Sunteți pe pagina 1din 5

FIŞA DISCIPLINEI

1. DATE DESPRE PROGRAM


1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2 Facultatea FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE POLITICE, RELAŢII INTERNAŢIONALE


ŞI STUDII DE SECURITATE
1.4 Domeniul de studii ȘTINȚE POLITICE

1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii / calificarea ȘTINȚE POLITICE

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ


2.0 Codul disciplinei
SP1150
2.1 Denumirea disciplinei
ISTORIA ROMILOR DIN ROMÂNIA
2.2 Titularul activităţilor de curs
Prof.univ.dr. Ligia LIVADĂ-CADESCHI
2.3 Titularul activităţilor de seminar
Prof.univ.dr. Ligia LIVADĂ-CADESCHI
2.4 Anul de studii 2.5 Semestrul 2.6 Tipul de evaluare 2.7 Regimul disciplinei
III I (V) E OPT

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ORE PE SEMESTRU) AL ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE


3.1 Număr de ore pe săptămână
3 din care 3.2 Curs 2 3.3 Seminar 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ
42 din care 3.5 Curs 28 3.6 Seminar 14
3.7 Total ore studiu individual 3.8 Total ore pe semestru 3.9 Număr de credite
58 100
ECTS
4
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
34
DISTRIBUŢIA FONDULUI DE TIMP

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren


10
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri
10
Tutoriat (opţional)
1
Examinări
3
Alte activităţi -

4. PRECONDIŢII
4.1 De curriculum -

4.2 De competenţe -

5. CONDIŢII
5.1 De desfăşurare a cursului Acces la Internet şi staţie de lucru (desktop, laptop, tabletă etc.)
Cursurile însoţite de un plan detaliat al cursului şi de documente ilustrative vor fi
înregistrate şi puse la dispoziţia studenţilor online.
Bibliografia obligatorie va fi pusă de asemenea la dispoziţia studenţilor online.
5.2 De desfăşurare a seminarului Acces la Internet şi staţie de lucru (desktop, laptop, tabletă etc.)
Seminariile se vor desfăşura online în mod sincron la orele prevăzute în orar pe
platformele oferite/agreate de Universitatea din Bucureşti (Google Meet, MS Teams,
Zoom). Intervenţiile cuantificabile în cadrul notei finale se anunţă şi se programează în
prealabil.

6 .COMPETENŢE SPECIFICE ACUMULATE


6.1 Competenţe profesionale Dobândirea unor cunoștințe generale despre istoria populației rome pe teritoriul
României. Dobândirea unor cunoștințe generale despre instituțiile actuale
(guvernamentale și neguvernamentale) destinate romilor (tipologie, înființare, statute,
obiect de activitate, rezultate).
6.2 Competenţe transversale Formarea și stimularea capacității de a explica fapte, procese, fenomene sociale, în sensul
larg al termenului, în perspectivă istorică. Dezvoltarea capacității de analiză prin utilizarea
critică a surselor de informare.

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
7.1 Obiectivul general al disciplinei Plasarea problematicii actuale a romilor în perspectiva istorică a constituirii ei, la nivel
românesc și european.
7.2 Obiective specifice Cursul urmărește constituirea și evoluția problematicii (statut juridic și socio-economic,
imaginea celuilalt și imaginea de sine, organizații neguvernamentale și guvernamentale)
referitoare la populația de romi din România din epoca imediat premergătoare desființării
robiei până în prezent (secolele XIX-XX), luând în considerare faptul că multe dintre
aspectele actuale ale acesteia încep să se contureze încă din secolul al XIX-lea, având astfel
o continuitate consistentă.

