Petcoglo Constantin

Grupa SI-191

9. Utilizarea timpului de muncă a personalului de firmă.

Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern al unităţii, cu contractul individual şi cu
cel colectiv de muncă, îl foloseşte pentru îndeplinirea obligaţiilor de muncă.
Timpul de muncă înţelegem timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern al unităţii, cu contractul individual şi cu
cel colectiv de muncă, îl foloseşte pentru îndeplinirea obligaţiilor de muncă. În cazurile prevăzute de lege, la timpul de muncă trebuie
să fie raportate şi alte perioade de aflare a salariatului la unitate. De exemplu, perioada şomajului tehnic, deoarece pe durata
acestuia salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului.
Regimul de muncă, se stipulează în contractul individual de muncă încheiat între salariat şi angajatorul persoană fizică. Totodată,
durata timpului de muncă nu poate fi mai mare, iar durata concediului de odihnă anual – mai mică decît cele stabilite de prezentul
cod.
Durata săptămînală redusă a timpului de muncă constituie:
    24 de ore pentru salariaţii în vîrstă de la 15 la 16 ani ;
    35 de ore pentru salariaţii în vîrstă de la 16 la 18 ani;
    35 de ore pentru salariaţii care activează în condiţii de muncă vătămătoare.
Durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore. Dar, această normă cunoaşte şi anumite excepţii:
    pentru salariaţii în vîrstă de pînă la 16 ani, durata zilnică a timpului de muncă nu poate depăşi 5 ore;
    pentru salariaţii în vîrstă de la 16 la 18 ani şi salariaţii care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare, durata zilnică a timpului
de muncă nu poate depăşi 7 ore;
    pentru invalizi, durata zilnică a timpului de muncă se stabileşte conform certificatului medical, în limitele duratei zilnice
normale a timpului de muncă.
Prin timp de odihnă se înţelege durata de timp, consacrată legal, stabilită ştiinţific, necesară pentru recuperarea energiei fizice şi
intelectuale cheltuite în procesul muncii şi pentru satisfacerea nevoilor sociale şi cultural-educative, durată în care salariatul nu
prestează activitatea pe care trebuie să o efectueze în temeiul contractului individual de muncă.
Timpul de odihnă se prezintă în următoarele forme principale:
    pauza pentru masă şi repausul zilnic;
    pauzele pentru alimentarea copilului;
    repausul săptămînal;
    zilele de sărbătoare nelucrătoare;
    concediile anuale şi cele sociale.
Zilele de sărbătoare nelucrătoare. În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, cu menţinerea salariului mediu, sunt:
    1 ianuarie – Anul Nou;
    7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul);
    8 martie – Ziua internaţională a femeii;
    prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc;
    ziua de luni la o săptămînă după Paşte (Paştele Blajinilor);
    1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
    9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;
    27 august – Ziua Republicii;
    31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
    ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de primăria municipiului, oraşului, comunei, satului.
12. Calcularera eficienței utilizării forței de muncă în cadrul firmei.

În expresia sa generală, productivitatea înseamnă randamentul, cu care sunt valorificaţi factorii de

producţie în economie. Ea se exprimă prin raportul dintre produsul creat - bunuri şi servicii - şi factorii
respectivi, identificîndu-se productivitatea capitalului, a investiţiilor, a pămîntului, a materiilor prime, a
muncii etc. Noţiunea cea mai uzuală este cea de productivitate a muncii şi fără nici o altă precizare se
înţelege întotdeauna aceasta.

Productivitatea muncii în comerţ se exprimă în două moduri:

1.prin cantitatea sau valoarea mărfurilor vîndute de un lucrător în unitatea de timp, denumită metoda directă (W =
V / Np);

2.prin consumul de muncă (ore sau zile de muncă) pentru vînzarea unei unităţi cantitative sau valorice dintr-un
produs, denumită metoda indirectă (t = T / V).

Ramura de comerţ sau Vînzări mii Număr Fond de timp Productivitatea

societatea comercială lei dePersoane om/zile muncii
V Np T W, t
A W =144 mii leit =1,6
14 400 100 23 040
om-zile
W = 14 400/100 = 144 mii de lei

t = 23040/14400= 1,6 om-zile  la o miie de lei vinzari

Productivitatea muncii se calculează, în principiu, valoric, datorită varietăţii de unităţi fizice prin care
se exprimă cantităţile vîndute şi, deci, dificultăţii sau imposibilităţii însumării lor. Exprimarea valorică,
deşi aduce la acelaşi numitor vînzările, este influenţată de nivelul preţurilor, astfel că,
aceeaşi productivitate în unităţi fizice a doi lucrători poate fi diferită în expresie valorică în funcţie de
preţul pe unitatea de produs. Progresul tehnic este factorul principal de care depinde randamentul
muncii, cantitatea de mărfuri vehiculată în unitatea de timp, durata operaţiunilor legate de mişcarea
mărfurilor, timpul de vînzare depinzînd în mare măsură de procedeele şi mijloacele tehnice folosite
de lucrătorii comerciali. Organizarea muncii şi, pe un plan mai larg, organizarea activităţii economice
acţionează asupra productivităţii muncii ca factor asociat progresului tehnic. Metodele ştiinţifice,
raţionale de organizare a muncii intensifică progresul tehnic, determinînd micşorarea cheltuielilor de
muncă pentru vînzarea produselor.
Căile de creştere a productivităţii muncii reprezintă mijloace de intensificare a acţiunii pozitive a
diferiţilor factori care o influenţează. Astfel, promovarea progresului tehnic în comerţ, organizarea
ştiinţifică a muncii în întreg circuitul comercial, ridicarea calificării personalului şi perfecţionarea
formelor de cointeresare a lucrătorilor comerciali sunt domenii cuprinzînd un larg spectru de măsuri
ce acţionează aspra factorilor direcţi.

Problema 4
 De determinat defalcările anuale de amortizare a fondurilor fixe (AFF) şi suma
cheltuielelor pentru reparaţii (Crep), ce alcătuieşte 53% din amortizarea anuală, dacă se
cunosc următoarele date: valoarea iniţială a fondurilor fixe la începutul anului (VIFF) –
40 mln. lei, de la 15 septembrie a fost implimentat utilaj nou (ΔVIIM) în valoare de 6 mln.
lei, iar de la 1 iulie se scoate din producere utilaj (ΔVIEX) în valoare de 1 mln. lei. Norma
de amortizare (Na) – 8%.
Rezolvare
Determinăm valoarea medie (VMAFF)
VMA FF =VI FF + ( ΔVI12× n − Δ VI12 × m )=¿
I EX

40+ ( 6 ×3,5
12
−
1 ×6
12 )
=41,25 mln . lei

Determinăm defalcările anuale de amortizare a fondurilor fixe

A FF=VMA FF × N a=41,25× 0,08=3,3 mln. lei
Determinăm cheltuielile pentru repoaraţii
A FF ×53 3,3 ×53
C rep = = =1,75 mln . lei
100 100
Răspuns: A FF=3,3 mln . lei , cheltuieli C rep =1,75 ml n. lei