezintă succesul pentru fiecare?
 De ce îşi doreşte omul să aibă succes în viaţă? Ce sentimente are când
are succes?
 Succesul durează mult timp? Ce stare ai când treci de momentul
succesului?
 Ce alte activităţi îţi mai provoacă stări asemănătoare cu starea de
succes?
 Ce te ajută să atingi succesul?
 Care este cel mai important lucru care te motivează să lupţi pentru a
avea succes?
 Ce aştepţi să obţii atunci când ai succes?
 Ce calitate te ajută cel mai mult să obţii succesul?
 Cum ai reprezenta succesul?
 Ce atitudine trebuie să ai după ce obţii succesul? Dar dacă nu obţii
succesul din prima încercare?
● Organizaţi o întâlnire cu părinţii şi elevii clasei în cadrul căreia să vorbiţi
despre succesul părinţilor sau visele lor de carieră. Accentuaţi rolul
suportiv al familiei în dezvoltarea carierei copiilor. Discutaţi hărţile
intereselor personale împreună cu familia.
● Organizaţi o masă rotundă la care să invitaţi o personalitate din domenii
diferite şi mediaţi o discuţie despre succes între elevi şi invitat(cereţi
elevilor să redacteze întrebările înainte de întâlnire).
● Solicitaţi elevilor să discute cu colegii de la celelalte clase şi să culeagă

gânduri despre succes, vise, imperative ale succesului, atitudini în faţa
eşecului şi a succesului şi creaţi o “Carte a Succesului” în care să le
scrieţi.
● Realizaţi o machetă a intereselor clasei şi discutaţi-o cu profesorii clasei
şi în cadrul unei şedinţe cu părinţii. Puteţi folosi răspunsurile elevilor
pentru a crea discipline opţionale care să răspundă intereselor lor.
Fişa de aplicaţie 1. “Drumul spre succes”
Motto: „Biruinţa nu este esenţială, important este drumul spre ea…”(Nicolae Steinhardt)

1. Acestea sunt treptele spre succes. Imaginaţi-vă că fiecare treaptă conţine o elemente esenţiale
care te ajută să atingi succesul. Care sunt acestea? Desenează pe treapta superioară o
reprezentare personală a succesului:
2. Scrie formula succesului tău, apoi explic-o:
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………….
Fişa de aplicaţie 2 „Harta intereselor personale”
1. Aceasta este harta intereselor personale. Enumeră interesele tale pe spaţiul punctat din dreapta.
Parcurgeţi traseul propus de joc adăugând semnele de circulaţie(„cedează trecerea”,

„prioritate”, „sens interzis”, „sens unic”) în funcţie de importanţa interesului personal pentru
dezvoltarea carierei alese. Scrieţi pe spatele cartonaşelor cu semnele rutiere barierele sau
restricţiile pe care le simţiţi în desfăşurarea acestora. Scrie ceea ce doriţi să devii în caseta de la
sfârşitul hărţii.
Listă cu interese personale:
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………
………………………………………

Clasa a VI a
Activitatea 1. „Detectivi în alegerea carierei”
Să definească noţiunea de carieră
Să analizeze criterii simple de alegere a unei cariere
Să exerseze luarea deciziei pentru viitoarea carieră
i de la tine
De învăţat…
Durată: 50 minute
Specialiştii afirmă că luarea unei
decizii în carieră este în strânsă
corelaţie cu abilităţile, interesele,
Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, 1.2, markere, scotch, coli de flipchart, flipchart/tablă,
aptitudinile, calităţile şi valorile computere, conectare la Internet
personale dar şi cu informaţiile
legate de profesie, loc de muncă Scenariul activităţii
şi piaţa muncii.
1. Exerciţiu de spargerea gheţii. Împărţiţi elevii în 3 echipe. Fiecare echipă are
Accesul la informaţii despre: sarcina de a realiza un desen, un cântec sau o poezie, la alegere, pe tema
Nevoia de forţă de muncă în carierei. Acestea se vor finaliza pe o coală de flipchart şi vor prezentate în faţa
anumite domenii clasei. Anunţaţi tema activităţii. Durată: 10 minute
Piaţa muncii
Responsabilităţile profesiei
Condiţiile de pregătire 2. Împărţiţi clasa în 3 echipe după criteriul firme de telefonie mobilă de succes:
educaţională şi profesională Vodafone, Orange şi Zapp. Fiecare echipă va primi câte o sarcină diferită: Cum
Succesele obţinute în domeniu alegem o meserie în funcţie de următoarele criterii?
Câştigul şi alte beneficii  Echipa 1: Satisfacţia muncii şi prestigiul domeniului
(oportunităţi de dezvoltare  Echipa 2: Tradiţia familială şi cererea de forţă de muncă de pe piaţa
profesională) muncii
Utilitatea muncii
 Echipa 3: Pregătirea educaţională şi remuneraţia/pachetul salarial
Sunt condiţii de bază pentru În echipele formate, elevii au sarcina să dezbată, să explice şi să dea exemple
asigurarea succesului în carieră. concrete pentru alegerea unei meserii în funcţie de criteriile externe. De
Aceasta implică o nouă atitudine asemenea să argumenteze impactul acestora în alegerea unei cariere, cât sunt de
faţă de muncă şi responsabilitate importante. Durată: 15 minute.
personală.
3. Distribuiţi elevilor fişa de aplicaţie 1.1, pe care o vor rezolva în mod
Meseriile şi piaţa muncii sunt într- individual. Discutaţi cu întreaga clasă meseriile care au ieşit pe primele locuri şi
o schimbare permanentă, de aceea
este necesar să înveţi mereu
care din criteriile externe au contat cel mai mult. De asemenea, dezbateţi modul
lucruri noi şi să-ţi adaptezi valorile în care criteriile interne au putut fi apreciate cu acurateţe pentru meseriile
şi priorităţile. aflate în top. Gândiţi-vă la câteva meserii care au avut o evoluţie spectaculoasă
pe piaţa muncii. Durată: 10 minute
4. Alcătuiţi echipe de câte 4 elevi şi distribuiţi acestora fişa de lucru 1.2.

