Sunteți pe pagina 1din 11

Anne Ancelin Schtitzenberger

Psihogenealogia
si
,
rdnile din tamilie
Legdturile transgeneralionale, secretele de familien
sindromul de aniversare, mogtenirea traumelor
9i practica genosociogramei

Edilia a ll-a

Traducere din limba francezd


de CristinaVasilescu

phitobio
Cuprins

_t
Psihogenealogia gi rdnile din familie Cuprins

O abordare contextuali si integrativi .....................59 Fractica mea clinice in domeniul transgeneralionalului .. 131
Reguli de familie ..........61 Un grup, Maria gi ceilalgi.......... .......134
A fi un membru loial al unui grup .........................64 identitilii. Transrniterea
Regisirea ........................ 140
Context si nevrozi de clasi. Esecul gcolar.................................... 60 Exemple clinice cu genosociograme simplificate.............. 1 4s
Cripta gi fantoma. ..........69 Charles: sindrom de aniversare si loialitate familialS invizibili.. t+0
Secretul rusinos, indicibil .. .... . .. . ... . ... . 71 Marc: repetarea familiali a accidentelor..............................-..... 150
Vinitorul de fluturi...... .....................79 Cazul lui Jacqueline: genocidul armean......... .......154
Originea gi moartea. ..........................77 Valdrie gi Roger: existi o ,,ereditate" a accidentelor de ma;ini?.... 158
Herge gi Tintin.......... ........................77 Configuragie familiali 9i sidromul dublei aniversiri .................. 1 61
Repetiri familiale inconsriente la o dat5. aniversari: Perioadi aniversari de vulnerabilizare, ,,stres de aniversare" ......162
accidentul viduvului .........................78 Cei doi fragi: supravieluitorul gi mortul...... .......... 163
Boala copilului adoptat .....................79 Lucien gi doamna Andr6: incestul genealogic . .... ..... . .... . .... .. ...... 1 65
Secretul morlii pirinlilor gi al propriei origini: copiii deportagilor ..80 Cele doui,,tinere doamne Ravanel":
Cazul lui Robert - despirgiri si secrete...... .............81 incestul genealogic neclarificat ........168
Genocidul gi nedreptatea suferiri: sclavie, deportare, exod.......... 8g Reinlinguirea aliangelor..... ..............173
Cercetirile mele asupra genosociogramei Mogtenirea transmisi si structura familiei ............175
9i sindromului de aniversare. Familia de Mortelac: copii morEi de tineri de-a lungul
Descoperirea sindromului de aniversare ... ..... ........ . gg mai multor genera9ii....... ................. 176
Comunicaresiinteractiune.................. ..................90 Predicgii gi blesteme in istorie...... ....178
Maniera mea de a lucra ..................... 97 Efectele unei ,,vorbe grele". Blestemul lui Cato:
Sindromul de aniversare .................. 103 ,,Delenda Carthago est"................... ..................... 180
Cum se construiegte o genosociogrami?. .....109 Preotul: efectul unei ,,vorbe grele". O vorbi grea prost ingeleasl ....182
Conventii grafice.......... ................... 110 Van Gogh, Dali 9i Freud: copilul de substitugie
Reconstituire biografici. Repere, chei, borne ale memoriei gi copilulreparator...... .....................188
si limite ale metodei .....................,.. 114 Cendrine gi algi cAgiva: aniversarea marcanti-marcati................ 1 91
Fundamentele identititii: numele si prenumele. Patru alte exemple: musulmanii; Jacques{acqueline;
Numele de familie sau patronimul: ,,Cum te numesd?". ...........117 intr-o luni de Pagti din 1955, dupi Sevastopol; Isabelle............ 194
ImportanEa prenumelui. Firul Ariadnei..................................... 1 2 1 Noelle: conf icte de habitus 9i identitate alimentari ... ............... 1 97
Importan,ta contextului (istoric, economic, cultural)....... ..........122 Trecutulin prezent. .....2o1
Context de viagi (studii, cilitorii, sejururi in locuri indepirtate). Freud gi ,,nelinigtitoarea stranietate" .....................2o2
Prenume codat, prenume travestit, prenume criptogrami.. ........ 124 Nedreptatea. ...............204
Suntem cu toEii metigi? Noi togi sunrem Spaima rransgenerafionali. Tiauma,,undei de goc" .................., 204
mostenitorii a doul culturi.......... .....126 ,,Nu e drept...".................. ..............2o7
Copiii nelegitimi, copiii naturali. Dati aniversari 9i calendar occidental iulian.............................210
familiale.......
Exemple de ,,rugini" sociale ............. l20 Predicgii meteorologice, economice si fractali
Obiectivele genosociogramei.............. ..................127 (studiile lui Benoit Mandelbrot) ......211
Psihogenealogia gi rdnile din familie Cuprins

