Anne Ancelin Schtitzenberger

Psihogenealogia
si
,
rdnile din tamilie
Legdturile transgeneralionale, secretele de familien
sindromul de aniversare, mogtenirea traumelor
9i practica genosociogramei

Edilia a ll-a

Traducere din limba francezd

de CristinaVasilescu

phitobio
 Cuprins

_t
 Psihogenealogia gi rdnile din familie Cuprins

O abordare contextuali si integrativi .....................59 Fractica mea clinice in domeniul transgeneralionalului .. 131
Reguli de familie ..........61 Un grup, Maria gi ceilalgi.......... .......134
A fi un membru loial al unui grup .........................64 identitilii. Transrniterea
Regisirea ........................ 140
Context si nevrozi de clasi. Esecul gcolar.................................... 60 Exemple clinice cu genosociograme simplificate.............. 1 4s
Cripta gi fantoma. ..........69 Charles: sindrom de aniversare si loialitate familialS invizibili.. t+0
Secretul rusinos, indicibil .. .... . .. . ... . ... . 71 Marc: repetarea familiali a accidentelor..............................-..... 150
Vinitorul de fluturi...... .....................79 Cazul lui Jacqueline: genocidul armean......... .......154
Originea gi moartea. ..........................77 Valdrie gi Roger: existi o ,,ereditate" a accidentelor de ma;ini?.... 158
Herge gi Tintin.......... ........................77 Configuragie familiali 9i sidromul dublei aniversiri .................. 1 61
Repetiri familiale inconsriente la o dat5. aniversari: Perioadi aniversari de vulnerabilizare, ,,stres de aniversare" ......162
accidentul viduvului .........................78 Cei doi fragi: supravieluitorul gi mortul...... .......... 163
Boala copilului adoptat .....................79 Lucien gi doamna Andr6: incestul genealogic . .... ..... . .... . .... .. ...... 1 65
Secretul morlii pirinlilor gi al propriei origini: copiii deportagilor ..80 Cele doui,,tinere doamne Ravanel":
Cazul lui Robert - despirgiri si secrete...... .............81 incestul genealogic neclarificat ........168
Genocidul gi nedreptatea suferiri: sclavie, deportare, exod.......... 8g Reinlinguirea aliangelor..... ..............173
Cercetirile mele asupra genosociogramei Mogtenirea transmisi si structura familiei ............175
9i sindromului de aniversare. Familia de Mortelac: copii morEi de tineri de-a lungul
Descoperirea sindromului de aniversare ... ..... ........ . gg mai multor genera9ii....... ................. 176
Comunicaresiinteractiune.................. ..................90 Predicgii gi blesteme in istorie...... ....178
Maniera mea de a lucra ..................... 97 Efectele unei ,,vorbe grele". Blestemul lui Cato:
Sindromul de aniversare .................. 103 ,,Delenda Carthago est"................... ..................... 180
Cum se construiegte o genosociogrami?. .....109 Preotul: efectul unei ,,vorbe grele". O vorbi grea prost ingeleasl ....182
Conventii grafice.......... ................... 110 Van Gogh, Dali 9i Freud: copilul de substitugie
Reconstituire biografici. Repere, chei, borne ale memoriei gi copilulreparator...... .....................188
si limite ale metodei .....................,.. 114 Cendrine gi algi cAgiva: aniversarea marcanti-marcati................ 1 91
Fundamentele identititii: numele si prenumele. Patru alte exemple: musulmanii; Jacques{acqueline;
Numele de familie sau patronimul: ,,Cum te numesd?". ...........117 intr-o luni de Pagti din 1955, dupi Sevastopol; Isabelle............ 194
ImportanEa prenumelui. Firul Ariadnei..................................... 1 2 1 Noelle: conf icte de habitus 9i identitate alimentari ... ............... 1 97
Importan,ta contextului (istoric, economic, cultural)....... ..........122 Trecutulin prezent. .....2o1
Context de viagi (studii, cilitorii, sejururi in locuri indepirtate). Freud gi ,,nelinigtitoarea stranietate" .....................2o2
Prenume codat, prenume travestit, prenume criptogrami.. ........ 124 Nedreptatea. ...............204
Suntem cu toEii metigi? Noi togi sunrem Spaima rransgenerafionali. Tiauma,,undei de goc" .................., 204
mostenitorii a doul culturi.......... .....126 ,,Nu e drept...".................. ..............2o7
Copiii nelegitimi, copiii naturali. Dati aniversari 9i calendar occidental iulian.............................210
familiale.......
Exemple de ,,rugini" sociale ............. l20 Predicgii meteorologice, economice si fractali
Obiectivele genosociogramei.............. ..................127 (studiile lui Benoit Mandelbrot) ......211
 Psihogenealogia gi rdnile din familie Cuprins

