Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii


Catedra Geodezie, Cadastru şi Geotehnică

PROIECT DE AN
la disciplina „Administrarea proiectelor”

Tema: „Exploatarea și recultivarea zăcămîntului de calcar pentru construcții


„Micăuți””

A efectuat:
studentul gr. MPC
Domenti Radu

A verificat:
conf.univ.dr. Albu Ion

Chișinău, 2019

1
CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………… 3
I. DESCRIEREA GENERALĂ A PROIECTULUI………..…………………………... 5
II. DESCRIEREA SURSELOR DE FINANȚARE POSIBILE…….…………………… 9
III. ARGUMENTAREA EFICIENȚEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE
INVESTIȚII.............................................................................................................….. 11
IV. ANALIZA OFERTEI CREDITARE PE PIAȚA REPUBLICII MOLDOVA....... 17
CONCLUZII…….......…………………………………………………………………… 19
ANEXE.............................................................................................................................. 20

INTRODUCERE

2
Unele zăcăminte de substanțe minerale utile și roci apar la suprafață sau la o adâncime
mica față de suprafață. În asemenea situații, exploatarea lor se face prin „lucrări miniere la zi"
sau prin „cariere".
Exploatarea la zi a fost cunoscută și aplicată din timpuri foarte vechi. Extragerea
materialelor de construcții, ca și astăzi, s-a făcut exclusiv prin lucrări la zi. În România, în
exploatările la zi Teliuc, Ghelari, Ocna de Fier, Iacobeni și Delinești s-au extras în trecut peste
90% din producția de minereuri fero-manganoase a țării.
Organizarea pe scară largă a exploatărilor la zi și creșterea capacitaților de producție
începe abia în secolul trecut, ca o consecință a realizărilor în construcția utilajelor miniere și a
construcțiilor de mașini în general. Marile zăcăminte de fier, ca cele din fosta U.R.S.S.,
Labrador, Venezuela, Coasta Africii de Vest (Mauritania) și marile zăcăminte de cupru din Chile
și Statele Unite se exploatează în cariere.
Mari perspective pentru exploatarea în cariere prezintă zăcămintele de lignit, în special
cele care apar în straturi orizontale și sunt de mare extindere. În Germania, peste 200 milioane
tone de lignit se extrag prin lucrări la zi. Utilajele folosite permit, la ora actuală, sa se exploateze
la mari capacitați de producție, chiar și zăcămintele de cărbuni cu grosimi mici în raport cu
straturile acoperitoare. În Pensilvania se exploatează strate de cărbune cu grosimi de 1-2 m și
grosimea straturilor acoperitoare pînă la 30 m.
În România, în urma progresului tehnic care a permis mecanizarea operațiilor miniere,
exploatarea la zi a fost generalizată datorită posibilităților pe care le prezintă în acest sens,
ajungându-se ca astăzi aproape 65% din întreaga cantitate a substanțelor minerale utile să se
extragă prin lucrări la zi. Prin lucrările la zi se extrag în prezent aproape 100% materiale de
construții, 65...70% din cărbunele brun, 75-85% din mineralele nemetalifere și 45-50% din
mineralele de metale colorate. Sunt organizate la capacitați mari de producție și cu utilaje
moderne unele cariere, cum sunt: carierele din bazinele Rovinari, Jilt și Motru pentru cărbune,
Săndulești, Lespezi, Cuciulat pentru calcar, Roșia Montană, Roșia Poieni și Moldova Nouă
pentru minereuri cuprifere etc.
Extinderea exploatării prin lucrări la zi se datorează avantajelor mari pe care le prezintă
în comparație cu exploatarea subterană. Astfel, productivitatea muncii este de 3-5 ori mai mare,
cazurile de accidente de 5-6 ori mai reduse, costul exploatării de 2-3 ori mai scăzut, posibilitatea
mecanizării integrale a proceselor de producție și folosirea unor utilaje de mare capacitate,
pierderi de exploatare de aproape trei ori mai mici, folosirea amestecurilor explozive simple și a
explozivului cu o sensibilitate la detonație mai redusă, posibilitatea efectuării unei extrageri
selective, reducerea autoaprinderii cărbunilor, a piritei sau a piritei cuprifere, intrarea în
producție a carierei se realizează într-un timp mai scurt, adaptarea mai ușoară a capacitaților de
3
producție la nevoile industriei consumatoare, suprimarea cheltuielilor de aeraj și reducerea la
minimum a cheltuielilor de susținere și iluminat, personal mai puțin numeros etc.
Ca dezavantaje ale exploatării la zi față de exploatarea subterană se remarcă: dereglările
procesului de producție în anotimpurile cu precipitații abundente și temperaturi scăzute,
cheltuielile mari cu evacuarea apelor provenite din ploi, zăpezi în regiunile cu clima umeda,
necesita suprafețe de terenuri mari pentru lucrările de deschidere și de depozitare a sterilului,
investițiile inițiale mari pentru achiziționarea utilajelor care în general sunt grele și de mare
capacitate, ocupă și degradează suprafețe importante de teren ce necesită reamenajări pentru
redarea circuitului economic.