O abordare contextuali si integrativi .....................59 Fractica mea clinice in domeniul transgeneralionalului .. 131
Reguli de familie ..........61 Un grup, Maria gi ceilalgi.......... .......134
A fi un membru loial al unui grup .........................64 identitilii. Transrniterea
Regisirea ........................ 140
Context si nevrozi de clasi. Esecul gcolar.................................... 60 Exemple clinice cu genosociograme simplificate.............. 1 4s
Cripta gi fantoma. ..........69 Charles: sindrom de aniversare si loialitate familialS invizibili.. t+0
Secretul rusinos, indicibil .. .... . .. . ... . ... . 71 Marc: repetarea familiali a accidentelor..............................-..... 150
Vinitorul de fluturi...... .....................79 Cazul lui Jacqueline: genocidul armean......... .......154
Originea gi moartea. ..........................77 Valdrie gi Roger: existi o ,,ereditate" a accidentelor de ma;ini?.... 158
Herge gi Tintin.......... ........................77 Configuragie familiali 9i sidromul dublei aniversiri .................. 1 61
Repetiri familiale inconsriente la o dat5. aniversari: Perioadi aniversari de vulnerabilizare, ,,stres de aniversare" ......162
accidentul viduvului .........................78 Cei doi fragi: supravieluitorul gi mortul...... .......... 163
Boala copilului adoptat .....................79 Lucien gi doamna Andr6: incestul genealogic . .... ..... . .... . .... .. ...... 1 65
Secretul morlii pirinlilor gi al propriei origini: copiii deportagilor ..80 Cele doui,,tinere doamne Ravanel":
Cazul lui Robert - despirgiri si secrete...... .............81 incestul genealogic neclarificat ........168
Genocidul gi nedreptatea suferiri: sclavie, deportare, exod.......... 8g Reinlinguirea aliangelor..... ..............173
Cercetirile mele asupra genosociogramei Mogtenirea transmisi si structura familiei ............175
9i sindromului de aniversare. Familia de Mortelac: copii morEi de tineri de-a lungul
Descoperirea sindromului de aniversare ... ..... ........ . gg mai multor genera9ii....... ................. 176
Comunicaresiinteractiune.................. ..................90 Predicgii gi blesteme in istorie...... ....178
Maniera mea de a lucra ..................... 97 Efectele unei ,,vorbe grele". Blestemul lui Cato:
Sindromul de aniversare .................. 103 ,,Delenda Carthago est"................... ..................... 180
Cum se construiegte o genosociogrami?. .....109 Preotul: efectul unei ,,vorbe grele". O vorbi grea prost ingeleasl ....182
Conventii grafice.......... ................... 110 Van Gogh, Dali 9i Freud: copilul de substitugie
Reconstituire biografici. Repere, chei, borne ale memoriei gi copilulreparator...... .....................188
si limite ale metodei .....................,.. 114 Cendrine gi algi cAgiva: aniversarea marcanti-marcati................ 1 91
Fundamentele identititii: numele si prenumele. Patru alte exemple: musulmanii; Jacques{acqueline;
Numele de familie sau patronimul: ,,Cum te numesd?". ...........117 intr-o luni de Pagti din 1955, dupi Sevastopol; Isabelle............ 194
ImportanEa prenumelui. Firul Ariadnei..................................... 1 2 1 Noelle: conf icte de habitus 9i identitate alimentari ... ............... 1 97
Importan,ta contextului (istoric, economic, cultural)....... ..........122 Trecutulin prezent. .....2o1
Context de viagi (studii, cilitorii, sejururi in locuri indepirtate). Freud gi ,,nelinigtitoarea stranietate" .....................2o2
Prenume codat, prenume travestit, prenume criptogrami.. ........ 124 Nedreptatea. ...............204
Suntem cu toEii metigi? Noi togi sunrem Spaima rransgenerafionali. Tiauma,,undei de goc" .................., 204
mostenitorii a doul culturi.......... .....126 ,,Nu e drept...".................. ..............2o7
Copiii nelegitimi, copiii naturali. Dati aniversari 9i calendar occidental iulian.............................210
familiale.......
Exemple de ,,rugini" sociale ............. l20 Predicgii meteorologice, economice si fractali
Obiectivele genosociogramei.............. ..................127 (studiile lui Benoit Mandelbrot) ......211
Psihogenealogia gi rdnile din familie

Rezilienga..... ...............213
Tlansgenera,tional 9i intergeneragional. Memoria revizitati:
memorie vie sau goluri de memorie incrustate.......................... 21 5
Exemplu de incest de substitugie, exrras din viaga literarl....:.....216
,,imi amintesc". Stigmatele din memoria familiali
ale neincheiate..
doliurilor ...............218
doi......
Incest gi incest de tipul ........219 De acelasi autor
Sindromul de aniversare ..................22O
Referitor la sufetul femeii.......... .....227
Freud sau ,,asta se exprimi pe cealalti sceni" .......... ..................228
Co-inconstientul familial gi grupal. Prhis de psychodrame, Introduction au.x aspects techniques, Paris, Editions Univer-
Incongtient social gi interpersonal ....229 sitaires, 1966, a2-aed. compl. 1970. Tiad. spanioli (Aguilar, Madrid) 9i portughezi

