CUPRINS

Tema: Impactul mijloacelor informatice asupra intreprinderilor................................................................................... 7

Proiectare ................................................................................................................................................................ 7

PSI ........................................................................................................................................................................... 7

Informatizarea principalelor domenii de dezvoltare a societatii: .............................................................................. 7

Sistemul informatic – instrument de conducere a activitatilor economice .................................................................... 7

Clasificarea sistemelor informatice(SI) ......................................................................................................................... 8

 In functie de domeniu de utilizare ..................................................................................................................... 8

 Conducerea activitatilor organizationale economico-sociale ......................................................................... 8

 Conducerea proceselor tehnologice ............................................................................................................. 8

 Cercetarea stiintifica si proiectare tehnologica ............................................................................................. 8

 Activitati speciale ......................................................................................................................................... 8

 In functie la nivel ierarhic ocupat de SI in structura organizatiei ........................................................................ 8

 SI pentru conducerea activitatilor la nivel de organizatiii economice ............................................................ 8

 SI pentru condecerea activitatilor la nivelul organizatiilor economico-sociale cu structura de grup ............... 8

 SI pentru conducerea ramurilor si activitatilor la nivelul economiei nationale ............................................... 8

 SI teritoriale constituite la nivelul activitatilor administrative-teritoriale ....................................................... 8

 SI functionale ............................................................................................................................................... 8

 In functie de aportul SI in actul decizional ......................................................................................................... 8

 In fuctie de organizarea datelor SI: ................................................................................................................... 8

 SI care au colectii de date organizate in fisiere.............................................................................................. 8

 SI care au colectii de date organizate in bd ................................................................................................... 8

 SI mixte ........................................................................................................................................................ 8

Obiectul si metoda de studiu ....................................................................................................................................... 9

Componentele SI ......................................................................................................................................................... 9

1
 1. Hardware ......................................................................................................................................................... 9

2. Software .......................................................................................................................................................... 9

3. Comunicatiile ................................................................................................................................................... 9

4. Baza stiintifico-tehnologica .............................................................................................................................. 9

5. Baza informationala ......................................................................................................................................... 9

6. Utilizatorii ........................................................................................................................................................ 9

7. Cadrul organizatoric ......................................................................................................................................... 9

Definirea SI ................................................................................................................................................................ 10

SI ........................................................................................................................................................................... 10

SIF ......................................................................................................................................................................... 10

Proiect ................................................................................................................................................................... 10

Interfetele sau conexiunile ..................................................................................................................................... 10

Ex: de interactiune a 4 sisteme............................................................................................................................... 10

Cel mai simplu model a unui sistem ....................................................................................................................... 11

Model de baza a sistemului .................................................................................................................................... 11

Model de sistem cu reintoarcere............................................................................................................................ 11

Modelul general al unui sistem informatic ............................................................................................................. 11

Obiectivele SI ............................................................................................................................................................. 12

Obiectivul principal ................................................................................................................................................ 12

Obiective secundare .............................................................................................................................................. 12

 Din punct de vedere a compatibilitatii intre ele si cu obiectivul principal .................................................... 12

 Din puct de vedere al domeniului de activitate asupra carora se rasfring .................................................... 12

 Din punct de vedere al posibilitatilor de masurare a efectelor .................................................................... 12

Diagrame. Fluxurile de date ....................................................................................................................................... 13

Principalele tipuri de diagrame .............................................................................................................................. 13

1. Diagrama de context .................................................................................................................................. 13

2
 2. Diagrama fluxurilor de date fizice(DFDF) ..................................................................................................... 14

3. Diagrama fluxurilor de date logice(DFDL) .................................................................................................... 14

Etapele de realizare a SI ............................................................................................................................................. 16

1. Studiu si analiza sistemului existent................................................................................................................ 16

2. Conceperea SI ................................................................................................................................................ 16

3. Proiectarea de detaliu a SI .............................................................................................................................. 16

4. Elaborarea programelor ................................................................................................................................. 16

5. Implementarea sistemului.............................................................................................................................. 16

6. Exploatare, intretinerea si dezvoltarea sistemului .......................................................................................... 16

Fluxul parcurgerii etapelor a SI................................................................................................................................... 17

1. Modelul liniar sau in cascada .......................................................................................................................... 17

2. Modelul de spirala ......................................................................................................................................... 18

3. Modelul de extensii ........................................................................................................................................ 18

4. Modelul documentarii anticipate ................................................................................................................... 18

5. Modelul ierarhic............................................................................................................................................. 18

6. Model mixt..................................................................................................................................................... 18

Analiza SI ................................................................................................................................................................... 19

1. Studiul si analiza sistemului informational existent(ASIFE) .................................................................................. 19

Studiul si ASIFE....................................................................................................................................................... 19

2. Continutul etapei de ASIFE ................................................................................................................................. 19

Problemele care sunt puse in evidenta la ASIFE...................................................................................................... 19

3. Organizarea si conducerea analizei .................................................................................................................... 20

Schema etapei de analiza ....................................................................................................................................... 20

Exemplu unei note de comanda ............................................................................................................................. 21

4. Constituirea colectivului de analiza .................................................................................................................... 21

a) Personalul unitatii beneficiare ........................................................................................................................ 21

3
 b) Personalul unitatii specializate in proiectarea SI ............................................................................................. 21

c) Personal mixt ................................................................................................................................................. 21

5. Realizarea ASIFE ................................................................................................................................................. 22

Desfasurarea ASIFE ................................................................................................................................................ 22

Control intermediar al realizarii si cel final ............................................................................................................. 22

6. Alegerea procedeelor de ASIFE .......................................................................................................................... 23

a) Tehnica observarii si participarii directe ......................................................................................................... 23

b) Studierea documentatieiexistente.................................................................................................................. 23

c) Inventarierea documentelor utilizate ............................................................................................................. 23

d) Tehnica chestionarului ................................................................................................................................... 23

e) Tehnica interviului.......................................................................................................................................... 24

f) Analiza diagnostic informationala................................................................................................................... 24

g) Analiza celulara .............................................................................................................................................. 24

h) Concordanta intrari – iesiri ............................................................................................................................. 24

7. Studiul componentelor SE .................................................................................................................................. 25

Studiul SE ............................................................................................................................................................... 25

1. Fezabilitatea tehnica .................................................................................................................................. 25

2. Fezabilitatea economica ............................................................................................................................. 25

3. Motivarile................................................................................................................................................... 25

4. Calendarul .................................................................................................................................................. 25

5. Fezabilitatea operationala .......................................................................................................................... 25

a) Definirea caracteristiclor generale ale sistemului............................................................................................ 25

b) Studiul activitatilor desfasurate in sistemul economic .................................................................................... 26

c) Studiul sistemului de conducere ..................................................................................................................... 26

d) Studiul SIF ...................................................................................................................................................... 26

e) Identificarea metodelor si mijloacelor tehnice ................................................................................................ 26

4
Conceperea SI ............................................................................................................................................................ 27

Modelul de ansamblu ............................................................................................................................................ 27

Schema proiectarii de ansamblu ............................................................................................................................ 27

2. Continutul proiectarii de ansamblu .................................................................................................................... 28

3. Definirea iesirilor, intrarilor si colectiilor de date ................................................................................................ 29

Iesirile unui SI ........................................................................................................................................................ 29

Intrarile unu SI ....................................................................................................................................................... 29

Colectiile de date ................................................................................................................................................... 29

Criteriile de baza pentru gruparea colectiilor de date ............................................................................................. 30

a) Dupa sfera de cunoastere ........................................................................................................................... 30

b) Dupa domeniul de activitate ....................................................................................................................... 30

c) Dupa stabilitatea datelor ............................................................................................................................ 30

d) Dupa rolul datelor in procesul de prelucrare ............................................................................................... 30

4. Proiectarea codurilor ......................................................................................................................................... 31

Codificarea ............................................................................................................................................................ 31

Cod ........................................................................................................................................................................ 31

o Alfabetul codului ........................................................................................................................................ 31

o Capacitatea codului .................................................................................................................................... 31

o Lungimea codului ....................................................................................................................................... 32

o Adincimea codului ...................................................................................................................................... 32

o Formatul codului ........................................................................................................................................ 32

Coduri semnificative .............................................................................................................................................. 32

Coduri abreviate .................................................................................................................................................... 32

Coduri nesemnificative .......................................................................................................................................... 32

Metodele de codificare .......................................................................................................................................... 32

1. Codificarea pozitionala ............................................................................................................................... 32

5
 2. Codificarea paralela.................................................................................................................................... 33

3. Codificarea secventiala ............................................................................................................................... 33

4. Codificare secventiala cu formare de coduri de grupe................................................................................. 33

5. Codificare matriciala................................................................................................................................... 33

6. Codificare mixta ......................................................................................................................................... 33

Obiectivele proiectarii de detaliu ............................................................................................................................... 34

Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor ...................................................................................................... 34

Proiectarea bazelor de date cuprinde .................................................................................................................... 34

 Utilizatori non-programatori....................................................................................................................... 34

 Utilizatori programatori .............................................................................................................................. 34

 Administratorii bazei de date...................................................................................................................... 34

Un SGBD administreaza dictionarul ........................................................................................................................ 35

Dictionarul de date ofera 3 tipuri de servicii ........................................................................................................... 35

Proiectarea stucturii fizice a bazei de date ................................................................................................................. 36

Procesele de alegere a unui SGBD presupune urmatoarele faze:............................................................................. 36

1. Portabilitatea SGBD-ului ............................................................................................................................. 36

2. Costul sistemului ........................................................................................................................................ 37

3. Facilitatile de implementare, de intretinere si exploatare a bazei de date, .................................................. 37

Tehnologia SI si SIF pe baza de fisiere ........................................................................................................................ 38

Tipuri de fisiere ...................................................................................................................................................... 38

- Fisiere stapine ............................................................................................................................................ 38

- Fisiere istorice ............................................................................................................................................ 38

- Fisiere pentru editare ................................................................................................................................. 38

Consectutivitatea proiectarii fisierelor ................................................................................................................... 38

Decizii luate la proiectarea fisierelor ...................................................................................................................... 39

Schema ................................................................................................................................................................ 39

6
 Tema: Impactul mijloacelor informatice asupra intreprinderilor

Proiectare – e sistemul de a dezvolta ceva in sistemul informatiei.