I. DESCRIEREA GENERALĂ A PROIECTULUI

4
1.1. Rolul și importanța elaborării proiectului de exploatare și recultivare a
zăcămîntului de calcar pentru construcții „Micăuți”
Sectorul de subsol de calcar pentru construcții „Micăuți” este amplasat în satul Gornoe,
raionul Strășeni, Republica Moldova. Gornoe este un sat din cadrul comunei Micăuți, raionul
Străşeni. Localitatea se află la distanța de 27 km de orașul Strășeni și la 26 km de Chișinău,
totodată, satul Micăuţi este bine cunoscut pentru carierele de piatră din zonă.
Compania SOCIETATEA PE ACŢIUNI CARIERA MICĂUŢI a fost fondată în anul
1995 la data de 28 august, căreia a fost atribuit codul fiscal 1003600106746. În prezent,
administratorii companiei sunt ALASS RUSLAN , CREŢU ION care activează pe adresa
juridică Republica Moldova, Străşeni, Gornoe.
Cotele reliefului carierei variază de la 100 pînă la 200 m. Cotele reliefului în regiunea
sectorului de lucru variază de la 119 m în partea de jos a pantei și pînă la 173 m în partea de sus
a pantei. Terenul de amplasare a carierei de calcar pentru construcții „Micăuți” este un teren
accidentat în pantă care are un grad de bonitate foarte mic a solului, și este luat în folosință
pentru extragerea substanțelor minerale utile, cu o ulterioară recultivare a terenurilor degradate.
Clima raionului se caracterizează cu veri aride, îndelungate cu ierni scurte, fapt care
favorizează exploatarea carierelor pe tot parcursul anului.
Intensitatea seismică, conform zonării seismice a teritoriului Moldovei, este de 7 grade
conform scării MSK-64 zonării inginero-geologice a teritoriului Republicii Moldova. Cel mai
aglomerat oraș din regiunea lucrărilor este orașul Rîșcani. În raionul lucrărilor este destul de bine
dezvoltată rețeaua de drumuri. Dar mai mult, în apropierea regiunii de lucru există o mare parte
de drumuri neasfaltate, care sunt circulabile doar în perioada uscată a anului.
Într-o anumită măsură este dezvoltat și mineritul. În exploatare se află zăcămîntul de calcar
recifal "Șaptebani", zăcămîntul de calcar recifal pentru producerea calcarului brut și pietrișului
"Horodiște", zăcămîntul de calcar pentru producerea blocurilor mici "Druță" deși au avut cîteva
pauze, în prezent se exploatează.
Calculul rezervelor de calcar pentru construcții „Micăuți”, a fost efectuat în baza lucrărilor
geologice de explorare și în conformitate cu principalele dispoziții „Clasificarea rezervelor de
zăcăminte și previziuni resurselor minerale utile tari”.
Genurile de activitate nelicențiate practicate de societate sunt:
- Fabricarea elementelor din beton, ipsos ș ciment;
- Transporturi rutiere de mărfuri;
- Pregătirea terenului pentru construcții.
Genurile de activitate licențiate practicate sunt:

5
- Construcțiile de clădiri și (sau) construcții inginerești , instalații și rețele tehnico-
edilitare, reconstrucțiile, consolidările, restaurările;
- Extragerea substanțelor minerale utile și (sau) îmbutelierea apelor minerale și naturale
potabile.
Rezervele industriale se calculează după diferența dintre rezervele geologice și pierderile
din bordurile carierei (I grupă de pierderi).
A II-a grupă de pierderi care este permisă după N.T.P. și constituie 25% din pierderi la
lucrările de explozie.
Calculul rezervelor industriale și volumul rocilor de descopertare sunt reprezentate în
Tabelul 1și 2:
Tabelul 1. Rezervele de substanțe minerale utile
Nr. ord. Indicii Volumul
Rezervele geologice a substanțelor minerale utile, mii m3 1831,34
1. - Inclusiv pe primul sector de exploatare, mii m3 1183,75
Pierderile de substanțelor minerale utile în bordurile carierei,
mii m3 434,375
2.
- Inclusiv pe primul sector, mii m3 262,94

Rezervele industriale a substanțelor minerale utile pe zăcământ,


mii m3 1396,97
3.
- Inclusiv pe primul sector de exploatare, mii m3 920,81

Tabelul 2. Volumul rocilor de descopertare


Nr. Inclusiv
Indicii Total
ord. I sector
3
Volumul rocilor de descopertare pe zăcămînt,mii m 297,57 137,96
1. - Inclusiv solul fertil, mii m3 10,516 3,204
2. Volumul rocilor stâncoase pe zăcământ, mii m3 217,81 111,159
3. Volumul rocilor de descopertare pe zăcămînt rămase în bordura
7,98 5,99
carierii interioare,mii m3
4. Volumul rocilor de descopertare extrase pentru căile de
6,74 4,75
acces,mii m3
5. Volumul rocilor de descopertare, extrase la exploatarea
carierii,mii m3 297,57 137,97
- Inclusiv solul fertil, mii m3 10,516 3,2
6. Volumul rocilor stâncoase, extrase la exploatarea carierii, mii
217,82 111,16
m3

6
Productivitatea anuală (PA) a carierei este pînă la 80 mii m 3/an de roci de calcar pentru
construcții și rezervele industriale (RI) constituie 1396,97 mii m3. Termenul de exploatare (Te)
carierei este determinat după raportul dintre rezervele industriale și productivitatea anuală:
RI 1396,97( mii m 3 )
T e= = =17,46 ( ani ) ;
PA 80(mii m3 /an)
Pentru exploatarea rocilor de descopertare stâncoase se vor efectua cu ajutorul lucrărilor de
explozie, deoarece rocile stîncoase reprezintă o tărie foarte înaltă a calității rocii cu Marca
cuprinsă de la 800-1000.
Lucrările de exploatare se vor efectua pe tot parcursul anului timp de 200 zile lucrătoare
într-o singură tură. Cu 5 zile lucrătoare într-o săptămână și 2 zile de odihnă.
Productivitatea maximă a carierei după metoda de lucru (totală), m3
- pe an – 80,0 mii m3;
- pe tură – 400,0 m3
În continuare vom prezenta structura organizatorică a Societății pe acţiuni Cariera
Micăuţi  și vom observa nivelele de conducere:

Administrator

Inginer șef Serviciul Finanțe Serviciul pază


și evidență (șef pază)

Secția de extragere Secția Vânzări


(Șef de sector, maistru, (Manager de vânzări)
topograf minier)

Secția de prelucrare
(Instalația de
concasare sortare

Atelierul mecanic
(Repararea utilajului
minier, FCS, Auto)

Inginer pe protecția
7
muncii și securității
Figura 1.1 Organigrama întreprinderii

Numărul lucrătorilor și personalului ingineresc tehnic în carieră


1. Administrator – 1 persoană;
2. Inginerul principal – 1 persoană;
3. Șef de carieră – 1 persoană;
4. Mecanic principal – 1 persoană;
5. Maistrul minier (sau o persoană responsabilă care dispune de dreptul de a efectua
lucrările miniere) – 1 persoană
6. Topograf minier – 1 persoană;
7. Mașinist la instalația de forare – 2 persoane
8. Șofer la autobasculantă – 4 persoane;
9. Mașinist pe excavator – 3 persoane;
10. Mașinist pe buldozer – 1 persoană;
11. Șofer încărcător frontal – 2 persoane;
12. Instalația de concasare sortare mobilă – 4 persoane;
13. Instalația de sortare mobilă – 2 persoane;
14. Paznic – 4 persoane;
15. Bucătar – 2 persoane.
În total 30 persoane.