omeneasce
Goncluzii. Bolta ..........297
(Ed. 2 Cidad. Sio Paulo), italiani (Lo Psychodramma, FlorenEa, Martinell| 1972),
japonezL, suedezi (Prisma), ed. compl. 2001, Paris, PBP (Payot).
Anex6........ .....................2s.t Vocabulaire des achniques dc groupe, Paris, fpi, 1971 (mai multe traduceri).
Definigia criptei gi a fantomei potrivit psihanal\tilor La Sociomltrie, Editions Universitaires, Paris (1971) (mai multe traduceri).
Nicolas Abraham 9i Maria Toriik .................. .......251 Introduction au jeu de rib,Toulouse,Privat, 1975 (mai multe traduceri).
Cercetiri statistice cu privire la sindromul de aniversare Le Corps et k groupe, Toulorse, P rivat, 197 5 (cu colab. lui J.-M. Sauret) [a 2-a
ed. rev. 19811, a3-aed. rev. compl. Il corpo e ilgrouppo, Astrolabo, Roma, 1978.
potrivit Jos€phinei Hilgard (studii efectuate intre 19 52-1989) .... 254
L'Obseraation dans les groupes de psychothirapie et de formation (,,T:Group"),
Bibliografie ................... 260 Epi, Paris (1972). tReed. rev. in preg.l.
Lista genosociogramelor simplificate Contribution h l7tude dz la cornmunication non uerbale (1976), €d. Librairie
Charles .......................147 Champion, Paris si Centrul de teze al Universitigii din Lille-Ill/Service des thdses
Marc............ de I'universit€ de Lille-III, 1978,2 vol., 400 il.
Wcabulaire d.e base des sciences humaines, Epi, Paris, 1981 (epuizati).
Jacqueline... ................ 155
Le Jeu de rblc, Editions sociales frangaises, Paris, 1 98 1. Reed. 1 990, 1992.Trad.
Roger........... ............... 160 portughezi.
Lucien gi Bernard ......,. 164 Vouhir guerix Toulouse, Eris-La Mdridienne, Paris, 1985. Reed. 1991 (trad.
,,DoamnaAndr6"............. ............... 167 germani) Epi-La Mdridienne, 1993. Reed. rev. compl. 1995, rcvizut5,1996 DDB.
Aie, mes aiteuxlParis, Epi-LaMdridienne, 1993. DDB, 1994. (a 16-a ed. 2008).
Jean-Michel kbois.......... ................ 1Og
Tiad. engl., 7he Ancestor Sltndrome, Londra, Routledge, 1998. Tiaduceri germani,
Jos6e, cele doui,,tinere doamne Ravanel" ............171 rusi, spanioli in preg.
Delenda....... Le Psychodrame, Paris, Payot, PBB 2003.
Genosociograma simplificati a conflictelor alimenrare, No€IIe.... 200 Psychoginiabgie. Guirir lcs blessuresfamiliabs etse retrouuersoi,Paris,Payot,20OT.
Le Pliisir de uiure, Paris, Payot, 2009.

in colaborare
Indusnielle Soziometrie,Zwei Aufsitze zur Einfiihrung und Anwendung, Quic-
kborn bei Hambourg, Schnelle Verlag, 1964 (ot A. Moles).
Dynamica de grupo e dcsenuoluinento en rekgoes ltumanas, Rio de Janeiro, Belo
Horizonte, Itatiana, 1967 (cu Pierre W'eil et al.).
Psihogenealogia gi rdnile din familie

As vrea si ii mulfumesc lui Fraga Tomazi, fdrd de care lu-


crarea de fafd nu ar fi apdrut, qi Lolitei Lopez, doctorandd la
Nisa, care, cu amabilitate gi rdbdare, a tastat gi a retastat pe
computerul ei cea de-a doudsprezecea versiune corectatd a
textului de fafi. (Argentidre, 1993).
Pentru cele 16 edifii succesive, adiugite, as vrea sd le mulqu-
De la incongtient la genosociograma
mesc in mod special lui Yves Raffner, de la Editions Descl6e de
Brouwer, qi diferifilor editori, tr sensul american al cuvAntu*
lui, care au contribuit la imbundtdfirea textului: Fraga Tomazi,
in Franfa Anne Trager, cea care imi traduce lucrdrile in limba
Viafa fieciruia dintre noi este un roman. $i eu, qi tu, trdim cu
englezd, qi Kate Hawse, Kate Chenevix-Trench - de la edifura
tofii ca niqte prizonieri ai unei pAnze de piianjen invizibile, la
Routledge (Londra qi New Yor( 1993) -, la fel qi Evelyne fen-
,r cdrei creafie participim qi noi. Daci ne-am deprinde sd as-
froy-Bissone, pentm traducerea in spaniold-argentiniani.
t'ultim cu o a treia ureche8 gi sd vedem cu un al treilea ochie,
Paris, Argentidre 9i Nisa 11 septembrie 2001
lrcntru a discerne, a infelege mai bine, a auzi gi a observa aces-
lc repetdri sau aceste coincidenfe, existenla fieciruia dintre
noi ar deveni mai clard, iar noi am deveni mai receptivi la ceea
r'c suntem, la ceea ce ar trebui sd fim. Nu ne-am putea oare
rlcsprinde de aceste fire invizibile, de aceste,,triangulafii", de
,rceste repetdri?
in definitiv, noi suntem, intr-un fel, mai pufin liberi decAt
rrc inchipuim. ingelegAnd ce se intAmpli de fapt, observAnd
;rceste fire in contextul gi in complexitatea lor, ne putem to-
luqi recuceri libertatea putem iegi din cercul repetdrilor. Ne
putem trdl in sfArqif ,,propria" viafi gi nu pe cea a pirinfilor
siru a bunicilor sau a unui frate decedat pe care il ,,inlocuim",
ru sau firi gtiinfa noastrX.
Aceste legituri complexe pot fi vizute, simfite sau presims-
tc, fie gi doarparfial, dar, de reguld, sunt linute sub ticere: expe-
rienfa lor line de indicibil negAndibil, de ne-spus sau de secret1o.