PSI – proiectarea sistemelor informatice economice

Informatizarea principalelor domenii de dezvoltare a societatii:

1. Informatizarea sferei sociale
2. Elaborarea proiectelor metodologico-organizationale si a standardelor
3. Informatizarea ocrotirii sanatatii
4. Informatizarea invatamintului public
5. Informatizarea deservirii sociale
6. Informatizarea asistentei sociale a populatiei
7. Proiecte
8. Informatizarea asistentei juridice a populatiei
9. Informatizarea in domeniul producerii materiale
10. Informatizarea ramurii constructoare de masini
11. Informatizarea complexului energetic
12. Informatizarea complexului angro-industrial
13. Informatizarea sferei constructiilor
14. Informatizarea sferei transporturilor
15. Informatizarea telecomunicatiei
16. Informatizarea protectiei naturii si silviculturii
17. Informatizarea la nivel de stat si teritorial-administrativ
18. Informatizarea parlamentului si guvernului
19. Informatizarea complexelor inter-parlamentare

Sistemul informatic – instrument de conducere a activitatilor economice

Prezentarea conceptului general stiintific de SI si a notiunilor de baza cu care se opereaza cind se discuta
despre sistemele informationale(SIF) si informatice(SI), date informatice, obiectivele, clasificarea, arhitectura
SI.

7
 Clasificarea sistemelor informatice(SI)

 In functie de domeniu de utilizare:

 Conducerea activitatilor organizationale economico-sociale – datele de intrare de regula sunt furnizate prin
documentele intocmite de om, iar datele de iesire sunt furnizate de catre sistem tot sub forma de
documente(liste, rapoarte) pentru perceperea acestora de catre om.
 Conducerea proceselor tehnologice – datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive
automate, care transmit de asemenea impulsuri electronice, informatii despre diversi parametri ai procesului
tehnologic. Ex: presiunea, temperatura, umiditatea. Iar datele de iesire se transmit de asemenea prin semnale
unor organe de executie, regulatoare care modifica automat parametrii proceselor tehnologice.
 Cercetarea stiintifica si proiectare tehnologica – activitate de cercetare stiintifica si proiectare asigura
automatizarea, calcularea asistata de calculator si alte facilitati necesare specialitatilor din domeniul respectiv.
 Activitati speciale – sunt destinate unor domenii specifice de activitate ca de ex: informare si documentare,
medicina, invatamint, etc.

 In functie la nivel ierarhic ocupat de SI in structura organizatiei

 SI pentru conducerea activitatilor la nivel de organizatiii economice. Aceste pot fi descompuse in SI asociate
functiilor organizatiilor economico-sociale sau chiar a unor activitati.
 SI pentru condecerea activitatilor la nivelul organizatiilor economico-sociale cu structura de grup. In
aceasta categorie sunt incluse SI la nivelul regulilor automate.
 SI pentru conducerea ramurilor si activitatilor la nivelul economiei nationale
 SI teritoriale constituite la nivelul activitatilor administrative-teritoriale. Acestea servesc la fundamentarea
deciziilor adoptate de catre organele locale de conducere.
 SI functionale. Au ca atribut general, principal faptul ca intersecteaza toate ramurile si activitatile ce au loc in
spatiul economiei nationale, furnizind informatiile necesare coordonarii de ansamblu si sincronizarii in
procesul de reproductie din cadrul economiei de piata. De ex: sistemul de planificare, statistica, financiar-
bancar.

 In functie de aportul SI in actul decizional

Situatia clasica de realizare a decidentului SI, rolul lor important fiind de culegere si prelucarea automata a datelor.
E perioada de pina in jurul anilor 1970, cind 2 discipline au venit in sprijinul stiintific al SI decisional, cercetarile
operationale si teoria deciziilor. Aici apar sistemele suport, decizi ca sisteme pentru prelucrarea automata a datelor
impreuna cu sistemul de luare a deciziilor apoi de la sf. anilor 70 au inceput a evalua bd trecind treptat spre sisteme
expert.

 In fuctie de organizarea datelor SI:

 SI care au colectii de date organizate in fisiere. Fisierele pot fi cu organizarea clasica(segventiale relative) sau
cu organizarea speciala(inlantuite invers). Acest tip a SI sunt tot mai rare astazi si mai pot fi acceptate pentru
sisteme mici.
 SI care au colectii de date organizate in bd. Pentru aceasta se foloseste un model de date, care poate fi
arborescent, retea, relational sau orientat spre obiect si un SGBD orientat.
 SI mixte care au colectii de date organizate in bd, doar si in fisiere pot aparea si cazuri cind SI pot fi realizate
inafara SGBD-ului cu ajutorul limbajului de programare.

8
 Obiectul si metoda de studiu

Conceptul de SIe folosit fregvent in limbajul current datorita extinderii utilizarii sistemelor de calcul in
derularea activitatilor organizatiilor economico-sociale.
SI e folosit tot mai des pentru stocarea, prelucrarea si generalizarea informatiilor necesare in fundamentarea
deciziilor.
Comunicarea intre diferite sisteme, subsisteme si in cadrul acestora se realizeaza prin intermediul SI.
SI se interpune intre sistem condus si sistem de management.

Sistem condus
Resurse Produse finite
 umane
 material Informatii
Servicii prestate
Decizii
 energetic
Sisteme informatice

Sistem de management Informare inafara

Informatii din afara sistemului
sistemului

SI poate fi definit ca un ansmablu tehnico-organizatoric de procedure, de constatare, consumare, culegere,

transmitere, stocare si prelucrare a datelor. In scopul satisfacerii cerintelor informationale necesare
conducerii in procesul fundamentarii deciziilor.

Componentele SI

1. Hardware – totalitatea miloacelor tehnice de culegere, transmitere, stocare si prelucrare a datelor.

2. Software – totalitatea programelor pentru functionarea SI cu functiile si obiectivele ce au fost
stabilite.
3. Comunicatiile – totalitatea echipamentelor si tehnologiilor de comunicatie a datelor intre sisteme.
4. Baza stiintifico-tehnologica – totalitatea modelelor matematice ale proceselor si fenomenelor
economice, metodologii si tehnici de realizare a SI.
5. Baza informationala – datele supuse prelucrarii, fluxele informationale, SIF
6. Utilizatorii – personalul de specialitate necesar functionarii SI (programatori, ingineri, analisti)
7. Cadrul organizatoric – cadrul specificat in regulamentul de organizare si functionare a unitatii in
care e gasita functia SI.

9
 Definirea SI
SI – e o parte a SIF in care procesul de culegere, stocare si prelucrare a datelor se realizeaza utilizind
elementele sau componentele tehnicii informationale, adica mjloace de calcul si programare moderna,
produse soft, procedure si tehnici specificate la care se adauga personal specializat.
SIF – ansamblu de oameni, echipamente Software, procese si date destinate sa furnizeze informatii active a
sistemului decizional, informatii necesare in elaborarea de solutii cu problemele cu care se confrunta
managerii agentilor economici.
SI - e o parte a SIF care cuprinde culegerea, prelucrarea si transmiterea automata a datelor si informatiilor
din cadrul SIF.
Proiect – un effort temporar pentru crearea unui produs sau a unui serviciu unic.

Elaborarea proiectului se face in conditiile existentei piramidei triadei(timpul, banii si volumul) sau al
triunghiului proiectului.
(solar)Timpul

Costul
Calitativ

Volumul (educatie)

Conceptul de sistem e folosit intr-un nr. mare de aplicatii, se zice sistem educative, informational, solar.
Practic exista sistem care e alcatuit din subsisteme, care la rindul sau pot fi compuse iarasi din sisteme.

Interfetele sau conexiunile care exista intre sisteme se realizeaza cu intrari si iesire, conectate intr ele.
Caracteristicile care defines si demarca un siste formeaza frontierele sistemului.

Sistem de gestiune

SI
Frontiera

SI

Sistem de date

Interfata
Sistem decalcul

Sistem Frontiera

Ex: de interactiune a 4 sisteme

10
Cel mai simplu model a unui sistem consta dintr-o intrare, procesare, iesire.

intrare procesare iesire

Model de baza a sistemului

Intrare 1 Iesire 1

Intrare 2 Procesare Iesire 2

… …
Intrare n Iesire n

Model de sistem cu reintoarcere

Intrare iesire

SI e un sistem integrat, care se mai numeste sistem om-masina, constituit din subsisteme functionale.

