Universitatea ‘Nicolae Titulescu’ din Bucuresti

Facultatea de Drept, specializare Drept, forma de studii ID, anul 1

Referat
Disciplina: Institutiile Uniunii
Europene
Tema:
‘Functionarea si atributiile unei
institutii a Uniunii Europene’

Student: Muscalu Andreea

An universitar: 2017-2018

1
  Cuprins:

1. Cap. I - Introducere.
2. Cap II – Curtea Europeana de Conturi.
2. 1. Sectiunea I.
2.2. Sectiunea a II-a.
3. Cap III- Concluzii
4. Bibiliografie
 2
I. Introducere

Principalele institutii ale Uniunii Europene, cunoscute ca institutii

centrale si implicate in procesul de decizie, sunt reprezentate de: 

Aceste institutii, create pe parcursul a mai mult de 40 de ani, reflecta evolutia

in timp a structurii unionale europene si trec in prezent printr-un proces de reforma
generat de extinderea Uniunii cu zece state in 2004 (cea mai mare extindere din istoria
sa) si cu alte doua in 2007.  Personalul tuturor institutiilor UE formeaza un serviciu de
functionari europeni, independent de guvernele statelor membre.  Limbile principale
de lucru sunt engleza si franceza, dar la toate intalnirile oficiale se asigura traducerea
in si din toate cele douazeci limbi oficiale (daneza, engleza, finlandeza, franceza,
germana, greaca, italiana, olandeza, portugheza, spaniola, suedeza, ceha, slovena,
estona, letona, lituaniana, ungara, slovaca, malteza, poloneza). 
De asemenea, toate documentele oficiale sunt traduse si tiparite in aceste douazeci
limbi.
 3
II. Curtea Europeana de Conturi

3
Tratatelor Comunităţilor. Actul a avut ca obiectiv finalizarea aşa
– numitei pieţe interne, definită ca„o zonă fără frontiere interne în care este asigurată
libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului” şi intrată în
vigoare la 1 ianuarie 1993.
 La 7 februarie 1992 s-a semnat Tratatul de la Maastricht, intrat in vigoare în
noiembrie 1993 şi numărând ca obiective: trecerea de la piaţa unică la o uniune
economică şi monetară, afirmarea identităţii pe scena internaţională printr-o politică
externă şi de securitate şi apărare comună, mărirea protecţiei drepturilor şi
intereselor resortisanţilor statelor membre, dezvoltarea unei cooperări mai strânse în
domeniul justiţiei şi al afacerilor comune, menţinerea integrală a acquuis-ului
comunitar şidezvoltarea lui. Următorul moment cheie în direcţia adâncirii integrării
europene este constituit de Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 şi
ratificat la 1 mai1999, care reglementează aspecte precum Politica Externă şi de
Securitate Comună (PESC), crearea unei zone a libertăţii, securităţii şi justiţiei, lupta
împotriva fraudei, eliminareacontrolalelor la frontierele interne şi reglementarea
circulaţiei persoanelor în interiorul UE.O dată cu Tratatul de la Nisa, semnat la 26
februarie 2001şi a intrat în vigoare la1 februarie 2003 a fost elaborată o „Declaraţie
asupra viitorului Uniunii Europene”, princare se lansa o dezbatere generală asupra
dezvoltării viitoare a Uniunii şi care implica atâtstatele membre, cât şi statele
candidate. Aspectele avute în vedere de această declaraţiesunt delimitarea
responsabilităţilor între Uniunea Europeană şi statele membre, statutul Cartei
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, simplificarea tratatelor şi
rolul parlamentelor naţionale în cadrul instituţional al Uniunii.
 Începând cu 1950, gradul de integrare europeană a crescut progresiv, atât din punct
de vedere geografic – prin aderări succesive-cât şi din punctul de vedere aldezvoltării
de politici şi structuri instituţionale comune. Astfel, pornind de la o comunitate
economică cu şase membri, în momentul de faţă s-a ajuns la o uniune de 27de ţări,
extinderea continuând şi în prezent.