x
Th6odore Reik, Ecouter avec lo troisidme oreille, Paris, Epi, 1976.
" Eric de Rosny, tes Yeux de ma chdvre, Paris, Plon, 1981.
r0
Noliuni din vocabularul psihogenealogiei. (n.red.)

L 14 15
Psihogenealogia gi rdnile din familie De la incongtient la genosociogramd

Avem insi posibilitatea de a ne armonizapropriile dorinfe neagt6" care se afld in fiecare dintre noi; propriul ,,ne-spus"
cu aceste legituri invizibile, astfel incAt viata noastrd sd se ri- sau ,,ne-exprimat" (das Unbeznusste, incotect tradus la vre-
dice la nivelul a ceea ce noi ne dorim, al adeviratelor noastre mea respectivd prin incongtient); aceastd deschizdtur5, aceastd
dorinte, a ceea ce rAvnim din strdfunduri gi de care avem pro- ,6aute neagrd care ne unegte cu ceilalli" (membrii familiei,
fundd nevoie (qi nu a ceea ce ,,se" doregte in numele nostru) apropiafii, societatea in ansamblul ei), ca de altfel gi mediul
pentru a exista. inter- gi intrapsihic, contextul, sunt cele care ne modeleazS, ne
Dacd tot nu existd nicihazard 9i nici necesitate, sd profitdm construiesc gi, totodatd, ne imping orbeqte citre evenimente
atunci de ocazie, sd fim stdpAni pe propriul nostru destiry sd plicute ori tragice sau chiar ne ,,joace feste" uneori.
,,schimbdm soarta potrivnicd" qi sd eaitdm capcanele repetdrilor Putem descoperi oare un sens profund irr aceste lucruri
tr ans gener ationale incongtiente.
anodine qi banale ale viefii cotidiene, in lucrurile uitate, lap-
Viafa pe care o trdim trebuie si fie expresia fiinfei noastre
susuri, acte ratate, vise, gesturi impulsive? Ce semnificalie am
profunde - acesta este, de fapt, scopul travaliul psihoterapeu-
putea noi da - in lipsa unui (bun) terapeut - propriilor noastre
tic gi al formdrii. Doar dupd ce se va fi descoperit qi infeles pe
comportamente qi reacfii, preflrm qi bolilor, accidentelor, eve-
sine, psihoterapeuful va fi in mdsurd sd priceapb, si sesizeze,
nimentelor importante si,,normale" dinvia,tk, cum sunt cisd-
sd vadd, aproape si ghiceascd ceea ce abia daci este exprimat.
toriile (numdrul lor, vArstele) profesiile, numdrul copiilor, al
Iar asta se manifesti uneori prin durerea,boala, tdcerea, ,,lim-
bajul corpului", egecuf acful ratat, prin repetarea, ,,rrecazLttile" ,,avorfurilor spontane", vArstele la care au avut loc decesele?
Putem sau nu ?
gi problemele existenfiale ale pacientului. Astfel, cu umilinfi,
Probabil ci nu, dar reperAndu-le, consemnAndu-le, putem
folosindu-se de toati aceastd,,cunoastere" (degi este mai mult
pdtrunde ugor spre acel ,,ceva" care lucreazi trduntrul nos-
vorba de o cunoastere-de-sine sau de o cunoastere-a-sineluitn re-
la[ie cu celdlalt, decAt de anumite cunogtin,te, de un saaoire-faire
tru. Poate veli descoperi ci avefi talentul de a scrie, aqa cum
sau de o cunoastere pur teoretici), terapeutul tinde si fie un au fdcut multe romanciere britanice, sau de a cAnta la pian
go-betzaeen, intermediarul sau luntragul care face trecerea din- ori de a gridindri, ci suntefi indreptilifi sd studiafi ori si vi
tre eul gi sinele pacientului, dintre cel care se cauti pe sine, cd- facefi (in sfArgit) o pl6cere.
utAndu-qi propriul adevdr (al sdta al ,,pacientului", aLceluilalt) Se inlelege de la sine ci un travaliu asupra a trei pAnd la