SI se realizeaza imprejurul unor bd, se bazeaza pe utilizarea pe larg a modelelor matematice, care e orientat
pentru culegerea, stocarea, prelucrarea si transimisia datelor ce produce informatii pentru oameni, in procesul
conducerii are loc adoptarea si executarea lor.

SI se concepe pentru a reduce posturile, pentru capacitatea individuala si organizationala in procesarea

informatiei.

Structurarea SI se bazeaza pe elemete fizice(calculator, retele de calculatoare, resursele programate, bd,

procedure si personal) si elemente tehnologice in procesarea informatiei(intrari, prelucrari, iesiri)

Modelul general al unui sistem informatic

Stocarea datelor

Intrari Iesire
Procesare

11
 Obiectivele SI
1. Obiective principale
2. Obiective secundare

Obiectivul oricarui SI trebuie sa fie subordonat obiectivului propriu-zis al unitatii social-economic(USE).

Obiectivul principal constituie asigurarea conducerii cu informatii reale si un timp util necesare fundamentarii si
elaborarii operative a deciziilor.

Obiective secundare pot fi clasificate:

 Din punct de vedere a compatibilitatii intre ele si cu obiectivul principal. Obiectivele secundare trebuie sa fie
compatibile intre ele cu obiectivul principal. Realizare unuia trebuie sa influenteze realizarea celorlalte obiective si
toate sa participle la realizarea obiectivului principal, in caz contrar urmarirea realizarii unui singur obiectiv cu
celelalte obiective se transforma intr-un scop in sine si e lipsit de eficienta.

 Din puct de vedere al domeniului de activitate asupra carora se rasfring:

 Obiectivele ce afecteaza activitatile de baza din cadrul USE
 Cresterea gradului de incarcare a capacitatilor de fabricatie
 Cresterea volumului productiei
 Reducerea consumurilor specifice de materie prima si materiale
 Cresterea productivitatii muncii
 Reducerea personalului administrativ
 Cresterea profitului si a rentabilitatii
 Obiectivele ce afecteaza functionarea SI:
 Cresterea vitezei de raspuns a sistemului la solicitarile beneficiarului
 Cresterea exactitatii si preciziei in procesul de prelucrare a datelor si informarea conducerii
 Reducerea costului informatiei
 Rationalizarea fluxului informational
 Optimizarea circuitelor informationale
 Sporirea completitudinii situatiilor de informare – raportare
 Din punct de vedere al posibilitatilor de masurare a efectelor
 Obiective masurate:
 Accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor de circulatie
 Reducerea cheltuielilor de transport
 Reducerea cheltuielilor indirecte
 Cresterea volumului productiei
 Rationalizarea terminologiei de evident
 Obiective nemasurate:
 Reducerea muncii in asalt
 Imbunatatirea imaginii USE
 Cresterea calitatii informatiei
 Ridicarea spiritului creativ al lucratorilor
 Imbunatatirea climatului psihologic al colectivului

12
 Diagrame. Fluxurile de date
Principalele tipuri de diagrame ale fluxurilor de date sunt:
1. Diagrama de context
2. Diagram fluxurilor de date fizice
3. Diagrama fluxurilor de date logice

1. Diagrama de context scoate in relief aria de intindere a sistemului analizat prin specificarea elementelor din
ulteriorul organizatiei si a celor externe sub denumirea de entitati externe de sistem analizat.
Diagrama de context e diagrama de pe nivelul cel mai de sus al SI prin care se descriu fluxurile datelor dintr-
un sistem, dar si spre entitatile externe al sistemului analizat.

Cercul defineste frontierele sistemului, adica locul de separare a sistemului analizat de mediu sau extern.
Un mediu relevant e acea parte a mediului, care afecteaza sistemul.
Un concept al diagramei de context sunt interfetele.
Interfata e un flux de legatura a sistemului cu mediul sau.
 procese - entitati externe - fluxuri, interfete - bd, File bd

2
4
clientul Servicii sociale
1 5 6
3 banca
Sponsori Proces de 7
8
16 incasare a 2 Plata salariilor
9
Serviciu de paza banilor 12 10
15 Achitarea serviciilor a
14
12 11 agentilor economici
Inzestrare tehnica
donatie
13

1. Achita plata marfii

2. Firma presteaza servicii
3. Sponsorizeaza
4. Lucratorii colaboreaza in cadrul firmei
5. Firma le premiaza lucratorilor cu servicii
6. Intreprinderea depune bani pe cont in banca
7. Firma retrage banii din banca
8. Firma achita plata salariilor pentru salariati
9. Salariatii lucreaza pentru firma
10. Firma achita servicii agentilor economici
11. Agentii economici ofera servicii firmei
12. Firma face donatie
13. Firma depune bani pentru inzestrare tehnica
14. Tehnica avansata ridica productia muncii
15. Firma achita servicii de paza
16. Paza asigura securitatea firmei
13
2. Diagrama fluxurilor de date fizice(DFDF) e o reprezentare schematica a sistemului prin care sunt scoase in
evidenta entitatile externe si interne ale sistemului, precum si fluxul datelor din sistem.

Drept exemplu de entitate interna poate servi: o persoana, un loc de munca, o sectie, un compartiment sau
echipament tehnic: calculator, strung din sistemul care contribute la transformarea datelor. Din aceasta cauza
DFDF specifica intrebarile Cum? Unde? De catre cine? este realizat un process al sistemului.

DFDF poate contine de la 3 – 7 procese optimale, daca sunt mai putine de 3 procese e vizual, daca sunt mai
mult de 7 sunt foarte maruntite la fel ca si diagrama de context.

Vinzator Client
2
3
Registru unde se
7
inregistreaza
Unde? Aparat de
productia vinduta si 4
contabilitatea casa
suma 8
10
5

Banca 6

Servicii sociale

Achiatarea salariilor

Achitarea serviciilor agentilor economici

Paza

3. Diagrama fluxurilor de date logice(DFDL) e o reprezentare simbolizata a unui sistem prin care se evidentiaza
procesele sistemului , precum si intrarile si iesirile.

Prin DFDL se reprezinta natura logica a sistemului, adica ce activitati efectueaza sistemul fara a specifica
cum? Unde? De catre cine? In DFDL trebuie sa dam raspuns la intrebarea ce face procesul?
Avantajul fata de DFDF: putem evidential functiile executate de sistem.

In DFDL se reprezinta activitatea sistemului, ea reprezinta infrastructura sistemului a diagramei fluxurilor de

date fizice si de date logice. Ele se utilizeaza pentru descrierea complete as sistemului.

14
 Ce face vinzatorul?

Incasarea Trecerea banilor prin

Client
banilor aparat de casa

Face raport
fata de Cumpara
contabilitate bani

BD2

Contabilitatea pregateste
Inegistrarea operatii bani pentru a depune
BD indeplinita in registru

Banca

15
 Etapele de realizare a SI
1. Studiul si analiza sistemului existent
2. Conceperea SI
3. Proiectarea de detaliu
4. Elaborarea programului
5. Implementarea sistemului
6. Exploatarea, intretinerea si dezvoltarea SI

1. Studiu si analiza sistemului existent – urmareste delimitarea ariei de aplicabilitate a sistemului si

formularea cerintelor si restrictia globala de realizare; pentru a atinge acest scop in aceasta etapa se face un
studiu al sistemului existent, se apreciaza masura in care sistemul existent e capabil sa raspunda cerintelor
conducerii USE, se apreciaza oportunitatea unui SI si se formuleaza principalele cerinte si restrictii pentru
sistemul viitor. Realizarea acestei etape revine echipei de analisti si se documenteaza in documentatia intitulata
“ Studiul sistemului existent”.

2. Conceperea SI – consta in definirea modelului de ansamblu a SI(diagrama de context, DFDF) tinind seama
de cerintele si restrictiile din etapa precedenta si planificarea realizarii esalonate a sistemului pe componente.
Realizarile activitatii din cadrul acestei etape se concentreaza in documentatie (proiectul de ansamblu a SI),
care va sta la baza proiectului de detaliu.

3. Proiectarea de detaliu a SI – se mai numeste proiectarea logica si tehnica de detaliu a SI. Are ca obiect
elaborarea modelului de detaliu a SI(DFDL) si stabilirea solutiilor tehnice de realizare a sistemului pe parti
componente si la nivel de sistem unitate. La aceasta etapa pe de o parte se iau in vedere cerintele si restrictiile
din proiectul de ansamblu, iar pe de alta parte cerintele si posibilitatile echipamentului de calcul. Modelul de
detaliu cuprinde: prezentarea amanuntita a intrarilor, procedurilor si iesirilor a sistemului, precum si stabilirea
riguroasa a regulilor de gestiune si prelucrarea datelor in cadrul sistemului. Proiectarea de detaliu se finiseaza
cu elaborarea documentatiei (“Proiectul logic si tehnic de detaliu”), care va sta la baza urmatoarei etape.

4. Elaborarea programelor – are la baza “proiectul logic si tehnic de detaliu”. Se urmareste conceperea si
realizarea programelor utlizind tehnici si limbaje de programare, adecvate echipamentului de calcul utilizat.
Etapa de elaborare a programelor trebuie sa se incheie cu testarea pe module si integrarea acestora in ansamblu
precum si finalizarea documentatiei denumite : “Manual de prezentare, manual de utilizare si de exploatare”.

5. Implementarea sistemului – consta in verificarea modului de comportare practica a modelului proiectat in

vederea trecerii lui la exploatarea curenta, tot la aceasta etapa se face corectarea produselor de program si
definitivarea documentatiei care va sta la baza exploatarii sistemului proiectat. La aceasta etapa produsul
informatiei trebuie omologat pe componente si in ansamblu pentru a se putea trece la etapa de exploatare.

