Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Istoria Romanilor Vlad Georgescu

    Încărcat de

    Fox
    2K vizualizări192 pagini
    De la origine pana in zilele noastre. Editia a IV asi nota asupra editiei de Stelian Neagoe

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    De la origine pana in zilele noastre. Editia a IV asi nota asupra editiei de Stelian Neagoe

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2K vizualizări192 pagini

    Istoria Romanilor Vlad Georgescu

    Încărcat de

    Fox
    De la origine pana in zilele noastre. Editia a IV asi nota asupra editiei de Stelian Neagoe

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 192
    SERIA ISTORIE VLAD GEORGESCU ISTORIA ROMANILOR Ecija a 1V-a si nottasupra editei ‘se STELIAN NEAGOE, HUMANITAS opera OANA DRAGOMIRESCU MARDARE © Americar Romanian Academy of Arts and Sciences, 1989 (© Humasitas, 195, penta pez edie ISBN 973-28-0548-X Notii asupra ediiei Eitura Humanitas a tpérit in anul 1992 Istoria romanilor. De 1a origini pin tn zilele noastre, de Viad Georgeseu, dupa ediia 8 Tea apdrut in anul 1984 sub egide Academiei Roméno-Armericane e Stine gi Arte. Cum era de astepiat, orginal sintced de istorie ‘afonalé a fost foarte bine primith de publicul larg cittor din Romania, trjul edit fiind de mult epuizat. Prin urmare, Editura Humanitas a hott i tipireascd‘o nout editjie. Aceati a IV-aedi- fic urmeazd de fapttextul integral a eel a Ui-a din 1992, intregit insi cu notele bibliografce structurte inte timp de autor pe capi- tole, Notele respective Je-am preluat din edigia Viad Georgescu, ‘The Romanians. A History — apérvts in S.U.A. in anul 1991 — ‘ov acordul prealabil al editorulu, domnal profesor Mate Calinescu, gi prin bundvoinja domnalui Vladimir Tisméneano,cérora le aducera Sipe aceasti cale mulfumiile noaste, Doar capitol al Vi-lea nu Deneficiazd de note bibliografice, intrcit Viad Georgeseu n-a mai avutrigazul necesar si le rostuiase sisi le indice trimitrile fn pa- sini; regretabila neimplinre este suplinttintructva prin suselein- ‘semnate in Eseul bibliografic existent la finele cin. Cu trecerea timpulu, materia cuprinsé in ultima parte a compendiulu a devenit «ainsi istorie, aga incit ne-am permis si noi (preeum dommul pro- fesorCalinseu) sd marci acest segnent dept capitol al Vi-ea suru, de altel, previzut eu note bibliograice si in edijia ‘Tot in edita semnati de domnol profesor Matei Calinescu am aflat dout nuanji importante, operate de Vlad Georgescu atunci ind revi texto pent versiunea in limba englezi, nuanfii pe ‘care am sist de cuvin i le facem cunoscue i eittoriloracestei cs. Lappin 206 din edi de fap exists umdtorea faz .Dupa 5 1834, a incepat vahl emigrti eveigt in Moldova, o colonizare Ancurajth de ato mai ales inte 1834 1849s care a fica ce 1a 1916 populaiaevreisct sh reprezinte 7.9% (230 000 de sues) «in total popoatel Vechialui Rega.” fn eda americand, la p> sina 188, pragaful respect ese conceput asl: ,Dupa 1834 @ ‘nceput valu emigririievreiet in Moldova, o colonizare incurajté de autriii tai les Snir 1834 gi 1849. In 1899 eristan 269 015 evel in regat, reprezentind 4,5% din total populail. (a interval ee an, dn caua emigre, popula mci a seta |x 3.3% [239 967)". Tot asl, la pagine 243 din ediia roast, au- toral are