Sunteți pe pagina 1din 7

Articolul

1. Articolul hotărât(enclitic=se lipeşte de finalul substantivului)


N-AC:-l,-i(m) -a,-le(f)
Observaţie!
Articolul hotărât „lui” apare proclitic în următoarele situaţii:
• Înaintea substantivelor masculine:Casa lui Ion.
• Înaintea substantivelor feminine G-D,când aceste substantive nu se termină în
„a”:Casa lui Carmen.
• Înaintea substantivelor:vodă,bade,nene,moş,în G-D urmate de un
determinant:Casa lui moş Ion.
• Înaintea substantivelor care denumesc lunile anului:Căldura lui August.
• Înaintea numeralelor care denumesc ani.

Observaţie 2!
Valorile morfologice ale lui „lui”:
• Pronume personal,persoana a III-a,numărul singular,G-D
I-am spus lui adevărul.
• Articol nehotărât proclitic
I-am spus lui Ion adevărul.
• Articolul se analizează împreună cu substantivul însoţit.
• Articolul este instrument grammatical fără funcţie sintactică independentă

2.Articolul nehotărât (proclitic)


M,sg m,pl f,sg f,pl
N-Ac un nişte o nişte
G-D unui unor unei unor

Observaţie!
• Valorile morfologice ale lui “un” respective “o”
-numeral-dacă în enunţ există alt numeral
Am cumpărat un caiet şi două cărţi.

-numeral-dacă în enunţ există adverbele de restricţie:numai,doar,decât,sigur


Am cumpărat doar un caiet.

Notă!
“Doar” şi ”numai” se folosesc în enunţuri affirmative.
Adverbul “decât” se foloseşte în enunţuri negative.

• “Un” şi ”o” sunt adjective pronomilnale nehotărâte dacă în enunţ există un alt
nehotărât sau demonstrative
Un băiat plecă altul rămâne.
• “Un” sau ”o” pot fi articole nehotărâte dacă nu se indeplinesc condiţiile de mai
sus sau daca în enunţ există articolul nehotărât “nişte”

Observaţie 2!
Valorile morfologice ale lui “nişte”
• Articol nehotarât(+substantive masculine,feminine,neutru plural)
Nişte copii

• Adjective pronominal nehotărât(+substantive la singular)


Nişte cafea

3.Articol posesiv genitival


M,sg m,pl f,sg f,pl
N-Ac al ale a ale
G-D alor

Observaţie 1!
Articolul posesiv genitival se acordă in gen şi număr cu substantivul determinat,ci nu cu
substantivul pe care îl însoţeşte.

Am şters trei ferestre ale casei noastre.

Valorile morfologice ale lui “a”


• Articol posesiv genitival-O elevă a clasei…(+G)
• Verb auxiliar(pentru perfectul compus)-a venit
• Particulă de infinitiv-a veni
• Prepoziţie(+Ac)-miroase a levănţică
• Interjecţie-A!Ce bine că a venit!
• Pronume demonstrative(formă populară)-A de acolo e mai bună.
• Substantiv-Am luat pe a ca răspuns.
4.Articolul demonstrativ adjectival(însoţeşte un adjectiv)

M,sg m,pl f,sg f,pl


N-Ac cel cei cea cele
G-D celui celor celei celor

Observaţie!
Articolul demonstrative adjectival se acordă în gen,număr şi caz cu substantivul
determinat ,ci nu cu adjectivul pe care îl însoţeşte.

I-am dat cartea fratelui celui mare.


Substantivul

Este partea de vorbire flexibilă care indică obiecte, fiinţe, stări, acţiuni,
sentimente, fenomene.
Substantivele pot fi:
a.comune
b.proprii

Observaţie!
Există o categorie de substantive proprii care sunt substantive comune.
Am cumpărat o dacia.

După formă pot fi:


• Simple-câine
• Compuse-câine-lup
• Locuţiuni substantivale-grupuri de 2 sau mai multe cuvinte care
împreună pot fi echivalate cu un substantive
Părere de rău-regret

Categoriile gramaticale ale substantvului sunt:genul,numărul şi cazul.

Genul substantivelor-se stabileşte în funcţie de tipul de context pe care un


substantiv îl admite.
• Substantivele masculine admit contextele:
Acest….
Aceşti….

• Substantivele feminine admit contextele:


Această….
Aceste….

• Substantivele neutre:
Acest….
Aceste…..
Observaţie!
Sunt considerate substantive de masculine:nume de culori,note muzicale, lunile
anului,literele,sunetele.
Potrivit DOOM 2literele pot fi incadrate şi la neutru
Ex:un a doi/doua a-uri

Observaţie 2!
În general sunt considerate de genul masculine substantiele care exprimă
fructele,zilele saptamânii,anotimpurile,acţiunile provenite din verbe la infinitiv, stări
sentimente.

Exprimarea opoziţiei de gen se poate realiza prin:


a.Cuvinte cu radical diferit
Ex:bărbat-femeie
b.Cuvinte derivate de la aceaşi rădăcină
Ex:elev-elevă
• Substantive epicene(acele substantive care denumesc nediferenţiat
ambele sexe).Pot fi substantive epicene doar acele substantive care se
referă la animate nu la obiecte.
Clasificarea substantivelor epicene:
1. nume de anumite persoane încadrate la masculin: părinte, făt,.
copie,decan
2. nume de animate personale încadrate la masculin:victimă
3. nume de animate personale încadrate la neutru:star
4. nume de anbimate nonpersonale încadrate la masculin:jder,struţ
5. nume de animate nonpersonale încadrate la feminin:molie,ştiucă
6. nume de animate nonpersonale încadrate la neutru:dobitoc

Numărul substantivelor:
1. Variabile-sunt acele substantive care au forme diferite pentru singular şi plural
2. Invariabile –substantive care au aceaşi formă şi pentru singular şi pentru plural
3. Defective:
• Singularia tantum-defectiv de plural,au doar singular:aur,cinste,miere
• Pluralia tantum-defective de singular,au doar plural:icre,câlţi

Cazurile şi funcţiile sintactice:


Nominativ:
-nu are niciodata prepoziţie!
Funcţii sintactice:
1. Subiect:cine?ce?
Ion mănâncă.
2. Atribut apoziţional
Ion fratele meu,e deştept.
3. Nume predicativ
El este Ion.