6. Exploatare, intretinerea si dezvoltarea sistemului – urmareste atit functionalitatea sistemului,

concomitent cu actualizarea corespunzatoare a documentatiei. Eventualele perfectionari si dezvoltari pe
parcursul sistemului pot fi facute atit de proiectant, cit si de beneficiar sau printr-o cooperare.

16
 Fluxul parcurgerii etapelor a SI
Dintre modelele, care exista mai des se utilizeaza urmatoarele:
 Liniar sau in cascada
 De spirala
 Cu extensii
 Documentarii anticipate
 Ierarhic
 Mixt

1. Modelul liniar sau in cascada – e un model teoretic care presupune parcurgerea secventiala a
etapelor cu eventualele reveniri la precedenta, se aplica unor SI de mica complexitate si in realitate
parcurgerea etapelor e un proces interactiv desfasurat adesea in paralel a mai multor activitati.
Reprezentarea geomtrica
Analiza

Proiectare
Model in cascada sau liniar teoretic
Realizare

Implementare

Exploatare

Modelul liniar cu modelul cascada e considerat modelul practic de parcurgere a etapelor de realizare a
SI si se realizeaza parcurgind etapele in cascada cu reintoarcere eventuala din etapa precedenta.

Analiza

Proiectare
Model de cascada in cascada
Realizare

Implementare

Exploatare

17
2. Modelul de spirala – se aplica atunci cind se ia decizia elaborarii complexe, rapide si cu costuri
scazute a unei versiuni simplificate cu caracter de prototip pe baza caruia se stabilesc noi specificatii
de definirea SI si se desfasoara activitatea de realizare a unei noi versiuni de SI. Elaborarea noii
versiuni presupune parcurgerea integrala sau partiala a etapelor modificind numai anumite parti din
prototip. Aceasta strategie e o semnificatie deosebita pentru elaborarea in masa a posturilor
individuale informatice de lucru in baza calculatoarelor personale. Lucrul acestei metode de abortare
consta in economisirea timpului de realizare a primii versiuni a SI si posibilitatea de antrenare.
Aceasta strategie implica utilizarea unor sisteme cu grad inalt.

Proiectare
Implementare Modelul in spirala
R Exploatare
e Analiza
a
l
i
z
a
r
e

3. Modelul de extensii – se utilizeaza atunci cind SI se pot realiza si pune in functiune partial pe
aplicatii realizarea lor. Se poate face intr-o maniera extensibila, astfel incit o prima versiune sa
includa componentele de baza, celelalte urmind sa fie realizate si integrate prin extensii. Prin acest
model se realizeaza functionarea experientei cistigate in elaborarea componentelor initiale ale
proiectului. De obicei, extensiile se ramifica din etapa de concepere a SI.

4. Modelul documentarii anticipate – presupune intocmirea in avans a documentatiei prin parcurgerea

etapelor de proiectare, ceea ce permite studiul si analiza critica a documentatiei elaborate si poate fi
urmata de reformarea unor probleme si aspecte inainte de realizarea sistemului.

5. Modelul ierarhic – se caracterizeaza prin distribuirea sau structurarea ierarhica a activitatilor fiecarei
etape, continutul acestora fiind definit conform specificului nivelului respectiv.

6. Model mixt – sunt combinatii ale modelelor anterioare de parcurgere a etapelor adoptate conditiilor
de realizare a SI.

18
 Analiza SI
1. Studiul si analiza sistemului informational existent(ASIFE)
E prima etapa in dezvoltarea SIF, are la baza obiectivul principal de a stabili cerintele informationale ale conducerii in
vederea realizarii a unui SI.
In procesul de studiere si analiza a unui sistem vom observa:
a) Cit poate fi de complect
b) Mediul unei probleme
c) Fomula obiectivului a sistemului
Rezultatul analizei se ajunge la obiective, criterii, alegeri, ipoteze, costuri, beneficii.

ASIFE contine o analiza de cost, adica e un beneficiu numit analiza de fezebilitate(se cerceteaza daca un proiect
poate fi inceput sau continuat).
Studiul si ASIFE trebuie sa ofere conducerii USE informatii necesare pentru a fundamenta decizia de creare initiala
sau directiile de perfectionare si modernizare a sistemului existent(SE) si inlocuirea cu SI care ar satisface cerintele
conducerii stiintifice a unitatii.
Rezultatul acestei etape se prezinta in forma de specificari si cerinte functionale intr-o documentaie intitulata “Tema de
realizare”.

2. Continutul etapei de ASIFE

Popunerile initiale care pornesc de la planificarea informationala si informatica in care se argumenteaza necesitatea si
interesul lansarii proiectului dezvoltarii a unui SI servesc pentru luarea deciziei de catre conducerea USE:
a) Identificarea persoanelor si echipelor ce propun proiectul, precum si altor persoane interesate.
b) Necesitatile informationale ale organizatiei ce vor fi satisfacute de beneficiarul asteptat.
c) Finantarile, bugetul necesare pentru realizare
d) Calendarul realizarii

La sfirsitul fiecarei subetape echipele de lucru stabilesc documente generalizatoare, care se verifica de beneficiar(prin
aprobare).
Daca solutia e pozitiva se trece la urmatoarea dezvoltare; SI e ca regula in cascada cu intoarceri imediate la subetapele
precedente, dar mai poate fi aplicata si strategia de parcurgere.

Problemele care sunt puse in evidenta la ASIFE sunt:

1) Necesitatea de informatizare.
2) Obiectivele urmarite.
3) Lista si continutul problemei de solutionare.
4) Arhitectura functionala.
5) Arhitectura tehnica.
6) Arhitecura informationala.
7) Scenarii(masurari, planuri) de realizare.
8) Evaluarea resurselor necesare, efectuarea unui studiu de piata.
9) Esalonarea realizarii.

19
 Schema etapei de analiza

Studiu si analiza, Finzlizarea ASIFE ,

Conducator
elaborarea documentatiile
unitate beneficiar
specificatii de
proiect

Initiere ASIFE
Identificarea necesitatii, Examinare, Raport de Performante,
constituirea echipei de aprobare proiect, fezabilitate de restrictii,
analiza informare actiune cerinte

Conducator Pregatirea initiala Experti in Echipe de

proiect a utilizatorului domeniu analiza

3. Organizarea si conducerea analizei

Tema si obiectivele se specifica prin “nota de comanda”, care va contine cel putin denumirea temei, sfera de
cuprindere, consideratii generale ce impun perfectionarea SIF.
In baza notei de comanda se incheie contract de executie pentru studiul si ASIFE, valoarea contractului se
determina in baza unui deviz de cheltuiele in care se prevad lucrarile si numarul de ore prelucrate, personalul
implicat, tarifele, termenele de executie, obligatiile si responsabilitatile partilor, modul de evaluare si
masurare a rezultatelor, cerinte.

20
Exemplu unei note de comanda:
Directorului Centrului de
Tehnologii informationale(CTI)
Dr. conf. T. Ciobotaru
Nota de comanda

privind includerea in planul de activitate al centrului de tehnologii informationale si implementarea la

facultatea a unor forme moderne de instruire si control.

Prin a prezenta cerem sa includeti in planul de cercetari urmatoarele elaborari din anul curent a urmatoarelor lucrari:
I. Elaborarea – implementarea in masa(la toate catedrele specificate) a unui “instrumentar informatic pentru
testare si control”, destinat profesorilor; evaluarea curenta si finala a studentilor(pentru autocontrol si
autoevaluare), avind o interfata simpa, usor sensibila cu functia de introducere a mai multor tipuri de intrebari,
cu generarea de itemi si teste, efectuarea controlului intermediar pe teme separate(itemi) sau integral(testari,
colocvii, examene) cu acumularea statisticii pentru diverse analize, cu fixarea automata in baza de date a
contingentului studentesc si alte functii.
II. Instrumentar informatic pentru construirea de cursuri automatizate(IICCA) sau paginilor WEB sau cursuri
multimedia cu amplasarea pe serverul colegiului, instalarea, exploatarea lor in clase si laboratoare specializate
de catre profesori(ca generator de cursuri) si de catre tudent(ca utilizatori).

Responsabil din partea catedrei pentru executarea lucrarilor mentionate e domnul Tudor Bragaru.

Data 21/10/2008 T.Bragaru

dr. conf. universitar
Catedra Informatica Aplicata
Vs. Arnaut
dr. conf. universitar
sef Catedra Informatica Aplicata

4. Constituirea colectivului de analiza

Colectivul de analiza poate fi constituit din:
a) Personalul unitatii beneficiare – personalul ce cunoaste SIF, deficientele acestuia, tensiunile, insa nefiind
specialisti in tehnologii informationale acestia nu pot sesiza elemente reale ale SIF, posibilitati de
perfectionare.
b) Personalul unitatii specializate in proiectarea SI – personalul care dispunde de experienta in domeniul
tehnologiilor informationale, cunosc sisteme similare si pot aplica experienta lor in ASIFE, dar au nevoie de o
durata mai mare de timp impusa de necesitatea studiului detaliat al specificului SIF unicat.
c) Personal mixt – maximizeaza avantjele si minimizeaza dazavantajele ambelor variante.
Elaborarea graficului de realizare urmareste folosirea rationala a personalului, controlul intermediar al
realitatii, organizarea termenilor, controlul final de avizare a SIE.