o trimitere in subsolal pagini, unde compietazs biblio- sraiatemei in discuie. In ciia american, la pagina 221, exist i tlie preczil ale iui Viad Georgesus cel paragraf i traduesm in cle de mai jos (nclust notele bibliografice la care se fac trmite- file) tril romini marsigt n-au reeunoseut niciodsth 8 holo- ‘aust a atin gi Romania gi cé dupa izvenirearSzboiului a avat Joc, in nie 1941, la Iasi, primi mare pogrom!, Evreiirsi si be sarabeni au fst printe victimele unor execufi simare cind Romi- ia a pus stpinire pe Basarabia sia ocupat Transnistria — teritoia ‘are a dobndit © proasthreputaic pentru & « primit, incpind cu juni 1942, aprorimatiy 150000 de evel deport in condi in- umane?, Muli eve din Basarabia st Bucovina au fost fect, desi in Vechil Regat aproape toi evrei au supreviejt ..} fn timpal izhoiuh,liceele evreieti an rimas deschise in oragele mar iar in ‘Bucuresti un tetra Barageum) so orchestré au continua 6 func- 1. A Kamel gM. Conc, le baer Le a, 280 tle 1941 (6 Pox Iie, Boeme, 197), p 105, exe oak oficial ow frit cite vind ‘nme 3233 pete 8000" G. Zara ,Qulques données concent In e- ‘ear fascist en Roumanie, 1940-19447, a Popescu La Rouma- ‘le pendant la Dewsme Guerre Mondiale (Bice, 1969), pp 37 sun. 2. Coaform una pot ofl in mai 1943 al Minit de inte, 110033 eve din Basarabis, Bocovina, Drool Hera fost wevacta 1a ‘Tranmisea Incepind cu anil 1941; $0741 eat Inet acolo le 1 sepembie 1848. Cap, Carte neagrd 3, pp 447-450, 457. W. Fdeman, preyetinile Federal comune eve a stabil im deport cn find 136 000, lar cena merle 60 000. 4 ber, Auth: and the Ales (Richart oad ‘Walon, New York, Hol, 1981, p14). 6 fioneze, [...] La sfirgitl rizboiului, iregistirle oficiale aritau cexistenjaa 395 972 evrei tn Roménia Cum spuncam, Istoria... lui Viad Georgescu este receptatl ‘cum se cuvine att de specialist cit gi de tote categorie de tite! din fara noastri, Aceastisinlezi vine de fapt pe un loc completa- ‘mente gol. Ne lipsese compendille de istorie national ait de nece- 4. Stallpen numiell exact al vctmeloe conse o saci dfs. Ck fhele vara el ator inno. W. Flderman considers cs 209214 eve ert ay elspa la fig rrbull 15 000 i Vocal Regs gt dl Tex ‘anil, 103919 in Basabin ord! Bucovne i zegumas Hers 9 90 295 in ‘onl Trnava oxpt de ung. (CE. § Mal W. Fidrann, Regional Development ofthe Jevish Population in Romania, Fill, Roma, 1957, weei2) 1M. Cap, un lt ie a comanitii evo din Romanian imp sbo- fui, nig cife mal mar 385 170 mor, dis cae 263 900 ex din Rome tia $121 270 ia nora Texavaie, Cap cree ek 592418 ewe tina fn ‘Remini nord Tansvanie tn 1941, o cif ca mult peste cele stabiite upd referendurulefctat de Remini i Ungcs. Aste, mira evpravie {nilolor a f de mma 207248 (Carp, Carta neagr 1, pp. 18-20) Aceast itt este coxcish de Salm, abi ef al Romie din 1940 pi in 1947, are estar muna sopeaviusoror la 37000. Ver A. Stan, Resing the ‘Storm. Romania 1840-1947 (Memoirs) (fad Vash, lena, 1987p. 177 ‘Vago menfoneard 0 ci de pnd la 126 125 one in nodal Taneivanie, din 151125 inrogiea a 1981. CE. B. Vago, .The Dietbton of the Jews of Transylvania", RL, Bah, ed HungarianJevsh Studies (Weel Fees tion of Hungtian Jews, New York, 1966), Ip. 181 211. Brabam cree ck ‘gar a depot 164052 eve, majorite a Anschvit, unde a fot ono- ‘ei mal mu. Vei