Sunteți pe pagina 1din 5

ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

9/2017

ROLUL ESTETICII ȘI DESIGN-ULUI MĂRFURILOR ÎN PROMOVARE

Straistari Sabina, student anul I, ECTS,


Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Facultatea de Științe Economice
e-mail: sabina.straistari@gmail.com

Rezumat:
Se constată azi că estetica și design-ul produselor, fie ele alimentare sau nealimentare, contribuie într-un mod
susținut la promovarea acestora pe piață și la convingerea consumatorului în luarea deciziei de achiziționare. Ne-
am propus în cadrul acestei lucrări să prezentam câteva noțiuni conceptuale privind estetica și designul dar și
elemente ce pot influența consumatorul, precum psihologia culorilor, formelor și mesajelor subliminale cu efect
asupra iraționalului uman. Vom utiliza în acest sens literatura de specialitate existentă la acest moment dar și
exemple edificatoare ale modului în care estetica și design-ul ne influențează consumul. Ca exemplu concret vom
prezenta un studiu de caz asupra a două produse cosmetice, comparând modul de prezentare prin intermediul
design-ului și esteticii sale. Vom identifica și principalele modalități de promovare prin care produsele sunt făcute
cunoscute pe piață având ca elemente de lucru aceste două concepte foarte actuale și de mare folos în acest sens.
Lucrarea va fi structurată pe anumite elemente de interes și se va finaliza printr-o secțiune de concluzii în care vom
extrage principalele aspecte identificate în urma studiului.

Cuvinte cheie: estetică, design, promovare, produs.

În această lume comunicaţională cu nenumărate mijloace de comunicare, cu mereu alte instrumente multimedia
interactive şi echipate cu senzori, atributele şi beneficiile produselor, numele mărcilor şi asocierea mărcilor nu mai
sunt suficiente pentru a reţine atenţia şi pentru a atrage clienţii. Nu vor câştiga pe termen lung decât firmele care au
posibilitatea să asigure clienţilor o experienţă senzorială memorabilă, pe care aceştia s-o pună în relaţie cu
poziţionarea companiei, a produsului sau a serviciului oferit. Promovarea experienţelor senzoriale are în vedere
produsul definit de calităţile inerente şi trăsăturile sale structurale şi imaginea estetică a organizaţiei sau mărcii
definită de ambientul comercial şi grafica publicitară.
O componentă majoră a procesului de dezvoltare al produsului reprezintă identificarea necesităţilor
consumatorului care este strict legată de generarea conceptelor, selectarea celui mai eficient din perspectiva
raportului calitate-preţ, testarea performanţelor tehnice şi estetice ale acestuia şi promovarea sa pe piaţă în condiţii
de competitivitate.
Kuroki, şeful departamentului de design al firmei Sony, menţiona: “Mai întâi trebuie creat conceptul în minte şi
apoi pe hârtie. Noi selectăm tineri designeri pentru ideile şi abilitatea lor de a inventa noi produse. Când se
consideră că am dezvoltat ceva de valoare, atunci se regrupează mai mulţi specialişti, ca împreună să decidă dacă
produsul respectiv întruchipează cele trei elemente, adică să fie: rentabil, comercial şi frumos. Toate sunt la fel de
importante. Dar frumuseţea este acolo unde se pune şi suflet ". De altfel, Sony, de aproape un sfert de secol, este un
exemplu de ”design de calitate"
Designerul, producătorul, comerciantul şi consumatorul creează, împreună conferind obiectului util şi
frumos totodată, o semnificaţie socială şi economică. Între aceştia trebuie să existe un flux informaţional adecvat şi
un feed-back operaţional, astfel încât deciziile ce intervin în legătură cu dezvoltarea noilor produse să aibă la bază
criterii tehnice, de piaţă, economice, estetice şi sociale.

