Facultatea de Medicină Dentară

Program de studii: Asistenţă Medicală Generală

2020-2021

Conduita de urgenta in infarctul miocardic

Coordonator:Conf.Dr. Ciuhodaru Tudor

Student: Oancea Andra Gabriela
An 3, Gr. 2
Conduita de urgenta in infarctul miocardic

Infarctul miocardic sau infarctul miocardic acut, numit frecvent si atac de cord, este
intreruperea fluxului sanguin la nivelul unei portiuni a cordului, ce determina moartea celulelor
miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstructia unei artere coronare. Ischemia si hipoxia
rezultate, netratate la timp, duc la moartea miocardului.

Factorii de risc care favorizeaza aparitia infarctului sunt:

-varsta,obezitatea
-sexul,hiperlipermia
-HTA,diabetul zaharat
-fumatul,stresu,sedentarismul

 Varsta, obezitatea;
 Sexul, hiperlipemia
 HTA, diabetul zaharat
 Fumatul, stresul, sedentarismul.
Factorii declansatori pot fi:
-efortul
-mesele copioase
-stresul
-infectiile acute ale aparatului respirator

Simptomatologie:

1) Durerea care poate fi retrosternala sau precordiala. Caracterul durerii variaza de la un

pacient la altul si poate fi definita ca o senzatie de constrictie ("gheara”) sau o senzatie de
presiune (“corset de fier”) care impiedica respiratia, iar uneori poate fi descrisa ca simpla jena
retrosternala, o senzatie de pirozis sau de greutate.
Durerea iradiaza in bratul si umarul stang, in regiunea cervicala si mandibulara. Aceasta
mai poate fi localizata retro-toracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate, pumni.
Durerea poate iradia in orice regiune a toracelui, depasind in sus gatul si in jos poate
iradia in hipocondrul stang sau drept.
Durata durerii poate ajunge de la 30 de minute la cateva ore, nu cedeaza la nitriti, apare
de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului.
Deseori, durerea este insotita de:
-greata,varsaturi
-anxietate extrema
-transpiratie
-senzatia mortii iminente

2) Hipotensiunea arteriala: poate aparea imediat sau la cateva ore, precedata de o usoara
crestere a TA. Cand TA scade brusc, pericolul socului cardiologic este iminent. De asemenea,
hTA este insotita de tahicardie de regula.
3) Febra: poate ajunge pana la 38 grade Celsius si apare la 12 – 24 ore de la debutul
bolii.
6) Alte semne: starea de soc a bolnavului domina tabloul clinic, manifestandu-se prin
paloare, tegumente reci si umede, puls rapid, filiform, alterarea starii generale, oligurie, uneori
absenta durerii. Mai pot aparea: edem pulmonar acut, insuficienta cardiaca rapid progresiva,
tulburari de ritm cardiac (acestea reprezinta principala manifestare ce atrage atentia asupra unui infarct miocardic).

o Greata, varsaturi;
o Anxietate extrema;
o Transpiratie;
o Senzatia mortii iminente

 Efortul;
 Mesele copioase;
 Stresul;
 Infectiile acute ale aparatului respirator.
Conduita de urgenta:

a) Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice: se administreaza la indicatia

medicului anticoagulante (heparina 300 – 400mg/24 h) concomitent cu trombostop 4 – 6
comprimate in functie de timp (Quik si Howel).
b) Pentru preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului: se administreaza la indicatia
medicului Xilina 200 mg IM , IV sau perfuzabil.
c) Alimentatia bolnavului: mesele vor fi portionate pentru a se evita excesul alimentar.
In primele zile, se va face alimentatie pasiva, la pat, in decubit dorsal. Treptat, se trece la
alimentatie activa la pat numai la recomandarea medicului, in pozitie sezand. Pe parcursul
perioadei de recuperare, bolnavul poate servi masa in sala de mese. Regimul alimentar va fi
hiposodat si hipocaloric.
d) Monitorizarea evacuarilor de urina si fecale: bolnavul va fi servit la pat cu plosca si
urinar fara a se ridica in pozitie sezanda. Posibila constipatie se combate cu clisme uleioase sau
laxative usoare.
e) Mobilizarea bolnavului: Se impune repaus complet la pat in prima saptamana. Durata
imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si prezenta sau absenta
complicatiilor.
Mobilizarea se va face progresiv cu monitorizarea pulsului, a TA si in prezenta
medicului.
f) Educatia sanitara: cu scopul de a invata bolnavul planul de medicatie, respectarea
orarului indicat de medic, prezentarea periodica la controlul medical, respectarea regimului
alimentar, interzicerea fumatului, stil de viata sanatos si echilibrat.