RL. Bran, Genocide and Retribution. The Holocoust in Hungarian Raed Northern Transylvania (Khswer Niel, Bost, 1983), pp. 10, 223. DupdFldeman s dupa festa abla fetal Cho (Kolonse), ‘mie supevicuiorlor poste oF fost mai mae, Fildemman menonea txseaje a aproxinadv 100 000 de evel romana Unies Soviets, natal 197, majorkaten buses care, sparen, a refit i aati ‘matelo gen roid in 1981,™M. Carmily Weinberger mesons ck [i In 0 000 de evr! din nora Transvanil 9 Bropa cones git pin Roma, nw 194g 1944, eum spre Palestina, CEM. Cami Weln- ‘ager Memorial Vem for the Jews of Cla /Koleczvde (New York, 197), 1p. 203 Cit private muni emer din Roméo n apie 1941 vex! Bevo erungahiing in Runnin, 194, p22. In ceca co pve punieul evelor ‘i 1585, vezi Mail Fldeman, Jevish Population, p 8 7 ‘sare pentra stestarea deveniil gi inuiritnaiunit roméne fn con- certul popoarelo lumii. Singularele observai crtice Facute edi ‘in 1992 au vizat ma ca seam chestuni de satistci (grea, daci mu ‘mposibil, de pus intr totul de acord), eventual controverse care de aceasthdaté in edjia 1V-a) sit tranjate chiar de auto, prin ‘otelebibligrafice anexateluciti ce prezentim. tn rest, vor re- aminti cl este vorba de o carte de autor — cu totceincumbi un aga mens travaiustiingfic — un reugit ata de istorie a romani, be- ‘efic culturil noustreistorice g stimulator pentru temerarii de az si ‘de mine in ale scrierii mor astfel de sineze echilibrate si cnstite. STEUAN Naagoe VLAD GEORGESCU (1937—1988) ‘Vind Georgeca nist n Burep, I 20 octombei 197, nto fame tie de oer ce due vei police rmkneyt person de ean ete et fel sufcentsi omic un bused prea wl, geerall 1. Googe, ese aghictant al rogelui Carol, ar us bani din paca mame, EM. Po. uber, proemlaent menbra al Pri Liberal, fee minis de externe ‘mani 1916-1917 gi apolpeegdine l Sentulai—- Camera Supeiarh a Pe lieatll fe Remission cater. Vid 8 uate List ‘SE Seva Ga ani "50 — reboteat de guverulcomunist dps unele mare ‘store pagoptist Nicolae Bees, ca care suc elev de atucl nea sh se ‘nunesacl poste ani fnu-an stmaia dein: eit amind, tori pet, Bleece i Geongeca, venus fens prea deve priate sin.) ‘Pasinat Incl e pe bance soll de sedi rnilor, presen I come ‘cal eater a Fale de serie a Universi din caret tree (te dovnd sudan al seat acu On pri retiiloepe car ol oe ve. ‘ene, ce el din fri eo tec polo” Je aves de Inu a ita a ‘evil pe) al SD, Frac de ace — ca abe fr ale ‘Univeni dn Bucurest — mal namie pine profeee mine a mae dn ate npr, ea Ton Never, DM. Pipide oD. Tudor, slot de- ‘guy, de medior alin or esi fancinar! de par. Remarc ape ‘a e ros mac alr pretia ma putes fi pei cue, pret ‘romorat rfesioal de sca, Vlad George, ca ai alt clel de gene ‘ie a aval neept de eter romijtor, Repartiat a eminares star ‘hereto le Mazel Remon Rus, cond de Pring Rog, Sort Call: ‘nei ote tafe n 1963, cind oct moze avea sl fe desi, tot ca cova, Tata de St Suda Buropene de wb deci ai Mal ‘Beeze (ost adjunct al marca isterc om poli Gh Ldn la condi ‘ren Init de Isore Univenall, desipt de real comunst ia 1948). Este sigur ¥formojia gine Unrullistric even sf fe pumlc Jnfnejal de neste mas persona, Pest a, Wiad Georpecu aveas vor- ‘eas espe roll pe care joan ve intelectual ides x lo- ‘2 pola fon Peoviel elbeet de gverel commit nc hizoare ‘in ani '6 i venrt dean meni