1. Factorii ce influențează comportamentul consumatorilor

Elementele care caracterizează reacţia perceptivă faţă de produs şi procură sau nu o emoţie estetică fac apel la
diverşi factori: factori pur emoţionali, factori cognitivi (senzaţia estetică fiind legată de ceea ce omul cunoaşte, de
interpretarea personală a cunoştinţelor, de cultură ), factori intelectuali(satisfacţia logică în faţa înţelegerii
produsului), factori psihologici (plăcerea estetică depinzând de calitatea senzaţiilor omului, de pragurile psihologice
de percepţie, de condiţiile psihice personale).
Cu ajutorul acestor elemente se identifică trăsăturile designului şi caracteristicile produsului care va avea cel mai
mare impact asupra consumatorilor, serviciile pe care firma trebuie să le asigure pentru ca produsul să ocupe o
poziţie favorabilă pe piaţă.
Ca urmare, de orice natură ar fi produsul, el trebuie să fie proiectat cât mai judicios, cât mai eficace. Să fie
confortabil, ieftin, sigur, uşor de folosit şi reparat, simplu, economic de produs şi distribuit, oferind un puternic
avantaj concurenţial pe piaţa vizată.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 46 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 9/2017

2. Relația DESIGN-ECONOMIE

Pentru satisfacerea necesităţilor consumatorilor, corespunzător gusturilor lor şi, în acelaşi timp, pentru a oferi
produse care să contribuie la educarea gustului, se impune o strânsă colaborare între design şi ştiinţa economică,
între designeri şi economişti.
În producţie şi pe piaţă se înregistrează o adevărată „explozie” de produse noi realizate prin aportul designului,
ceea ce influenţează asupra unor elemente determinante ale activităţii economice. Multiplele interferenţe DESIGN-
ECONOMIE oferă companiilor beneficii puternice, specifice şi tangibile:
 O identitate atractivă din punct de vedere al designului permite stabilirea unei oferte corespunzătoare şi a
unui preţ superior;
 Mesajul atractiv şi formele de repetiţie măresc durabilitatea semnelor vizuale în mintea consumatorilor şi
ca urmare produsele sunt recunoscute şi selectate mai uşor în momentul cumpărării;
 Cu cât este mai puternic designul şi cu cât se manifestă mai pregnant, în cât mai multe elemente de
identitate, cu atât este mai uşor ca firma să fie protejată de atacurile concurenţei şi mai ales ale falsurilor;
 Designul poate reduce costurile şi poate mări productivitatea; fiecare produs de succes are adesea
elemente constante ce nu trebuie reproiectate.
 Un design atractiv atrage întotdeauna personal creativ, de înaltă ţinută profesională, care concură în mod
fericit la cucerirea de noi pieţe.
 Elementele designului se îmbină producând asociaţii intelectuale şi emoţionale şi ajutându-i astfel pe
consumatori să recunoască mărci, să diferenţieze produse, să le clasifice şi să stabilească legături între ele;
Designerul este aproape întotdeauna alături de economist în derularea unui studiu. El trebuie să cunoască
metodele cercetării de piaţă, legate de previziunea volumului vânzărilor, poziţia produsului în raport cu concurenţa,
evoluţia socio-stilurilor etc.
Competenţa şi creativitatea sunt evidenţiate prin fiecare componentă a mixului de marketing:
1. promovare (mesajul promoţional intensifică şi împrospătează memoria consumatorului);
2. produs, marcă, ambalaj (designul este factorul determinant al impactului psihologic al produsului);
3. plasament, locul vânzării - ambianţa (spaţiile unde se oferă servicii trebuie să fie funcţionale, dar şi
atractive şi stimulative; ele ajută la promovarea afacerilor, creează imaginea, sporesc interesul consumatorilor
şi determină vânzarea bunurilor şi serviciilor);
4. preţul (banii alocaţi activităţii de design trebuie să corespundă necesităţilor acestui domeniu).

2.1 Promovarea

Promovarea este o expresie a acțiunilor, mijloacelor și metodelor utilizate în orientarea, informarea, atragerea și
convingerea clienților să cumpere produsul în scopul satisfacerii dorințelor lor, dar și asigurării rentabilității firmei
producătoare.
Rolul promovării rezidă în conținutul complex al conceptului de promovare, ce relevă faptul că scopul principal
este influențarea comportamentului oamenilor, în așa fel încât, să sporească volumul vânzărilor bunurilor
respectivului producător. De aceea, promovarea îndeplinește o serie de funcții economico-sociale, ce evidențiază
utilitatea sa, cum ar fi:
 stimularea cererii, care este scopul direct și imediat;
 influențarea comportamentului public;
 formarea unei imagini;
 furnizarea de informații atât cumpărătorului cât și vânzătorului;
 neutralizarea informațiilor defavorabile ce se răspândesc mai ales prin zvonistică;
 diferențierea produselor, mai ales a mărcilor;
 reamintirea avantajelor produselor pentru a ramane consumatori fideli;
 justificarea preturilor bunurilor si serviciilor;
 constientizarea publicului cu privire la noile produse si servicii create.
De remarcat că fiecare din aceste obiective concrete este subordonat obiectivului general al oricărui program
promoțional, acela de sporire a vânzărilor și a eficacității lor.