gi propria ,,rr.aasd" sau,,maieut", cumspunea Socrate. cinci generalii ne oferd o cale de acces spre inconqtient aqa
cum se manifesti el- gr, totodat5, spre Freud gi clinica psiha-
D6ji Freud11... naliticd. Mi-ag dori si il incit pe cititor sd il studieze pe Freud
;;i in mod special lucririle lui, Introducere tn psihanalizd, Noi
Pornind de la propriile neinqelegeri gi suferinfe, angoase si
eonferinle de introducere tn psihanslizd, cele Cinci Psihanalize qi
incertitudini, Freudl2 a descoperit ,,o altd. sceni,,, o ,,gaurd
Straniul, ca de altfel qi pe Groddeck: Cartea Sinelui.
11
Joc de cuvinte avand la origine expresia francezi ddjd vu, care descrie senzalia
Si fim aten{i la ceea ce spunea Freud referitor la alegerea
fizici de a mai fi trecut deja o dati prin ceea ce se int6mpld in prezent. (n.red.) 1'rrcnumelor copiilor sdi: ,,!ineam ca numele lor sd nu fie ale-
12
Peter Gay, Freud, une vie, Paris, Hachette , I99t, gi Freud (vezi Anexi, p. 251). sc dupi moda vremii, ci in amintirea unor persoane dragi.

17
Psihogenealogia gi rinile din familie De la incongtient la genosociogramd

Numele lor fac din copii nigte fnntome ale morlilor." (Freud, in trtr-atAt. Bruno Bettelheiml8, de la $coala Ortogenici din Chi-
Interpretarea aiselorl3. Sublinierea imi aparfine). cago, amintea, cu pufin timp inainte de a se pensiona gi de a
Freud mai aminteqte un lucru: muri, cA motivul acestei desp[r{iri ar fi fost o incorectitudine
,,Ereditatea arhaici. a omului nu presupune doar predispozi- eticd pe care Freud i-o reproga lui Jung qi ci acesta din urmd
gii, ci gi conginuturi ideatice ale urmelor mnezice, lisate de ar fi mascat despdrfirea sub pretextul unui diferend teoretic
experiengele triite de generagiile anrerioare." (Freud, Moise ;i cu privire la teoria pulsiunilor.
monoteisrnufa, 1939) . in orice caz,Jung a completat lucririle lui Freud prin evi-
,,Presupunem existenta unui sufet colectiv [...J gi faptul ci un denfierea sincronicitdlii qi a ceea ce a denumit ,,incongtient
sentiment s-ar transmite din generagie in generatie, decurgind colectia".
dintr-o gregeali lde care] oamenii nu mai sunr consrienti gi nu Potrivit lui Jung, incongtientul colectiv este cel care ne
isi mai amintesc deloc." (Totem ;i Tabui). fasoneazd,, un incongtient transmis, la nivel social, din gene-
Istoria psihanalizeil6 nu este o api lind; ca in oricare cerce- ralie in genera{ie si care insumeazd experienfele umanitifii; el
tare qi descoperire de importanfi majori, gi in cazul ei existi este inniscut qi existS, aqadar, independent de orice refulare
divergen,te, interpretdri, critici, bAjbAieli, cerfuri, excluderi, qi experienfi personali. Evident, acest concept ar putea avea
regbsiri, ilumindri. efecte teoretice marcante, inclusiv in ceea ce priveqte conduita
curei terapeutice.
Jung, Moreno, Rogers, Dolto giallicaliva Degi inclinafia mea este dictatd de formarea freudiand pe
Nu putem si nu reamintim aici ci Freud vorbea despre un care am dobAndit-o, cred cd vremea disputelor intre qcoli a
trecut: deci, departe de mine gAndul de a lua pozifie pro sau
,,suflet colectiv" in Totem gi Tabu, iar lungl7 despre ,,incongti-
entul colectiv". contra lui ]ung. Ceea ce trebuie subliniat insd este ideea de
Desp5rfirea lui Freud de ,,mogtenitorul" sdu (aga era nu- transmitere din generafie in generalie gi de sincronicitate sau
mit Jung in grupul lui Freud) a fost de o violenld extremi: cle coincidenld a datelor.
trebuie ce s-au iubit tare mult dac[ au ajuns sd se urascd Trebuie amintit, de asemenea, cd.,}n vreme ce Freud a des-
coperit incongtienful, ne-exprimatul,,,suflehrl-colectiv", iar
fung a introdus incongtientul colectio, Moreno este cel care a

