Psihologia sănătăţii

An universitar 2019-2020
Daniela Muntele Hendreş, conf. univ. dr., Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

Anexa 2

Scala stresului perceput (Cohen 1983)

Întrebările din această scală se referă la sentimentele şi gândurile dumneavoastră în timpul ultimei luni. În
fiecare caz, veţi fi rugat să indicaţi cât de des aţi simţit sau gândit într-un anume mod. Deşi unele întrebări
sunt similare, sunt şi diferenţe între ele şi va trebui să trataţi pe fiecare separat. Cea mai buna abordare
este să răspundeţi relativ repede fără să număraţi situaţiile în care aţi simţit sau gândit în felul respectiv ci
doar sa indicaţi varianta de răspuns care vi se pare cea mai potrivită.

Pentru fiecare întrebare, alegeţi dintre următoarele variante de răspuns.

1 niciodată
2 aproape niciodată
3 uneori
4 destul de des
5 foarte des

1. Cât de des s-a întâmplat să vă simțiți deranjat de lucruri petrecute pe neaşteptate în ultima lună? - 2
2. Cât de des s-a întâmplat să simțiți că nu puteți controla lucrurile importante din viața dumneavoastră în
ultima lună? - 2
3. Cât de des v-aţi simţit nervos şi stresat în ultima lună? - 4
4. Cât de des ați gestionat cu succes aspectele supărătoare de zi cu zi în ultima lună? 4
5. Cât de des ați făcut față cu bine la schimbări importante care au avut loc în ultima lună? 2
6. Cât de des ați simțit încrederea că sunteți capabil/ă să tratați corect problemele personale din ultima
lună? 4
7. Cât de des ați simțit că lucrurile se petrec așa cum vă doriți, în ultima lună? 2
8. Cât de des ați simțit că nu puteți face față la toate lucrurile pe care le-ați avut de făcut în ultima lună? 3
9. Cât de des ați simțit că puteți cotrola stările de nervozitate/iritare din viața dumneavoastră în ultima
lună? 4
10. Cât de des ați simțit în ultima lună că stăpâniți foarte bine situațiile prin care treceți? 3
11. Cât de des s-a întâmplat să fiţi furios din cauză că lucrurile care se petreceau erau în afara controlului
dumneavoastră, în ultima lună? 1
12. Cât de des s-a întâmplat în ultima lună să vă gândiţi la lucruri pe care le-aţi avut de îndeplinit? 5
13. Cât de des ați simțit că sunteți capabil să controlați felul în care vă petreceți timpul, în ultima lună? 3
14. În ultima lună, cât de des s-a întâmplat să simţiţi că dificultăţile devin atât de mari încât nu le mai puteţi
depăşi? 1

SURSA BIBLIOGRAFICĂ A INSTRUMENTULUI

Cohen, S., Kamarck, T., & Mermelstein, R. (1983). A global measure of perceived stress. Journal of Health
and Social Behavior, 24, 385-396.

1
Psihologia sănătăţii
An universitar 2019-2020
Daniela Muntele Hendreş, conf. univ. dr., Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

Scala de coping (Carver și colab, 1989)

Mai jos aveţi enumerate o serie de fraze care exprimă modul în care oamenii simt sau acţionează când se
simt stresaţi sau se confruntă cu o problemă gravă. Gândiţi-vă cum simţiţi şi acţionaţi dumneavoastră
înşivă, în general, în astfel de situaţii, şi alegeţi varianta care se potriveşte cel mai bine cazului
dumneavoastră.

Notaţi pe foaia de răspuns cifra :

1 = De obicei nu fac acest lucru
2 = Rareori fac acest lucru
3 = Fac uneori acest lucru
4 = Fac deseori acest lucru

1.Mă angajez în activităţi suplimentare care pot contribui la rezolvarea problemei. 3