2.2 Produs, marcă, ambalaj

Imaginea produsului din punct de vedere al inovației și al costului determină așteptările consumatorului în
materie de ambalare, noutatea ambalajului fiind practic un semnal pentru consumator în ceea ce privește
preocuparea pentru echilibrul între produs și ambalaj, grija pentru un aspect cât mai funcțional posibil, preocuparea
estetică în creștere, dorința de a fi cât mai bine informat, preocuparea pentru echilibru ecologic, etc.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 47 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 9/2017

Forma, grafica și culoarea ambalajului sunt elemente de sinteză în cadrul esteticii produselor, care, realizate în
condiții optime, au contribuții efective, cu eficiență majoră în cadrul relațiilor competitive de comerț interior și
exterior, accelerând penetrația etc.
Forma ambalajelor are în vedere, în principal, cerințe de varietate sortimentală, dozarea și proporționarea
produselor conform cererii pe piață, eliminând în final uniforminatea și monotonia sortimentală.
Grafica adâncește aspectele legate de individualitatea bunurilor de consum, în raport cu destinația acestora,
alături de celelalte elemente de estetică, fiind o contribuție importantă la creșterea desfaceriilor de mărfuri,
stimulând concurența în condiții optime, sporind cracteristicile merceologice ale măfurilor.
Culoarea transmite un mesaj propriu, având un efect puternic asupra subconștientului nostru, fiind de cele mai
multe ori mai importante decât cuvintele. Din această cauză, nu este recomandat ca ele să fie folosite la voia
întâmplării sau associate oricărui produs. Culorile produselor și ambalajelor trebuiesc alese în funcție de efectul pe
care îl au asupra comportamentului uman.
Roșul – este o culoarea sociată cu tinerii, persoanele pline de viață și îndrăznețe. De asemenea, roșul încurajează
cumpărătorii să facă o achiziție, fiind o culoare call-to-action. Nu de puțineori, butonul „Cumpără acum” de pe
website-uri este roșu.
Albastrul – este o culoare care transmite încredere, credibilitate, profesionalism, putere și concentrare. Din acest
motiv, albastrul este preferat de către instituțiile financiare. Conform unor studii efectuate, clienții se reîntorc cu
15% mai des în magazinele care au această culoare. Albastrul este preferat și în domeniul IT, fiind folosit de mărci
ca Dell, HP și Facebook.
Verdele – are un efect relaxant și este un semn de liniște și de sănătate. De aceea, el este preferat cu precadere de
cei din domeniul medical, turism, resurse umane sau de cei care promovează ecologia.
Galbenul – este utilizat de majoritatea lanțurilor de fast food, deoarece această culoare crește energia, dar în
același timp și apetitul.
Negrul – este asociat de cele mai multe ori cu rafinamentul și luxul. Culorile închise și sobre sunt folosite cu
preponderență în cazul produselor de lux, în contrast cu cele clare și luminoase, care dau impresia unui produs ieftin.
Nici gri-ul nu este de neglijat. Combinarea sa cu negrul a dat rezultate pentru branduri precum Wikipedia, Cartoon
Network sau Honda.
Violetul – s-a dovedit că această culoare îi poate face pe oameni să plătească prea mult pentru un produs care nu
merită, pecând portocaliul este asociat cu prețul corect.
Culorile ne influențează de asemenea și percepția. Un obiect alb pare mai mare decât unul negru care are aceeași
dimensiune, iar o băutură într-un pahar roșu pare mai caldă decât una într-un recipient verde, conform lui Nicolas
Gueguen, doctor în psihologie cognitivă și directorul laboratorului de cercetare Gresico. În general, culorile
luminoase sunt cele care vând cel mai bine.
Din punct de vedere demografic, impactul culorilor variază. Spre exemplu, două produse cu același conținut, dar
ambulate diferit, pot atrage cumpărători diferiți. Și asta deoarece bărbații prefer culorile mai tari, pe când femeile le
prefer pe cele mai moi. Sexul feminin se pare că este atras de mov, roșu și verde, iar cel masculin de negru și verde.
Albastrul este punctual comun pentru cele două sexe, el dominând în preferințele tuturor.
Se parecă nu numai mesajul transmis de culori contează, ci și numele nuanțelor lor. Foarte puțin epersoane prefer
maroul, însă când apar în discuție denumiri mai interesante precum mocha sau colorado, lucrurile tind să se
schimbe. La fel se întâmplă și cu alte denumiri mai sofisticate, precum fuchsia, jad, turcoaz sau lila.

