ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND TEMELE PENTRU ACASĂ ROMÂNIA

VS MAREA BRITANIE

Lucrarea prezentă are ca scop identificarea anumitor disfuncționalități în dozarea

temporală a efortului elevilor privind temele pentru acasă, raportând acest efort la dezvoltarea lor
cognitivă, utilizând pentru relevanță clasificarea pe grupe de vârstă, respectiv gimnaziu și liceu.

Am abordat acest subiect pornind de la educație și rolul acesteia, legislația cu privire la

teme și timpul alocat acestora, legislația cu privire la examenele din gimnaziu și liceu. Am făcut
o analiză comparativă cu privire la sistemul de învățământ din România și Marea Britanie
-structură, examene, teme - încărcătură și timpul alocat acestora. Am identificat diverse studii
legate de teme în UK.

Am analizat un studiu efectuat de ISE la cererea MEC în anul 2017, studiu ce a avut ca
scop corectarea unor disfuncționalități semnalate și identificarea unor noi abordări în ceea ce
privește rolul acestor sarcini ale elevilor.

1. Studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației la cererea Ministerului

Educației Naționale și Cercetării privind rolul temelor pentru acasă

La cererea Ministerului Educației Naționale s-a organizat în colaborare cu Institutul de

Științe ale Educației o consultare publică privind temele pentru acasă ale elevilor. Consultarea
s-a desfășurat în perioada 7-20 noiembrie 2017 și a avut ca obiective corectarea unor
disfuncționalități semnalate și identificarea unor noi abordări în ceea ce privește rolul temelor în
procesul de învățare.

Consultarea s-a desfășurat prin completarea unui chestionar online și au participat un

total de 70.952 de actori din învățământul preuniversitar: 27.383 părinți (84%, mame), 32.786 de
elevi și 10.783 de profesori din toate județele țării, cuprinzând mai mult mediul urban.

Studiul ne oferă rezultate cu privire la rolul și importanța temelor, timpul alocat acestora,
practicile privind efectuarea lor și valorificarea acestora în procesul de predare-învățare-evaluare,
dar și asupra dificultăților și provocărilor elevilor în legătura cu temele pentru acasă.

1.1 Rolul și importanța temelor pentru acasă

         Fiecare dintre respondenți tratează diferit rolul și importanța temelor pentru acasă, atât în
procesul de învățare cât și în ceea ce privește conținutul și durata acestora. Cadrele didactice
subliniază efectele pozitive ale temelor pentru acasă prin consolidarea și aprofundarea
informațiilor învățate în clasă, iar elevii și părinții accentuează efectele negative ale acestora,
prin volumul și gradul de dificultate, în timp acestea conducând la stress, neliniște și îngrijorare.
  Elevii și părinții consideră temele prea obositoare, de multe ori prea dificile, raportat la
explicațiile primite în clasă, fiind necesar de multe ori sprijinul în rezolvarea acestora. Sunt de
acord însă că temele ajută la o mai bună înțelegere a ceea ce se predă în școală.

Fetele și băieții se raportează diferit la teme, astfel că ponderea elevilor care susțin
efectele pozitive ale temelor este mai mare în rândul fetelor.

1.2 Timpul alocat temelor pentru acasă

Profesorii consideră că în acest moment elevii primesc teme ce necesită mai mult timp la
disciplinele care au un număr mai mare de ore/săptămână în planurile-cadru de învățământ, ceea
ce îi nemulțumește pe cei care predau alte discipline.

Conform studiului realizat, o treime dintre elevi lucrează peste 3 ore zilnic pentru
rezolvarea temelor scrise, iar jumătate dintre participanții la studiu, petrec cu temele 1-3 ore
zilnic. La acest timp se mai adaugă şi învățarea conținuturilor predate în clasă, care solicită, de
asemenea, ponderi semnificative de timp. Un procent de 60% dintre elevi au declarat că primesc
teme obligatorii pentru vacanță. De asemenea zilele de sfârșit de săptămână sunt utilizate și ele
cu un rol semnificativ în pregătirea pentru următoarea săptămână de școală.