8
II. DESCRIEREA SURSELOR DE FINANȚARE POSIBILE
Activitatea de investiţii necesită resurse financiare a căror formare este stimulată de
mecanismele economiei de piaţă şi de pârghiile financiare , fiscale utilizate de către stat.
În economia de piaţă, fiecare agent economic îşi constituie fondul pentru investiţii de sine
stătător, tinzînd să utilizeze cît mai eficient sumele respective.
Sursele de finanțare pot fi clasificate în diferite moduri. După origine, sursele investiţiilor
pot fi clasificate în surse proprii, atrase şi împrumutate.
În lucrarea dată am folosit sursele proprii cît şi cele atrase.
Toate necesităţile investiţionale pot fi divizate în 3 grupe:
- investiţii directe;
- investiţii auxiliare (de însoţire);

- volumul total al investițiilor.

Investiţii directe sunt nemijlocit necesare realizării proiectului investiţional şi reprezintă


investiţiile în capitalul fix şi cel circulant: procurarea şi modernizarea utilajului tehnologic
minier; lucrări de proiectare și prospecțiuni miniere; procurarea tehnologiilor noi, licenţelor etc.
Investiţii auxiliare sunt legate de exploatarea întreprinderii: construcţia drumurilor de
acces; crearea infrastructurii sociale; protecţia mediului ambiant; asigurarea obiectului cu energie
electrică, etc.
Volumul total al investiţiilor necesare pentru realizarea proiectului investiţional este suma
tuturor cheltuielilor investiţionale: investiţiilor directe, auxiliare şi pentru cercetări ştiinţifice.
Pentru a afla sumainvestițiilor necesare la exploatarea zăcămîntului de calcar este necesar
să apreciem tipul utilajul care va fi folosit în timpul procesului de lucru.
Tehnica necesară pentru exploatare:
1. Excavator Liebherr – R 944 (volumul cupei de 1,85 m3, cupă inversă) – 831170,0 lei;
2. Excavator JBC 300 (volumul cupei de 1,5 m3, cupă inversă) – 2 unități – 787240,0 lei;
3. Instalație de forare Atlas Copco ROC L6 – 618 680,0 lei;
4. Buldozer Liebherr PR 724 (163 C.p.) – 620 450,0 lei;
5. KAMAZ 5511 (10t) 4 unități – 677600,0 lei;

9
6. Instalație de concasare sortare mobilă Sandvik QJ-341cu capacitatea de 400 t/h – 5 735
590,0 lei;
7. Instalație de sortare mobilă DAEWOO L350 – 4 fracții de sortare – 300000,0 lei;
8. Încărcător frontal Komatsu L35 B 2000 – 342860,0 lei.
Total investiții pentru tehnica necesară– 9 985 560,0 lei.

Lucrările de proiectare și prospecțiuni geologice


1. Lucrări de proiectare – 28530,0 lei;
2. Lucrări de prospecțiuni miniere – 43440,0 lei;
Total investiții pentru lucrări de proiectare și prospecțiuni geologice – 71 970,0 lei.
Investițiile capitale necesare sunt : 9 591 940,0 lei.

Tabelul 3. Oferta de produs, m3


Nr. Anul
Pietriș
ord. I II III IV V
1 5 – 20 20 15 15 10 20
2 20 – 40 15 20 15 10 15
3 40 – 70 10 10 10 20 10
4 0 – 40 15 15 10 25 10
5 Pietriș but 10 10 20 5 15
6 Nisip 5 5 5 5 5
7 Argilă 5 5 5 5 5
Total mii m3 80 80 80 80 80

Conform prețurilor standard a pietrișului din anexa 1 pentru 1m3= 1,5 t, calculăm
veniturile obținute pentru următorii 5 ani.
Tabelul 4. Venitul obținute

Nr. Preț Anul


ord. Pietriș (lei/t) I II III IV V
1 5 – 20 185 5550000 4162500 4162500 2775000 5550000
2
20 – 40 180 4050000 5400000 4050000 2700000 4050000
3
40 – 70 180 2700000 2700000 2700000 5400000 2700000
4 0 – 40 170 3825000 3825000 2550000 6375000 2550000
5 Pietriș
but 210 3150000 3150000 6300000 1575000 4725000
6 Nisip 50 375000 375000 375000 375000 375000
7 Argilă 50 375000 375000 375000 375000 375000
Valoarea totală de
20025000 19987500 20512500 19575000 20325000
vînzare a pietrișului lei 