13
Editura Mdiastra, 1991; Editura gtiinlificd, 1993 (n.tr.) 'n in anii 1980, intr-o scrisoare publicatd in presa americand, Bruno Bettelheim
1a
Editura $tiin1ifici, 199L; Editura Antet, 2010 (n.tr.) relua ,,adevdratele motive" etice ale despirfirii lui Freud de Jung gi ancheta
1s
Editura $tiin1ifici, 1991; Editura Antet, 2010 (n.tr.) referitoare la plAngerile clienlilor traumatizali - in mod special ale Sabinei
16
Marthe Robert, La Revolution psychonolytique, Paris, Petite Bibliothdque Spierlein; Freud nu admitea ca un terapeut ,,s5 iasi" cu tinerele sale cliente,
Payot,2vol., 1989, gi Elisabeth Roudinesco, Histoire de la Psychanalyse,2vol., reprog care l-ar fi deranjat pe Jung. Referitor la acest subiect, vezi textele co-
Paris, Seuil, 1985. mentate de Sabina Spierlein in lucrarea Un triunghi psihanalitic. Sabina Spier-
17
C.G. Jung, Essoi d'exploration de I'inconscient, Paris, Gallimard, reed. (1988), leln intre J ung gi Freud (coeditare Editura Curtea Veche gi EdituraTrei, 2001-n.tr.);
Folio Essais, 9i Diolectique du moi et de l'inconscient, Paris, Gallimard, reed. dosar deschis de Aldo Carotenuto gi Carlo Trombetta; edilie francezi, Entre
(1986), Folio Essais. Freud et Jung, de Michel Guibal 9i Jacques Nob6couG Paris, Aubier.

10
Psihogenealogia gi rdnile din lamilie De la incongtient la genosociogramd

lansat postulatul co-congtientului qi al co-incon1tientului fami- importanfa faptului de a avea aceleagi moduri perceptive23, de
lial qi grupal. Aproape in aceeagi perioadd, in anii 1960-1970, a manifesta empatie2a, inconqtientul clientului comunicAnd2l
Frangoise Doltole, Nicolas Abraham gi discipolii 1or, la fel qi agadar, cu cel al terapeutului. Se creeazd astfel ceea ce Moreno
Ivan Boszorm6nyi-Nagy arralizeazd, problema complexi a numegte ,,co-inconqtient". Cel mai strilucit expert psiholog
transmiterii transgeneralionale a conflictelor nerezolvate (duq- nu va fi niciodatd un terapeut adevirat dac[ nu este capabil
minii, rdzbundri, vendete), a secretelor, a ,,ne-spus1tl1)i", a sd il inleleagd pe celilalt, si il in,teleagd in propriul context
morfilor premature gi a alegerii profesiei. (adici al,,clientului").
Cunoagterea se construiegte prin acumulare 9U pe neaq- De aceea, se intAmpli adeseori ca lucrurile sd se deruleze
teptate, iese la iveali o noud situafie. CAnd urmim o terapie in timp ce vorbirea este amAnatd, iar multe dintre chestiunile
psihanalitici, avansdm negtiind incotro, iar, dintr-odat6,, sen- importante sd fie exprimate abia cAnd ,,trecem pragul".
srzl devine evident. Analiqtii au mare dreptate cAnd afirmd ci nu au o meserie
Este ca gi cum ar apdrea subit - cum ar spune Lacan - un ca oricare alta: ea nu se invafS, ci se transmite. Este deopotrivi
,,punct de ancorare"2o care unegte mai multe straturi ale trii- arti gi gtiinfd, este un mod de a te raporta la lume.
rilor, iar sensul devine astfel clar. Orice terapeut psihanalist
sau adept al altor curente apar{ine unei filia{ii teoretice. Prac- Filialia mea profesionald
tica clinicd se opune insd adesea tendinfelor dogmatice, astfel Aq vrea se evoc, din aceastd perspectivd a transmiterii, pro-
cd, in practicS, ajungem sd facem concesii, pe care le admitem
pria mea filiafie. Am avut ca formatori in psihanaliza freudi-
sau nu21. Esenfial rimAne modul in care terapeutul iqi intAm- irnd doi francezi, Robert Gessain (director la Muzeul Omului
pini, asculti, inlelege gi observd ,,clier:rtttP". Clientul este cel tlin Paris, cel care l-a insolit pe Paul-Emile Victor la Polul
pe care terapeutul trebuie sd il,,in,teleagd" qi cu care trebuie Nord) gi Frangoise Dolto, iar in psihodrami, in America, pe
sd stabileascd o comunicare; Grinder gi Bandler au evidenliat
l.L. Moreno (Beacory N.Y.) gi James Enneis (St. Elisabeth's
I lospital, Washington D.C.). Lor le datorez faptul cd reuqesc,
uneori, sd prefac o ,,broascd in prinfesd26".De atunci incoace,
le Frangoise Dolto a fost psihanalizati la Paris (1934-1937l' de Ren6 Laforgue, ,rlte demersuri mi-au imbogdfit practica gi receptivitatea.
cel care a deschis drumul citre domeniul transgeneralional. Le datorez foarte mult qi urmdtorilor: Leon Festinger, Mar-
20
fr. Point de copiton. (n.red.) garet Mead, Gregory Batesory Erwin Goffmary Carl Rogers,
21Vezi La Famille: I'individu plus un, Marseille, Hommes & Perspectives, 1991.
in aceastd carte plind de invilituri referitoare la demersul psihanalitic 9i la de-
mersul sistemicin terapia familiali, Robert Pessler afirmi: ,,Psihanalittii ti tera- " Vezi lucrdrile lui Grinder 9i Bandler: noi, oamenii, am fi mai degrabi vizuali,
peulii sistemicieni au abordiri similare (nu identice insd) c6nd au de-a face cu ,ruditivi sau kinezici. (n.a.)
familia in practica clinicd... Clinica ar trebui eventual si depSgeasci.polarizarea 'n Empatie nu inseamni simpatie. (n.a.)
)" Co-inconptientul lui Moreno, deja presimlit probabil de Freud, atunci c6nd
9i excluderea reciproci." (n.a.)
22
Client: termen introdus de Carl Rogers, care il preferi aceluia de subiect sau vorbegte despre atenlio flotontd a terapeutului. (n.a.)
de bolnav pentru a-l desemna pe cel ce soliciti o indrumare sau intri in tera- "'Vezi Richard Bandler gi John Grinder, Les Secrets de lo communicotion: changer
pie, Rogers vr6nd si exprime astfel o legdturd liberd. (n.a.) wns douleur, Montr6al, Le Jout 1983, traducerea cerlii Frogs into Princes.