Vocativ
-nu are niciodată prepoziţii
-exprimă o chemare
-substantivul în vocativ nu are funcţie sintactică
- substantivul în vocativ se izolează prin virgulă de restul enunţului
Ioane,vino-ncoace!
Notă!
Adjectivul în vocativ are funcţie sintactică.
Fata mea,fii fericită!
Atribut adjectival
Acuzativ
-are prepoziţii specifice
Prepoziţii simple:cum,de,pe,la,în,sub,spre,către,pentru,fără,din,a,contra,ca.
Prepoziţii compuse:de pe,de către,de sub,de prin,până la, despre, înspre, dinspre,
dintre,decît,precum.
Locuţiuni prepoziţionale:odata cu,înainte de,aproape de,dincolo de,faţă de,de faţă
cu,împreună cu,referitor la,în ceea ce priveşte.

Funcţii sintactice:
• CD(pe cine?ce?)
L-am văzut pe Ion.
• CI(despre cine,despre ce,cu cine,cu ce,de la cine,de la ce etc.?)
Am vorbit despre Ion.
• Atribut Substantival prepoziţional(care,ce fel de?)
Vestea despre Ion,m-a bucurat.
• CCL(unde,de unde,până unde,încotro?)
Am fost pe la Ion.
• CCM(cum?)
Vorbeşte ca Ion.
• CCT(când,de când,cât timp?)
A venit acum după Ion.
• CCS(ăn ce scop,cu ce scop?)
• CCZ
A murit de foame.
• CC Condiţional(cu ce condiţie?)
În caz de nereuşită va fi pedepsit.
• CC Consecutiv(care e urmarea faptului?)
Se descurcă de minune.
• CC Consesiv(în ciuda cărui fapt?)
Cu tot frigul a rezistat.
• Complement de agent(de către cine,de către ce?)
Am fost iubită de către Ion.
• CC instrumental
Taie pâinea cu cuţitul.
• CC de relaţie(în ce privinţă?)
În ce priveşte şcoala m-am săturat.
• CC cumulativ
Pe lângă flori mi-a adus şi bomboane.
• CC sociativ
Ana a venit cu Ion.
• CC de excepţie
Au venit toţi în afară de Ion.
• CC opoziţional
A venit George în loc de Ion
• Predicativul suplimentar
El se crede Ion.
• Nume predicativ
Florile sunt pentru Maria.

Genitivul
-nu pot sta în genitiv subiectul şi complementul direct
Funcţii sintactice: (plus cele de mai sus)
• ASG(a,ai,ale cui?)
Casa lui Ion e mare.
Prepoziţii:asupra,contra,împotriva,înaintea,înapoia,îndărătul,împrejurul,dinain
tea,dedesubtul,dinapoia,dindărătul,dimprejurul,primprejurul
Locuţiuni prepoziţionale:
De prin josul,de prin faţă,de prin lungul,în fundul,în stânga,la marginea,din
cauza,din pricina,cu scopul,în scopul,în vederea,în faţa,în spatele,în susul,în
josul,în dreapta,.în stănga,în jurul,în preajma,în lungul,în latul,de dinaintea,în
ciuda,din dinapoia,din dărătul,din susul,din josul,din jurul,din preajma,prin
spatele,prin jurul,prin preajma

Dativul
-are toate funcţiile sintactice mai puţin S,CD
• CI(cui?)
I-am dat cartea lui Ion.
Prepoziţii:potrivit,conform,contrar,graţie,mulţumită,datorită,asemenea,
aşijderea,întocmai,aidoma.
Ana a venit cu Ion.
• CC de excepţie
Au venit toţi în afară de Ion.
• CC opoziţional
A venit George în loc de Ion
• Predicativul suplimentar
El se crede Ion.
• Nume predicativ
Florile sunt pentru Maria.

Genitivul
-nu pot sta în genitiv subiectul şi complementul direct
Funcţii sintactice: (plus cele de mai sus)
• ASG(a,ai,ale cui?)
Casa lui Ion e mare.
Prepoziţii:asupra,contra,împotriva,înaintea,înapoia,îndărătul,împrejurul,dinain
tea,dedesubtul,dinapoia,dindărătul,dimprejurul,primprejurul
Locuţiuni prepoziţionale:
De prin josul,de prin faţă,de prin lungul,în fundul,în stânga,la marginea,din
cauza,din pricina,cu scopul,în scopul,în vederea,în faţa,în spatele,în susul,în
josul,în dreapta,.în stănga,în jurul,în preajma,în lungul,în latul,de dinaintea,în
ciuda,din dinapoia,din dărătul,din susul,din josul,din jurul,din preajma,prin
spatele,prin jurul,prin preajma

Dativul
-are toate funcţiile sintactice mai puţin S,CD
• CI(cui?)
I-am dat cartea lui Ion.
Prepoziţii:potrivit,conform,contrar,graţie,mulţumită,datorită,asemenea,
aşijderea,întocmai,aidoma.