O abordare contextuali si integrativi .....................59 Fractica mea clinice in domeniul transgeneralionalului .. 131
Reguli de familie ..........61 Un grup, Maria gi ceilalgi.......... .......134
A fi un membru loial al unui grup .........................64 identitilii. Transrniterea
Regisirea ........................ 140
Context si nevrozi de clasi. Esecul gcolar.................................... 60 Exemple clinice cu genosociograme simplificate.............. 1 4s
Cripta gi fantoma. ..........69 Charles: sindrom de aniversare si loialitate familialS invizibili.. t+0
Secretul rusinos, indicibil .. .... . .. . ... . ... . 71 Marc: repetarea familiali a accidentelor..............................-..... 150
Vinitorul de fluturi...... .....................79 Cazul lui Jacqueline: genocidul armean......... .......154
Originea gi moartea. ..........................77 Valdrie gi Roger: existi o ,,ereditate" a accidentelor de ma;ini?.... 158
Herge gi Tintin.......... ........................77 Configuragie familiali 9i sidromul dublei aniversiri .................. 1 61
Repetiri familiale inconsriente la o dat5. aniversari: Perioadi aniversari de vulnerabilizare, ,,stres de aniversare" ......162
accidentul viduvului .........................78 Cei doi fragi: supravieluitorul gi mortul...... .......... 163
Boala copilului adoptat .....................79 Lucien gi doamna Andr6: incestul genealogic . .... ..... . .... . .... .. ...... 1 65
Secretul morlii pirinlilor gi al propriei origini: copiii deportagilor ..80 Cele doui,,tinere doamne Ravanel":
Cazul lui Robert - despirgiri si secrete...... .............81 incestul genealogic neclarificat ........168
Genocidul gi nedreptatea suferiri: sclavie, deportare, exod.......... 8g Reinlinguirea aliangelor..... ..............173
Cercetirile mele asupra genosociogramei Mogtenirea transmisi si structura familiei ............175
9i sindromului de aniversare. Familia de Mortelac: copii morEi de tineri de-a lungul
Descoperirea sindromului de aniversare ... ..... ........ . gg mai multor genera9ii....... ................. 176
Comunicaresiinteractiune.................. ..................90 Predicgii gi blesteme in istorie...... ....178
Maniera mea de a lucra ..................... 97 Efectele unei ,,vorbe grele". Blestemul lui Cato:
Sindromul de aniversare .................. 103 ,,Delenda Carthago est"................... ..................... 180
Cum se construiegte o genosociogrami?. .....109 Preotul: efectul unei ,,vorbe grele". O vorbi grea prost ingeleasl ....182
Conventii grafice.......... ................... 110 Van Gogh, Dali 9i Freud: copilul de substitugie
Reconstituire biografici. Repere, chei, borne ale memoriei gi copilulreparator...... .....................188
si limite ale metodei .....................,.. 114 Cendrine gi algi cAgiva: aniversarea marcanti-marcati................ 1 91
Fundamentele identititii: numele si prenumele. Patru alte exemple: musulmanii; Jacques{acqueline;
Numele de familie sau patronimul: ,,Cum te numesd?". ...........117 intr-o luni de Pagti din 1955, dupi Sevastopol; Isabelle............ 194
ImportanEa prenumelui. Firul Ariadnei..................................... 1 2 1 Noelle: conf icte de habitus 9i identitate alimentari ... ............... 1 97
Importan,ta contextului (istoric, economic, cultural)....... ..........122 Trecutulin prezent. .....2o1
Context de viagi (studii, cilitorii, sejururi in locuri indepirtate). Freud gi ,,nelinigtitoarea stranietate" .....................2o2
Prenume codat, prenume travestit, prenume criptogrami.. ........ 124 Nedreptatea. ...............204
Suntem cu toEii metigi? Noi togi sunrem Spaima rransgenerafionali. Tiauma,,undei de goc" .................., 204
mostenitorii a doul culturi.......... .....126 ,,Nu e drept...".................. ..............2o7
Copiii nelegitimi, copiii naturali. Dati aniversari 9i calendar occidental iulian.............................210
familiale.......
Exemple de ,,rugini" sociale ............. l20 Predicgii meteorologice, economice si fractali
Obiectivele genosociogramei.............. ..................127 (studiile lui Benoit Mandelbrot) ......211
 Psihogenealogia gi rdnile din familie

Rezilienga..... ...............213
Tlansgenera,tional 9i intergeneragional. Memoria revizitati:
memorie vie sau goluri de memorie incrustate.......................... 21 5
Exemplu de incest de substitugie, exrras din viaga literarl....:.....216
,,imi amintesc". Stigmatele din memoria familiali
ale neincheiate..
doliurilor ...............218
doi......
Incest gi incest de tipul ........219 De acelasi autor
Sindromul de aniversare ..................22O
Referitor la sufetul femeii.......... .....227
Freud sau ,,asta se exprimi pe cealalti sceni" .......... ..................228
Co-inconstientul familial gi grupal. Prhis de psychodrame, Introduction au.x aspects techniques, Paris, Editions Univer-
Incongtient social gi interpersonal ....229 sitaires, 1966, a2-aed. compl. 1970. Tiad. spanioli (Aguilar, Madrid) 9i portughezi