10
III. ARGUMENTAREA EFICIENȚEI ECONOMICE A
PROIECTULUI DE INVESTIȚII

1. Cifra de afaceri 20025 mii lei;


2. Sporul anual al venitului 1.03 %;
3. Cheltuieli la un leu de venit 0,91 lei;
4. Norma amortizării 4,9 %;
5. Credit bancar pentru investiții 6000 mii lei;
6. Costul creditului 14 0,14 %;
7. Decontări anuale pentru credit % 70.00;
8. Impozit pe venit 0,12.

Indici I an II an III an IV an V an
Venitul anual (V.r*), mii lei 20025,00 20625,75 21450,78 22523,32 23874,72
Preț de cost (P.C.), mii lei 18222,75 18769,43 19520,21 20496,22 21725,99
Amortizarea (A), mii lei 294,00 294,00 294,00 294,00 294,00
Venit brut, (B,brut), mii lei 1802,25 1856,32 1930,57 2027,10 2148,72
Impozit pe venit, mii lei 216,27 222,76 231,67 243,25 257,85
Venit net (B, net), mii lei 1585,98 1633,56 1698,90 1783,85 1890,88
Cash-flow, (CFN), mii lei 1879,98 1927,56 1992,90 2077,85 2184,88

1. Determinarea venitului anual pe următorii ani.


V.r.=V.r.* x ΔV.r.;
unde: V.r. – venitul anual pe următorii ani;
V.r*. – venitul pe primul an de activitate (prețul de contract);
ΔV.r. – sporul anual al venitului, % (din date inițiale).
I an. V.r*. =20025,00 mii lei
II an. V.r*. = 20025,00 * 1,03 = 20625,75 mii lei;
III an. V.r*. = 20625,75 * 1,04 = 21450,78 mii lei;
IV an. V.r*. = 21450,78 * 1,05 = 22523,32 mii lei;
V an. V.r*. = 22523,32 * 1,06 = 23,874,7 mii lei;

2. Determinăm prețurile de cost pe următorii ani.


11
P.C. = V.r*. x Ch.V.r.;
unde, P.C. – prețul de cost
Ch.V.r. – cheltuielile la un leu pe primul an;

I an. C.P. = 20025,00 *0,91 = 18222,75 mii lei;


II an. C.P. = 20625,75 *0,91 = 18769,43 mii lei;
III an. C.P. = 21450,78 *0,91 = 19520,21 mii lei;
IV an. C.P. = 22523,32 *0,91 = 20496,22 mii lei;
V an. C.P. = 23874,72 *0,91 = 21725,99 mii lei;

3. Determinăm amortizarea anuală.


A= C.B. x N.am;
unde, C.B. – credit bancar pentru investiții;
N.am – norma amortizării anuale conform sarcinii;
A= 6000 * 0,049 = 294 mii lei;
4. Determinăm venitul brut pe fiecare an.
V.brut = V.r*. – P.C.
I an. B.brut = 20025,00 – 18222,75 = 1802,25 mii lei;
II an. B.brut = 20625,75 – 18769,43 = 1856,32 mii lei;
III an. B.brut = 21450,78 – 19520,21 = 1930,57 mii lei;
IV an. B.brut = 22523,32 – 20496,22 = 2027,10 mii lei;
V an. B.brut = 23874,72 – 21725,99 = 2148,72 mii lei;

5. Determinăm impozitul pe venit pe fiecare an.


I.peV = 0,12 x V.brut;
I an. I.peV. = 0,12 x 1802,25 = 216,27 mii lei;
II an. I.peV. = 0,12 x 1856,32 = 222,76 mii lei;
III an. I.peV. = 0,12 x 1930,57 = 231,67 mii lei;
IV an. I.peV. = 0,12 x 2027,10 = 243,25 mii lei;
V an. I.peV. = 0,12 x 2148,72 = 257,85 mii lei;