21
 termeni
5
4
3 etape
2
1

Control intermediar al realizarii si cel final

5. Realizarea ASIFE
Realizarea etapei de anliza se analizeaza:
 Ca regula
 Pe studiul sistemului existent
 Pe definirea directiilor de perfectionare ale actualului sistem

In aceasta analiza trebuie sa se realizeze o caracterizare a sistemului existent din punctul de vedere al
functionalitatii, arhitecturii, locului de amplasare, fluxului informational, timpului de raspuns, preciziei
informatiei.

In aceeasi masura trebuie sa se tina seama de restrictii impuse de o infrastructura a traseului existent sau
prevazut a carui scop e optimizarea circulatiei informatiilor.

Desfasurarea ASIFE presupune urmatoarele etape:

1. Delimitarea ariei de cuprindere a SIFE, care va deveni obiect pentru conceperea si realizarea unui
sistem nou informatic prin identificarea necesitatilor informationale a unitatii beneficiare si a
problemelor ce urmeaza a fi rezolvate de noul sistem.
2. Reflectarea activitatilor de culegere, transmitere, prelucrare a datelor pentru functii selectate
3. Evidentierea dotarii existente prin prisma concordantei dintre sigla pentru complex programo-tehnic,
care se gaseste in hardware a SIFE si viitorul sistem proiect
4. Surprinderea limitelor si tensiunilor sistemice ale SIF, modificarilor ce se impun in organizarea si
functionarea SIF in vederea conceperii si realizaii unui SI.
5. Fundamentarea unei solutii de principiu, care sa aprecieze activitatile ce urmeaza a fi informatizate
complexul programp-tehnic preconizat in SO, SGBD pe care se va baza conceperea SI si costul
anticalculat al sistemului, implicatiile in organizarea interna a unitatii beneficiare si planificarea
globala a realizarii SI.

22
 6. Alegerea procedeelor de ASIFE
Cele mai raspindite metode de determinarea necesitatilor informationale sunt:
 Tehnica observarii si participarii directe
 Studierea documentatiei existente
 Inventarierea documentatiilor utilizate
 Tehnica chestionarului
 Tehnica interviului
 Analiza diagnostic informationala
 Analiza celulara
 Concordanta intrarii-iesirii

a) Tehnica observarii si participarii directe – consta in observarea directa a activitatilor in SI, studierea
documentelor si executarea efectiva a diferitor lucrari complexe impreuna cu personalul din compartimentele
analizate. Aceasta tehnica permite obtinerea de date complete, certe, privind volumul si gradul dificultatilor in
executarea functiilor propuse spre automatizare, timpul de raspuns. E realizata prin deplasarea membrului
pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate. Procedeul prezinta avantajul ca e usor de
realizat, deoarece nu impune un dialog cu personalul. Totodata acesta e si un dezavantaj al metodei, pentru ca
nu tine cont de opinia personalului, ca necesita un personal de analiza, care sa cunoasca activitatile studiate si o
perioada mare de timp.

b) Studierea documentatieiexistente – se aplica in combinatie cu tehnica observarii si participarii directe in

scopul obtinerii operative a unor informatii existente fara a deranja personalul unitatii societatii economice.
Dezavantajul consta in imposibilitate de a surprinde toate aspectele ce vizeaza sistemul informational si buna
functionare a USE.

c) Inventarierea documentelor utilizate – are la baza identificarea si descrierea tuturor documentelor

circulante in SIF, consumate cu ajutorul unor fise ce contin date complecte despre fiecare document(denumire,
cine il intocmeste, volum de lucu, numar de exemplare, circulatia fiecarui exemplar, cine verifica si certifica
veriditatea informatiei). Acest procedeu e util pentru verificarea gradului de utilizare a informatiilor din
documente, pentru a face propuneri de promovare in continuare sau de eliminare din circuit, de inlocuire cu
alte documente sau de rationalizarea fluxurilor informationale.

d) Tehnica chestionarului – presupune existenta unei liste de intrebari adresate personalului din
compartimentele implicate in analiza. Intrebarile trebuie sa fie clare, sa evite raspunsurile de tipul da/nu.
Tehnica e operativa cu posibilitatea de a se desfasura in paralel cu chestionarele bine gindite. Chestionarul e
foarte mult utilizat de catre analistii incepatori, dar si de cei avansati, familiarizati sau nu cu probleme
informationale decizionale ale unitatii; prin utilizarea lui dispare filtrul de informatii, care e analistul, iar cel
care furnizeaza informatii are posibilitatea sa se concentreye mai bine asupra raspunsurilor. Utlizind aceasta
tehnica se poate sigura participarea unui numar mare de furnizori de informatii. Dezavantajul tehnicii date e
ca limiteaza analiza la nivelul semnificatiei intrebarilor pe care le contine chestionarului, care poate fi
incomplet, fapt ce impune si folosirea altor procede, precum si e o tehnica de verificare a unor cunostinte
prealabile, fapt, ce implica cunoasterea prealabila a documentului.

23
e) Tehnica interviului – consta in studierea SI pe baza dialogului direct intre membrii colectivului de
analiza si membrii din compartimentele analizate. Se pun in evidenta aspectele pozitive si negative
ale sistemului, oportunitatea SI. Interviul e destul de eficient, deoarece asigura obtinerea tuturor
datelor necesare pentru valoarea critica a SIFE. Dezavantajul consta in faptul ca procedeul necesita o
perioada mare de timp si un colectiv initiat, pregatit in utilizarea interviului.

f) Analiza diagnostic informationala – utilizata in aceasta etapa permite:

 Controlarea si evaluarea nivelului de functionare a sistemului functional-decizional
 Identificarea si localizarea fenomenilor negative si a cauzei aparitiei lor
 Gasirea solutiilor pentru functionarea eficienta
Avantajul metodei consta in aceea ca evidentiaza aspectele analizei spre urmatoarele etape de
realizare a SI

g) Analiza celulara – e o tehnica utilizata in cadrul metodei de abordare descendenta a sistemului obiect,
atit pe compartimente, cit si pe activitati. Se face automat prin intermediul pachetului de program
GIS(Generator de imagini sistem). Conceptele folosite in aceasta tehnica sunt ale teoriei generale a
sistemelor si ale teoriei analizaei celuluare. Sistemul de conducere e considerat ca un sistem
cibernetic alcatuit din elementele legate intre ele si cu un mediu. Fiecare element poate fi considerat
un sistem ce se pote analiza independent si deci descompus in alte elemente. Fiecarui element i se
asociaza o structura celulara. Elemetul de baza a unei asemenea structuri e celula, adica elementul de
pe ultimul nivel de agregare. O celula e descrisa prin: intrari, iesiri, operatori. Scopul acestei tehnici e
de a stabili si analiza aceste structuri celulare. Avantaje:Ea ofera o imagine complexa si foarte
detaliata a sistemului obiect.

h) Concordanta intrari – iesiri – e o tehnica ce se utilizeaza atit la analiza, cit si la proiectare. Se

porneste de la informatiile necesare fundamentarii deciziilor, pe baza lor se determina multimea
informatiilor primare ale sistemului respectiv.
In analiza se poate pleca de la atributiile si competentele factorilor de decizie la diferite niveluri de
conducere. Avind la baza aceste atributii se poate identifica sistemul de decizii. Pe baza sistemului de
decizii identificat se determina in continuare informatiile de iesire din SIF necesare fundamentarii de
decizii. Avantaje:Aceasta metoda de determinare informatiilor de intrare pe baza celor de iesire e
foarte utila in cazul sistemelor complexe ce vehiculeaza informatia.
E usor de aplicat si totodata permite nu numai identificarea informatiilor de intrare ci si a procedurilor
sau operatiilor din aceste proceduri. Totodata ea permite gruparea informatiilor si eliminarea celor
redundante. Abordarea analizei poate fi facuta si plecind de la intrari si ajungind la iesirile SI.
Acest mod de abordare presupune identificarea tuturor informatiilor primare din sistem si a legaturilor
logice intre ele.Cunoscindu-se intrarile sistemului pot fi identificate diverse tipuri de informatii de
iesire necesare fundamentarii deciziilor. Aceata abordare are dezavantajul ca nu e posibila punerea in
evidenta a tuturor legaturilor care genereaza la un moment dat neajunsul ca nu se pot obtine anumite
date de iesire.

24
 7. Studiul componentelor SE
Studiul SE consta in scoaterea in evidenta si evaluarea performantelor tehnico-functional si limitelor,
tensionarilor SIFE si in ansamblul sau, cit si pentru evenimentele de structura ale acestuia in raport cu
cerintele sistemului de conducere expus intr-un raport de fezabilitate.

Studiul SE consta din:

a) Definirea caracteristicilor generale ale sistemului economic.
b) Studiul activitatilor de baza desfasurate in sistem.
c) Studiul sistemului de conducere.
d) Studiul SIF.
e) Identificarea metodelor si mijloacelor tehnice.

Se studiaza modul de organizare si conducere a unitatii, activitatile desfasurate, cadrul legislativ nominativ
impus functionarii SIF, obiectul activitatii de baza, fregventarile si termenile de realizare a documentelor,
volumul lor, sistemul de codificare utilizate, fluxurile informationale.

Activitatile ce se realizeaza in cadrul acestui grup de activitati sunt strins legate de criteriile de evaluare a
performantelor si limitelor SIFE.