omeneasce
Goncluzii. Bolta ..........297
(Ed. 2 Cidad. Sio Paulo), italiani (Lo Psychodramma, FlorenEa, Martinell| 1972),
japonezL, suedezi (Prisma), ed. compl. 2001, Paris, PBP (Payot).
Anex6........ .....................2s.t Vocabulaire des achniques dc groupe, Paris, fpi, 1971 (mai multe traduceri).
Definigia criptei gi a fantomei potrivit psihanal\tilor La Sociomltrie, Editions Universitaires, Paris (1971) (mai multe traduceri).
Nicolas Abraham 9i Maria Toriik .................. .......251 Introduction au jeu de rib,Toulouse,Privat, 1975 (mai multe traduceri).
Cercetiri statistice cu privire la sindromul de aniversare Le Corps et k groupe, Toulorse, P rivat, 197 5 (cu colab. lui J.-M. Sauret) [a 2-a
ed. rev. 19811, a3-aed. rev. compl. Il corpo e ilgrouppo, Astrolabo, Roma, 1978.
potrivit Jos€phinei Hilgard (studii efectuate intre 19 52-1989) .... 254
L'Obseraation dans les groupes de psychothirapie et de formation (,,T:Group"),
Bibliografie ................... 260 Epi, Paris (1972). tReed. rev. in preg.l.
Lista genosociogramelor simplificate Contribution h l7tude dz la cornmunication non uerbale (1976), €d. Librairie
Charles .......................147 Champion, Paris si Centrul de teze al Universitigii din Lille-Ill/Service des thdses
Marc............ de I'universit€ de Lille-III, 1978,2 vol., 400 il.
Wcabulaire d.e base des sciences humaines, Epi, Paris, 1981 (epuizati).
Jacqueline... ................ 155
Le Jeu de rblc, Editions sociales frangaises, Paris, 1 98 1. Reed. 1 990, 1992.Trad.
Roger........... ............... 160 portughezi.
Lucien gi Bernard ......,. 164 Vouhir guerix Toulouse, Eris-La Mdridienne, Paris, 1985. Reed. 1991 (trad.
,,DoamnaAndr6"............. ............... 167 germani) Epi-La Mdridienne, 1993. Reed. rev. compl. 1995, rcvizut5,1996 DDB.
Aie, mes aiteuxlParis, Epi-LaMdridienne, 1993. DDB, 1994. (a 16-a ed. 2008).
Jean-Michel kbois.......... ................ 1Og
Tiad. engl., 7he Ancestor Sltndrome, Londra, Routledge, 1998. Tiaduceri germani,
Jos6e, cele doui,,tinere doamne Ravanel" ............171 rusi, spanioli in preg.
Delenda....... Le Psychodrame, Paris, Payot, PBB 2003.
Genosociograma simplificati a conflictelor alimenrare, No€IIe.... 200 Psychoginiabgie. Guirir lcs blessuresfamiliabs etse retrouuersoi,Paris,Payot,20OT.
Le Pliisir de uiure, Paris, Payot, 2009.

in colaborare
Indusnielle Soziometrie,Zwei Aufsitze zur Einfiihrung und Anwendung, Quic-
kborn bei Hambourg, Schnelle Verlag, 1964 (ot A. Moles).
Dynamica de grupo e dcsenuoluinento en rekgoes ltumanas, Rio de Janeiro, Belo
Horizonte, Itatiana, 1967 (cu Pierre W'eil et al.).
 Psihogenealogia gi rdnile din familie

As vrea si ii mulfumesc lui Fraga Tomazi, fdrd de care lu-

crarea de fafd nu ar fi apdrut, qi Lolitei Lopez, doctorandd la
Nisa, care, cu amabilitate gi rdbdare, a tastat gi a retastat pe
computerul ei cea de-a doudsprezecea versiune corectatd a
textului de fafi. (Argentidre, 1993).
Pentru cele 16 edifii succesive, adiugite, as vrea sd le mulqu-
De la incongtient la genosociograma
mesc in mod special lui Yves Raffner, de la Editions Descl6e de
Brouwer, qi diferifilor editori, tr sensul american al cuvAntu*
lui, care au contribuit la imbundtdfirea textului: Fraga Tomazi,
in Franfa Anne Trager, cea care imi traduce lucrdrile in limba
Viafa fieciruia dintre noi este un roman. $i eu, qi tu, trdim cu
englezd, qi Kate Hawse, Kate Chenevix-Trench - de la edifura
tofii ca niqte prizonieri ai unei pAnze de piianjen invizibile, la
Routledge (Londra qi New Yor( 1993) -, la fel qi Evelyne fen-
,r cdrei creafie participim qi noi. Daci ne-am deprinde sd as-
froy-Bissone, pentm traducerea in spaniold-argentiniani.
t'ultim cu o a treia ureche8 gi sd vedem cu un al treilea ochie,
Paris, Argentidre 9i Nisa 11 septembrie 2001
lrcntru a discerne, a infelege mai bine, a auzi gi a observa aces-
lc repetdri sau aceste coincidenfe, existenla fieciruia dintre
noi ar deveni mai clard, iar noi am deveni mai receptivi la ceea
r'c suntem, la ceea ce ar trebui sd fim. Nu ne-am putea oare
rlcsprinde de aceste fire invizibile, de aceste,,triangulafii", de
,rceste repetdri?
in definitiv, noi suntem, intr-un fel, mai pufin liberi decAt
rrc inchipuim. ingelegAnd ce se intAmpli de fapt, observAnd
;rceste fire in contextul gi in complexitatea lor, ne putem to-
luqi recuceri libertatea putem iegi din cercul repetdrilor. Ne
putem trdl in sfArqif ,,propria" viafi gi nu pe cea a pirinfilor
siru a bunicilor sau a unui frate decedat pe care il ,,inlocuim",
ru sau firi gtiinfa noastrX.
Aceste legituri complexe pot fi vizute, simfite sau presims-
tc, fie gi doarparfial, dar, de reguld, sunt linute sub ticere: expe-
rienfa lor line de indicibil negAndibil, de ne-spus sau de secret1o.