Părinții susțin opinia copiilor exprimată mai sus privind timpul necesar acestora pentru a
rezolva temele pentru acasă .

1.3 Practici privind temele pentru acasă

O bună parte a profesorilor chestionați consideră că temele pe care le dau elevilor pentru
acasă vizează în mare măsură utilizarea de către elevi a informațiilor din clasă, fiind mult mai
puține temele care presupun căutarea de informații din alte surse.

Opinia elevilor, în majoritatea acestora, rezonează cu cea a profesorilor, ei dorind în

general să poată rezolva temele în baza informațiilor primite la școală.

Temele pentru acasă dovedesc un nivel scăzut de individualizare a procesului

educațional, de adaptare la nevoile personale și de încurajare a aprofundării în funcție de
capacitățile individuale. Se remarcă faptul că tipologia temelor pentru acasă este dominată de
temele obligatorii, comune pentru toţi elevii, și mai puțin de cele diferenţiate.

1.4 Practici privind valorificarea temelor pentru acasă în predare-învătare-evaluare

Atunci când dau teme pentru acasă cei mai mulți dintre profesori oferă explicații privind
modul concret în care trebuie realizată tema și doar într-o proporție mică oferă sarcini de lucru
alternative, din care elevii pot alege.

Potrivit elevilor și profesorilor respondenți, verificarea temei pentru acasă se face

preponderent în următoarea oră. În activitatea didactică, temele pentru acasă sunt valorificate de
aproape trei sferturi dintre profesori pentru a oferi feedback elevilor în legătură cu învățarea și
doar într-o măsură mult mai redusă ca formă de feedback pentru îmbunătățirea propriei activități
didactice.

1.5 Dificultățile şi provocările elevilor în legătură cu tema pentru acasă

   O situație evidențiată de către profesori o reprezintă faptul că un număr tot mai mare de
elevi își fac temele din ce în ce mai rar, din ce în ce mai superficial, culminând cu cei care nu
mai fac deloc teme.

Conform părerii aproape unanime a cadrelor didactice părinții sunt principalii vinovați
pentru devalorizarea temelor şi pentru lipsa de încurajare și sprijin a copiilor în îndeplinirea
sarcinilor pentru acasă. Se subliniază faptul că cei mai mulți dintre părinți manifestă indiferență,
sau chiar lipsă fățișă de cooperare.

În opinia comună a părinților și elevilor, gradul ridicat de dificultate al sarcinilor de lucru

se impune categoric drept cel mai răspândit motiv pentru neîndeplinirea parțială sau totală a
temelor. Cele mai dificile teme, în opinia părinților, par a fi cele din gimnaziu, clasele a V-a și a
VI-a motivul fiind trecerea de la învățământul primar la cel gimnazial, de foarte multe ori
abruptă și nu lipsită de consecințe.

Drept urmare părinții transmit responsabilitatea sprijinului educațional suplimentar către

profesorii meditatori – cu o diferență semnificativă previzibil mai ridicată pentru cei din mediul
urban, față de cei din mediul rural, mult mai lipsiți de astfel de mijloace.

2. Temele - necesitate sau corvoadă?

2.1 Opinii, studii, analize comparative România – Marea Britanie

Potrivit studiului realizat în România de către Institutul de Științe ale Educației în anul
2017 și analizat la punctul 3.2, profesorii utilizează temele pentru consolidarea și aprofundarea
cunoștințelor învățate în clasă, dar de cele mai multe ori elevii și părinții consideră aceste teme
prea obositoare și dificile, raportat la explicațiile primite în clasă, fiind necesar de multe ori
sprijinul în rezolvarea acestora. Atât părinții cât și copiii sunt de acord că temele ajută la o mai
bună înțelegere a ceea ce se predă în școală.

Dna Maria Verdi, specialist în psihologia copilului, consideră că temele pentru acasă sunt
un lucru normal şi nu ar trebui să fie un motiv de stres şi presiune pentru copii.

