1

Analiza reala
prof. univ. dr. Dumitru Popa
7 oct. 2020
Cursul 1
Clase de multimi. Inel, algebra, -Inel, algebra.
Operatii cu multimi

De…nitia. Fie X o multime si A X. Complementara lui A in raport

cu X notata prin

CA = fx 2 X j x 2
= Ag.

Fie A; B doua multimi. Reuniunea lui A si B notata prin

S
A B = fx j x 2 A sau x 2 Bg.

Intersectia lui A si B notata prin

T
A B = fx j x 2 A si x 2 Bg.

Diferenta lui A si B notata prin

A B sau AnB = fx j x 2 A si x 2
= Bg.

Fiind dat un sir de multimi (An )n2N .

Reuniunea multimilor acestui sir notata
S
An = fx j 9n 2 N astfel incit x 2 An g.
n2N

Intersectia multimilor acestui sir notata

T
An = fx j x 2 An , 8n 2 Ng.
n2N

Regulile lui De Morgan

S T T S
C An = CAn si C An = CAn .
n2N n2N n2N n2N

Reamintim de…nitia imaginii si primaginii unei multimi printr-o functie.

De…nitia. Fie f : X ! Y o functie. Pentru A X multimea
2

f (A) = fy 2 Y j 9x 2 Aastfel incit y = f (x)g

se numeste imaginea multimii A prin functia f .

Pentru B Y multimea

1
f (B) = fx 2 X j f (x) 2 Bg

se numeste primaginea multimii B prin functia f .

Vom folosi in mod special la functii masurabile urmatoarele egalitati bine-
cunoscute si usor de veri…cat.

1
S S 1 1
T T 1
f An = f (An ), f An = f (An )
n2N n2N n2N n2N
1 1
. f (CB) = Cf (B)

De…nitia. Fie X o multime nevida, P(X) = fA j A Xg multimea

tuturor submultimilor lui X. Se numeste clasa de multimi pe X, o sub-
multime nevida C P(X).
Vom spune ca o familie de multimi (Ai )i2I P(X) sint disjuncte doua
cite doua daca
T
8 i, j 2 I cu i 6= j rezulta Ai Aj = ;.

Deoarece conceptul de multimi disjuncte doua cite doua va juca un rol

central in acest curs, in continuare indicam un mod simplu, dar foarte util
de construi multimi disjuncte doua cite doua.
Procedeul de disjunctie. Fie (Ei )1 i n un sistem …nit de multimi.
De…nim

F1 = E1 ;
F2 = E2 nE1 ;
[
F3 = E3 n E1 E2 ;
:::
[ [ [
Fn = En n E1 E2 En 1 :

Atunci
 3
8
>
> F
Ti Ei , 81 i n
<
Fi Fj = ; pentru i 6= j
S
n S
n .
>
> Ei = Fi
:
i=1 i=1

Demonstratie. Evident Fi Ei , 81 i n. Daca i 6= j, de exemplu,

j < i, j i 1, atunci, din de…nitia lui Fi , avem Fi CEj . Dar Fj Ej ,
de unde
T
Fi Fj = ;.
S
n S
n
Din Fi Ei rezulta Fi Ei .
i=1 i=1
S
n
Daca x 2 Ei , atunci exista 1 k n astfel incit x 2 Ek .
i=1
S
n
Daca k = 1, x 2 E1 = F1 Fi .
i=1
Daca k 2, …e A = f2 k n j x 2 Ek g. Atunci A 6= ; si …e i = min A,
2 i n. Daca j i 1 i.e. j < i = min A, rezulta ca j 2 = A i.e. x 2
= Ej
i.e.
i[1
x2
= Ej :
j=1

Cum i 2 A, din de…nitia lui A,

x 2 Ei .

Deducem ca !
i[1
x 2 Ei n Ej = Fi
j=1

i.e.
9i = 2; n astfel incit x 2 Fi
i.e.
[
n
x2 Fi
i=1
sau
S
n S
n
Ei Fi .
i=1 i=1
4

Observatie. Un alt mod de a demonstra procedeul de disjunctie, poate

mai simplu decit cel de mai sus, este prin inductie.
De…nitia. Fie X o multime nevida, I P(X) o clasa de multimi pe
X. I se numeste inel de multimi,
S pe scurt inel, daca:
1) 8 A, B 2 I rezulta A B 2 I.
2) 8 A, B 2 I rezulta A B 2 I.
Proprietatile unui inel. Daca I este inel atunci
1) ; 2 I. T S
2) 8 A, B 2 I rezulta A B 2 I, A B = (A B) (B A) 2 I:
S
n T
n
3) 8 A1 ; :::; An 2 I rezulta Ai , Ai 2 I.
i=1 i=1
Demonstratie. 1) Deoarece I este o clasa de multimi, atunic I = 6 ; i.e.
exista A 2 I. Cum
T I este inel rezulta ca ; = A A 2 I.
2) Avem A B = A (A B). Cum I este inel rezulta T ca A B 2 I si
cum A 2 I iar I este inel rezulta ca A (A B) 2 I i.e. A B 2 I. La fel
se arata ca A B 2 I:
3) Se arata prin inductie folosind axiomele inelului si 2). (Pentru n = 2
aceasta rezulta din de…nitia inelului).
Propozitia. Fie X o multime T nevida, (I ) 2I o familie de inele de
submultimi ale lui X. Atunci I este un inel.
T
2I
Demonstratie. Fie I = I . Fie A, B 2 I. Atunci:A, B 2 I ,
2I S S
8 2 I si cum
T I este inel rezulta ca A B, A B 2 I , 8 2 I i.e. A B,
A B2 I = I i.e. I este inel.
2I
Corolarul . Fie C P(X) o clasa de multimi si
T
I(C) = fI P(X) j I inel, C Ig.

Atunci
1) I(C) este inel
2) C I(C)
3) I(C) este cel mai mic inel, in sensul relatiei de incluziune cu propri-
etatile 1) si 2) i.e. daca I este un inel cu proprietatea ca C I, atunci
I(C) I.
Demonstratie. Sa T observam ca P(X) este inel cu proprietatea ca C
P(X), i.e. intersectia fI P(X) j I inel, C Ig, se face dupa o multime
nevida. Din propozitia,
T rezulta ca I(C) este inel. Din de…nitia lui I(C)
rezulta ca C fI P(X) j I inel; C Ig = I(C), i.e. 2).
 5

3) Fie I un inel cu proprietatea ca C I. Atunci I este unul din inelele

dupa care se face intersectia si deci I(C) I.
De…nitia. Fie C P(X) o clasa de multimi si
T
I(C) = fI P(X) j I inel, C Ig.

Inelul I(C) se numeste inelulul generat de clasa C.