2.3 Plasament, locul vânzării

Ambianța este o componentă majoră a imaginii magazinului și poate fi definită ca efectul senzorial creat de
design-ul său. Design-ul magazinului se referă la stilul acestuia pus în valoare de către caracteristicile fizice ale
clădirii în care funcționează. Atributele magazinului care contribuie conjugat la crearea stilului sau particular sunt:
pentru design-ul exterior – fațada, firma, vitrina, accesul în magazin; iar pentru design-ul interior – pereții interiori,
pardoseala, rafturile, plafonul, iluminarea.

2.4 Prețul

În mod normal, preţul se stabileşte prin negocierea dintre producător şi consumator, negociere în care
producătorul propune un preţ consumatorului, dar în final contează valoarea pe care consumatorul o atribuie
produsului. Deci, preţul “se poate defini, ca expresie de cele mai multe ori financiară, a valorii atribuite de
consummator în cadrul schimbului”. El joacă adesea rolul decisive în opţiunile cumpărătorului, iar studiile din
ultimul deceniu arată că se accentuează rolul său în ansamblul mixului de marketing, mai ales datorită faptului că
preţul este acela care-i oferă o imagine a consumatorului asupra a ce trebuie să se aştepte de la un produs. Aceasta
înseamnă, că stabilirea unui preţ mic nu va duce automat la creşterea vânzărilor, întrucât consumatorul se îndoieşte
de calitatea produsului, iar un preţ mare poate fi susţinut printr-o imagine de marcă.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 48 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 9/2017

3. Evaluarea elementelor esteticii și design-ului

Studiu de caz: Analiza comparativă a designului a două produse cosmetic

1. Șampon natural pentru păr uscat/normal cu ulei ricin și provitamina B5


Forma: clasică, asemănătoare cu o sticlă pentru apă, doar că bombată în partea de sus,
turtită în partea față și spate, cu capac obișnuit, în formă de cilindru.
Culoarea: ambalajul are o culoare transparentă, care permite vizualizarea produsului de
culoare galbenă.
Contrastul: vizibil, dar nu profund, fiind folosite culori deschise, precum alb și galben.
Grafica:ca imagine reprezentativă a produsului s-au folosit trei flori, în aceeași gamă
cromatică de alb și galben, care simbolizează naturalețe și sănătate; scrisul este citeț,
amplasat la mijlocul etichetei, formând astfel o simetrie; scrisul este de culoare neagră,
evidențiindu-se denumirea produsului de culoare galbenă și cu font mai mare, care este
fig. 1 amplasată în partea inferioară a etichetei produsului.

2. Loreal Paris ȘamponElseve Arginine Resist X3

Forma: cilidru plat, îngustat în partea inferioară, capacul continuând forma recipientului.
Culoarea: ambalajul are o culoare neagrăopacă, cu elemente de culoare fuchsia, argintiu
și alb; această combinație de culori crează un aspect de lux;suprafața lucioasă a
ambalajului amintește aspectul unui păr neted și lucios.
Contrastul:culorile folosite formează un contrast foarte pronunțat, astfel ieșind în
evidență, comparativ cu alte produse.
Grafica: ca imagine reprezentativă a produsului a fost folosit un desen abstract, formele
tari ce simbolizează fermitate, durabilitat și liniile curbe care dau aspect de ușor, neted și
mătăsos – trăsături caracteristice unui păr bogat și frumos; scrisul este de culoare albă,
evidențiindu-se marca și denumirea produsului prin font mare, acestea fiind amplasate în
partea de sus a etichetei; și cuvintele în altă limbă la fel creează un aspect mai sofisticat
fig. 2 al produsului.