Asiguraţi fiecărei echipe un computer conectat la Internet, utilizaţi sala de
computere a şcolii. Fiecare echipă are de răspuns la întrebările din fişa de

aplicaţie prin cercetarea site-ului: www.go.ise.ro. Suplimentar, activitatea se
poate desfăşura într-o oră separată. Durată: 15 minute
 Ce este cariera?
 Care este pentru voi aspectul cel mai important în luarea deciziei pentru
practicarea unei meserii?
 Pot influenţa tendinţele de pe piaţa muncii alegerea carierei?
 De unde obţineţi informaţiile necesare pentru decizia informată şi
responsabilă în alegerea carierei?
 Meseria aleasă vă oferă oportunităţi de dezvoltare?
 Aveţi resursele necesare (calităţi, abilităţi, interese, aptitudin, valori,
pregătire educaţională) care să vă ajute să practicaţi meseria dorită?
 Ce persoane vă pot ajuta pentru alegerea carierei?
 Cum credeţi că se vor schimba criteriile de alegere a unei meserii peste
10 ani, 20 ani?
 Elevii au de realizat o scurtă investigaţie în familie (părinţi, fraţi, surori,
bunici) despre criteriile simple: externe şi interne, folosite pentru
meseriile pe care le practică sau le-au practicat pe baza fişei de
aplicaţie 1.1.
 Fiecare clasă de gimnaziu va primi câte un tricou şi acuarele, pensule.
Elevii au sarcina de a crea un brand despre cariera lor viitoare, pe care
le vor expune pe holurile şcolii.
 Realizaţi o reclamă pentru site-ul www.go.ise.ro.

Fişa de aplicaţie 1.1 “Detectivi în alegerea carierei”
1. Analizaţi criteriile de alegere a unei meserii şi acordaţi un punctaj de la 1 la 10

(1- minim, 10- maxim) pentru fiecare, ca în exemplul de mai jos. Adăugaţi meseriile
pe care v-ar plăcea să le practicaţi. Care meserie primeşte cel mai mare punctaj?
Dar cel mai mic punctaj? Alegerile sunt realizate în mod personal.
Criterii Meserii
Medic … … … … … … … … … …
Pregătire 10
educaţională
Tradiţia 8
familială
Satisfacţia 10
muncii
Prestigiul 10
domeniului
Cererea de 8
forţă de
muncă de pe
piaţa muncii
Remuneraţia 4
/
pachetul
salarial
Total 50
Locul 1:…
Locul 2:…
Locul 3:…
2. Identificaţi criteriile interne specifice alegerii unei meserii. Pentru primele 3

meserii pe care aţi dori să le practicaţi, din topul de mai sus, scrieţi calităţile
personale, abilităţile, interesele şi aptitudinile necesare acestora.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Fişa de aplicaţie 1.2 “Detectivi în alegerea carierei”
 Exploraţi site-ul www.go.ise.ro, Ghidul ocupaţiilor!
o Ce fel de informaţii oferă?

o Cine este grupul ţintă căruia i se adresează?
o Când a fost realizat?
o Cine l-a realizat?
o Cu ce vă ajută?
o Ce aspecte v-au reţinut atenţia în mod deosebit?
o Ce chestionare aţi fost interesaţi să accesaţi?
o Ce aţi adăuga?
o Ce nu v-a plăcut?
Cine esti? Sunt ...