6. Determinăm Profitul net pe fiecare an.


P.net = P. brut – I. peV.
I an. B.net = 1802,25 – 216,27 = 1585,98 mii lei;
II an. B.net = 1856,32 – 222,76 = 1633,56 mii lei;
12
III an. B.net = 1930,57 – 231,67 = 1698,90 mii lei;
IV an. B.net = 2027,10 – 243,25 = 1783,85 mii lei;
V an. B.net = 2148,72 – 257,85 = 1890,89 mii lei;

7. Determinăm cash-flow (flux de lichidități) net pe fiecare an.


CFN = A + P.net;
I an. CFN = 294,00 + 1585,98 = 1879,98 mii lei;
II an. CFN = 294,00 + 1633,56 = 1927,56 mii lei;
III an. CFN = 294,00 + 1698,90 = 1992,90 mii lei;
IV an. CFN = 294,00 + 1783,85 = 2077,85 mii lei;
V an. CFN = 294,00 + 1890,88 = 2184,88 mii lei;
Determinăm cash-flow readus

Indici C.C.A.% I an II an III an IV an V an


1. Cash-flow readus (CFr) 0.14 1879.98 1690.84 1533.47 1402.49 1293.62
2. Cash-flow readus (CFr) 0.19 1879.98 1619.80 1407.32 1233.03 1089.53
3. Cash-flow readus (CFr) 0.24 1879.98 1554.48 1296.11 1089.80 924.15
4. Cash-flow readus (CFr) 0.29 1879.98 1494.23 1197.59 967.93 788.98
5. Cash-flow readus (CFr) 0.34 1879.98 1438.48 1109.88 863.57 677.65
6. Cash-flow readus (CFr) 0.39 1879.98 1386.73 1031.47 773.69 585.29
7. Cash-flow readus (CFr) 0.44 1879.98 1338.58 961.08 695.87 508.13

Calculul cash-flow readus


CFread = CFN/ (1+C.C.A.)^i
1. C.C.A. = 0.14
I an CFr = 1879,98 / (1+0,14)^0 = 1879.98 mii lei;
II an CFr = 1927,56 / (1+0,14)^1 = 1690,84 mii lei;
III an CFr = 1992,90 / (1+0,14)^2 = 1533,47 mii lei;
IV an CFr = 2077,85 / (1+0,14)^3 = 1402,49 mii lei;
V an CFr = 2184,88 / (1+0,14)^4 = 1293,62 mii lei;
CFread = 7800,41 mii lei;
2. C.C.A. = 0.19
I an CFr = 1879,98 / (1+0,19)^0 = 1879.98 mii lei;
II an CFr = 1927,56 / (1+0,19)^1 = 1619,80 mii lei;
III an CFr = 1992,90 / (1+0,19)^2 = 1407,32 mii lei;
IV an CFr = 2077,85 / (1+0,19)^3 = 1233,03 mii lei;
V an CFr = 2184,88 / (1+0,19)^4 = 1089,53 mii lei;
CFread = 7229,65 mii lei;
13
3. C.C.A. = 0.24
I an CFr = 1879,98 / (1+0,24)^0 = 1879.98 mii lei;
II an CFr = 1927,56 / (1+0,24)^1 = 1554,48 mii lei;
III an CFr = 1992,90 / (1+0,24)^2 = 1296,11 mii lei;
IV an CFr = 2077,85 / (1+0,24)^3 = 1089,80 mii lei;
V an CFr = 2184,88 / (1+0,24)^4 = 924,15 mii lei;
CFread = 6744,53 mii lei;
4. C.C.A. = 0.29
I an CFr = 1879,98 / (1+0,24)^0 = 1879.98 mii lei;
II an CFr = 1927,56 / (1+0,24)^1 = 1494,23 mii lei;
III an CFr = 1992,90 / (1+0,24)^2 = 1197,59 mii lei;
IV an CFr = 2077,85 / (1+0,24)^3 = 967,93 mii lei;
V an CFr = 2184,88 / (1+0,24)^4 = 788,98 mii lei;
CFread = 6328,71 mii lei;
5. C.C.A. = 0.34
I an CFr = 1879,98 / (1+0,34)^0 = 1879.98 mii lei;
II an CFr = 1927,56 / (1+0,34)^1 = 1438,48 mii lei;
III an CFr = 1992,90 / (1+0,34)^2 = 1109,88 mii lei;
IV an CFr = 2077,85 / (1+0,34)^3 = 863,57 mii lei;
V an CFr = 2184,88 / (1+0,34)^4 = 677,65 mii lei;
CFread = 5969,56 mii lei;
6. C.C.A. = 0.39
I an CFr = 1879,98 / (1+0,39)^0 = 1879.98 mii lei;
II an CFr = 1927,56 / (1+0,39)^1 = 1386,73 mii lei;
III an CFr = 1992,90 / (1+0,39)^2 = 1031,47 mii lei;
IV an CFr = 2077,85 / (1+0,39)^3 = 773,69 mii lei;
V an CFr = 2184,88 / (1+0,39)^4 = 585,29 mii lei;
CFread = 5657,16 mii lei;
7. C.C.A. = 0.44
I an CFr = 1879,98 / (1+0,44)^0 = 1879.98 mii lei;
II an CFr = 1927,56 / (1+0,44)^1 = 1338,58 mii lei;
III an CFr = 1992,90 / (1+0,44)^2 = 961,08 mii lei;
IV an CFr = 2077,85 / (1+0,44)^3 = 695,87 mii lei;
V an CFr = 2184,88 / (1+0,44)^4 = 508,13 mii lei
CFread = 5383,65 mii lei.
14
Determinăm termenul de recuperare a investițiilor capitale
Indicii C.B. I an II an III an IV an V an
1. C.F.N. mii lei 6000 1315,99 1349,29 1395,03 1454,49 1529,41
2. Rămășița neachitată (R.N.), mii lei 4684,01 3334,72 1939,69 485,20 _______
3. Termenul recuperării I.C. , ani /---------------------------------------------/