x
Th6odore Reik, Ecouter avec lo troisidme oreille, Paris, Epi, 1976.
" Eric de Rosny, tes Yeux de ma chdvre, Paris, Plon, 1981.
r0
Noliuni din vocabularul psihogenealogiei. (n.red.)

L 14 15
 Psihogenealogia gi rdnile din familie
Avem insi posibilitatea de a ne armonizapropriile dorinfe
cu aceste legituri invizibile, astfel incAt viata noastrd sd se ri-
dice la nivelul a ceea ce noi ne dorim, al adeviratelor noastre
dorinte, a ceea ce rAvnim din strdfunduri gi de care avem pro-
fundd nevoie (qi nu a ceea ce ,,se" doregte in numele nostru)
pentru a exista.
Dacd tot nu existd nicihazard 9i nici necesitate, sd profitdm
atunci de ocazie, sd fim stdpAni pe propriul nostru destiry sd
,,schimbdm soarta potrivnicd" qi sd eaitdm capcanele repetdrilor
tr ans gener ationale incongtiente.
Viafa pe care o trdim trebuie si fie expresia fiinfei noastre
profunde - acesta este, de fapt, scopul travaliul psihoterapeu-
tic gi al formdrii. Doar dupd ce se va fi descoperit qi infeles pe
sine, psihoterapeuful va fi in mdsurd sd priceapb, si sesizeze,
sd vadd, aproape si ghiceascd ceea ce abia daci este exprimat.
Iar asta se manifesti uneori prin durerea,boala, tdcerea, ,,lim-
bajul corpului", egecuf acful ratat, prin repetarea, ,,rrecazLttile"
gi problemele existenfiale ale pacientului. Astfel, cu umilinfi,
folosindu-se de toati aceastd,,cunoastere" (degi este mai mult
vorba de o cunoastere-de-sine sau de o cunoastere-a-sineluitn re-
la[ie cu celdlalt, decAt de anumite cunogtin,te, de un saaoire-faire
sau de o cunoastere pur teoretici), terapeutul tinde si fie un
go-betzaeen, intermediarul sau luntragul care face trecerea din-
tre eul gi sinele pacientului, dintre cel care se cauti pe sine, cd-
utAndu-qi propriul adevdr (al sdta al ,,pacientului", aLceluilalt)
gi propria ,,rr.aasd" sau,,maieut", cumspunea Socrate.
D6ji Freud11...
Pornind de la propriile neinqelegeri gi suferinfe, angoase si
incertitudini, Freudl2 a descoperit ,,o altd. sceni,,, o ,,gaurd
11
Joc de cuvinte avand la origine expresia francezi ddjd vu, care descrie senzalia
fizici de a mai fi trecut deja o dati prin ceea ce se int6mpld in prezent. (n.red.)
12
Peter Gay, Freud, une vie, Paris, Hachette , I99t, gi Freud (vezi Anexi, p. 251).
De la incongtient la genosociogramd
neagt6" care se afld in fiecare dintre noi; propriul ,,ne-spus"
sau ,,ne-exprimat" (das Unbeznusste, incotect tradus la vre-
mea respectivd prin incongtient); aceastd deschizdtur5, aceastd
,6aute neagrd care ne unegte cu ceilalli" (membrii familiei,
apropiafii, societatea in ansamblul ei), ca de altfel gi mediul
inter- gi intrapsihic, contextul, sunt cele care ne modeleazS, ne
construiesc gi, totodatd, ne imping orbeqte citre evenimente
plicute ori tragice sau chiar ne ,,joace feste" uneori.
Putem descoperi oare un sens profund irr aceste lucruri
anodine qi banale ale viefii cotidiene, in lucrurile uitate, lap-
susuri, acte ratate, vise, gesturi impulsive? Ce semnificalie am
putea noi da - in lipsa unui (bun) terapeut - propriilor noastre
comportamente qi reacfii, preflrm qi bolilor, accidentelor, eve-
nimentelor importante si,,normale" dinvia,tk, cum sunt cisd-
toriile (numdrul lor, vArstele) profesiile, numdrul copiilor, al
,,avorfurilor spontane", vArstele la care au avut loc decesele?
Putem sau nu ?
Probabil ci nu, dar reperAndu-le, consemnAndu-le, putem
pdtrunde ugor spre acel ,,ceva" care lucreazi trduntrul nos-
tru. Poate veli descoperi ci avefi talentul de a scrie, aqa cum
au fdcut multe romanciere britanice, sau de a cAnta la pian
ori de a gridindri, ci suntefi indreptilifi sd studiafi ori si vi
facefi (in sfArgit) o pl6cere.
Se inlelege de la sine ci un travaliu asupra a trei pAnd la
cinci generalii ne oferd o cale de acces spre inconqtient aqa
cum se manifesti el- gr, totodat5, spre Freud gi clinica psiha-
naliticd. Mi-ag dori si il incit pe cititor sd il studieze pe Freud
;;i in mod special lucririle lui, Introducere tn psihanalizd, Noi
eonferinle de introducere tn psihanslizd, cele Cinci Psihanalize qi