Absolvent
Ghidul Ocupatiilor (GO)
Elev înca la scoala

 asigura informatii despre aproximativ 700
ocupatii în format text si imagine
Elev la o scoala profesionala sau la un centru de pregatire
 ofera o varietate de moduri de a alege cea
mai potrivita ocupatie în functie de
interese, aptitudini si alte criterii Persoana în cautarea unui loc de munca
 ofera indicatii si informatii pentru intrarea

si reintrarea cu succes pe piata muncii Dispus sa îmi schimb ocupatia
Ceea ce nu veti gasi în programul Ghidul Somer

Ocupatiilor (GO)
Persoana cu handicap
 scoli si universitati specializate care
pregatesc persoane pentru anumite
ocupatii
 nume de firme si companii care ofera Sunt interesat de întregul program
locuri de munca
Vreau sa analizez programul pas cu pas
Chestionare
Chestionar de interese
Chestionar de aptitudini
Copyright (c) autori 2004

Acest proiect a fost realizat cu sprijinul
Comunitatii Europene.
Continutul proiectului nu reflecta neaparat
pozitia Comunitatii Europene sau a Agentiei
Nationale Leonardo da Vinci, precum nici nu
atrage responsabilitatea acestora.

Cautare după: discipline scolare, haine de lucru, tipul de activitate, cu ce/cine vrei sa lucrezi, mediul de munca,
alfabet
Altele: Ai probleme de sanatate? Cauta ocupatii înrudite Redactarea unei cereri de angajare Redactarea unui CV Cum
sa reusiti la interviu Lansarea unei afaceri pe cont propriu

Clasa aVIIIa
Activitatea „Paşi spre o carieră de succes”
De învăţat Responsabilitate şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera
Creativitate
Orientarea şcolară şi profesională
trebuie să-şi asume sarcini care să
vizeze sprijinirea intrării în piaţa
forţei de muncă a “produselor” Să argumenteze importanţa elementelor de marketing personal(scrisoarea de intenţie, CV-ul)
sale; şcoala trebuie să facă tot ce îi
pentru găsirea unui loc de muncă
stă în putinţă pentru valorizarea
Să identifice motivaţiile alegerii profilului pentru studiul liceal
maximă a fiecarui individ prin
Să formuleze metafore despre carieră şi rolul ei în dezvoltarea personală
stimularea intelectuală a elevilor,
Să elaboreze o scrisoare de intenţie pentru un loc de muncă ales
aptitudinilor acestora, atitudiniilor
si trăsăturilor de personalitate. Să conceapă un curriculum vitae
Cariera
i de la tine
cuprinde totalitatea
experienţelor profesionale şi
personale în care un individ se
implica pe parcursul întregii sale
vieţi.
Durată: 50 minute
Etape în construirea unei cariere:
I. autocunoaşterea care implică: Resurse: coli de flipchart, markere, postit-uri colorate, patru cutii de carton colorate de
Inventarierea intereselor dimensiunea 10/10 cm.
Identificarea valorilor
Conştientizarea aptitudinilor şi a
deprinderilor Scenariul activităţii
Conştientizarea trăsăturilor de
1. Anunţaţi tema orei pentru întreaga clasă. Solicitaţi elevilor să spună sinonime
personalitate
pentru termenul „carieră”. Notaţi-le pe o coală de flipchart. Sugeraţi-le să scrie
metafore care să ilustreze noţiunea de carieră pe un bileţel colorat. Discutaţi
răspunsurile şi introduceţi-le într-una din cutii, care se va numi „cutia gândurilor
despre carieră”.
Durata: 5 minute
2. Discutaţi cu elevii care sunt factorii principali care îi ghidează în alegerea unei
cariere. Cereţi-le să scrie pe un bileţel ceea ce îşi doresc să devină în viaţă,
indiferent de decizia părinţilor, apoi să introducă răspunsul în a doua cutie
numită „cutia deciziilor mele”. Pe un alt bileţel elevii trebuie să scrie ce carieră