II. INSTITUŢIILE JURISDICŢIONALE ALE

COMUNITĂŢILOR EUROPENE – CURTEA DE JUSTITIE

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (numită în Tratate Curtea de Justiţie a

4
Comunităţilor Europene sau CJCE) este instituţia jurisdicţională
comunitară, al cărei rol în cadrul instituţional al Uniunii este de a verifica legalitatea
actelor comunitare şi de a asigura interpretarea şi aplicarea uniformă a dreptului
comunitar.
 Aceasta este compusă din trei instanţe: 
1. Curtea de Justiţie
2. Tribunalul de Primă Instanţă
3. Tribunalul Funcţiei Publice.

Aceste instanțe asigură interpretarea corectă și aplicarea corespunzătoare a

dreptului primar și a dreptului secundar al Uniunii pe teritoriul acesteia. Curtea de
Justiție verifică legalitatea actelor emise de instituțiile Uniunii și hotărăște cu privire
la respectarea de către statele membre a obligațiilor ce le revin în temeiul dreptului
primar și al celui secundar. De asemenea, Curtea oferă interpretări ale dreptului
Uniunii, la solicitarea judecătorilor naționali.

II- 2.1. Curtea de Justiție

 
A. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
 
In prezent Curtea îşi are sediul la Luxemburg, iar „ judecătorii, avocaţii
generali şi grefierul au reşedinţa la sediul Curţii”.
Curtea sau Camerele sale pot, pentru una sau mai multe şedinţe determinate, să aleagă
un alt loc de desfăşurare decât la sediu. Ea îşi stabileşte propriul Regulament
de procedură, care este supus aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate
calificată(art. 223 Tratatul CE).Curtea poate judeca în şedinţă plenară, în Marea
Cameră( 13 judecători ) sau în camere de 3 sau de 5 judecători.
Preşedinţii camerelor de 5 judecători sunt aleşi pentru o perioadă de 3 ani, iar cei ai
camerelor de 3 judecători pentru perioada de 1 an. Curtea de întruneşte în Marea
Cameră la cererea unui stat membru sau a uneiinstituţii care este parte într-un proces,
precum şi în cazurile deosebit de complexe sau de importante.Curtea se întruneşte în
şedinţă plenară potrivit Statutului – alin.4 al art. 16, atuncicând este sesizată în
temeiul art. 195 alin. 2 (destituirea Mediatorului), art. 213 alin. 2(destituirea unui
membru al Comisiei) sau art. 216 (demiterea uni membru al Comisiei)sau art. 217
alin. 7 (destituirea unui membru al Comisiei de Conturi) din Tratatul CE saua art.
107D alin.2, a art.126 alin. 2, a art. 129 sau a art. 160B alin.7 din Tratatul CEEA.
De asemenea art. 16 din Statutul Curţii de Justiţie prevede drept motiv de întrunire a
Curţii în plen situaţiile când apreciază că o cauză prezintă o importanţă excepţională.
  Celelalte cauze sunt soluţionate în camerele de 3 sau de 5 judecători.
 
 Art. 14 din Statutul Curţii de Justiţie

„Curtea poate delibera valabil doar în prezenţa unui număr impar de

judecători.Când numărul judecătorilor este par, judecătorul cu vechime mai mică se
va abţine când participă la deliberări”.
Deciziile camerelor formate din trei sau din cinci judecători sunt valabile
numaidacă sunt luate de 3 judecători, cele ale Marii Camere sunt valide numai dacă
sunt  prezenţi 9 judecători, iar deciziile Curţii întrunită în şedinţă plenară sunt
5
valabile numaiin cazul în care sunt de faţă 15 judecători.