“Nu temele pentru acasă sunt generatoare de stări anxioase în rândul elevilor. Societatea
cere copiilor performanţă, sunt evaluați prin note, elevii doresc performanţă, astfel, temele pentru
acasă reprezintă o unealtă logică de creştere a performanţelor. Pentru a obţine rezultate tot mai
bune şi pentru a-i motiva, copiii au nevoie de încurajări permanente şi feedback pozitiv din
partea profesorilor şi a părinţilor. Criticile şi acuzaţiile  blochează şi tensionează relaţiile  dintre
elevi şi părinţi sau profesori. Elevii, mai ales cei mici, au nevoie de multă repetiţie şi exerciţiu
pentru a învăţa un comportament. Necesitatea temelor este, în acest sens, benefică.
Comportamentele învăţării se construiesc prin repetare”, afirmă psihologul Maria Verdi.

Totodată, specialistul în psihologia copilului sfătuieşte atât cadrele didactice cât și părinţii
să evite vânarea greşelilor făcute de elevi, deoarece acestea sunt oportunităţi reale de a învăţa.

“Oferiţi modele sănătoase din exemplul personal. Doar aşa, copilul învaţă să recunoasă
greşelile şi să găsească alternative de soluţionare fără a se simţi vinovaţi, fără a găsi vinovaţi.
Când învaţă un comportament nou (exemplu – limba străină, o materie nouă etc), copilul are
nevoie de multe repetări, teme şi exerciţii până ajunge la performanţa optimă. El are nevoie să
ştie ce a reuşit până în acel moment şi ce mai are de învăţat. Emoţiile pozitive sunt un context
bun de a învăţa, aceasta fiind asociată cu emoţia pozitivă”, declară psihologul.

În Marea Britanie, conform eHomework.co.uk (furnizor de educație și sprijin

educațional), temele sunt stabilite din mai multe motive, principalul motiv fiind acela că îi
încurajează pe copii să învețe singuri și, de asemenea, să-și îmbunătățească propriile abilități de
învățare independente. Cu alte cuvinte, temele sunt stabilite pentru a încuraja copiii să lucreze
singuri și să nu se bazeze pur și simplu pe un profesor care îi pune să lucreze într-un mediu de
clasă. În plus față de aceasta, temele sunt concepute pentru a ajuta la susținerea a ceea ce se
învață în clasă și pentru a arăta că elevul în cauză este capabil să înțeleagă și să aplice ceea ce i
se predă în clasă.

Cercetările efectuate de furnizorul de educație la domiciliu, Oxford Home Schooling, au

arătat că un sfert dintre părinți consideră cantitatea de teme alocată copiilor ca fiind
supradimensionată. Sondajul efectuat pe 1.000 de părinți a constatat că doar 13% dintre elevii
din școala primară petrec cinci ore sau mai multpe săptămână la teme, comparativ cu 39% dintre
cei de la școala secundară și mai mult de jumătate (55%) din elevii de liceu. În medie, copiii
petrec trei ore și jumătate în fiecare săptămână la teme - 2,2 ore la primar, 4,3 ore la secundar și
5,3 ore la liceu.

Un raport al Departamentului pentru Educație din 2014 a constatat că elevii din al

noualea an de studiu (în jur de 14 ani) care au petrecut două până la trei ore la teme într-o
săptămână s-au dovedit de aproape 10 ori mai pregătiți să obțină rezultate bune la testele
de final de ciclu decât elevii care nu au făcut deloc teme.

Asemeni celor de la eHomework.co.uk, Michelle Doyle-Wildman, CEO în exercițiu al

Parentkind, o organizație de caritate care susține părinții și profesorii în educație, spune că
temele sunt adesea subiectul unei dezbateri pline de viață. În cel mai recent sondaj anual, doi din
cinci părinți au considerat că copilul lor (în primul rând mai mare) se confruntă cu stresul din
cauza temelor.
 „Concluzia este că elevii se descurcă cel mai bine atunci când profesorii și părinții
lucrează în parteneriat”, spune ea. „Așadar, dacă sunteți îngrijorat de cantitatea sau tipul de teme
stabilite, discutați cu profesorul de curs al copilului dvs. sau cu șeful de an în ultima instanță.

De asemenea și Dr. Nick Smith, directorul Oxford Home Schooling, a fost de acord,
adăugând că, dacă părinții consideră că copilul lor primește prea multe teme, este important să se
simtă confortabil discutând acest lucru cu profesorii copiilor lor și să își manifeste îngrijorările
cu privire la cantitatea de teme.