8. CONŢINUTURI
8.1. Curs Metode de predare Observaţii

1. Repere socio-istorice. Cadrul teoretic al marginalizării / Prelegere 2h


excluderii din perspectivă istorică. Corelațiile dintre
statutul juridic și situația economică și socială ca factori ai
marginalizării / integrării (robia, respectiv eliberarea din
robie).
2. Așezarea romilor în spațiul românesc. Primele atestări Prelegere 2h
documentare.
3. Definiții juridice ale robiei la sfârșitul secolului al XVIII- Prelegere 2h
lea și începutul secolului al XIX-lea.
4. Imaginea robilor / țiganilor în documente istorice de Prelegere 2h
diferite tipuri : literatură de călătorie, literatură istorică /
literatură socială în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.
5. Premisele juridice ale eliberării din robie. Legislația Prelegere 2h
agrară a lui Al. I. Cuza (raportul cu pământul și cu
proprietatea / împroprietărirea vătrașilor considerați ca
deja obișnuiți cu 2 hagricultura; reglementările privind
așezarea în comunele rurale).
6. Imaginea romilor în prima jumătate a secolului XX Prelegere 2h
(literatură, literatură istorică și socială, memorialistică,
jurnalism).
7. Romii în perioada interbelică. Momentul 1933 și Prelegere 2h
semnificațiile sale în plan intern și internațional:
constituirea Asociației Generale a Țiganilor din România
(Uniunea Generală a Romilor din România), G.G.
Lăzăreanu-Lazurică / Calinic I Popp-Șerboianu ; ”Glasul
Romilor” și programul social, cultural și de sedentarizare
promovat de acesta ; prima reuniune internațională a
romilor la București.
8. Situația romilor din România în al doilea război Prelegere 2h
mondial. Politica oficială a statului român și urmările sale.
9. Romii în perioada comunistă : recuperarea lor inițială, Prelegere 2h
urmată în anii 1960 de un set de măsuri de omogenizare
socială. Momentul 1977-1978 : relansarea în interiorul
PCR (fără a fi făcută publică) a problematicii romilor.
10. Problamatica romilor la nivel internațional : 1971 Prelegere 2h
(Londra), primul Congres Mondial al Romilor (delegați din
20 de țări, inclusiv România, adoptă termenul ”rom” ca
autoidentificare oficială ); 2004, Forumul European al
Romilor și nomazilor, organizație internațională a romilor
care reunește ONG-uri de romi din toată Europa, structură
cu rol consultativ recunoscută și susținută de Consiliul
Europei. Organizare, statut, obiective, activități.
11. Organe ale administrației publice centrale. Oficiul Prelegere 2h
Național pentru romi (1997) / Oficiul pentru problemele
romilor (2003) / Agenția Națională pentru Romi (2004-
2005).
12. Asociații, organisme, organizații (ONG) care au ca Prelegere 2h
obiect de activitate problematica romilor.
13. Percepții și dezbateri privind problematica romilor în Prelegere 2h
societatea românească de astazi, I. (imaginea romilor în
societatea românească de astăzi / adoptarea denumirii de
rom / imaginea romilor în afara granițelor / imaginea de
sine a romilor și structurarea propriei identități).
14. Percepții și dezbateri privind problematica romilor în Prelegere 2h
societatea românească de astazi, II. (imaginea romilor în
societatea românească de astăzi / adoptarea denumirii de
rom / imaginea romilor în afara granițelor / imaginea de
sine a romilor și structurarea propriei identități).
Bibliografie
Achim,V., Țiganii în istoria României, București, 1998
Amza Tudor, Ţiganii, necunoscuţii de lângă noi, Bucureşti, 1996
Chelcea, I., Țiganii din România. Monografie etnografică, Bucurști, 1944
Cherata, L., Istoria țiganilor, București, 1993
Crişan N., Ţiganii – mit şi realitate, Bucureşti, 1999
Foszto Laszlo, Colecție de studii despre romii din România, Cluj-Napoca, 2009
Fraser, A., Țiganii, Humanitas, 2008
Gonța, A., Statul în Moldova medievală. Instituțiile, Bucurști, 1986
Grigoraș, N., Robia în Moldova de la intemeierea statului până la mijlocul secolului al XVIII-lea, în ”Anuarul Institutului de Istorie și
arheologie A.D. Xenopol, tome IV, Iași, 1967.
Ionescu V. (antologie de ...), Robia ţiganilor din Ţările Române. Moldova, Rromii din România – studii şi documente istorice,
Bubureşti, 2000
Idem, Sclavia Rromilor din Ţările Române. Ţara Românească, Bucureşti, 2001
Nastasă-Matei I. (coord.), Livadă-Cadeschi L., Drăghia D., Iancu A., Preda C., Romii din România. Manual auxiliar didactic, Bucureşti,
2016
Petcuţ Petre, Rromii. Sclavie şi libertate. Constituirea şi emanciparea unei noi categorii etnice şi sociale la nord de Dunăre, 1370-
1914, Centrul Naţional de Cultură a Romilor, Bucureşti, 2016
Pons, E., Țiganii din România. O minoritate în tranziție (trad. Ciubuc G.), București, 1999
Potra, G., Contribuții la istoricul țiganilor din România, București, 1939
Scurtulescu, B. Th., Situația juridico-economică a țiganilor în Principatele Române, Iași, 1938.