B. COMPETENŢA
 
Competenţele CJ sunt următoarele:
 -Efectuează un control al legalităţii actelor comunitare;
 -Interpretează unitar tratatele şi actele comunitare pe calea recursului în
 interpretare;
 -Controlează legalitatea acţiunilor sau omisiunilor statelor membre în raport
cudispoziţiile tratatelor, tranşând litigiile dintre acestea;
 -Soluţionează acţiuni cu privire la repararea pag
 ubelor cauzate de organeleComunităţilor sau de agenţii acestora;
 -Acţionează ca instanţă de recurs ca ultim grad;
 -Dispune de o competenţă consultativă;


2.2. Sectiunea a II-a. Tribunalul de prima instanta.

A. ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Judecătorii își desemnează din rândul lor președintele, pe o perioadă de trei ani,
precum și un grefier, al cărui mandat este de șase ani, iar acoperirea nevoilor sale
administrative și lingvistice Tribunalul recurge la serviciile Curții de Justiție.

De comun acord cu Curtea de Justiție, Tribunalul își stabilește Regulamentul de

procedură. Tribunalul se întrunește în complet de trei sau cinci judecători.
Regulamentul de procedură stabilește cazurile în care Tribunalul se reunește în plen,
în complet de Mare Cameră sau în complet constituit de un singur judecător. Peste
80% dintre cauzele cu care este sesizat Tribunalul se judecă cu un complet de trei
judecători. Parlamentul și Consiliul, acționând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară (prin regulamente, fie pe baza unei propuneri a Comisiei, după
consultarea Curții de Justiție, fie la cererea Curții de Justiție, după consultarea
Comisiei), pot institui camere jurisdicționale specializate atașate Tribunalului, care
judecă și hotărăsc în primă instanță cu privire la anumite acțiuni sau proceduri
formulate în domenii specifice, de exemplu instituirea unei noi camere specializate
pentru mărci, modele și desene, aflată actualmente în discuție.

B. COMPETENTA

Creat în scopul degrevării Curţii de o parte din îndatoririle sale, TPI avea
iniţial încompetenţă litigiile dintre Comunităţi şi agenţii lor (fostul art. 179, în prezent
art. 236 dinTratatul CE), acţiunile introduse de întreprinderi şi asociaţiile de
6
întreprinderi împotriva Comisiei, conform Tratatului CECO şi acţiunile de
anulare şi cele referitoare la abţinereainstituţiilor comunitare de a acţiona ( art. 230 şi
232 din Tratatul CE, fostele art. 173 şi175 din Tratatul de la Roma) când acţiunile
erau
formulate de persoane fizice sau juridice.In prezent TPI are competenţa de a a judeca:
 
 Acţiuni directe introduse de persoane fizice sau juridice împotriva
actelor instituţiiilor comunitare (ale căror destinatare sunt, sau care le privesc
înmod direct şi individual) sau împotriva abţinerii acestor instituţii de
aacţiona;
 Acţiuni introduse de statele membre împotriva Comisiei;
 Acţiuni introduse de statele membre împotriva Consiliului cu privire laactele
adoptate în domeniul ajutoarelor de stat, la măsurile de protecţie
comercială ( „dumping” ) şi la actele prin care consiliul exercităcompetenţe de
executare;

 Acţiuni prin care se urmăreşte obţinerea unor despăgubiri pentru prejudiciile

cauzate de instituţiile comunitare sau de funcţionarii acestora;
 Acţiuni ce au la bază contracte încheiate de Comunităţi, prin care seatribuie în
mod expres Tribunalului competenţa de judecare;
 Acţiuni în materia mărcilor comerciale;
 Recusuri împotriva Tribunalului Funcţiei Publice, limitate la chestiuni de
 drept.