Analizând ambalajul acestor două produse, fără a testa produsul, majoritatea persoanelor l-ar alege pe al doilea.
De ce? Ca în cele mai multe cazuri, decizia de cumpărare este influiențată de design-ul produsului, și anume gama
de culori care redau un aspect de lux, marca franceză a produsului și cuvintele sofisticate utilizate în text, semnul
“X3” scris pronunțat, ce semnifică de trei ori mai mult și în general aspectul artistic al ambalajului. Conștient sau
inconștient, aceste mici detalii ne atrag atenția mai mult asupra produsului, lăsându-ne impresia că e mai scump și
mai de calitate. De multe ori așa și este, însă foarte des putem fi mințiți de ambalajul atrăgător al unui produs de o
calitate mai proastă, și invers, din cauza unui ambalaj simplu și mai puțin atrăgător, produsele nu au success pe piață
și multe din companii au de pierdut.
Astfel, observăm că elementele de psihologie socială, dorințele consumatorilor și importanța mesajului
informațional al ambalajului, relațiile cu publicul și reclama, și nu înultimul rând, designul sunt factori ce determină
decizia de cumpărare a consumatorului. În tratarea estetică a ambalajului trebuie să se țină cont de existența
unui complex senzorial, care determină o manifestare de aprobare sau de respingere din partea simțului estetic al
fiecărui individ, de efectul emoțional declanșat de actul de cumpărare și de consum.

În concluzie, apreciem că:


 Rolul design-ului ca industrie creativă şi contribuţie culturală este una dintre principalele chei ale
dezvoltării economice;
 Inovaţia nu este doar o nouă abordare tehnologică, ci se bazează fundamental pe design;
 În societatea contemporană, designul îndeplinește rolul de punte între industrie şi artă, între idei şi soluţii
de finalizare, între cultură şi economie;
 Designul este strâns legat de dezvoltarea economică şi durabilă a fiecărei companii, regiuni, sau chiar
naţiuni. Inovaţia prin design şi designul ca instrument al unei economii durabile pot converge spre o nouă formulă
de strategii de design. Acestea ar putea conduce la soluţii durabile şi idei noi de bunăstare;
 Designul este privit ca un proces de risc managerial, a cărui rezolvare permite companiilor, regiunilor,
naţiunilor să se detaşeze prin competiţie liberă;
 Designul are o imensă influenţă asupra calităţii vieţii ca indicator de evaluare a standardului de viață, rolul
său etic devenind la fel de important ca cel estetic;
 Pe măsură ce designerii comunică tot mai direct şi mai subtil cu consumatorii, contribuţia lor culturală şi
răspunderea socială îşi extind ariile de acţiune, în egală măsură.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 49 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 9/2017

 Activitatea unei companii nu va mai fi pentru mult timp evaluată doar pe criteriile performanţei financiare.
Responsabilitatea Socială a Corporaţiei (CSR – Corporate Social Responsibility) – includerea valorilor sociale în
afaceri, va deveni de asemenea, un criteriu foarte important, iar designul, în lumina unor noi soluţii poate fi
definitoriu pentru creşterea CSR;
 Designul poate contribui substanţial la menţinerea identităţii culturale, chiar in contextul intensei circulatii
a valorilor ce duce spre universalizare;

Bibliografie
[1] Coman, Mihai. Introducere în sistemul mass-media. Polirom, 2016.
[2] Pamfilie, Rodica, and Roxana Procopie. Design si estetica marfurilor. Editura ASE, 2002.
[3] Părăian, Elena. Designul şi estetica mărfurilor. Editura Universitară, 2010.
[4] Pascu, Emilia. Designul şi estetica mărfurilor: manual de studiu individual. Editura Universitară, 2012.
[5] http://www.scritub.com/management/marketing/PROMOVAREA-SI-PROGRAMUL-PROMOT63797.php
[6] http://www.referatele.com/marketing/PROIECT-MARKETING-Design-si-es448.php
[7] http://www.pionmedia.ro/blog/puterea-culorilor-in-marketing/
[8] http://www.loreal-paris.ru/needs/haircare/all-product.aspx
[9] http://www.skinpriority.ro/cumpara/sampon-natural-pentru-par-uscat-normal-cu-ulei-ricin-si-provitamina-b5-

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 50 ~

S-ar putea să vă placă și