îşi doresc părinţii pentru ei apoi să introducă răspunsurile în a treia cutie numită
„cutia deciziilor familiei mele”. Discutaţi diferenţele între dorinţele copiilor şi
cele ale părinţilor. Solicitaţi-le să scrie sugestiile de carieră primite de la
profesori, de la prieteni şi să introducă bileţelul în ultima cutie numită „se spune
că aş fi un bun/o bună…….”. Discutaţi răspunsurile.
Durata: 10 minute
3. Daţi-le elevilor fişa de aplicaţie 1 şi discutaţi analogia între construirea unei

cariere clădirea unei case. Pentru a reprezenta fundaţia casei solicitaţi elevilor
să scrie pe postit-uri modelele care îi inspiră în alegerea carierei, modelele
parentale care îi marchează, modelele promovate de mass-media şi cele
dezvoltate de şcoală şi să le lipească în „cărămizile” fundaţiei. Cereţi elevilor să
scrie în câte o cărămidă a corpului casei aptitudinile, cunoştinţele esenţiale,
abilităţile şi motivaţiile pentru carieră. Pentru realizarea uşii, sugeraţi-le elevilor
să completeze un postit cu numele persoanelor care îi influenţează pozitiv în
alegerea carierei şi să îl lipească pe fişă. În zona rezervată pentru acoperiş, elevii
vor scrie aşteptările de la cariera aleasă. Discutaţi răspunsurile. În timp ce elevii
De învăţat lucrează pe fişă, dumneavoastră veţi nota răspunsurile lor pe o casă desenată pe
o coală de flipchart sau pe tablă. Cereţi-le să dea un titlu casei. Discutaţi
II.explorarea traseelor educaţionale răspunsurile.
şi profesionale utilizând surse : Durata: 20 minute
formale: materiale tipărite;
sisteme computerizate de 4. Discutaţi care sunt oportunităţile de promovare a valorii personale. Prezentaţi-
informare, materiale audio-video le un model de CV şi discutaţi-l(oferiţi-le o fişă cu ceea ce trebuie să conţină un
informale: interviuri CV). Cereţi-le să schiţeze un CV personal şi să-l lipească în locul ferestrelor casei,
informaţionale; experienţa directă;
reprezentând deschiderea către piaţa muncii. Prezentaţi-le o scrisoare de
reţeaua socială.
III. luarea deciziei în carieră: intenţie(daţi-le un model). Solicitaţi-le să scrie una pentru o situaţie de angajare
cuprinde trei componenete: ideală, dată de dvs. şi să o lipească în locul celei de-a doua ferestre. Discutaţi
1.Conţinutul deciziei: alegerea răspunsurile.
şcolii, a profilului, alegerea Durata: 15 minute
profesiei.
2. Procesul decizional:
- Definirea deciziei si identificarea
alternativelor Reflecţii şi evaluare
- Evaluarea alternativelor existente
- Planul de carieră  Ce înseamnă „să ai o carieră” într-un domeniu?
- Implementarea deciziei  Ai visat să fii când avei 7 ani? Dar acum ce îţi doreşti să faci în viaţă?
- Reevaluarea deciziei  Ce te motivează în alegerea carierei? Ce este cel mai important avantaj
3. Contextul deciziei. când ai o carieră?
Elemente de marketing personal:
 Ce doresc părinţii taă să faci în viaţă? Care sunt motivele pentru care îşi
Promovarea personală implică o doresc aceasta?
componentă instrumentală (CV-ul,  Care sunt aptitudinile care te recomandă pentru cariera aleasă?
scrisoarea de intenţie, portofoliul  Ce carieră îţi recomandă profesorii care te cunosc? Dar prietenii tăi?
personal), şi o componentă  Ce aşteptări ai de la o carieră în viaţă?
atitudinală (comportamente şi  Cum te închipui peste 10 ani? Ce faci şi unde lucrezi?
atitudini pe care le manifestă o
persoană în cadrul relaţiilor  Cine te influenţează şi te sprijină în drumul tău sper o carieră?
interpersonale.  Care este modelul tău de viaţă?
 Care este cel mai important lucru care te ajută să reuşeşti în viaţă?
Elaborarea unui CV se face în
funcţie de scopul de carieră, de
postul vizat şi evidenţiază abilităţi,
cunoştinţe şi experienţe care sunt De lucru în familie!
importante pentru acesta.
 Stabiliţi o şedinţă cu părinţii şi elevii şi discutaţi răspunsurile din cadrul
Scrisoarea de intenţie însoţeşte CV- lecţiei. Propuneţi elevilor să îşi prezinte “căsuţele carierei” şi iniţiaţi un
ul si este personalizată pentru dialog între părinţi şi copii. Discutaţi bileţelele din cutiile de la
fiecare post în parte. Prin scrisoarea activităţile 1 şi 2.
de intenţie se creează contextul şi
“grila de lectură” a CV-ului.
 Alegeţi o dată şi stabiliţi “Ziua Carierei în şcoala noastră”, apoi

organizaţi o masă rotundă pe problema carierei, axându-vă pe definirea
termenului, resursele personale şi elementele de marketing personal.
Sistematizaţi răspunsurile într-un ghid sau pliant al carierei care să
ajute elevii în alegerea clară a ţintei profesionale.

