HEMATURIE

Descriere
Hematuria defineşte prezenţa sângelui în urină. Sângele poate
colora urina în nuanţe variate de roz, roşu sau maro. De
asemenea, pot apărea striuri de sânge în urină. Hematuria poate fi
vizibilă şi se numeşte francă sau macroscopică sau poate fi
prezentă în cantităţi atât de mici încât să nu fie vizibilă cu ochiul liber,
ci numai la microscop şi se numeşte microscopică.

Cantitatea de sânge din urină nu se corelează întotdeauna cu

gravitatea afecţiunii sau bolii care o produce.

Urinarea cu sânge este adesea produsă de infecţii, inflamaţii sau

leziuni ale tractului urinar (rinichi, uretere, vezică urinară sau uretră).
Cele mai multe cauze de hematurie nu sunt grave; uneori, exerciţiile
fizice intense pot duce la apariţia hematuriei, care de obicei dispare
într-o zi.

În unele cazuri, culoarea anormală a urinii poate fi interpretată

greşit ca hematurie. La femei, sângele provenit de la nivel vaginal
poate fi confundat cu o sângerare urinară. În plus, anumite laxative
şi alimente pot duce la modificarea culorii urinii.

Hematuria poate apărea la orice vârstă şi în orice grup populaţional şi

poate apărea singură sau însoţită de alte simptome.

Aceste simptome includ:

• Jet urinar întrerupt;
• Nicturie (urinări frecvente pe timpul nopţii);
• Polakiurie (urinări frecvente);
• Durere la urinare;
• Micţiune imperioasă (nevoia urgentă de a urina imediat ce a apărut
senzaţia);
• Pierdere în greutate.
Cauze posibile
Cauze urinare ale hematuriei:
• Cancerul vezicii urinare;
• Infecţiile vezicii urinare (infecţiile tractului urinar);
• Cistita (inflamaţia vezicii urinare);
• Corpii străini intrauretrali;
• Leziunile genitale;
• Glomerulonefrita (inflamaţie la nivelul rinichilor);
• Cancer renal;
• Insuficienţa renală;
• Infecţia renală;
• Litiaza renală (pietre la rinichi);
• Nefrita (inflamaţie la nivelul rinichilor);
• Boala renală polichistică;
• Cancerul de prostată;
• Pielonefrita (infecţie la nivelul rinichilor);
• Intervenţii chirurgicale sau proceduri recente la nivelul tractului
urinar, de exemplu circumcizie sau biopsie;
• Bolile cu transmitere sexuală;
• Leziuni ale tractului urinar.

Alte cauze:
• Medicamentele anticoagulante sau antiagregante plachetare;
• Hemofilie (boală ereditară rară în care este afectată coagularea
sângelui);
• Febra hemoragică (infecţie virală);
• Tromboza vaselor renale (cheag de sânge la nivelul vaselor care
irigă rinichii);
• Leucemia;
• Anemia cu celule în seceră;
• Tuberculoza renală;
• Boala von Willebrand (tulburare de coagulare ereditară).

Cauze grave ce pot produce hematurie:

• Abcesul abdominal;
• Anevrism al aortei abdominale;
• Insuficienţa cardiacă congestivă acută.

HEMATURIE

Prin hematurie se intelege prezenta globulelor rosii in urina. Hematuria poate fi

„macroscopica” (observabila cu ochiul liber) sau „microscopica” (atunci cand
hematiile din urina sunt identificate doar la examenul microscopic).

Hematuria microscopica este descoperita in mod accidental, in timpul unui test de 

urina ce face parte dintr-o examinare medicala de rutina. In schimb, hematuria
macroscopica determina in general prezentarea urgenta la medic.

Hematuria poate avea drept sediu orice componenta a tractului urinar: rinichi,
uretere, vezica urinara, prostata sau uretra. Se estimeaza ca intre 2,5 si 21% din
populatie sufera de hematurie.