2',l
Psihogenealogia 9i rdnile din familie De la incongtient la genosociogramd

gi, intr-o anumiti misuri, qi grupului de la Palo Alto: Ray Sd amintim apoi de reprezentarea imaginatd de Moreno
Birdwhistell, Paul WaElawick qi Jurgen Ruesctu Louis gi Dia- in ceea ce priveqte relafiile semnificative din viafa fieciruia:
na Everstine. Dar poate cd Moreno este cel care mi-a transmis atomul social. Sunt incluse aici persoanele care alcdtuiesc,,uni-
gi mi-a permis s5-rni dezvolt o anumiti imaginafie creatoare, versul personal al subiecfului": familia, prietenii, apropia{ii,
dorinfa de ,,a veni in intAmpinarea celuilalt" gi obstinalia de vecinii, colegii de serviciu sau partenerii de sporf cei prezenfi
a-i ajuta pe cei care sufer6. tn via{a lui prin dragostea ori prin ura resimtith, fie ci sunt vii
sau morfi; in general, subiectul (protagonistul) este cel care
Moreno, neinlelesul realizeazi, acest tablou. Persoanele respective sunt plasate in
in Franla, Moreno rdm6ne in continuare prea pufin apreciat. funclie de distanla socialffs proprie fiecdrei relafii; putem, de
De vind ar hpozllia aproape psihodramatici manifestati de pild5, sd trimitem la naiba (gi intr-un colg indepirtat al tablo-
el in privinfa lui Freud, in 1932, cu ocazia polemicii sale cu ului) in aceasti configurafie, o soacri care ne enerveazd gi si
Abraham Brill la Primul Congres al Asocialiei americane de aducem aproape de noi o bunici moart6, iubitd qi foarte pre-
psihiatrie, la fel gi monografia pe care a publicat-o inL967, The zentd. in atomul social, subiecful incepe in general, prin a se
Psychodrama of Sigmund FreudzT.De fapt, sunt doi mari creatori situa gi a se pozifiona pe sine (,,sunt eu, aici"), ceilalli fiind
care se completeazd,.tnL956, cu prilejul centenarului nagterii plasafi abia ulterior, potrivit familiei din care provin, intr-un
lui Freud, Moreno scria cd, daci secolul al XXlea ii aparlinuse desen completat.
pe deplin lui Freud, in ceea ce priveqte psihologi4 secolul al Atomul social ne arati imaginea unei viefi, a ramificafiilor,
XXI-lea avea s5 ii aparlini lui Moreno. Nu pare oare un fel de i ntereselor, viselor sau angoaselor subiecfului.

ucidere a tatilui, de care urmagul vrea si se distanleze qi pe Am putea spune ci atomul social este o genosociogramffe
care sperd si il depdqeascd? .r ceea ce existd ,,aici pi acum". Ea se completeazl, pentru
Aceastd,,descoperire" furtivd a limbajului inconqtientu-
lui care comunicd in felul lui cu un altul, pe divanul psih-
/rr
analistului sau nu - poate chiar ,,pe aIocltri", intr-un timp ,,Distanla sociali" este un concept al psihologiei sociale, care indicd in ce
rnlsuri cutare sau cutare persoand se situeazi, din punct de vedere psiholo-
devenit astfel circular gi a cirui aparifie o explorim in pre- glc, aproape sau departe de individul in cauzi, fird a se line cont de distanla
zent, prin genosociogramd qi transgeneralional - ii aparfine gi gcograficd. De exemplu, Brazilia 9i carnavalul ei sunt mai aproape de locuitorii
lui Moreno, care poate fi numit, pe buni dreptate, unul din- Nlsei dec6t Germania sau Belgia; un alt exemplu, bunicul meu mort este mai
lrrezent dec6t vecinul meu de palier.
tre fondatorii sii.
"' Genosociograma, de la geneologie (arbore genealogic) 9i de la sociogromd
Printre conceptele cheie folosite de Moreno in cercetarea (rcprezentare a legiturilor, relaliilor), adici arborele genealogic cu faptele lui
lui, si men{ionim in primul rAnd conceptul de tele (,,amestec rnarcante, cu evenimentele importante din viali (life events), gi evidentierea,
grafic5, a legiturilor afective.
de empatie", de transfer gi de ,seald. comunicare" - pozitld, (i.lnogromo este un arbore genealogic comentat, avdnd c6teva repere, utilizat
sau negativd, incongtientd, la distan!5, intre persoane). rur special in terapia sistemicd 9i de cdtre sociologi care nu sunt psihanalisti si
t,rre, prin urmare, ,,scormonesc" mai pulin in povestile de viali pentru a des-
27
Pentru mai multe detalii, vezi Ren6 Martineau, J.L. Moreno ou la Troisidme r operi legdturi ascunse sau incongtiente, ata cum proceddm noi in cadrul ge-

Rdvolution psychiatrique, Paris, A.-M. M6taili6, 1989. rrosociogramei: genosociograma este o genogramd mai detaliati.