Fişa de aplicaţie 1. “Paşi spre o carieră de succes”
Imaginează-ţi că aceasta este „casa carierei tale” pe care o construieşti din visele,
resursele personale, modelele pe care ţi le-ai ales în viaţă. Fundaţia casei este
făcută din modelele care te inspiră în alegerea carierei, modelele parentale care te
marchează, modelele promovate de mass-media şi cele dezvoltate de şcoală. Scrieţi
în câte o cărămidă din casă aptitudinile, cunoştinţele esenţiale, abilităţile şi
motivaţiile pentru carieră. Notaţi pe un post-it numele persoanelor care vă
influenţează în realizarea carierei şi lipiţi-l in locul uşii. În acoperiş notaţi
aşteptările pe care le aveţi de la carieră. Dă un titlu casei tale. Dacă doreşti, poţi
adăuga desenului şi alte elemente care să te ajute în drumul tău spre o carieră de
succes.

Clasa a VIII -a
Activitatea „ Abilităţi pentru profesia mea”
Valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor despre carieră
Să să dezvolte un plan educaţional de carieră
Să integreze şi să armonizeze priorităţile şi obiectivele educaţionale, profesionale, familiale în
vederea obţinerii succesului
Să analizeze abilităţile profilului profesiei dorite

i de la tine
De învăţat…
În conformitate cu Declaraţia
Asociaţiei Internaţionale de
Orientare Şcolară şi Durată: 50 minute
Profesională adoptată la
Stokholm în 1995 s-a menţionat Resurse: fişele de aplicaţie 1.1, flipchart/tablă, markere, post-it, foi de flipchart
că acest serviciu are menirea să
ajute tinerii : Scenariul activităţii
Analizândşipiaţa
Să se înţeleagă să se insituţiilor
evalueze
de studii
Să comunice superioare
efectiv cu alţiidin 9. Exerciţiu de energizare. Spuneţi elevilor să îşi imagineze că pot lua cina cu o
Să facăRomânia, observăm că:
faţă cu succes personalitate a lumii care nu mai este în viaţă şi o admiră pentru ce a făcut
obstacolelor sau pentru ceea ce a fost, de exemplu: Vlad Ţepeş, Einstein, Cristofor
Săfoarte
aibă înmulţi
vederetineri se îndreaptă
cariere Columb, Leornado da Vinci, Mozart, Marilyn Monroe, Aristotel, Jules Verne,
spre domenii care au legatură
alternative Coco Chanel, Cocoşatul de la Notre Dame(Quasimodo), Ayrton Senna ş.a..
Săcu integrarea
elaboreze europeană,
planuri de viitor Rugaţi-i să vă descrie ce întrebări ar dori să le pună acestora în timpul
ignorând sau nefiind informaţi întâlnirii. Durată: 7 minute
asupra opţiunilor
Planificarea posibile.
şi orientarea
carierei se poate rezuma la: 10. Anunţaţi pentru întreaga clasă tema activităţii. Încercaţi să explicaţi că, toţi
cei carealegerii
Educaţia optează pentru una din aceşti oameni remarcabili au avut abilităţi deosebite pentru ceea ce au
direcţiile autodeciziei
Promovarea educaţionaleîno fac dezvoltat în viaţă şi au fost nemuritori prin ceea ce au lăsat în urmă
fară
orientareo analiză lucidă asupra omenirii.
aspiraţiilor internă
Concordanţa personale şi şiexternă Durată: 2 minute
profesionale .
în alegerile şcolar-profesionale
Acţiune continuă şi pozitivă 11. Distribuiţi fişa 1.1 cereţi elevilor să se gândească la ceea ce ar dori să
îşi aleg facultatea
-Deschidere fără să ia in
spre dezvoltare profeseze în viaţă, alegând mai multe arii profesionale. Scrieţi pe tablă sau
calcul viitorul post-absolvire sau
profesională pe o foaie de flipchart Profilul Ocupaţional doar cu domeniile respective.
fără cunoştinţe elementare Discutaţi cu elevii/elevele ce înseamnă abilităţi, vocaţie pentru un domeniu
despre profesia spre care se de activitate, interese, pasiuni. Toate acestea fiind un criteriu de alegerea
indreaptă şi despre piaţa domeniului de muncă.
locurilor de muncă din acel Durată: 5 minute
domeniu.
12. Rugaţi elevii să scrie pe un post-it trei profesii pe care ar dori să le practice.
După ce le-au notat, menţionaţi să aleagă doar una şi să o încercuiască.
Cereţi să lipească bileţelul pe tablă sau pe foaia de flipchart în dreptul
domeniului în care se încadrează profesia. Când au fost afişate toate, citiţi-
le pentru întreaga clasă pentru a avea o imagine generală a aspiraţiilor

profesionale din clasa respectivă. Durată: 5 minute
13. Analizaţi şi discutaţi pe marginea următoarelor situaţii:
 Ce a stat la baza alegerii unui anumit domeniu ocupaţional, dar al unei

profesii?
 Există vreo legătură între interesele voastre, ceea ce vă pricepeţi să
faceţi(capacităţi), îndemânare(abilităţi) şi felul vostru de a fi, reacţiona(
temperamentul)?