Totodata studiul de fezabilitate analizeaza avantajele SI:

1. Fezabilitatea tehnica – daca starea culturii si tehnicii existente vor permite realizarea aplicatiilor se
analizeaza riscul tehnic
2. Fezabilitatea economica – care va fi costul, inclusiv al diferitor solutii tehnice, ce avantaje vor aparea
de la SI.
3. Motivarile – se studiaza motivatiile membrilor organizatiei, utilizatorilor ce participa la elaborare. Mai
apoi aceste motivatii trebuie sa fie promotorul dezvoltarii proiectului.
4. Calendarul – se alcatuieste un calendar de dezvoltare in care se analizeaza riscul intirzierilor
5. Fezabilitatea operationala – daca SI realizat va fi folosit, riscul nefunctionarii, nefolosirii SI poate fi
datorat evolutiei organizatiei, nepregatirii personalului.

a) Definirea caracteristiclor generale ale sistemului implica cunoasterea:

o Profilului, obiectivelor agentului economic
o Locului in sfera serviciilor si sfera productiei
o Relatiilor de cooperare cu alti agenti economici
o Specificului activitatii de baza(productie, servicii)
o Nivelului tehnic
o Principalilor indicatori economici si evolutia lor
o Dezvoltarea, modernizarea, etc.

25
b) Studiul activitatilor desfasurate in sistemul economic si modul de realizare a functiilor USE se face
pe baza studiului de functionare a societatii si are ca obiect de cunoastere:
o Acivitatile si sarcinile din cadrul acestor functiuni
o Atributiile ce revin compartimentelor, subdiviziunilor
o Modul de realizare a activitatilor functionale din cadrul USE
In cazul activitatii de productie se studiaza:
o Fluxul de productie, amplasarea locurilor de munca, depozitelor
o Tipurile de produse, structura lor, ciclurile de realizare
o Modul de organizare a productiei, stocarea productiei, transporturile interne, controlul de
calitate
o Resursele existente – capacitate; asigurarea tehnica; proiectarea de produse noi; asigurarea
cu materiale necesare
o Sistemul existent de programare a productiei, norme tehnice etc.

c) Studiul sistemului de conducere se refera la:

o Identificarea caracteristicelor sistemului de conducere existent
o Identificarea sistemului de indicatori cantitativi si valorici
o Organizarea conducerii
o Caracteristicile rezolvate din statutul de functionare a societatii, tipuri de decizii, modul de
lucru al deciziilor.

d) Studiul SIF si al necesitatilor – se efectueaza daca studiul de fezabilitate e acceptat si presupune:

o Elaborarea schemei fluxului informational global(cu punerea in evidenta a principalelor
activitati si a legaturilor statice si dinamice dintre acestea
o Estimarea cantitativa si calitativa a informatiilor de intrare-iesire, modul de culegere si
prelucrare
o Identificarea principalelor algoritmi a regulilor de calcul si a punctelor si regulilor de control
o Cunoasterea principalelor restrictii ale SIF
o Situatia rationalizarii fluxurilor si a documentelor din unitatea economica, studii elaborate,
studiul lor de implementare
o Sistemul de codificare utilizat, restrictii
o Performantele si limitele SIFE

e) Identificarea metodelor si mijloacelor tehnice utilizate pentru prelucrarea datelor in cadrul SIF,
existent se face evidentiind : mijloacele tehnice existente in dotarea USE(modul de utilizare,
cheltuielile de exploatare, personalul implicat, performantele); existenta unor aplicatii proiectate
si/sau implementate.

26
 Conceperea SI
1. Conceperea SI
Conceperea SI urmeaza dupa etapa de analiza a SE si elaborarea temei de realizare. Ea reprezinta prima
etapa din ciclul de proiectare a unui SI, fiind numita frecvent proiectarea de ansamblu a proiectarii SI.

Aceasta etapa consta din:

Elaborarea modelului de ansamblu a SI
Planificarea realizarii pe parti componente

Modelul de ansamblu al SI trebuie sa fie preconizat cel putin in baza a 3 decizii:

 Model functional
 Model informational
 Model programo-tehnic

Din etapa de analiza

Cerinte specifice

Structura Definirea colectiilor de Alegerea solutii tehnice

functionala date, alegerea SGBD

Schita proiect

Consolidare proiect

Informare, Rafinarea deciziilor Elaborarea planuri de

acordare proiect de proiect actiune de urmari

Proiect definitivat

Schema proiectarii de ansamblu

27
 2. Continutul proiectarii de ansamblu
Continutul proiectarii de ansamblu include:
 Definirea obiectelor
 Structurarea SI
 Definirea iesirilor
 Definirea intrarilor
 Definirea colectiilor de date
 Alegerea solutiei tehnice
 Identificarea resurselor necesare
 Estimarea eficientei economice
 Planificarea realizarii SI
 Elaborarea documentatiei

SI concepute trebuie sa intruneasca o serie de caracteristici:

o Sa contina ca element central o baza de date in care sunt stocate date, provenite atit din surse
interne, cit si din surse externe necesare pentru conducere, date cu caracter si date de stare a
sistemului condus. Baza de date constituita ca fond centralizat de date nu exclude posibilitatea
existentei si a utilizarii de fisiere specifice unor aplicatii din cadrul sistemului.

o Informatiile furnizate din sistem trebuie sa posede o serie de insusiri, trebuie sa fie exacte, trebuie sa
aiba un suport de prezentare, format, grad de alegere a datelor si datele trebuie sa fie diferite de la
un nivel de conducere la alt nivel.

o Sa ofere posibilitatea prelucrarii si transmiterii informatiilor la conducere in timp util.

o Sa inglobeze o varietate de modele matematice si tehnico-economice.

o SI sa fie concepute pe cit e posibil ca sistem interactiv oferind posibilitatea interactiunii imediate
dintre utilizator si sistem. Interactiunea om-masina devine cu atit mai necesara, cu cit decidentul
uman e plasat mai sus in ierarhia conducerii, iar distribuirea sarcinii intre om si masina deriva din
capacitatile si limitele utilizatorului.

o Sa prezinte un grad cit mai mare de integrare sub urmaoarele aspect:

 Integrare interna prin asigurarea legaturilor dintre modulele functionale ale sistemului
 Integrare externa prin asigurarea legaturilor cu alte sisteme atit pe orizontala cit si pe
verticala.

28
Pentru realizarea unor SI, care sa intruneasca asemenea caracteristici e necesar sa tinem seama de o serie de cerinte
stabilite chiar la etapa de concepere:
o Fundamentarea conceperii SI sa fie facuta pe criterii de eficienta economica. Aceasta presupune compararea
sistemului, a cheltuielilor estimate, care sunt necesare pentru realizarea si functionarea sistemului(proiectare,
implementare, expoatare si dezvoltare) cu efectele economice directe si indirecte care pot fi obtinute prin
introducerea SI pe care il concepem urmarind ca termenul in care se vor recupera cheltuielile sa fie cit mai
scurt.

o Participarea nemijlocita a conducerii unitatii la concepera SI prin formularea cerintelor informationale, prin
definirea si ierarhizarea obiectivelor acestuia, prin stabilirea programului de realizare esalonata a SI.

o Asigurarea unui nivel tehnic inalt al solutiilor adoptate. Proiectantii sa utilizeze cele mai moderne metode,
tehnici, instrumente, solutii tipizate si tehnologii in vederea cresterii productivitatii muncii si ridicarii calitatii
produselor informatice.

o Adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile si cu restriciile impuse la conceperea sistemului

se va tine seama in mod obligatoriu de disponibilitatile existente ale urmatoarelor categorii de resurse:
echipamente de calcul, programe, personal de specialitate, resurse financiare, etc. Concomitent se va tine
seama de restrictiile din domeniul de activitate pentru care se concepe SI si care vor avea implicatii asupra
algoritmilor de calcul, documentelor primare sistemului pe codificarea situatiilor de iesire.

3. Definirea iesirilor, intrarilor si colectiilor de date

Realizarea obiectivelor oricarui SI are loc prin satisfacerea cerintelor informationale ale conducerii. Aceasta inseamna
furnizarea la cerere sau periodic a situatiilor, a rapoartelor de iesire, care grupeaza informatii, date necesare cunoasterii
realitatii curente. Pe baza lor se fundamenteaza deciziile pentru dirijarea functionarii viitoare a USE.

Iesirile unui SI reprezinta totalitatea informatiilor furnizate de catre acesta a beneficiarilor interni si externi.

Intrarile unu SI reprezinta totalitatea datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale sistemului.
La nivelului fiecarui subsistem informatic putem admite ca intrarile acestuia sunt conditionate de iesirile sale pe 2
planuri:
- Logic – orice iesire e un rezultat al aplicarii unuia sau a mai multor operatori asupra unui ansamblu de date de
intrare. O data definite intrarile sistemului si operatorii de transformare, intrarile vor aparea ca determinate de
aceste iesiri.
- Tehnologic – caracteristicile cerute iesirilor sistemului caracterizeaza in particular ceea ce priveste datele
elementare.
Dupa determinarea intrarilor sub aspectul continutului acestuia se va stabili pentru fiecare sursa de provenienta,
periodicitatea si volumul.

Colectiile de date: Avind ca suport datele definite, activitatile precedente in aceasta faza se face gruparea lor in
colectii de date dupa diverse criterii pentru fiecare subsistem sau la nivelul intregului sistem, astfel se obtin colectii de
date specifice subsistemelor si colectii de date specifice intregului sistem.