Concluzionăm că în ambele țări, atât în România, cât și în Marea Britanie este subliniată
și acceptată în unanimitate necesitatea temelor pentru acasă pentru consolidarea cunoștințelor și
obținerea de rezultate bune la teste și examene. Totodată este subliniată importanța relaționării
părinte - școală pentru situația în care apare un disconfort sau o îngrijoarare cu privire la
cantitatea de teme.

2.2. Cât timp alocă temelor pentru acasă elevii din Romania, UK și restul
lumii

Elevii din România afirmă că alocă 7 ore pe săptămână pentru temele de acasă, în
comparaţie cu 14 ore pe săptămână, cât alocă elevii din Shanghai (China), cel mai
performant sistem de educaţie din lume, potrivit studiilor Programului pentru evaluarea
internaţională a elevilor (PISA), realizate de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare
Economică (OECD).

Conform analizei realizate de OECD, timpul acordat de elevi pentru temele de acasă a
scăzut, în medie, cu o oră pe săptămână la elevii de 15 ani, în perioada 2003 – 2012. Specialiştii
în educaţie pun scăderea numărului de ore alocat pentru teme, pe seama răspândirii accesului la
Internet şi a folosirii acestuia mai mult ca o unealtă de divertisment şi mai puţin ca un mijloc
educativ.

Aceeași Organizație pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a observat într-

un studiu că elevii din Marea Britanie primesc mai multe teme decât multe alte țări europene.
Adolescenții din Marea Britanie au mai multe teme pentru acasă decât cei din țări precum
Finlanda, Germania, Suedia și Austria, dar mult mai puține decât elevii din Singapore și
Shanghai. Italia, Irlanda și Polonia au avut, de asemenea, niveluri mai ridicate de teme decât
Marea Britanie.

Timpul petrecut cu temele este legat de realizările superioare, a spus Schleicher. Există
totuși și excepții, Finlanda și Coreea de Sud fiind exemple de țări care obțin rezultate ridicate, cu
unele dintre cele mai scăzute niveluri de teme.
 Media săptămânală pentru Marea Britanie a fost de cinci ore de teme pe săptămână, dar
trebuie remarcat că această medie este echilibrată cu cifrele de la tinerii care nu fac aproape
deloc teme.

Țările care oferă cele mai înalte niveluri de teme:

1. Shanghai 2. Rusia 3. Singapore 4. Kazahstan 5. Italia 6. Irlanda 7. România 8. Estonia

9. Lituania 10. Polonia

3 Temele pentru acasă în școala online – Opinii din România și UK

3.1 Activitatea școlară stabilită în timpul carantinei din martie 2020 în Marea
Britanie

Profesorul Francis Green, din cadrul UCL Institute of Education, evaluează într-o lucrare
de cercetare informațiile privind temele stabilite în timpul carantinei din martie 2020 în Marea
Britanie. Această lucrare a analizat, în special, modul în care a fost stabilită activitatea școlară,
indiferent de modalitatea prin care s-a desfășurat această activitate (fișe de lucru trimise acasă,
videoclipuri educative sau cursuri live online).

Cercetarea a concluzionat următoarele: copiii petreceau acasă în medie 2,5 ore pe zi cu

activități școlare (atât cursuri cât și teme), majoritatea activităților constau în sarcini, foi de lucru
și vizionarea videoclipurilor. În medie copiii primeau două astfel de activități pe zi.

Astfel s-a observat că 71% dintre copiii din școlile de stat au primit mai puțin de o lecție
online zilnică și că o cincime din elevi (peste 2 milioane de copii) nu au avut parte de activități
școlare acasă sau acestea cumulau mai puțin de o oră pe zi.

De asemenea s-a mai observant că în perioada carantinei doar 20% dintre elevi au
beneficiat de 4 sau mai multe lecții offline (fișe de lucru, e-mail-uri, etc), 53,5% primind doar
între 1 și 3 lecții pe zi și aproape o treime dintre ei (27%) mai puțin de o lecție zilnic.