Cap III- Concluzii

Obiectivele stipulate în Tratatele comunitare (TCECO, TCEE, TCEEA,
Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam) nu pot fi duse la îndeplinire
decât dacă sunt constituite instituţii adecvate, având competenţe bine precizate pe
baza unui statutconvenit de statele membre şi consacrat în reglementările europene.In
literatura de specialitate s-a relevat că instituţiile europene se deosebesc deinstitutţile
clasice ale dreptului internaţional, deoarece sunt structurate şi funcţionează
înconformitate cu principiile dreptului public intern, fiind instituţii interne ale u nei
Comunităţi,caredispun de mijloace juridice şi financiare pentru a promova şi
implementa obiectivele convenite prin acordul statelor membre. Aşadar, spre
deosebire de instituţiile clasice ale dreptului internaţional, instituţiile europene
îndeplinescurmătoarele funcţii după sistemul puterilor care sunt structurate în viaţa
internă a statelor:legislative, executive, judecatoresti.Aceste funcţii sunt îndeplinite în
cooperare, şi nu în confruntare, cu institutţilenaţionale, aşa cum şi normele
comunitare se aplicş cu suportul normelor naţionale, prinarmonizarea legislaţiei în
cadrul ordinii juridice comunitare. De la constituirea Comunităţilor Europene s-au
structurat, treptat, principalele instituţii care au deja unstatut şi competenţe stipulate
în Dreptul comunitar. Intre aceste instituţii,distingem:Organe de decizie, cu
denumirea generică de Consiliu, Organe executive, cu denumirea generică de
Comisie, Organe de control, cu denumirea generică de Parlament,
Organe jurisdictionale, cu denumirea de Curtea de Justiţie.
 Cele 4 categorii de instituţii comunitare reprezintă fiecare un anumit principiu
alguvernării, în sens larg, au un fundament politic şi sociologic distinct şi exprimă
fiecare olegimitate proprie. Astefel, Cosiliul reprezintă interesele statelor
7
membre, Comisia promovează interesul comunităţilor în ansamblul lor,
Parlamentul
reprezintă cetăţeniistatelor membre şi Curtea de Justitie apară dreptul
comunitar, ordinea juridică acomunităţilor.
Curtea Europeană de Justiţie are ca obiect fundamental asigurarea respectării
dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor. Este instituţia care a avut un rol
decisiv înstabilirea superiorităţii dreptului comunitar asupra dreptului naţional.
Judecătorii trebuiesă asigure uniformitatea interpretării şi aplicării dreptului
comunitar în fiecare StatMembru, menţinerea sa ca sistem comunitar şi aplicarea sa în
mod identic tuturor celor care i se supun în toate împrejurările.
Atribuţiile principale ale Curţii de Justiţie sunt:
 Controlează legalitatea actelor emise de celelalte instituţii ale Uniunii;
 Controlează respectarea de către statele membre a obligaţiilor impuse de trat
 ate;
 Interpretează normele comunitare ori de câte ori apare într -un proces o
contestaţieîn privinţa unei norme comunitare;
 
Poate fi invitată să emită avize asupra acordurilor pe care Uniunea intenţionează să la
încheie cu state terţe.
  Curtea de Justiţie joacă un rol esenţial în cadrul sistemului instituţional
stabilit prin Tratate. In mod deosebit, Curtea are rolul de a menţine echilibrul între
prerogativele institutţilor comunitare pe de o parte şi între prerogativele conferite
Comunităţii şi cele păstrate de statele membre pe de altă parte. In exercitarea
atribuţiilor sale de revizuire, Curtea este deseori chemată să hotărască în probleme de
natură constituţională sau deimportanţă economică majoră.
 
 Curtea de Justiţie, ca instituţie jurisdicţională a Comunităţii, reprezintă
coloanavertebrală a acestui sistem de garanţii. Curtea europeană de Justiţie este
curtea supremă şideci puterea juridică, organul de control al Uniunii.

 4. BIBLIOGRAFIE

   MANUALE, CURSURI:
1. FUEREA, Augustin,Manualul Uniunii Europene, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2006
 2. FUEREA, Augustin,Instituţiile Uniunii Europene,Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2002, pp. 117 – 119

 ALTE SURSE:

1. http://www.stiucum.com
2. http://www.referat.ro
3. https://biblioteca.regielive.ro
4. https://www.edu.ro
 5. https://legeaz.net.