Conduita de urgenta in tamponada cardiaca

Definitie:
Tamponada cardiaca reprezinta o conditie patologica cu un grad crescut de risc,
manifestata prin compresia rapida sau lenta a inimii datorita acumularii pericardice de lichid,
puroi, sange sau gaz, ca efect al epansamentului pericardic, traumei sau rupturii cardiace. Astfel,
inima se comprima datorita presiunii cardiace, fapt ce impiedica alimentarea cu sange a inimii in
diastola.
Cauze:
-hemoragiaintrapericardica
-leziuni toracice penetrante sau nepenetrante;recunoasterea tamponadei in cazul plagilor este facilitate de
descoperirea orificiului de intrare al agentului aggressor
-ruptura peretelui aortic +-in anevrismul disecant al aortei
-ruptura miocardului in timpul evolutiei infarctului miocardic acut
-perforarea peretilor inimii in cursul cateterismului cardiac sau in alte procedure de diagnosticare
 Hemoragia intrapericardica (hemopericard acut)
 Leziuni toracice penetrante sau nepenetrante; recunoasterea tamponadei in cazul plagilor este facilitata de
descoperirea orificiului de intrare al agentului agresor;
 Ruptura peretelui aortic – in anevrismul disecant al aortei
 Ruptura miocardului in timpul evolutiei infarctului miocardic acut.
 Perforarea peretilor inimi in cursul cateterismului cardiac sau in alte proceduri de

Simptomatologia:
In momentul instalarii acute a tamponadei aspectul bolnavului este dramatic, pe cand in
instalarea progresiva a acesteia tabloul clinic este mai sever. Astfel, apar simptome precum:
-durere precordiala,puls paradoxal
-dispnee,hipotensiune arterial
-anxietate extrema
-turgescenta jugularelor
-hepatomegalie,cianoza extremitatilor,transpiratii reci
-colaps cardiogen caracterizat prin puls scazut paradoxal cu prabusirea tensiunii arteriale

 Durere precordiala, puls paradoxal

 Dispnee, hipotensiune arteriala
 Anxietate extrema
 Turgescenta jugularelor
 Hepatomegalia, cianoza extremitatilor, transpiratii reci
 Colaps cardiogen caractrizat prin puls scazut paradoxal cu prabusirea tensiunii arteriale.
Conduita de urgenta:
Daca exista posibilitatea, se executa de urgenta o punctie pericardica in scop
decompresiv, aceasta fiind singura masura ce duce rapid la stoparea evolutiei catre deces. In
acest scop, asistenta medicala trebuie sa pregateasca materialele necesare si sa serveasca
medicul, respectand masurile de asepsie. In cazul in care punctionarea nu este posibila, se
instituie de urgenta masurile de prim-ajutor (perfuzii, oxigenoterapie)
Bolnavul trebuie transportat de urgenta la spital, unde se va aplica tratament de sustinere
sau chirurgical.

RESPIRATIA ARTIFICIALA

Resuscitarea cardio-respiratorie este necesara in situatia in care bolnavul sufera un stop

cardio-respirator. Oprirea in prima faza a respiratiei, fara stop cardiac, cu prezenta pulsului,
permite un interval variabil (3 – 10 – 12 minute) pentru ca reanimarea respiratorie sa aiba succes.
In schimb, stopul cardiac este urmat invariabil si de stop respirator in urmatoarele 20 – 30 de
secunde.
Tehnica respiratiei artificiale: pentru respectarea timpilor in care trebuie actionat, in
resuscitarea cardio-respiratorie se foloseste formula mnemotehnica H.E.L.P. M.E. Astfel,
fiecare litera din acest acronim indica ordinea succesiunii timpilor si semnificatia masurilor
oblogatorii care preced insuflarea aerului:
H=hiperextensia cailor respiratorii +-exceptand prezenta unor leziuni ale coloanei cervical
 H = hiperextensia capului – exceptand prezenta unor leziuni ale coloanei cervicale
superioare. Se trece o mana sub gatul bolnavului si se ridica ceafa, iar cealalta mana se
aseaza pe frunte, impingand capul in spate.
E= eliberarea cailor respiratorii – prin aspiratie in diferite pozitii ale bolnavului (decubit
E=eliberarea cailor respiratorii prin aspiratie in diferite pozitii ale bolnavului(decubit lateral,capul este
decliv).Aceasta manevra este contraindicate in cazul unor leziuni
 E = eliberarea cailor respiratorii – prin aspiratie in diferite pozitii ale bolnavului (decubit Aceasta manevra este
contraindicata in cazul unor leziuni
precum fracturi de coloana sau leziuni ale peretelui toracic. Faringele este cercetat si la
nevoie eliberat prin curatarea cu degetele infasurate intr-o batista sau cu un tampon
improvizat dintr-o bagheta de lemn sau metal infasurata intr-o batista. Aspiratia cailor
aeriene superioare se face cu pompa aspiratoare sau folosind un tub de cauciuc care are
cealalta extremitate invelita intr-o batista in gura salvatorului.
L=luxarea mandibulei se apasa pe unghiurile posterioare ale mandibulei cu
 L = luxarea (propulsia) mandibulei – se apasa pe unghiurile posterioare ale mandibulei cu
ultimele 4 degete de la ambele maini si cu policele pe barbie. Se protecteaza mandibula
inainte in asa fel incat arcada dentara inferioara sa o depaseasca pe cea superioara. Scop –
descoperirea orificiului glotic prin propulsia limbii odata cu cea a mandibulei.
P=pensarea nasului cu policele de la ambele maini se penseaza narile sau prin
 P = pensarea nasului – cu policele de la ambele maini se penseaza narile sau prin
pensarea nasului cu mana stanga, dupa acoperirea acestuia cu un material de protectie.
Aceasta operatiune se efectueaza in scopul pregatirii pentru respiratia gura la gura sau
gura la nas.
M=masaj cardiac
E=extern
 M = masaj cardiac
 E = extern
Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal, salvatorul se aseaza la capul acestuia in partea
laterala si executa metoda de resuscitare, respectand timpii fomulei prezentate mai sus.