La numerosi pacienti, cauza afectiunii nu este identificata; cu toate acestea,

hematuria este un semn de alarma pentru infectii, calculi renali, sau cancer.

Factorii de risc pentru aceste afectiuni sunt: tabagismul, abuzul de analgezice,

expunerea la radiatii si la unele substante chimice.

Hematuria poate avea numeroase cauze. Din fericire, majoritatea nu prezinta o

amenintare grava la adresa sanatatii. Cauzele benigne ale
hematuriei sunt infectiile urinare si calculii renali. Cauza cea mai frecvent intalnita la
barbatii peste 50 ani este adenomul de prostata. Un mic procent al populatiei
prezinta hematurii microscopice fara o cauza aparenta. Iritarea uretrei, tulburarile de
golire a vezicii si exercitiile violente pot de asemenea sa provoace hematurie.

Cauzele mai grave ale hematuriei se refera la tumorile vezicii urinare, tumorile
rinichilor si obstructia cailor urinare.

CAUZELE HEMATURIEI
Infectiile tractului urinar (ITU) – sunt mai frecvente la femei, desi pot surveni si la
barbati. Se caracterizeaza prin proliferarea bacteriilor in aparatul urinar. Simptomele
includ mictiunile frecvente si imperioase, durere si arsuri in timpul urinarii si urina
urat mirositoare. La unele persoane, in special la varstnici, singurul semn al bolii
este hematuria microscopica. In schimb, la 30% din pacientii cu ITU prezenta
sangelui in urina este vizibila cu ochiul liber (hematurie macroscopica).

Calculi renali – sarurile prezente in urina concentrata pot precipita, formand cristale
pe peretii rinichilor sau a vezicii urinare. In timp, cristalele se transforma in calculi
renali („pietre la rinichi”). Acestia pot fi o cauza a hematuriei microscopice sau
macroscopice.

Cresterea in volum a prostatei – este principala cauza a hematuriei macroscopice

la barbatii peste 50 ani. Prostata (glanda sexuala accesorie masculina) este situata
sub vezica urinara si inconjoara primii centimetri ai uretrei. Cresterea in volum a
prostatei (numita si hiperplazia benigna a prostatei - HBP) este frecventa la barbatii
peste 50 ani si duce la comprimarea uretrei, blocand partial fluxul urinar.
Simptomele HBP constau in: dificultati la urinare, mictiuni imperioase si hematurie
microscopica sau macroscopica. Inflamatia prostatei (prostatita) determina aparitia
acelorasi semne si simptome.

Obstructiile cailor urinare – de exemplu, tumori, calculi renali, hiperplazia

prostatica.

Traumatismele aparatului urinar – o leziune a rinichilor provocata de sporturile de

contact sau de o lovitura puternica pot cauza hematuria macroscopica.

Exercitiile intense – cauzele care duc la aparitia hematuriei efectuarea de exercitii

fizice intense nu sunt cunoscute, dar se crede ca este vorba de traumatismele
vezicii urinare sau deshidratare. Alergatorii sunt cei mai afectati, desi toti sportivii pot
observa prezenta sangelui in urina dupa un antrenament intens.

Unele medicamente – aspirina, penicilina, anticoagulantele (warfarina si heparina)

si citostaticele (ciclofosfamida) pot determina aparitia sangelui in urina.

Boli ereditare – drepanocitoza si sindromul Alport sunt cauze ale hematuriei

microscopice sau macroscopice.

Boli renale – hematuria microscopica este un semn frecvent al glomerulonefritei.

Cancer – hematuria macroscopica este deseori primul semn al unui cancer de
rinichi, vezica sau prostata, in stadiu avansat. Din nefericire, in stadiile incipiente in
care cancerul este mai usor tratabil, pacientii sunt asimptomatici.

FACTORI DE RISC

Varsta – la barbatii peste 50 ani hematuria se datoreaza cresterii in volum a

prostatei.