 V-aţi gândit să alegeţi o profesie în funcţie de ceea ce vă place să
lucraţi, de interesele, pasiunile, tradiţiile de familie, recompensele
financiare dorite?
 Care sunt motivele pentru care oamenii îşi aleg o profesie sau alta?
 Ce este cel mai important atunci când ne alegem o profesie?
Durată: 7 minute
14. Împărţiţi clasa pe domeniile profesionale optate de elevi şi afişate pe tablă

cu post-it. Numărul membrilor grupului va varia în funcţie de alegeri. Poate
fi grupul arhitecţilor( cu doi elevi), grupul serviciului de protecţie( cu patru
elevi) sau grupul sănătăţii (doar cu un elev) si aşa mai departe până când
fiecare va fi repartizat într-un domeniu profesional. Durată: 1 minut
15. Împărţiţi câte o foaie flipchart grupurilor de domenii profesionale. Pentru

fiecare domeniu în parte vor avea ca sarcină de lucru să identifice abilităţile,
interesele, capacităţile personale de care ar trebui să dea dovadă şi să
descrie modul lor de a fi şi reacţiona în funcţie anumite situaţii profesionale
ce se ivesc. Încurajaţi elevii/elevele să fie cât mai creativi. Durata: 10
minute
16. La finalul activităţii discutaţi cu întreaga clasă ce au creat în echipă şi ce

anume au descoperit la ei. Durată: 13 minute
 Ce legături există între ceea ce doriţi să profesaţi şi temperament,

abilităţi, interese personale?
 Cum veţi dezvolta acele abilităţi pe care nu le aveţi şi sunt
indispensabile profesiei? Unde le veţi dobândi?
 Ce aţi descoperit la voi şi la colegii de clasă?
 Elevii/elevele vor căuta prin toate sursele de informare detalii despre

cerinţele specifice profesiei alese.
De lucru în şcoală
 Elevii/elevele vor consulta consilierul şcolar care le poate oferi detalii

despre profesia aleasă şi profilul personal.
Fişa se aplicaţie 1.1 „Abilităţi

pentru profesia mea”
Profil ocupaţional

1. Arhitectură şi inginerie ( ingineri, tehnicieni, arhitecţi)
2. Artă - Design - Sport – Spectacol- Media (actori, cameramani, designeri, graficieni, dansatori, antrenori,
translatori etc.)
3. Afaceri - Operaţii financiare ( auditori, analist credit, specialist financiar, specialist resurse umane,
consultant financiar, analist management etc.)
4. Comunitate şi servicii sociale( consilier, terapeut, asistent social, specialist activităţi religioase etc.)
5. Construcţii şi extracţii ( tâmplar, electrician, zidar, operator macara, pirotehnist, tapiţer, tinichigiu etc. )
6. Educaţie - Formare - Bibliotecă ( profesor, librar, consilier de carieră, instructor etc.)
7. Creşterea animalelor - Pescuit - Intreţinerea pădurilor – Agricultură( inspector de mediu, pădurar,

specialist conservarea mediului, producător agricultură ş.a.)
8. Servicii de servire şi prepararea mâncării ( sef-bucătar, spălător vase, chelner, casier ş.a.)
9. Sănătate ( dentist, nutriţionist, asistent medical, laborant, îngrijitor, asistent terapeut, farmacist, veterinar
ş.a.)
10. Instalaţii şi reparaţii (electrician, supervisor reparaţii, reparator calculatoare, mecanic, instalator linie
telecomunicaţie ş.a.)
11. Lege ( avocat, grefier, mediator, magistrat, judecător, procuror ş.a.)
12. Computer ( programator, analist de sistem, analist reţea, statistician, inginer software etc.)
13. Ştiinţe sociale - Psihologie (chimist, astrolog, economist, tehnician nuclear, psiholog, istoric, zoolog,
geolog ş.a.)
14. Management ( manager marketing, administraţie, de promoţie şi publicitate, de construcţie, de sistem şi

calculatoare ş.a.)
15. Servicii administrative ( operator calculator, secretar executiv, operator echipamente comunicare, curier,
mesager ş.a.)
16. Servicii de îngrijire ( dresor, îngrijitor de animale, trainer fitness şi aerobic, dealer, ghid de turism ş.a.)
17. Servicii de protecţie ( detectiv, inspector investigaţii, gardian, paznic, pompier)
18. Producţie ( asistent dentar, asamblator echipamente, operator maşini, măcelar, tipograf, brutar)
19. Vânzare ( casier, analist bursă, inginer de vânzare, agent de voiaj, promotor producţie)
20. Transport şi rularea materialului ( controlor trafic aerian, pilot, inginer de zbor, şofer, inspector transport,
mecanic locomotivă, vatman)