Straniul, ca de altfel qi pe Groddeck: Cartea Sinelui.
Si fim aten{i la ceea ce spunea Freud referitor la alegerea
1'rrcnumelor copiilor sdi: ,,!ineam ca numele lor sd nu fie ale-
sc dupi moda vremii, ci in amintirea unor persoane dragi.
17
 Psihogenealogia gi rinile din familie
Numele lor fac din copii nigte fnntome ale morlilor." (Freud, in
Interpretarea aiselorl3. Sublinierea imi aparfine).
Freud mai aminteqte un lucru:
,,Ereditatea arhaici. a omului nu presupune doar predispozi-
gii, ci gi conginuturi ideatice ale urmelor mnezice, lisate de
experiengele triite de generagiile anrerioare." (Freud, Moise ;i
monoteisrnufa, 1939) .
,,Presupunem existenta unui sufet colectiv [...J gi faptul ci un
sentiment s-ar transmite din generagie in generatie, decurgind
dintr-o gregeali lde care] oamenii nu mai sunr consrienti gi nu
isi mai amintesc deloc." (Totem ;i Tabui).
Istoria psihanalizeil6 nu este o api lind; ca in oricare cerce-
tare qi descoperire de importanfi majori, gi in cazul ei existi
divergen,te, interpretdri, critici, bAjbAieli, cerfuri, excluderi,
regbsiri, ilumindri.
Jung, Moreno, Rogers, Dolto giallicaliva
Nu putem si nu reamintim aici ci Freud vorbea despre un
,,suflet colectiv" in Totem gi Tabu, iar lungl7 despre ,,incongti-
entul colectiv".
Desp5rfirea lui Freud de ,,mogtenitorul" sdu (aga era nu-
mit Jung in grupul lui Freud) a fost de o violenld extremi:
trebuie ce s-au iubit tare mult dac[ au ajuns sd se urascd
13
Editura Mdiastra, 1991; Editura gtiinlificd, 1993 (n.tr.)
1a
Editura $tiin1ifici, 199L; Editura Antet, 2010 (n.tr.)
1s
Editura $tiin1ifici, 1991; Editura Antet, 2010 (n.tr.)
16
Marthe Robert, La Revolution psychonolytique, Paris, Petite Bibliothdque
Payot,2vol., 1989, gi Elisabeth Roudinesco, Histoire de la Psychanalyse,2vol.,
Paris, Seuil, 1985.
17
C.G. Jung, Essoi d'exploration de I'inconscient, Paris, Gallimard, reed. (1988),
Folio Essais, 9i Diolectique du moi et de l'inconscient, Paris, Gallimard, reed.
(1986), Folio Essais.
De la incongtient la genosociogramd
trtr-atAt. Bruno Bettelheiml8, de la $coala Ortogenici din Chi-
cago, amintea, cu pufin timp inainte de a se pensiona gi de a
muri, cA motivul acestei desp[r{iri ar fi fost o incorectitudine
eticd pe care Freud i-o reproga lui Jung qi ci acesta din urmd
ar fi mascat despdrfirea sub pretextul unui diferend teoretic
cu privire la teoria pulsiunilor.
in orice caz,Jung a completat lucririle lui Freud prin evi-
denfierea sincronicitdlii qi a ceea ce a denumit ,,incongtient
colectia".
Potrivit lui Jung, incongtientul colectiv este cel care ne
fasoneazd,, un incongtient transmis, la nivel social, din gene-
ralie in genera{ie si care insumeazd experienfele umanitifii; el
este inniscut qi existS, aqadar, independent de orice refulare
qi experienfi personali. Evident, acest concept ar putea avea
efecte teoretice marcante, inclusiv in ceea ce priveqte conduita
curei terapeutice.
Degi inclinafia mea este dictatd de formarea freudiand pe
care am dobAndit-o, cred cd vremea disputelor intre qcoli a
trecut: deci, departe de mine gAndul de a lua pozifie pro sau
contra lui ]ung. Ceea ce trebuie subliniat insd este ideea de
transmitere din generafie in generalie gi de sincronicitate sau
cle coincidenld a datelor.
Trebuie amintit, de asemenea, cd.,}n vreme ce Freud a des-
coperit incongtienful, ne-exprimatul,,,suflehrl-colectiv", iar
fung a introdus incongtientul colectio, Moreno este cel care a
'n in anii 1980, intr-o scrisoare publicatd in presa americand, Bruno Bettelheim
relua ,,adevdratele motive" etice ale despirfirii lui Freud de Jung gi ancheta
referitoare la plAngerile clienlilor traumatizali - in mod special ale Sabinei
Spierlein; Freud nu admitea ca un terapeut ,,s5 iasi" cu tinerele sale cliente,
reprog care l-ar fi deranjat pe Jung. Referitor la acest subiect, vezi textele co-
mentate de Sabina Spierlein in lucrarea Un triunghi psihanalitic. Sabina Spier-
leln intre J ung gi Freud (coeditare Editura Curtea Veche gi EdituraTrei, 2001-n.tr.);
dosar deschis de Aldo Carotenuto gi Carlo Trombetta; edilie francezi, Entre
