Somajul

Noţiunrea de şomaj provine de la cuvantul “chomage”

din limba franceză, la randulsău preluat din limba greacă “cauma” care
însemna “caldură mare” din cauza căreia seîntrerupea orice activitate.
La origine noţiunea de şomaj reprezenta întreruperea lucruluidin cauza
temperaturilor ridicate.
Şomajul se poate caracteriza ca o stare negativă aeconomiei care
afectează o parte din populaţia activă disponibilă prin neasigurarea
locurilor de munca. Şomeri sunt toţi acei apţi de muncă, dar care nu
găsesc de lucru şicare pot fi angajaţi, parţial sau în întregime, numai în
anumite momente ale dezvoltăriieconomice. Ei reprezintă, un surplus de
forţă de muncă, în raport cu numărul, celor angajaţi,în condiţii de
rentabilitate impuse de economia de piaţă.Şomajul a devenit o problemă,
odată cu dezvoltarea industrială, începand cu a doua jumătate a secolului
al XVIII-lea, în perioadele de recesiune, cand întreprinderileindustriale
îsi micsorau producţia şi, ca urmare, eliberau un numar important
demuncitori, care deveneau şomeri.
Cel mai adesea, şomajul contemporan este abordat şianalizat ca un
dezechilibru al pieţei muncii la nivel naţional, ca un loc de întalnire, şi
deconfruntare între cererea globală şi oferta globală de munca.Şomajul
apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă sau de fortă de
muncă,cererea nefiind luată în considerare. Numai în corelarea cererii cu
oferta de locuri demuncă permite aprecierea mai corectă asupra situaţiei
de pe piaţa muncii, dacă existăsau nu somaj. O creştere a ofertei
concomitentă cu scăderea cererii determină odeteriorare a situaţiei
ocupării forţei de muncă. Şomajul, dacă nu a existat pană la
acestmoment, apare, iar daca există, creşte. Dimpotrivă, cresterea cererii
şi scăderea oferteide muncă se traduc printr-o diminuare a somajului.

Masurarea șomajului
Estimarea sau măsurarea şomajului presupune luarea în
considerare adimensiunii, structurii, intensităţii şi duratei acestuia, într-o
perioadă sau alta, apeladu-se în acest sens la indicatorii cantitativi şi
structural - calitativi.
Indicatori cantitativi -
exprimă mărimea absolută a somajului, adică numarultotal al
şomerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei naţionale,
într-ozona geografică, în anumite ramuri, profesii, meserii.
Rata şomajului -
exprimă procentual mărimea şomajului, fiind raportul procentual
între numărul şomerilor şi populaţia activă.
Indicatori de ordin structural -
se referă la componenta structurală a şomerilor după nivelul de
calificare, specialităti, meserii, sex, varstă sau rasă.Pentru o evaluare
corectă a mărimii şomajului la un moment dat, trebuiesă se calculeze :-
intrările - persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu
deînvatămant şi nu se pot angaja.- ieşirile - persoane care găsesc noi
locuri de muncă, cele care revin lavechiul post, cele care nu mai caută
locuri de muncă, emigranţii, pensionarii, s.a.Prin structura sa, somajul
afectează toate categoriile de salariaţi, fapt celărgeşte spectrul saraciei şi
accentuează marginalizarea unui numar important de persoane devenite
şomere sau recent sosite pe piaţa muncii.