Modulul Managementul învăţării şi al informaţiei
Clasa a V a
Activitatea 1 „Bagajul personal cu care pornim în călătoria studiului”
• Atitudine pozitivă faţă de studiu
• Încrederea în propriile forţe
• Comunicare interpersonală
• Creativitatea
Obiective
• Să identifice resursele personale care constituie premizele studiului
• Să enumere factorii de mediu care îi stimulează pozitiv în studiu
• Să creeze un « bagaj personal »
• Să identifice acele dotări personale din « bagajul personal » care îi ajută să
depăşească dificultăţile din învăţare
i de la tine
De învăţat
Învăţarea este schimbarea, modificarea Durată: 50 minute

stabilă în comportamentul individual
atribuită experienţei trăite activ de
subiect, ca răspuns la influenţele Resurse: hârtie glasată, foarfecă, lipici, coli albe, coli flipchart, markere, flipchart,
mediului. fişa de aplicaţie 1, postit-uri colorate
Reuşita/nereuşita învăţării se datorează
influenţei combinate a ambelor categorii
de condiţii.
Condiţiile interne sunt de 2
tipuri: 1. Anunţaţi tema de discuţie. Începeţi cu un brainstorming asupra termenului de
1.biologice : ereditate, vârstă, sex, „învăţare”. Notaţi răspunsurile pe o coală de flipchart, organizaţi informaţia pe
maturizare, dezvoltare coloane într-un tabel în funcţie de valoarea gramaticală a cuvintelor:
2. psihologice: potenţialul genetic substantive, verbe, adjective, de ce nu şi interjecţii. Sugeraţi elevilor să aleagă
intelectual, nivelul dezvoltarii câte un cuvânt din fiecare coloană şi să formuleze o propoziţie cu acestea despre
intelectuale atins la un moment dat. ce reprezintă învăţarea pentru ei pe câte un postit. Discutaţi exemplele care vi
se par deosebite.
Condiţiile externe se referă la: Durata: 10 minute
1. organizarea şcolară: sistemul de
cerinţe şcolare (obiective, conţinuturi), 2. Discutaţi cu elevii cauzele diferenţei dintre răspunsurile date, accentuând
calitatea instruirii, caracteristicile clasei
unicitatea fiecăruia. Solicitaţi elevilor să deseneze pe o foaie de hârtie o valiză
de elevi, ambianţa psihosocială,
personalitatea şi competenţa de dimensiunea 7/7 cm, pe care să o lipească pe caiet astfel încât să rămână o
profesorului, tipul de relaţii profesor- parte liberă pentru a putea introduce materiale în interior. Discutaţi cu elevii
elev, timpul şcolar, dotarea tehnico- resursele personale: zestrea genetică, obişnuinţele, visele şi dorinţele de
materială a şcolii. realizare care influenţează performanţele viitoare.
Durata: 5 minute
2. influenţele extraşcolare: mediul
familial (statutul socio-economic, 3. Explicaţi elevilor să scrie pe o foaie mică de hârtie „pot să...” şi cereţi să o
cultural al familiei), mediul local
completeze. Sugeraţi-le să introducă foaia în „valiza personală”. Spuneţi-le să
(urban/rural), nivelul cultural al
societăţii în ansamblul său, regimul completeze o altă bucată de foaie pe care vor scrie „când învăţ mă
alimentar impus de societate. stimulează......”. După completare, foaia este introdusă în „valiză”. Cereţi-le
copiilor să completeze două foi cu propoziţii lacunare: „sunt special pentru
că .......”şi „cine mă stimulează .......”. Apoi acestea vor fi introduse in
“bagajul personal”.
Durata: 10 minute
fizica generala, stare de
sanatate
2. psihologice: potentialul
genetic intelectual, nivelul
atins la un moment dat
(stadiul
4. Solicitaţi-le elevilor să se prezinte folosind datele din “valiza personală”. Se

poate sugera un mod de prezentare: „Mă numesc ..... şi când am pornit în
călătoria spre aventura cunoaşterii mi-am făcut bagajul cu ceea ce pot să
fac........, mi-am descoperit talentul de a ...., am aflat că mă stimulează
(cineva) ........ atunci când studiez şi mă determină să am rezultate
bune .........” .
Durata: 5 minute
5. Solicitaţi elevilor să aleagă o disciplină unde întâmpină probleme în învăţare.