Respiratia gura la gura: se face dupa pensarea nasului si presupune urmatoarele

manevre: Salvatorul trage aer in piept, retine respiratia, dupa care aplica repede gura larg
deschisa peste gura intre-deschisa a victimei si insufla cu putere aerul din plamani. Salvatorul
face o noua inspiratie, lasand intre timp aerul sa iasa din victima si insufla din nou aer in
plamanii victimei, repetand aceasta manevra de 14 – 16 ori. In timpul respiratiei se priveste toracele victimei pentru
a aprecia eficienta respiratiei.

Uneori, aceasta tehnica nu poate fi aplicata din urmatoarele motive: gura victimei nu
poate fi deschisa, exista leziuni care intereseaza cavitatea bucala, exista fracturi ale mandibulei,
gura salvatorului este mai mica decat a victimei.
Respiratia gura la nas: se practica atunci cand apar impedimente de genul celor amintite
mai sus, cand respiratia gura la gura nu poate fi aplicata. Aici se pastreaza in linii mari timpii de
lucru descrisi anterior. Mandibula este sustinuta cu palma iar salvatorul aplica gura sa peste nasul
victimei, introducand pe aceasta cale aerul in plamanii victimei. Cu obrazul, salvatorul va
acoperi gura acesteia.
Respiratia artificiala trebuie continuata pana la reluarea miscarilor respiratorii spontate
eficiente ale victmiei sau pana la unitatea spitaliceasca unde se poate institui ventilatia mecanica
controlata.
Alte metode de respiratie artificial:
-respiratie gura la masca
- respiratie gura la sonda
-respiratie cu aparate simple portabile

Masajul cardiac extern

Reanimarea miocardului este prima masura ce se aplica in momentul constatatii opririi activitatii inimii se face
obligatoriu in parallel cu respiratia artificial deoarece stopul cardiac este
urmat invariabil de stopul respirator in aprox 20 – 30 de secunde.
Astfel, victima se aseaza in decubit dorsal pe un plan dur. Se procedeaza la respiratie
artificiala (gura la gura), dupa care se trece la compresiunea ritmica a sternului in treimea
inferioara, facandu-se 5-6 compresiuni.
Ulterior, salvatorul intrerupe masajul pentru a face rapid respiratie gura la gura, reluand
mai apoi masajul cardiac.
Repetand aceasta succesiune se obtine un ritm de 14 – 16 respiratii / minut si 60 – 70
compresiuni sternale/ minut.
Tehnica masajului cardiac: se aplica transversal podul uneia dintre palme pe treimea
inferioara a sternului iar cealalta palma (de regula dreapta) se suprapune peste prima. Cu cele 2
maini astfel asezate si cu bratele intinse, ajutandu-se de greutatea corpului, salvatorul exercita
presiuni ritmice asupra sternului.
Fiecare compresiune va fi brusca si scurta (aprox o secunda) si va exercita o presiune
verticala a sternului spre coloana vertebrala in asa fel incat sternul sa fie infundat cu 5 – 6 cm.
Se va apasa doar cu podul palmei, degetele fiind flexate pentru a evita compresiunea
coastelor, eventual ruperea lor.
Dupa fiecare compresiune sternul va fi lasat sa revina in pozitia initiala fara sa se ridice
mainile de pe sternul victimei.
Eficienta resuscitarii cardio respiratorii se apreciaza prin:
-aparitia pulsului ale venelor mari
-disparitia midriazei
-recolorarea tegumentelor
-instalarea respiratiei care poate intarsia dup ace inima isi reia activitatea,asadar ulterior respiratia artificiala trebuie
continuata pan ace bolnavul poate respire singur,in mod normal
In practica,se considera ca dupa 50-60 de minute de resuscitare cardio respiratorie la o victim la care semnele ce
caracterizeaza instalarea mortii biologice nu se remit,manevre de resuscitare trebuie intrerupta.
Contraindicatiile masajului cardiac extern:
-leziuni grave ale peretelui thoracic cu fracture costale
-in hemoragie masiva intra-pericardica si tamponada cardiac
-embolie gazoasa masiva