R.N. = C.B. – CFN;


Termenul de recuperare a investiţiilor: arată perioada de timp, din durata de funcţionare,
în care efortul investiţional se recuperează pe seama profitului obţinut.
I an R.N. = 6000 – 1315,99 = 4684,01 mii lei;
II an R.N. = 4684,01 – 1349,29 = 3334,72 mii lei;
III an R.N. = 3334,72 – 1395,03 = 1939,69 mii lei;
IV an R.N. = 1939,69 – 1454,49 = 485,20 mii lei;
Determinăm cît se poate de achita într-o zi:
T = 1454,49 / 360 = 4,040258 mii lei;
Determinăm câte zile sunt necesare pentru a achita creditul:
ΔT = 485,20 / 4,040258 = 120,09 zile.
Termenul de recuperare a investițiilor este de T = 3 ani și 120,0909 zile.
Determinăm venitul net actualizat total (VNAT)
VNAT = (Σ(CFr.)) – I.C.;
C.C.A. = 14% VNAT = 7800,41 – 6000 = 1800,41 mii lei;
C.C.A. = 19% VNAT = 7229,65 – 6000 = 1229,65 mii lei;
C.C.A. = 24% VNAT = 6744,53 – 6000 = 744,53 mii lei;
C.C.A. = 29% VNAT = 6328,71 – 6000 = 328,71 mii lei;
C.C.A. = 34% VNAT = 5969,56 – 6000 = – 30,44 mii lei;
C.C.A. = 39% VNAT = 5657,16 – 6000 = – 342,84 mii lei;
C.C.A. = 39% VNAT = 5383,65 – 6000 = – 616,35 mii lei;
Conform datelor calculate mai sus determinăm în mod grafic rata internă de rentabilitate,
(r – punctul de intersecție a graficului cu axa X).
C.C.A. în creștere 14 19 24 29 34 39 44
VNAT 1800,41 1229,65 744,53 328,71 -30,44 -342,84 -616,35

15
Rata interna de rentabilitate
2000
1800.41

1500
1229.65
1000
744.53
VNAT

500
328.53

0 -30.44
10 15 20 25 30 35 40 45 50
-342.84
-500
-616.35

-1000
C.C.A.%

Figura. 3.1. Rata internă de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate (RIR): reprezintă rata-limită de actualizare, pentru care se


anulează realizarea de VNAT la proiectul de investiţii. Altfel spus, RIR este acea rată de
actualizare, care face ca toată durata proiectului valoarea actuală a veniturilor provenite din
vînzarea produselor şi să fie egală cu suma costurilor totale de investiţii şi de exploatare
actualizate.
Rata internă de rentabilitate este:
RIR=amin + ( amax −a min ) ∙ VNAT ¿ ¿
328.71
RIR=29+ ( 34−29 ) ∙ =32.73 %
328.71+|−30.44|
Determinăm indicele de profitabilitate (I.P.)
I.P. = VNAT / C.B. * 100
I.P. = 7800,41 / 6000 = 1,30