23
Psihogenealogia gi rdnile din lamilie

,,morenieni", ptirt re[eaua sociometricd (afectivd) qi statutul


sociometric (,,cota de iubire" a unui individ in grupul sdu).
Atomul social este reprezentat de proiecfiile afective. inlNho
shall suroioe, Moreno definegte ,,atomul social", aceastd re-
prezentare a universului personal al unei persoane/ astfel:
,,Nucleul intern qi extern al persoanelor legate emolional de Terapie familiald
subiect."
9i genog rame/genosociog rami
Genogramd gi genosociograma
Si amintim ci noi aprofundim tehnica genosociogramei dez-
voltatd de profesorul Henri Collomb3ola Dakar (qi ulterior la Itnportanfa legiturilor gi a modului de comunicare in fami-
Nisa in 1978) qiinspirati din observafiile lui Moreno. lic, precum si starea de sdnitate sau de boali a acesteia au
Genosociograma permite o reprezentare sociometricd (afecti- tlcvenit vizibile in urma introducerii pe scena terapeuticd a
vi) metaforicd a arborelui genealogic familial, cu numele, pre- intregii familii, a filmului si a sistemelor,,video". Acestea au
numele, locurilg datele, reperele, legifurile lui caracteristice
lrcrmis precizarea sau chiar ,,cizeIatea" gi conceptualizarea
qi cuprincipalele eaenimente din oia[d: naqteri, cisdtorii, decese, gt'rrosociogramei, ca instrument deopotrivd de investigare gi
boli importante, accidente, schimbdri de domiciliu, ocupa{ii, rlt'tratament.
pensionare . Genosociograma este o reprezentare a arborelui ge- Terapia familiald, cuma fost denumitd., are labazd cercet5rile
nealogic comentat (genogrami), cu punerea in evidenfd, prin intreprinse de Frieda Fromm-Reichmann3l (1889195n care, in
indicatori sociometrici, a diverselor tipuri de relalii ale subiec-
tului in raport cu mediul siu inconjurdtor gi cu leg[turile din-
'r Dr. Frieda Fromm-Reichmann a lucrat, de altfel, cu J.L. Moreno Fi a editat
tre diferite personaje: coprezenfi, coabitare, coacfiune, diade, Itnpreuni cu el Progress in Psychotherapy, 1956, New York, Grune & Straton.
triade, excluziuni... ,,cine cu cine triiegte sub acelagi acoperig" I rte acel ,,Dr. Fried" din romanul autobiografic al scriitoarei Hannah Green,
I Never Promised You o Rose Garden, Holt, Rinehart, Winston, New York, 1964,
gi ,,mdnAnci la aceeagi mas6", cine cui ii cregte copiii, cine gi
(trirdusi in limba rom6ni sub titlul Nu li-dm promis niciodotd o grddind de
incotro fuge, cine vine (se naqte, se muti) irr momentul in care lrondafiri, Editura Trei, 2005 - n,tr.), reeditat sub numele adevdrat al autoarei,
un altul se duce (moare sau pleacd) , cine pe cine tnlocuiegte in hrirnne Greenberg, in format de ,,buzunar" (Signet Book, New American Li-
lrrrrry, NJ.), roman, ulterior ecranizat, care relateazi terapia unei bolnave eti-
familie qi cum se impart bunurile... mai ales dupi un deces
r hltate drept schizofrenic5. Frieda Fromm-Reichmann a petrecut un an la
(mogteniri, donafii), cei favorizafi, cei defavoizali, nedreptdli- \ldndford, intre 1955 9i 1955, la Center for Advanced Study in the Behavioral
le (raporturile familiale qi sociale), repetirile... \r icnces 9i a lucrat o lungi perioadi de timp la celebra clinicd psihiatrici gi
prlhanalitici Chestnut Lodge, in colaborare cu Harry Stack Sullivan; ea a super-
vlrirt-o, de asemenea, pe Jos6phine Hilgard. Tot ea este cea care a propus unor
arrtropologi 9i psihiatri, la Palo Alto, in 1955, sd filmeze familii de schizofrenici
30
Henri Collomb (1977), ,,La mort en tant qubrganisateur de syndromes psyc- In interacliune (ceea ce a dus la formularea conceptului de double bind allui
hosomatiques en Af rique", Psychopathol ogi e ofri co i n e, Xll, 2, p. 737 -147 . {rr..gory Bateson 9i la studierea comunicdrii nonverbale).