29
Criteriile de baza pentru gruparea colectiilor de date:
a) Sfera de cunoastere
b) Domeniul de activitate
c) Stabilitatea continutului datelor
d) Rolul datelor in procesul de prelucrare

a) Dupa sfera de cunoastere se disting 4 tipuri de colectii de date:

 Date primare.
 Indicatori tehnico-economici cu caracter operativ.
 Indicatori tehnico-economici cu centralizare medie.
 Indicatori sintetici.
b) Dupa domeniul de activitate se disting colectii de date ce reflecta:
 Entitati.
 Fenomene.
 Procese economice intilnite la nivelul:.
o Micro-electronic
o In unitati productive din industrie, transporturi, agricultura, comert.
c) Dupa stabilitatea datelor:
 Colectii de date variabile.
 Colectii de date convential constante.
o Cu caracter descriptiv.
o Cu caracter de translare sau legatura.
o Cu caracter normative.
 Normative de fabricatie – determina componenta si structura produselor, numarul de
subansambluri si repere ce intra in fiecare unitate de produs; sursa datelor e fisa
produsului).
 Normative tehnologice – determina fluxul tehnologic, succesiunea operatiilor pe diferite
utilaje, categoria operatiei si calificarea executantului; sursa datelor e fisa tehnologica).
 Normative de munca – se refera la timpul consumat pentru executarea unei operatii sau
reper.
 Normative materiale– se refera la consumul de materie prima si materiale pentru unitate
de produs semi-fabricat
 Alte normative – se refera la timp de asteptare, interoperatii, norma de stoc de materiale,
de produse, de mijloace circulante, de productie nedeterminata.
d) Dupa rolul datelor in procesul de prelucrare:
 Colectii de date de baza – au continut omogen format din date primare, care reflecta stari, caracteristici,
evenimente, fapte preluate din unul sau mai multe documente primare. Ele formeaza fondul de baza al SIF
si au un caracter permanent in sensul ca fiecare data are o anumita stabilitate in cadrul colectiei in functie
de existenta a obiectivului de referinta.

 Colectii de date pentru tranzactii – au un caracter temporar si un continut format din totalitatea
modificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutului informatiei din
colectii de date de baza. Colectiile de date sunt utilizate pentru actualizarea colectiilor obiect.

30
  Colectii de date intermediare sau temporare sau de lucru – sunt obtinute pe baza unor operatii de
sortare, selectare, din una sau mai multe colectii obiect potrivit unor cerinte furnizate de utilizator
in vederea obtinerii unei situatii cu rezultate finale sau seturi de situatii. Acestea vor constitui un
sistem in care sunt incluse fisierele de lucru.

 Colectii de date statistice – au un rol de orientare, de preveziune, de fundamentare a unor decizii

strategice. Datele cantitativ valorice din aceste colectii au un grad ridicat de sintetizare si agregare
fapt pentru care ele pot fi pastrate pe perioade mari de timp. Aceste colectii in SI vor fi organizate
in fisiere statistice.

 Colectii de date istorice – au rol de activare a continutului unor colectii, obiect de tranzactii sau
statice si reflecta o stare trecuta a fenomenelor si a proceselor economice. Aceste colectii de date
in sistem vor fi stocate pe suporti magnetici.

4. Proiectarea codurilor
Datele unui SI trebuie sa fie riguros diferite: ordonate, clasificate, modificate.
Codificarea reprezinta o activitate cu implicatii mari in functionarea SI regasindu-se sub 2 aspecte:
 Codificarea externa a datelor
 Codificarea interna a datelor

Codificarea reprezinta generarea unei multimi de simboluri si atribuirea lor a elementelor unei inregistrari,
entiatii, relatii in scopul identificarii lor unice, stabilirii corespondentei intre cod si elemental codificat.
Cod reprezinta o combinatie de simboluri asociate unei caracteristici din cadrul unei colectii de date.
Codul e caracterizat de alfabet, capacitate, lungime, adincime, format.

o Alfabetul codului – multimea de simboluri in inscrirea codurilor.

Dupa natura alfabetului exista:
 Coduri numerice (simboluri utilizate in formarea codurilot sunt arabe de la 0..9) ex: 123, 567
 Coduri alfabetice (simboluri utilizate in formarea codurilot sunt literele alfabetului latin) ex:
ABV
 Coduri alfanumerice (pot fi compusi din litere(A),cifre(9) si semne speciale(Z)) ex:
AAA999999ZZZ

o Capacitatea codului – totalitatea combinatiilor distinct posibile de realizat din simboluri ce compun un
cod.
Ex: C = 24a * 10n
24 – nr. de simboluri elementare in alfabetul latin
a – nr. de pozitii alfabetice in cadrul codului
10 – nr. de cifre arabe distinct
n – nr. de pozitii numerice in cadrul codului

31
 o Lungimea codului – numarul de simboluri elementare dintr-un cod.
Dupa lungime exista:
Coduri de lungime fixa – orice cod are aceeasi lungime
Coduri de lungime valabila – orice cod are o lungime proprie
Lungimea codului trebuie sa fie minima pentru a reduce timpul de comunicare a datelor, spatial ocupat pe
suportul fizic.
L <= LOGKN
 L – lungimea codului
 N – nr. de elemente ce se codifica
 K – nr. de simboluri utilizate in constructia codului.

o Adincimea codului – pozitia grupei in cod, rang(categorie), numarul de indici.

o Formatul codului – forma finala de notare a codului cu precizarea clara a nr. de pozitii utilizate, natura
acestora, cifre de control, daca e cazul algoritmul de calcul al acestuia.

Coduri semnificative – sugereaza continutul informatiilor codificate. Ex: EC(economie), ING(inginer).

Coduri abreviate – coduri alfanumerice de lungime fixa sau variabela care se constitui prin prescurtare(mecanice)
sau prin preluarea unor initiale(acronimie).

Coduri nesemnificative – nu sugereaza continutul datelor codificate; sunt combinatii care se atribuie datelor dupa
anumite reguli. Ex: USM, 1 – director, 2 – sectia : studii, 3 – informatica, 3.1 – informatica, 3.2 – cibernetica.

Metodele de codificare:
1. Codificarea pozitionala.
99 x x x x 9 99
Codul studentului in grupa academica
Codul grupei academice
Codul anului de studiu
Codul specializarii
Codul facultatii
Codul formei de studiu
Codul universitatii
Se utilizeaza pentru realizarea clasificarilor ierarhice ce rezulta intr-un complex, se utilizeaza pentru
codificarea unor caracteristici intre care se stabilesc relatii de subordonare; fiecare pozitie a acestui cod are o
semnificatie aparte.

De ex: in nr. 999 avem cite 9 unitati, 9zeci, 9sute, iar in codul de 999999 putem avea pina la 99 de intreprinderi
in fiecare din cele pina la 99 de sectii si in fiecare sectiune pina la 99 de birouri.
Notarea schematic a codurilor ierarhice se efectueaza de regula de la stinga la dreapta pentru redarea
nivelurilor din sus in jos.

32
 La exemplu: Pentru identificarea univoca a oricarui student de la orice instituie de invatamint cu apartenenta
lui la facultate, specializare, an de studii, grupa academica si pozitia lui in grupa se poate utiliza codul
ierarhic(Cod_stud), preaentat in figura:

a) Mod de notare a unui cod ierarhic(positional

Nivelul 1 (USM, ASEM)
Nivelul 2 (studii de zi, fara frecventa)
Nivelul 3 (facultatea institutiei)

Nivelul 4(specializarea)

Nivelul 5

Nivelul 6
Structura ierarhica a unui cod
pozitional

b) Structura ierarhica a codului prezentat mai sus

2. Codificarea paralela – sau coduri juxtapose realizeaza clasificarile paralele ce rezulta intr-un cod complex. Se
constituie prin concatenarea codurilor atribuite caracteristicilor individuale cu semnificatie distinct ale caror
valori nu depend una de alta.

Structura codului fisei studentului

Data nasterii Localitatea natala Cod_stud Gen
Caracteristica N.P.P An Luna Zi R.M. Sat/Comuna Informat1 M
Format Batir 1989 10 10 Anenii Speia Grupa I-
402
Codul Dumitru Noi Nr/cat 1
Valeriu

3. Codificarea secventiala.

1
1.1
1.1 1.2 1.3
1.1 1.2 1.3 1.4

4. Codificare secventiala cu formare de coduri de grupe.

5. Codificare matriciala.
6. Codificare mixta.

33
 Obiectivele proiectarii de detaliu
Aceasta faza are ca scop conturarea articolelor:
1. Culegere
2. Stocarea
3. Regasirea
4. Transmiterea
5. Prelucrarea automata a datlor
6. Estimarea colectiilor de date
Toate acestea au un raport cu continutul si volumul informatiei existente in documentele primare.

Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor: Un SI poate fi construit din aplicatii independente in care fiecare
aplicatie solutioneaza problema sa cu date proprii ce nu interactioneaza cu alte aplicatii. Acestea au urmatoarele
caracterisitci:
1. Fiecare aplicatie se creeaza si se administreaza fisierelor diferite
2. Date care se folosesc in mai multe aplicatii trebuie memorizate de mai multe ori
3. De a pregati un raport generalizat (de a colecta date din deiverse surse)
4. Date care se gasesc in aplicatie concrete nu sunt accesibile pentru altele
Tehnologia SI pe baza fisierelor izolate cere timp de a realiza o baza de date, care e costisitoare si mareste riscul
erorilor.