2.Încerc să-mi formulez o strategie despre ce am de făcut. 4
3.Las de-o parte alte activităţi pentru a mă concentra asupra problemei. 3
4.Îmi impun să aştept momentul potrivit pentru a reacţiona. 4
5.Îi întreb pe oamenii care au trecut prin experienţe similare ce au făcut în acea
situaţie. 1
6.Spun cuiva ce simt. 1
7.Caut ceva bun în ceea ce mi se întâmplă. 3
8.Învăţ să trăiesc cu problema mea. 2
9.Caut ajutorul lui Dumnezeu. 4
10.Sunt prost dispus şi îmi exteriorizez emoţiile.
1
11.Refuz să cred ce s-a întâmplat. 2
12.Renunţ la încercarea de a obţine ceea ce vreau. 1
13.Mă implic în muncă sau în alte activităţi pentru a-mi abate gândul de la problemă. 4
14.Îmi concentrez eforturile spre a rezolva într-un anumit fel problema. 4
15.Îmi fac un plan despre cum să acţionez. 4
16.Mă concentrez asupra situaţiei care îmi dă de furcă şi dacă e nevoie las celelalte lucruri mai în voia lor. 4
17.Mă ţin deoparte, nu fac nimic, până când situaţia nu o permite. 2
18.Încerc să caut sugestii despre ce ar fi bine să fac. 2
19.Încerc să obţin suport moral de la prieteni sau de la rude. 1
20.Încerc să privesc lucrurile printr-o lumină diferită, mai favorabilă 3

2
Psihologia sănătăţii
An universitar 2019-2020
Daniela Muntele Hendreş, conf. univ. dr., Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

21.Accept că faptul s-a petrecut şi nu mai poate fi schimbat. 2

22.Îmi pun speranţele în Dumnezeu. 3
23.Îmi las sentimentele să iasă la iveală. 1
24.Îmi spun că nu s-a întâmplat cu adevărat. 1
25.Renunţ să mai lupt pentru a-mi scopurile. 1
26.Merg a filme, mă uit la TV ăentru a mă gândi mai puţin la problemă. 3
27.Prefer să visez la alte lucruri. 3
28.Mă feresc de a fi distras de alte gânduri sau activităţi. 2
29.Mă asigur că nu înrăutăţesc lucrurile acţionând prea curând. 4
30.Mă gândesc bine la paşii pe care i-am de făcut. 4
31.Fac ceea ce trebuie făcut, pas cu pas. 4
32.Vorbesc cu cineva pentru a afla mai multe despre situaţia respectivă. 1
33.Îmi împărtăşesc cuiva sentimentele mele. 1
34.Învăţ din lucrurile care mi se întâmplă. 4
35.Mă obişnuiesc cu ideea că faptul s-a petrecut. 2
36.Încerc să găsesc liniştea în religie. 2
37.Mă simt foarte stresat şi îmi exprim
sentimentele. 1
38.Mă comport ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. 3
39.Consum alcool sau iau medicamente pentru a mă gândi mai puţin la problemă. 1
40.Acţionez direct pentru a soluţiona problema. 3
41.Reduc efortul pe care obişnuiam să îl depun în rezolvatrea problemelor. 1
42.Mă străduiesc să previn ca alte lucruri să se suprapună în eforturile mele de a trata problema.
43.Mă feresc să acţionez prea repede. 1
44.Vorbesc cu cineva care poate face ceva concret legat de problema mea. 1
45.Mă gândesc cum aş putea să mă descurc cel mai bine cu problema. 3
46.Caut înţelegere de la cineva. 1
47.Accept ca realitate faptul că s-a petrecut. 2
48.Încerc să mă dezvolt ca persoană, ca urmare a acestei experienţe. 4
49.Mă rog lui Dumnezeu mai mult ca de obicei. 3
50.Mă obişnuiesc cu ideea că nu pot să mă descurc cu problema şi abandonez încercările. 1
51.Sunt deprimat şi îmi dau seama de asta.1
52.Îmi spun mie însumi : „nu poate fi adevărat”.
1
53. Dorm mai mult ca de obicei. 1

SURSA BIBLIOGRAFICĂ A INSTRUMENTULUI

Carver, C.S., Scheier, M. Şi Weintraub, J. (1989) Assesing coping strategies: a theoretically based
approach. Journal of persoanlity and social psychology, 56, 267-283.

3
Psihologia sănătăţii
An universitar 2019-2020
Daniela Muntele Hendreş, conf. univ. dr., Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.