8.2. Seminar Metode de predare Observaţii

1. Ancheta terminologică, țigan ca termen tehnic social în Prezentarea, comentariul și analiza 1h


istoria românilor. Înlocuirea termenului țigan prin cel de critică a surselor indicate în
rom și semnificațiile acestei înlocuiri. bibliografie. Dezbateri.
2. Opinii istorice referitoare la originea acestor prime Prezentarea, comentariul și analiza 1h
grupuri și la statutul lor juridic inițial (dacă au fost aduși ca critică a surselor indicate în
robi sau au fost robiți ulterior). bibliografie. Dezbateri.
3. Definiții juridice ale robiei la sfârșitul secolului al XVIII- Prezentarea, comentariul și analiza 1h
lea și începutul secolului al XIX-lea. Texte juridice. Studii ce critică a surselor indicate în
caz. bibliografie. Dezbateri.
4. Imaginea robilor / țiganilor în documente istorice de Prezentarea, comentariul și analiza 1h
diferite tipuri : literatură de călătorie, literatură istorică / critică a surselor indicate în
literatură socială în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Studii bibliografie. Dezbateri.
de caz.
5. Abolirea robiei, măsuri de sedentarizare și Prezentarea, comentariul și analiza 1h
împroprietărire : Regulamentele Organice, măsurile din critică a surselor indicate în
prima jumătate a secolului al XIX-lea, Legiuirea pentru bibliografie. Dezbateri.
desființarea scalviei (1855, Moldova), Legiuire pentru
emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Românesc
(1856, Țara Românească).
6. Imaginea romilor. Studiu de caz: - Popp-Șerboianu, C.J., Prezentarea, comentariul și analiza 1h
Les Tsiganes, Paris, 1930. critică a surselor indicate în
bibliografie. Dezbateri.
7. Mișcarea romilor în perioada interbelică. Studiu ce caz: - Prezentarea, comentariul și analiza 1h
”Glasul romilor”, 1934-1941. critică a surselor indicate în
bibliografie. Dezbateri.
8. Situația romilor din România în al doilea război Prezentarea, comentariul și analiza 1h
mondial. Mărturii contemporane și dezbateri actuale. critică a surselor indicate în
bibliografie. Dezbateri.
9. Romii în perioada comunistă. Documentele PCR din Prezentarea, comentariul și analiza 1h
1977-1978: Studiu privind situația social-economică a critică a surselor indicate în
populației de țigani din România întocmit de Comisia bibliografie. Dezbateri.
Națională de Demografie în colaborare cu mai multe
ministere (1977) / Studii documentare și situații
referitoare la situația naționalității germană și a etniei
țiganilor (1977) / Informare referitoare la unele probleme
pe care le ridică minoritatea de țigani din România (1978).
10. Problematica romilor la nivel internațional. Prezentarea, comentariul și analiza 1 h
Documentele constitutive și statutul Forumului European critică a surselor indicate în
al Romilor și nomazilor. bibliografie. Dezbateri.
11. Oficiul Național pentru romi (1997) / Oficiul pentru Prezentarea, comentariul și analiza 1 h
problemele romilor (2003) / Agenția Națională pentru critică a surselor indicate în
Romi (2004-2005). Studii despre rezultatele activității bibliografie. Dezbateri.
acestora.
12. Asociații, organisme, organizații (ONG) care au ca Prezentarea, comentariul și analiza 1 h
obiect de activitate problematica romilor. Studii de caz, se critică a surselor indicate în
vor alege împreună cu studenții care vor participa la bibliografie. Dezbateri.
prezentarea acestora.
13. Percepții și dezbateri privind problematica romilor în Prezentarea, comentariul și analiza 1 h
societatea românească de astazi, I. Studii de caz, se vor critică a surselor indicate în
alege împreună cu studenții care vor participa la dezbateri bibliografie. Dezbateri.
(exemple : imaginea romilor în societatea românească de
astăzi / adoptarea denumirii de rom / imaginea romilor în
afara granițelor / imaginea de sine a romilor și
structurarea propriei identități).
14. Percepții și dezbateri privind problematica romilor în Prezentarea, comentariul și analiza 1 h
societatea românească de astazi, I. Studii de caz, se vor critică a surselor indicate în
alege împreună cu studenții care vor participa la dezbateri bibliografie. Dezbateri.
(exemple : imaginea romilor în societatea românească de
astăzi / adoptarea denumirii de rom / imaginea romilor în
afara granițelor / imaginea de sine a romilor și
structurarea propriei identități).
Bibliografie
Surse edite:
Cantemir, D., Descrierea Moldovei.
Kogălniceanu, M., Dezrobirea țiganilor, București, 1891.
Kogălniceanu, M., Schiță despre țigani (1837), trad. Ghibănescu Ghe., Iași, 1908
Poissonier, A., Les esclaves tsiganes dans les Principautés Danubiennes, Paris, 1866
Popp-Șerboianu, C.J., Les Tsiganes, Paris, 1930
Regulamentele Organice ale Moldovei și Valahiei, Negulescu, P., Alxianu, G. (ed.), București, 1944.
Vaillant, Les Romes. Histoire vraie des vraies Bohèmiens, Paris, 1857
Vaillant, Origine, état actuel, aptitudes et croyances des Jases ou Rômes dits bohèmiens, în ”L’Illustration”, nr. 590, 593, 596, 601,
605
Periodice:
”Glasul romilor”, 1934-1941.
Culegeri de documente:
Achim V., Toma, R. (ed.), Documente de arhivă privind robia țiganilor. Epoca dezrobirii, București, 2010
Nastasă, Lucian, Varga, Andreea, Minorități etno-culturale. Mărturii documentare.Țiganii din România, 1919-1944, Cluj-Napoca,
2001