Conceptul de baza de date rezolva aceste dificultati prin crearea resurselor informatice comune.
Bazele de date au un rol principal in SI.
Proiectarea bazelor de date cuprinde : proiectarea structurii conceptuale logice si fizice si constituie un obiect de
studiu separat.

Obiectivele bazei de date ofera un compromis intre volumul stocarii datelor, viteza de acces, usurinta mentinerii,
disponibilitatea pentru un numar mare de utilizatori.

O baza de date are mai multe clase de utilizatori:

Utilizatori non-programatori – acestia sunt gestionarii, utilizatorii finali ce au o pregatire specifica pentru
domeniul de activitate a organizatiei. Ei formeaza cereri, interpelari in limbaje speciale de interogare a datelor.
Utilizatori programatori – acestia scriu programele aplicatiilor concrete ale SI. Ei folosesc instructiunile
SGBD-ului si limbajele de interogare a bazei de date.
Administratorii bazei de date – creeaza, modifica si restructureaza baza de date, asigura integitatea ei prin
intermediul instructiunilor speciale in limbajul de definire a datelor.

Utilizatorii pot efectua o serie de operatiuni tipice cu datele bazei de date:

a) Crearea unui fisier cu baza de date prin intermediul limbajului de definire a datelor utilizate in SGBD
b) Localizarea – accesarea unei inregistrari inclusiv prin limbajul de manipulare a datelor utilizat in SGBD
c) Modificarea inregistrarii curente
d) Anularea inregistrarii existente

34
Un SGBD administreaza dictionarul bazei de date cu urmatoarele descrieri:
a) Numele elementelor informationale
b) Descrierea elementului informational, lungimea datelor, tipul(numeric, alfabetic, intreg, zecimal),
valorile automatizate, proprietarul datelor, tipul inregistrarii
c) Sursa de date
d) Utilizarile sistematice ale datelor, ecrane, ferestre, liste, programe
e) Cuvinte-cheie pentru regasirea datelor in dictionar

Dictionarul de date ofera 3 tipuri de servicii:

1. Folosirea datelor de referinta, programelor, aplicatiilor
2. Controlul normelor de descriere a datelor
3. Extragerea datelor conform descrierii, cuvintelor-cheie

Cod_material Cod_gestiune
Denum_material Nume_gestiune
Cod_gestiune

Sectia Produse Gestiuni

Materiale Materiale Materiale

Sectii Produse Gestiune

Grupe Materiale Contracte

Materiale Materiale

Furnizori
Contract
Grupe Materiale

Furnizori Anexe la
contract

35
 Proiectarea stucturii fizice a bazei de date
E cunoscut ca structura conceptuala imbraca diferite forme de reprezentare liniara, arborescenta, retea, relationala.
Memorarea datelor pe suport fizic imbraca numai forma unei structure liniare, de aceea se pune problema linializarii
structurii virtuale.

Metoda de linializare a structurii virtuale e specifica diferitor SGBD-uri utilizate.

Astfel o serie de SGBD-uri utilizeaza pentru realizarea structurii fizice metode tipice de organizare a informatiilor
folosite in cadrul sistemelor de operare-gazda.

Alte SGBD-uri utilizeaza pentru realizarea structurii fizice metode proprii de organizare a informatiilor independente
de metodele folosite in cadrul sistemului de operare gazda.

Cea de-a 2 grupa de SGBD-uri depinde mai putin de sistemele de operare gazda, ceea ce le imprima o probabilitate
sporita comparativ cu cele din prima categorie.

Procesele de alegere a unui SGBD presupune urmatoarele faze:

1. Stabilirea cerintelor de sistem si studiul acestora sub aspectul tipurilor de structuri de date, timpului de
raspuns pentru cerintele respective, metodelor de acces, tipului de aplicatii, obiectelor sistemului.
2. Stabilirea cerintelor de alegere a unui SGBD din cadrul celor candidate in finctie de cerintele beneficiarului.
3. Inventarierea SGBD-ului existent si stabilirea corespondentei intre cerintele beneficiarului si caracteristicele
SGBD-urilor, astfel incit sa fie capabile sa satisfaca cel putin cerintele prestabilite
4. Alegerea propriu-zisa a unui SGBD din cadrul celor candidate in functie de caracteristicile prestabilite.

Avind in vedere aceste aspecte, criteriile de alegere ale unui anumit tip de SGBD-uri sunt:
1. Portabilitatea SGBD-ului – posibilitatea de a utilize SGBD-ul de pe un sistem de calcul pe altul. Portabilitatea
cuprinde 2 aspecte si anume:
a) Pentru realizarea unor programe portabile e necesare ca:
 Programele sa contina cit mai putine elemente legate de echipament
 Partile programelor ce presupune elementele legate de echipament sa fie isolate (functional si
fizic) de celelalte parti ale programului
 Toate partile dependente de echipament trebuie grupate in acelasi loc in programe si scoase in
evident prin comentarii
Programul va fi organizat din 2 parti:
I. Un program principal care sa fie independent de echipament
II. Un program ce contine elemente dependente de echipament

b) Portabilitatea sistemului de gestiune – potrivita prin prisma probabilitatii datelor se refera la

probabilitatea de a folosi o serie de date utilizate in cadrul unui SI de catre un alt SI. Deci, posibilitatea
integrarii fisierelor deja existente in cadrul unui alt sistem.

36
 2. Costul sistemului – acest criteriu privit prin:
 Prisma timpului de ocupare a unitatii centrale a costului de intretinere si dezvoltare
 Resurselor hardware imobilizate costului de adoptare si trecerea pe un nou sistem de calcul
 Costul documentatiei

3. Facilitatile de implementare, de intretinere si exploatare a bazei de date, acestea se reflecta prin:

 Modalitatea de descriere a datelor
 Tehnicile de organizare si regasire a datelor, care sa permita un acces cit mai rapid la orice
informatie
 Timpul cit mai redus de actualizare
 Cautare si raspuns la cererile de informare
 Editarea operativa a celor mai variate tipuri de situatii solicitate de catre utilizator
 Posibilitatea gestionarii structurilor complexe de date, cum ar fi cele de tip arborescent sau
retea
 Timpul necesare pentru formarea cadrelor care sa utilizeze SGBD-ul

Toate aceste criterii de alegere pot fi controlate cu o serie de factori complementari cum ari fi:
- Mentinera sistemului
- Facilitatile ce le ofera administratorului
- Baza de date
- Calitatea documentatiei oferite de furnizori
- Asistenta in implementarea sistemului si in pregatirea utilizatorilor

Toti acesti factori alaturi de criteriile enumerate pot influenta succesul de implementare a SGBD-ului si
eficienta economica pe ansamblul SI.

37
 Tehnologia SI si SIF pe baza de fisiere
Tipuri de fisiere:
- Fisiere stapine – in baza de date sunt permanente. Ele reprezinta obiectivele ce exista in lumea reala.
De ex:
furnizorilor
clientilor Fisiere stapine in lumea reala
La intrepindere produselor ale informatiilor primare
conturilor
personalului

claselor
Universitati profesorilor
sefelor

- Fisiere istorice – reperzinta activitatile, tranzactiile, evenimentele orgaizatiilor

De ex: Pentru calculul salariului fisierul de miscare se acumuleaza in decursul lunii, elemente
variabile conform tabelului de iesire la servciu, in contabilitate materialele intrarilor si iesirilor
reflecta miscarea in 2 actualizari consecutive ale soldurilor.

- Fisiere pentru editare – sunt credite pentru extragerea cheii din fisiere stapine si a pregati editarea unui
raport.

Proiectare logica Structura logica a datelor

de detaliu Precizarea caracteristicilor logice
Estimarea marimii fisierelor
Proiect fisier
Proiect maket de culegere a datelor
Proiectare fizica
de detaliu Definirea caracteristicilor fizice
Calculul necesarului de suporturi tehnice

Consectutivitatea proiectarii fisierelor

38
 Rolul fisierelor in Fisiere stapine – fisiere obiecte, istorice, statistice
procesul Fisiere de micsorat – fisiere tranzactii, intermediare
prelucrarii
Fisiere de editare – fisiere de intrare, iesire

secvential
e
Hash-codificat
Organizarea
fisierului indexate

Multipul indexate

Decizii luate la proiectarea fisierelor

Schema:
Director

Director adjunct

Incasator Administrator Contabil sef Arhiva Depozit Sectia Personal

paza
Servitoare
Agenti -1. Incasator1 Paznic e
-2. Incasator2
n casatori

n casatori
Directia operatiunilor
valitare, relatii

39
Administratia hotel Director general Director restaurant

Seful gospodariei Procesul de Procesul de

Sectia de cadre producere deservire

Intendent sef Personal de

Sectia paza deservire
Director financiar
Serviciu
Servicii informatii
tehnic
Sectia de Contabil sef
Sectia de primire a analiza
clientilor
Organigrama
Contabil Casier

Consiliul directorilor Manager Marketing Manager Vinzari

Presedinte Marketing si Marketing Logistica Vinzari Vinzari

dezvoltare Comunicatii corportive regionale

Manager general
Manager financiar
Manager serviciului lucratorilor
Manager sectii
Sef pentru
planificare, control Departamentul resurselor umane
Contabil sef
Personal de si raportare
deservire
Administratia

Contabil Casier
Sectia de cadre
Organigrama
Moldcell Sectia de paza

40