Același studiu ne relevă faptul că doar 22% dintre elevii de la stat și 31% dintre elevii din
școlile private au primit patru sau mai multe teme pe zi.

Conform analizei efectuate după perioada de carantină din martie 2020 reiese că 83%
dintre elevi au petrecut în total (ore de curs și teme ) mai puțin de 4 ore pe zi.

Astfel s-a observant că 18% dintre elevii britanici de la stat și 50% din mediul privat au
avut peste 4 ore de activitate școlară pe zi.

Concluzionăm că, în perioada carantinei, timpul alocat temelor pentru acasă în Marea
Britanie a scăzut semnificativ, comparativ cu perioadele normale de studiu (ore petrecute în
cadrul școlii, respectiv timp petrecut cu temele acasă).
 3.2 Activitatea școlară stabilită în timpul carantinei din martie 2020 în România

Cum își continuă activitatea școlară în pandemie elevii din România? Cel mai popular
mod, conform unui articol online UNICEF, se desfășoară prin intermediul grupurilor de
Whatsapp sau Facebook. Profesorul trimite documente ce conțin fișe de lucru, iar elevii pozează
temele și le încarcă pe rețeaua de socializare sau le trimit pe email, urmând apoi verificarea.

În antiteză cu Marea Britanie, în România, conform studiului online efectuat de Fundația

Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, alături de Consiliul Național al Elevilor și
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, cantitatea de teme solicitată elevilor a crescut, fiind
observată o transferare a responsabilității educației școlare de la cadrele didactice către părinți.

S-a constat faptul că învățământul a devenit din ce în ce mai mult responsabilitatea

elevilor și a părinților și mai puțin a reprezentaților școlii. Un părinte respondent ne transmite că:
„Din păcate, suplinesc munca învățătoarei, care preferă să nu se complice și predă extrem de
puțin, în schimb, dă enorm de multe teme. Astfel, sfârșesc prin a-i suplini munca, prin a lucra
mult cu copilul”. Consecința transferului de responsabilitate către părinți va duce la apariția
frustrării, atât pentru aceștia cât și pentru copii/elevi, și totodată, în timp, la dispariția empatiei.

O pondere destul de mare dintre elevi menționează că le este dificil să învețe în

contextual actual educațional și că o parte dintre profesori nu se implică suficient pentru a
îmbunătăți calitatea educației oferite. Pentru unii dintre elevi educația în conextul carantinării
este „dezastruoasă”, „foarte proastă”, „grea”, „ineficientă”, „oribilă”, „un dezastru”. Dar sunt și
elevi care susțin că educația este mai puțin stresantă în formatele hibrid sau online.

Sondajul online a fost realizat între 14-20 octombrie 2020 pe un eșantion de 3.886 elevi,
1.587 cadre didactice și 909 părinți din toate județele din România, preponderent urban.

Tot în contextul învățământul online, mediafax.ro ne face cunoscută opinia Consiliului

Județean al Elevilor Constanța, conform căreia elevii reclamă modul în care se desfășoară
cursurile online, considerând că în această perioadă trebuie consolidate cunoștințele, în schimb
sunt încărcați cu foarte multe teme, având chiar și 20 de pagini de scris pentru a doua zi.

BIBLIOGRAFIE

https://www.edu.ro/concluziile-studiului-rezultat-%C3%AEn-urma-consult%C4%83rii-
publice-privind-rolul-temelor-pentru-acas%C4%83

http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/12/Raport_Teme-acasa_final.pdf

https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practici-pentru-educatie-incluziva-de-
calitate/temele-pentru-acasa-rolul-consistenta-si-eficienta-temelor-pentru-acasa-tema-de-vacanta
 http://www.ehomework.co.uk/how-much-homework-should-your-child-be-getting.html

https://www.huffingtonpost.co.uk/entry/child-getting-too-much-homework-advice_uk_

https://www.theweek.co.uk/education/61750/uk-pupils-do-more-homework-than-many-
european-countries

https://www.reddit.com/r/europe/comments/7bl4t1/list_of_countries_where_students_spend_
more_hours/

https://www.teachertoolkit.co.uk/2020/07/01/schoolwork-in-lockdown/