Identificaţi cu ei dificultăţile întâmpinate în învăţare pentru exemplul ales.
Daţi-le fişa 1 şi sugeraţi-le elevilor să-şi imagineze că pleacă în călătorie având
la ei „bagajul personal” pe care trebuie să îl utilizeze pentru a trece de greutăţi
şi a ajunge la final cu bine. Explicaţi-le că la fiecare fundătură a labirintului ei
trebuie să scrie una din greutăţile identificate. Pentru a o depăşi trebuie să
selecteze din bagaj ceea ce îi poate ajuta să treacă peste greutatea respectivă.
Durata: 20 minute

Limbă

Ghidul - Dirigentia La Tinta - Alina Munteanu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul - Dirigentia La Tinta - Alina Munteanu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală

În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:

De învăţat… Durată: 50 minute

2. Realizaţi 5 echipe după criteriul flori de primăvară (ghiocei, toporaşi,

Centrul Educaţia 2000+ 1

provocaţi elevii să se gândească la ce sau cine anume a avut contribuţii deosebite

4. Sintetizaţi printr-un scurt brainstorming, resursele formării şi dezvoltării stimei

5. Împărţiţi elevii în 5 echipe care să analizeze fişa de aplicaţie 3.4.

Centrul Educaţia 2000+ 2

Ce spun experţii despre stima de sine?

Centrul Educaţia 2000+ 3

(Fata babei şi fata moşneagului, Ion Creangă)

Centrul Educaţia 2000+ 4

Fişa de aplicaţie 3.3 “Fântâna”

 Identificaţi în ordinea importanţei pentru voi care sunt

Centrul Educaţia 2000+ 5

 Analizaţi caracteristicile specifice grupei de vârstă: preadolescenţa,

 Se dezvoltă abilităţile de comunicare, cunoaşte semnificaţia cuvintelor.

Centrul Educaţia 2000+ 6

Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală

Activitatea „Sunt o valoare”

În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:

De învăţat Atitudini şi valori

Centrul Educaţia 2000+ 7

3. Daţi elevilor fişa 2 şi explicaţi-le că trebuie să deseneze pe tortul din imagine

4. Spuneţi-le copiilor „Povestea celor 7 minuni ale omului”. „Unui grup de

Puterea fiecăruia de a depăşi

Capacitatea de a depăşi problemele

sporesc conflictele cu părinţii Reflecţii şi evaluare

Centrul Educaţia 2000+ 8

1. Completează spaţiile punctate cu răspunsurile pe care le doreşti:

Un copil este ca ...................................................... .

2. Scrieţi cuvinte cu valoarea gramaticală specificată despre copii în tabelul de mai

Substantive Adjective Verbe

Centrul Educaţia 2000+ 9

Fişa de aplicaţie 2. “Tortul personal”

Centrul Educaţia 2000+ 10

Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală

Activitatea 1. „Află mai multe despre tine…”

Autocunoaşterea este primul pas

Atunci când vorbim de Obiective/competenţe

Centrul Educaţia 2000+ 11

2. Împărţiţi fişa de aplicaţie 1.1 pentru fiecare elev, tăiată pe jumătate.

3. Daţi elevilor fişa de aplicaţie 1.1, cealaltă jumătate. După ce au identificat

4. Distribuiţi elevilor fişa de lucru 1.2 şi creioane colorate. Individual se vor

5. Concluzionaţi prin găsirea unor asemănări şi deosebiri între caracteristicile

Centrul Educaţia 2000+ 12

Fişa de aplicaţie 1.1 “Află mai multe despre tine...”

1. Invitaţi elevii să asculte următoarele caracterizări ale unor elevi şi să ghicească

c. Într-o zi, la şcoală, ea a luat un calificativ insuficient, pentru o clipă, ar fi vrut să nu

Centrul Educaţia 2000+ 13

Fişa de aplicaţie 1.2 “Află mai multe despre tine...”

Centrul Educaţia 2000+ 14

Centrul Educaţia 2000+ 15

Centrul Educaţia 2000+ 16

Activitatea „ Cei de lângă noi”

În această activitate, elevii/elevele vor fi capabili să demonstreze progresul prin:

Să reflectăm asupra Durată: 50 minute

5. După ce au terminat de lucrat, cereţi echipelor să citească pe rând situaţia

6. La finalul lecţiei daţi copiilor să completeze fişa de aplicaţie 1.2. Comentaţi

Centrul Educaţia 2000+ 17

 Credeţi că în realitate fiecare dintre copii s-ar purta în acelaşi fel în