Sexul – Peste 50% din femei sufera cel putin o data in viata de o infectie a tractului
urinar, ce se manifesta uneori prin hematurie. Barbatii sunt mai predispusi la litiaza
renala sau la sindromul Alport, o forma ereditara de nefrita ce se manifesta prin
hematurie.

Infectiile – Inflamatia rinichiului in urma unei infectii virale sau bacteriene

(glomerulonefrita postinfectioasa) este una dintre principalele cauze de hematurie
macroscopica la copii.

Antecedentele familiale – riscul de hematurie este mai mare la persoanele cu

istoric familial pozitiv pentru boli renale sau calculi renali.

Unele medicamente – aspirina si alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene

precum si unele antibiotice (penicilina) sunt cunoscute pentru riscul de hematurie pe
care il prezinta.

Exercitiile intense – sportivii care alearga pe distante mari sunt predispusi la

hematurie. Dar acest simptom poate sa apara la orice persoana in urma unui
antrenament intens.

DIAGNOSTIC
Hematuria este un simptom cu semnificatie foarte variabila. Intrucat este
deseori in raport cu o boala severa, renala sau extra-renala, ce justifica investigatii
medicale si instituirea unui tratament, cauza sa trebuie cautata sistematic pentru a
ajunge la un diagnostic etiologic precis.

Originea hematuriei trebuie intotdeauna cautata. Examenele necesare sunt

examenul citobacteriologic al urinei (ECBU), urografia intravenoasa (UIV) si
cistoscopia.

Urografia intravenoasa consta intr-o serie de clisee radiologice care permit

evaluarea functionarii aparatului urinar. Examenul necesita injectarea intravenoasa
a unui produs de contrast pe baza de iod care permite vizualizarea arborelui urinar
(a arterelor renale pana la uretra). Trebuie semnalata orice alergie la iod. Desi nu
constituie o contraindicatie pentru urografia intravenoasa, alergia la iod  necesita o
pregatire suplimentara.

Cistoscopia permite vizualizarea directa a vezicii. Dupa caz, poate fi practicata la

cabinetul urologului sub anestezie locala sau in mediu spitalicesc sub anestezie
loco-regionala sau generala (necesitand 24 – 48 ore de spitalizare). Cistoscopia
este examenul de referinta ce permite stabilirea diagnosticului.

TRATAMENT

Hematuria nu are tratament specific, iar pierderea de sange prin urina este rareori
atat de importanta incat sa devina o problema in sine. Totusi, ea poate pune
probleme in special la pacientii cu hematurie macroscopica.

Tratamentul in cazul unei hematurii va consta in tratarea cauzei:

Infectiile tractului urinar (ITU) – antibioticele reprezinta tratamentul de electie

pentru infectiile urinare. Simptomele dispar de obicei in cateva zile, iar infectiile
recurente necesita tratamente multiple sau de durata mai mare.

Calculii renali – pot fi eliminati in mod spontan, in special daca pacientul consuma
multe lichide. Daca aceasta masura nu da rezultate, se opteaza pentru masurile
invazive de fragmentare a calculilor sau de extragere chirurgicala a lor. Metodele
utilizate in acest scop sunt litotritia extracorporala, nefrolitotomia percutanata si
ureteroscopia.
Hiperplazia benigna a prostatei (HBP) – tratamentul are drept scop reducerea
simptomelor si restaurarea functionarii normale a tractului urinar.

Cancerul – chirurgia pentru indepartarea tesutului canceros este prima optiune de

tratament, deoarece celulele sunt relativ rezistente la radiatii si la majoritatea
tipurilor de chimioterapie. Tratamentul de electie pentru cancerul de prostata este
rezectia sau indepartarea completa a prostatei.

Bolile ereditare – tratamentul bolilor ereditare ce afecteaza rinichii variaza foarte

mult. Pacientii cu sindromul Alport necesita dializa – metoda de eliminare a
reziduurilor din sange in conditiile pierderii functiei renale. Tratamentul
drepanocitozei include administrarea de medicamente, transfuzii de sange si, in cel
mai bun caz, un transplant de maduva osoasa.