Freud et Jung, de Michel Guibal 9i Jacques Nob6couG Paris, Aubier.
10
 Psihogenealogia gi rdnile din lamilie
lansat postulatul co-congtientului qi al co-incon1tientului fami-
lial qi grupal. Aproape in aceeagi perioadd, in anii 1960-1970,
Frangoise Doltole, Nicolas Abraham gi discipolii 1or, la fel qi
Ivan Boszorm6nyi-Nagy arralizeazd, problema complexi a
transmiterii transgeneralionale a conflictelor nerezolvate (duq-
minii, rdzbundri, vendete), a secretelor, a ,,ne-spus1tl1)i", a
morfilor premature gi a alegerii profesiei.
Cunoagterea se construiegte prin acumulare 9U pe neaq-
teptate, iese la iveali o noud situafie. CAnd urmim o terapie
psihanalitici, avansdm negtiind incotro, iar, dintr-odat6,, sen-
srzl devine evident.
Este ca gi cum ar apdrea subit - cum ar spune Lacan - un
,,punct de ancorare"2o care unegte mai multe straturi ale trii-
rilor, iar sensul devine astfel clar. Orice terapeut psihanalist
sau adept al altor curente apar{ine unei filia{ii teoretice. Prac-
tica clinicd se opune insd adesea tendinfelor dogmatice, astfel
cd, in practicS, ajungem sd facem concesii, pe care le admitem
sau nu21. Esenfial rimAne modul in care terapeutul iqi intAm-
pini, asculti, inlelege gi observd ,,clier:rtttP". Clientul este cel
pe care terapeutul trebuie sd il,,in,teleagd" qi cu care trebuie
sd stabileascd o comunicare; Grinder gi Bandler au evidenliat
le Frangoise Dolto a fost psihanalizati la Paris (1934-1937l' de Ren6 Laforgue,
cel care a deschis drumul citre domeniul transgeneralional.
20
fr. Point de copiton. (n.red.)
21Vezi La Famille: I'individu plus un, Marseille, Hommes & Perspectives, 1991.
in aceastd carte plind de invilituri referitoare la demersul psihanalitic 9i la de-
mersul sistemicin terapia familiali, Robert Pessler afirmi: ,,Psihanalittii ti tera-
peulii sistemicieni au abordiri similare (nu identice insd) c6nd au de-a face cu
familia in practica clinicd... Clinica ar trebui eventual si depSgeasci.polarizarea
9i excluderea reciproci." (n.a.)
22
Client: termen introdus de Carl Rogers, care il preferi aceluia de subiect sau
de bolnav pentru a-l desemna pe cel ce soliciti o indrumare sau intri in tera-
pie, Rogers vr6nd si exprime astfel o legdturd liberd. (n.a.)
De la incongtient la genosociogramd
importanfa faptului de a avea aceleagi moduri perceptive23, de
a manifesta empatie2a, inconqtientul clientului comunicAnd2l
agadar, cu cel al terapeutului. Se creeazd astfel ceea ce Moreno
numegte ,,co-inconqtient". Cel mai strilucit expert psiholog
nu va fi niciodatd un terapeut adevirat dac[ nu este capabil
sd il inleleagd pe celilalt, si il in,teleagd in propriul context
(adici al,,clientului").
De aceea, se intAmpli adeseori ca lucrurile sd se deruleze
in timp ce vorbirea este amAnatd, iar multe dintre chestiunile
importante sd fie exprimate abia cAnd ,,trecem pragul".
Analiqtii au mare dreptate cAnd afirmd ci nu au o meserie
ca oricare alta: ea nu se invafS, ci se transmite. Este deopotrivi
arti gi gtiinfd, este un mod de a te raporta la lume.
Filialia mea profesionald
Aq vrea se evoc, din aceastd perspectivd a transmiterii, pro-
pria mea filiafie. Am avut ca formatori in psihanaliza freudi-
irnd doi francezi, Robert Gessain (director la Muzeul Omului
tlin Paris, cel care l-a insolit pe Paul-Emile Victor la Polul
Nord) gi Frangoise Dolto, iar in psihodrami, in America, pe
l.L. Moreno (Beacory N.Y.) gi James Enneis (St. Elisabeth's
I lospital, Washington D.C.). Lor le datorez faptul cd reuqesc,
uneori, sd prefac o ,,broascd in prinfesd26".De atunci incoace,
,rlte demersuri mi-au imbogdfit practica gi receptivitatea.
Le datorez foarte mult qi urmdtorilor: Leon Festinger, Mar-
garet Mead, Gregory Batesory Erwin Goffmary Carl Rogers,
" Vezi lucrdrile lui Grinder 9i Bandler: noi, oamenii, am fi mai degrabi vizuali,
,ruditivi sau kinezici. (n.a.)
'n Empatie nu inseamni simpatie. (n.a.)
)" Co-inconptientul lui Moreno, deja presimlit probabil de Freud, atunci c6nd
vorbegte despre atenlio flotontd a terapeutului. (n.a.)