ocuregei, Toute cesta dovedace ° i Vind Georges fot un cerctitor forma fn ele ai bun aii le ga- ‘i inte gi police rong {Ca mull in gecerafin sm cu forma st, Vid Georgesou — dep mua {eat icodets mem al Partdull Comat net nu a avt comings co- maniste — ss pus cutout sloeiata capac ca tn hj pati ‘Sle, dovenith communist kmpova veinjl popu i dap rizbol. $1 mali ti Rominis fon servile pofsionale ae acral electual de ei “sot rept pe ser pentru excelenjapeformans sale profesione ‘Aste, Vind Georgase spot pblics i Roma pnd pin 1973, ft sat ‘Sexi un etl doctor, a conferenit ik reste nr sa. NO fot topical repundt avitloruorpresginse ives ccd Je de pred ca profesor ivi, cum 5 indmplat jn 1967, cnd a funeinat ‘nan pofeor de tore a sud estull ewopean a cba Universitatea Car ‘ori! in Los Angeles (UCLA «fst tis in 1972-1973 la Universo ‘ex Cobia da New Yor, ca profesce a catedea Nicolae lors" nit ‘ea rom; in sit, Academia RS, Romdnia Fa decerat us pre is ‘ortant pats oper sn sori in-o wreme in care venerbiaistiemai pls ict cova din adionala in prestigs, cx to nimi ast, Nu te ‘ein o exaperre Ina conchide cla neepotl air 70, Vid Georges te ipinse cao vlonre de prim rang ll tee din Romania ir pes ‘iin profesional dep hotel. De ale, o eie de stor tinh ‘Taal ale dn Stele Ute — au benefit desfatue indrumtle sale fn ‘erectile cae le cepindenuIn sen vee tn eitart cu pobleocl o- ‘np, Rona sa i ar oe. Voki Polial Ideas and she En- Ughenmentin the Romanian Prinipalies, 1730-183] aves desc sein Scorn ff. Mult din sceste domenl se bucorau de imitate, omnia acordind boii dept do « exccia anibuile sale aciministave si polienes, de adic dit de a jude; feno- smenul nus generalizat tots, procentalsatsior en imunitate no Sil 125 ns i 4a peo Shall ae Jor mensionate de document, In Tara Romineasel, in veacal al XVI-iea, imuniatea administrativag judecitoreascd dspar, ri ‘ind numa pevilegial transfer cate boier« une venti to. fate fn chip obigit damn. Tinepoca fendala valoare unui domeni mu se maura pin intin- eee, ci prin numirl do sate pe care cupindes, asprin pint, i ‘tin oamenii care! oouia, munca antl find peicipalul iver 4e bogie. Obl ines, ele cio ineputur se per in negie File opocitmigrapior, au continua sa repreine $f vereafea- alk principal eadro de vier yrinease4, minat continay dar ‘iiodaté datas de insnie nol rindi de ale ete! nodrep ‘roasts fereascl pind tzinofnsemnat parte «popula rurale. Alettuind o unitate economcd, cu pimiatal tipint in devalmic, ‘becurindu-se de atoconducere — deep de judoal,responsabil tate colectiva pentru dlctele penale vite puerta, res- ponsabilitate fiscal colecivi —,obstea mos destramat dest cu ‘net 0 dati cu tecerea pint in propeietata privat 2 mem blr ei si ou infitraea in obgte @ nor elements stan, feadal- "ate, care -antngito pane vec prope colecive; in fel ‘cota multe obs a est aseevite, membe lor piesind staal e om lite, devenind dependent. In Transiivania,aparifa téiai- Imi dependents se poate urmis in documeate de la sfital veacu- Ini al Xie, provesul hind insé propor demas aba in vacol al “XIVlea obi ibere,romanes seu soctieg an contin fog 8k 2 gen mut me, cle tl tn cn age Hg ‘Maramures, cclelate fn scannele secuesti In |. ~~ rmeroase dec cele de iobagl pind in veacl al XV Hes, iar in zonele

    S-ar putea să vă placă și