9. SCURTĂ DESCRIERE*
* COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI
REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI

Cursul urmărește constituirea și evoluția problematicii (statut juridic și socio-economic, imaginea celuilalt și imaginea de sine,
organizații neguvernamentale și guvernamentale) referitoare la populația de romi din România în secolele XIX-XX. Un aspect
constant al istoriei romilor, pe care întregul program al cursurilor îl va urmări îl reprezintă integrarea socială a acestora, în condițiile
accesului inegal / egal la libertățile și drepturile legale ale fiecărei epoci istorice luate în considerare. Vor fi aduse în discuție
evoluția opiniilor referitoare la statutul juridic al romilor, a imaginii acestora în cultura dominantă, dar și a imaginii de sine pe care
de la un anumit moment istoric romii înșiși încep să o producă și să o vehiculeze, a soluțiilor imaginate pentru ameliorarea
statutului economic, social și cultural al unei populații percepute de ceilalți, dar și de proprii reprezentanți, ca defavorizată și
adesea devaluată. Ultima parte a cursului își propune o prezentare succintă a instituțiilor actuale (guvernamentale și
neguvernamentale) destinate romilor, precum și identificarea și analizarea, împreună cu studenții, a unui set de aspecte legate de
problematica actuală a romilor. Perspectiva pe care cursul o va favoriza, în măsura posibilităților, pe tot parcursul său este cea a
identificării aspectelor de continuitate în raport cu cele în schimbare în istoria romilor și a analizei elementelor de continuitate /
discontinuitate în contextul socio-politic istoric propriu.

10. EVALUARE
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Coerenţa teoretică şi Examen scris / referat predat 75% (6 puncte)
metodologică a lucrării / online, 5 pagini, TNR 12, 1,5.
calitatea surselor şi a
bibliografiei / calitatea
exprimării în scris
10.5 Seminar Participare activă / Minim o intervenţie 25% (3 puncte)
intervenție orală privind
prezentarea, comentariul și
analiza surselor istorice.
10.6 Standard minim de performanţă Nota finală 5 (cinci)

Studenţii sunt obligaţi să cunoască politica de probitate intelectuală a Facultăţii: plagiatul, copiatul, înşelătoria, multipla
utilizare a unui referat, recursul nemărturisit la surse bibliografice sau la internet vor conduce la nepromovarea cursului. În
conformitate cu Carta Universității din București, cazurile de plagiat pot fi sancționate prin exmatriculare fără drept de apel.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

Data avizării în departament Semnătura Directorului de Department

S-ar putea să vă placă și