"'Vezi Richard Bandler gi John Grinder, Les Secrets de lo communicotion: changer
wns douleur, Montr6al, Le Jout 1983, traducerea cerlii Frogs into Princes.
2',l
 Psihogenealogia 9i rdnile din familie
gi, intr-o anumiti misuri, qi grupului de la Palo Alto: Ray
Birdwhistell, Paul WaElawick qi Jurgen Ruesctu Louis gi Dia-
na Everstine. Dar poate cd Moreno este cel care mi-a transmis
gi mi-a permis s5-rni dezvolt o anumiti imaginafie creatoare,
dorinfa de ,,a veni in intAmpinarea celuilalt" gi obstinalia de
a-i ajuta pe cei care sufer6.
Moreno, neinlelesul
in Franla, Moreno rdm6ne in continuare prea pufin apreciat.
De vind ar hpozllia aproape psihodramatici manifestati de
el in privinfa lui Freud, in 1932, cu ocazia polemicii sale cu
Abraham Brill la Primul Congres al Asocialiei americane de
psihiatrie, la fel gi monografia pe care a publicat-o inL967, The
Psychodrama of Sigmund FreudzT.De fapt, sunt doi mari creatori
care se completeazd,.tnL956, cu prilejul centenarului nagterii
lui Freud, Moreno scria cd, daci secolul al XXlea ii aparlinuse
pe deplin lui Freud, in ceea ce priveqte psihologi4 secolul al
XXI-lea avea s5 ii aparlini lui Moreno. Nu pare oare un fel de
ucidere a tatilui, de care urmagul vrea si se distanleze qi pe
care sperd si il depdqeascd?
Aceastd,,descoperire" furtivd a limbajului inconqtientu-
lui care comunicd in felul lui cu un altul, pe divanul psih-
analistului sau nu - poate chiar ,,pe aIocltri", intr-un timp
devenit astfel circular gi a cirui aparifie o explorim in pre-
zent, prin genosociogramd qi transgeneralional - ii aparfine gi
lui Moreno, care poate fi numit, pe buni dreptate, unul din-
tre fondatorii sii.
Printre conceptele cheie folosite de Moreno in cercetarea
lui, si men{ionim in primul rAnd conceptul de tele (,,amestec
de empatie", de transfer gi de ,seald. comunicare" - pozitld,
sau negativd, incongtientd, la distan!5, intre persoane).
27
Pentru mai multe detalii, vezi Ren6 Martineau, J.L. Moreno ou la Troisidme
Rdvolution psychiatrique, Paris, A.-M. M6taili6, 1989.
De la incongtient la genosociogramd
Sd amintim apoi de reprezentarea imaginatd de Moreno
in ceea ce priveqte relafiile semnificative din viafa fieciruia:
atomul social. Sunt incluse aici persoanele care alcdtuiesc,,uni-
versul personal al subiecfului": familia, prietenii, apropia{ii,
vecinii, colegii de serviciu sau partenerii de sporf cei prezenfi
tn via{a lui prin dragostea ori prin ura resimtith, fie ci sunt vii
sau morfi; in general, subiectul (protagonistul) este cel care
realizeazi, acest tablou. Persoanele respective sunt plasate in
funclie de distanla socialffs proprie fiecdrei relafii; putem, de
pild5, sd trimitem la naiba (gi intr-un colg indepirtat al tablo-
ului) in aceasti configurafie, o soacri care ne enerveazd gi si
aducem aproape de noi o bunici moart6, iubitd qi foarte pre-
zentd. in atomul social, subiecful incepe in general, prin a se
situa gi a se pozifiona pe sine (,,sunt eu, aici"), ceilalli fiind
plasafi abia ulterior, potrivit familiei din care provin, intr-un
desen completat.
Atomul social ne arati imaginea unei viefi, a ramificafiilor,
i ntereselor, viselor sau angoaselor subiecfului.
Am putea spune ci atomul social este o genosociogramffe
.r ceea ce existd ,,aici pi acum". Ea se completeazl, pentru
/rr
,,Distanla sociali" este un concept al psihologiei sociale, care indicd in ce
rnlsuri cutare sau cutare persoand se situeazi, din punct de vedere psiholo-
glc, aproape sau departe de individul in cauzi, fird a se line cont de distanla
gcograficd. De exemplu, Brazilia 9i carnavalul ei sunt mai aproape de locuitorii
Nlsei dec6t Germania sau Belgia; un alt exemplu, bunicul meu mort este mai
lrrezent dec6t vecinul meu de palier.
"' Genosociograma, de la geneologie (arbore genealogic) 9i de la sociogromd
(rcprezentare a legiturilor, relaliilor), adici arborele genealogic cu faptele lui
rnarcante, cu evenimentele importante din viali (life events), gi evidentierea,
grafic5, a legiturilor afective.