16
IV. ANALIZA OFERTEI CREDITARE PE PIAȚA REPUBLICII
MOLDOVA

Efectuând un studiu asupra activității băncilor comerciale din Republica Moldova pentru
perioada 2018-2019, putem afirma următoarele:
La sfârșitul lunii aprilie 2019 indicatorii activității bancare prezintă o situație stabilă în
sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau
chiar peste cele admise de banca centrală ceea ce determină o situație confortabilă pentru
moment. Privit în mod agregat, sectorul bancar se prezintă a fi în continuare profitabil, suficient
de capitalizat și cu un grad înalt de lichiditate pe termen scurt. De asemenea, creditarea bancară
își continuă tendința de creștere în timp ce creditele neperformante se reduc într-un ritm moderat.
Atât la nivel agregat, cât și la nivel individual, sectorul bancar continuă acumularea
de profit. Astfel, în primele 4 luni ale anului 2019 băncile au acumulat profit în sumă de 746
mil. MDL, cu aproximativ 191 mil. MDL mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
În luna aprilie curent, creditarea bancară cunoaște una din cele mai mari creșteri din
ultimii trei ani. La sfârșitul lunii aprilie soldul total al creditelor înregistrează o valoare de o
aproximativ 37,5 mlrd. MDL, în creștere cu circa 15% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Totodată, tendința de creștere este caracteristică atât pentru creditele acordate în lei (+21% f-a-p)
cât și pentru cele în valută (+7% f-a-p), ponderea celor dintâi în total portofoliul fiind de 63,7%.
La nivel de sectoare, cea mai mare creștere o înregistrează creditele acordate pentru
construcția/procurarea imobilului (+64% f-a-p), ceea ce determină o creștere și pentru creditele
acordate în domeniul construcțiilor (+30% f-a-p). De asemenea, o rată de creștere de circa 30%
f-a-p este caracteristică și creditelor de consum, categorie din ce în ce mai atractivă pentru bănci.
În urma aplicării metodologiei clasamentului performanței bancare, la sfârșitul lunii
aprilie 2019 rezultatele se prezintă în felul următor: topul este condus de băncile de
importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național, și anume B.C. Moldova-
Agroindbank, urmată de B.C. Moldindconbank, B.C. MobiasBanca și B.C. „Victoriabank”.
Aceste bănci continuă să exceleaze la capitolul profitabilitate și indicatori de piață, revenindu-le
circa 89% din profitul acumulat la nivel de sector și 80% din totalul activelor bancare.
În mod particular, la nivelul indicatorilor generați pe compartimente specifice la
sfârșitul lunii aprilie 2019 putem menționa că băncile cu cea mai mare cotă de piață după
portofoliul de credite: B.C. „Moldova-Agroindbank”; B.C. „Moldindconbank” și B.C.
„Mobiasbanca”.

17
Figura 4.1 Clasamentul performanței bancare, aprilie 2019

Reeșind din cele menționate mai sus, putem afirma că o dată ce B.C. „Moldova-
Agroindbank” se află în vârful clasamentului privind creditele acordate, rezultă că are cele mai
avantajoase dobânzi. De aceasta ne convingem dacă analizăm informația de pe site-urile oficiale
ale băncilor care se află în fruntea clasamentului, conform anexelor 3 și 4.

18
CONCLUZII

Proiectul investiţional legat de exploatarea și recultivarea zăcămîntului de calcar pentru


construcții este profitabil deoarece valoarea netă actualizată total este pozitivă, proiectul este
rentabil, indicele de rentabilitate este mai mare ca unu.
Proiectul este recuperabil deoarece timpul de recuperare este mai mic decît perioada de
analiză şi valoarea ratei interne de rentabilitate este mai mare ca valoarea medie ponderată a
costului capitalului.
Realizarea proiectului dat este rațională din punct de vedere economic la rata de
actualizare de 32,73%.

19
ANEXE

20
Anexa 1

21
Anexa 2

22

S-ar putea să vă placă și