(i.lnogromo este un arbore genealogic comentat, avdnd c6teva repere, utilizat
rur special in terapia sistemicd 9i de cdtre sociologi care nu sunt psihanalisti si
t,rre, prin urmare, ,,scormonesc" mai pulin in povestile de viali pentru a des-
r operi legdturi ascunse sau incongtiente, ata cum proceddm noi in cadrul ge-
rrosociogramei: genosociograma este o genogramd mai detaliati.
23
 Psihogenealogia gi rdnile din lamilie
,,morenieni", ptirt re[eaua sociometricd (afectivd) qi statutul
sociometric (,,cota de iubire" a unui individ in grupul sdu).
Atomul social este reprezentat de proiecfiile afective. inlNho
shall suroioe, Moreno definegte ,,atomul social", aceastd re-
prezentare a universului personal al unei persoane/ astfel:
,,Nucleul intern qi extern al persoanelor legate emolional de
subiect."
Genogramd gi genosociograma
Si amintim ci noi aprofundim tehnica genosociogramei dez-
voltatd de profesorul Henri Collomb3ola Dakar (qi ulterior la
Nisa in 1978) qiinspirati din observafiile lui Moreno.
Genosociograma permite o reprezentare sociometricd (afecti-
vi) metaforicd a arborelui genealogic familial, cu numele, pre-
numele, locurilg datele, reperele, legifurile lui caracteristice
qi cuprincipalele eaenimente din oia[d: naqteri, cisdtorii, decese,
boli importante, accidente, schimbdri de domiciliu, ocupa{ii,
pensionare . Genosociograma este o reprezentare a arborelui ge-
nealogic comentat (genogrami), cu punerea in evidenfd, prin
indicatori sociometrici, a diverselor tipuri de relalii ale subiec-
tului in raport cu mediul siu inconjurdtor gi cu leg[turile din-
tre diferite personaje: coprezenfi, coabitare, coacfiune, diade,
triade, excluziuni... ,,cine cu cine triiegte sub acelagi acoperig"
gi ,,mdnAnci la aceeagi mas6", cine cui ii cregte copiii, cine gi
incotro fuge, cine vine (se naqte, se muti) irr momentul in care
un altul se duce (moare sau pleacd) , cine pe cine tnlocuiegte in
familie qi cum se impart bunurile... mai ales dupi un deces
(mogteniri, donafii), cei favorizafi, cei defavoizali, nedreptdli-
le (raporturile familiale qi sociale), repetirile...
30
Henri Collomb (1977), ,,La mort en tant qubrganisateur de syndromes psyc-
hosomatiques en Af rique", Psychopathol ogi e ofri co i n e, Xll, 2, p. 737 -147 .
Terapie familiald
9i genog rame/genosociog rami
Itnportanfa legiturilor gi a modului de comunicare in fami-
lic, precum si starea de sdnitate sau de boali a acesteia au
tlcvenit vizibile in urma introducerii pe scena terapeuticd a
intregii familii, a filmului si a sistemelor,,video". Acestea au
lrcrmis precizarea sau chiar ,,cizeIatea" gi conceptualizarea
gt'rrosociogramei, ca instrument deopotrivd de investigare gi
rlt'tratament.
Terapia familiald, cuma fost denumitd., are labazd cercet5rile
intreprinse de Frieda Fromm-Reichmann3l (1889195n care, in
'r Dr. Frieda Fromm-Reichmann a lucrat, de altfel, cu J.L. Moreno Fi a editat
Itnpreuni cu el Progress in Psychotherapy, 1956, New York, Grune & Straton.
I rte acel ,,Dr. Fried" din romanul autobiografic al scriitoarei Hannah Green,
I Never Promised You o Rose Garden, Holt, Rinehart, Winston, New York, 1964,
(trirdusi in limba rom6ni sub titlul Nu li-dm promis niciodotd o grddind de
lrondafiri, Editura Trei, 2005 - n,tr.), reeditat sub numele adevdrat al autoarei,
hrirnne Greenberg, in format de ,,buzunar" (Signet Book, New American Li-
lrrrrry, NJ.), roman, ulterior ecranizat, care relateazi terapia unei bolnave eti-
r hltate drept schizofrenic5. Frieda Fromm-Reichmann a petrecut un an la
\ldndford, intre 1955 9i 1955, la Center for Advanced Study in the Behavioral
\r icnces 9i a lucrat o lungi perioadi de timp la celebra clinicd psihiatrici gi
prlhanalitici Chestnut Lodge, in colaborare cu Harry Stack Sullivan; ea a super-
vlrirt-o, de asemenea, pe Jos6phine Hilgard. Tot ea este cea care a propus unor
arrtropologi 9i psihiatri, la Palo Alto, in 1955, sd filmeze familii de schizofrenici
In interacliune (ceea ce a dus la formularea conceptului de double bind allui
{rr..gory Bateson 9i la studierea comunicdrii nonverbale).