Sunteți pe pagina 1din 45

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINłE ECONOMICE


MASTER :
CONTABILITATE MANAGERIALǍ ŞI AUDIT CONTABIL

LUCRARE DE
DISERTAłIE

- 2010 -
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINłE ECONOMICE
MASTER :
CONTABILITATE MANAGERIALǍ ŞI AUDIT CONTABIL

CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA
STOCURILOR DE MǍRFURI

Coordonator ştiinŃific:
Conf. Univ. Dr. MARCELA BENGESCU

Masterand:
COLłA ( BORDEA ) ADRIANA

- 2010 -
MulŃumiri

MulŃumirile mele profunde adresate


colectivului de profesori ai UniversităŃii din
Piteşti, de la care am avut deosebita plăcere de
a învăŃa.
Această lucrare nu ar fi putut fi scrisă
fără generosul ajutor primit din partea doamnei
conferenŃiar universitar doctor Marcela
Bengescu, faŃă de care îmi exprim pe această
cale imensa recunoştinŃă.
CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA STOCURILOR DE MǍRFURI

CUPRINS

Preliminarii : Stocurile şi importanŃa lor în activitatea firmei............................................. ... pag. 1

Capitolul 1 : NoŃiuni generale privind stocurile de mărfuri ................................................... pag. 2


1.1. Delimitări şi structuri privind stocurile ................................................. pag. 2
1.2. Delimitări şi structuri privind stocurile de mărfuri ............................... pag. 3
1.3. Evaluarea stocurilor de mărfuri ............................................................. pag. 4
1.3.1. Evaluarea mărfurilor la data intrării în entitate .......................... pag. 4
1.3.2. Evaluarea mărfurilor cu ocazia inventarierii şi la închiderea
exerciŃiului financiar.....................................................................pag. 4
1.3.3. Evaluarea mărfurilor la ieşirea din patrimoniu.............................pag. 5
1.4. PreŃurile utilizate în evaluarea măfurilor.......................................................pag. 6
1.5. Metode de organizare a contabilităŃii mărfurilor...........................................pag. 6
1.6. Organizarea evidenŃei operative şi a contabilităŃii analitice a mărfurilor.....pag. 8
1.7. Sistemul de documente folosite în circulaŃia mărfurilor................................pag. 9

Capitolul 2 : Contabilitatea şi fiscalitatea stocurilor de mărfuri ..............................................pag. 12


2.1. Contabilitatea sintetică a mărfurilor.............................................................pag. 12
2.2. Reflectarea în contabilitate a reducerilor comerciale şi financiare............ ...pag. 13
2.3. OperaŃii contabile în cazul utilizării inventarului permanent........................pag. 14
2.4. OperaŃii contabile în cazul utilizării inventarului intermitent........................pag. 15
2.5. OperaŃii contabile privind mărfurile..............................................................pag. 16
2.5.1. Mărfuri evaluate şi înregistrate la cost de achiziŃie........................pag. 16
2.5.2. Marfuri evaluate şi înregistrate la preŃul de vânzare
cu amănuntul..................................................................................pag. 16
2.5.3. Mărfuri comercializate la preŃ cu ridicata......................................pag. 17
2.6. Vânzarea produselor finite prin magazinele proprii.....................................pag. 18
2.7. Importul de mărfuri.......................................................................................pag. 21
2.8. Exportul de mărfuri.......................................................................................pag. 22
2.9. Mărfuri vândute în regim de consignaŃie......................................................pag. 22
2.10. Vânzare-cumpărare cu plata în rate............................................................pag. 23
2.11. Contabilitatea mărfurilor aflate la terŃi.......................................................pag. 26
2.11.1. Mărfuri recepŃionate şi lăsate în custodia furnizorilor.................pag. 26
2.11.2. Contabilitatea mărfurilor trimise spre prelucrare la terŃi.............pag. 28
2.11.3. Contabilitatea mărfurilor trimise la recondiŃionare.....................pag. 29
2.12. Mărfuri primite cu titlu gratuit sau prin donaŃie........................................ pag. 30
2.13. Alte aspecte privind fiscalitatea stocurilor............................................... pag. 30

Capitolul 3 : Studiu de caz la SC RICAMBI SRL ..................................................................pag. 32


3.1. Prezentarea societăŃii....................................................................................pag. 32
3.2. Reflectarea în contabilitatea firmei RICAMBI SRL a operaŃiunilor
legate de mărfuri............................................................................................pag. 33

Concluzii şi recomandări ............................................................................................................pag. 39

Bibliografie selectivă ...................................................................................................................pag 41


PRELIMINARII

Stocurile şi importanŃa lor în activitatea firmei

Stocurile reprezintă investiŃii ale întreprinderii indiferent de faptul dacă acestea constituie un
rezultat al întreprinderii sau nu. Ca şi orice altă investiŃie, cheltuielile aferente stocurilor, trebuie să
coreleze cu veniturile sau avantajele obŃinute de întreprindere. Formarea stocurilor de materiale şi
produse la nivelul agenŃilor economici are rolul de a asigura condiŃiile optime pentru desfaşurarea
activităŃii.
În activitatea economică stocurile au un rol deosebit deoarece constituirea, amplasarea şi
administrarea lor se desfăşoară în strânsă corelaŃie cu indicatorii strategici şi în interdependenŃă cu
rezultatele economico-financiare ale activităŃii întreprinderii. Nivelul stocurilor trebuie adaptate
sistematic la condiŃiile noi create în economie, la cerinŃele desfăsurării procesului de aprovizionare şi
asigurării continuităŃii activităŃii.
Orice activitate economico-financiară, indiferent de natura sa, ocazionează diverse consumuri,
unde se încadrează, cu pondere relativ însemnată, şi cele care privesc valorile de natură stocabilă.
De altfel, stocurile reprezintă o componentă importantă a activelor circulante, condiŃionând
desfăşurarea activităŃii oricărei unităŃi economice. Ele poartă denumirea de active circulante şi cuprind
ansamblul bunurilor destinate vânzării în starea în care au fost achiziŃionate, cât şi consumului lor la
prima utilizare în cazul bunurilor achiziŃionate pentru consumul intern al întreprinderilor.
Activul patrimonial cuprinde mijloacele economice ale întreprinderii sau bunuri economice
privite prin prisma utilităŃii şi funcŃionalităŃii lor. Activele circulante sunt denumite şi active curente,
acestea cuprind toate activele de exploatare şi cele de trezorerie a căror durată de lichiditate este de
până la un an.
Din punct de vedere economic şi financiar, activele circulante se află într-o continuă fluenŃă
valorică, ele schimbându-şi forma materială şi utilitatea în cadrul circuitului economic. Cu ocazia
finalizării fiecărui ciclu de exploatare, diferitele forme concrete de active circulante sunt înlocuite
continuu cu exemplare noi de aceeaşi speŃă. Astfel, în faza de aprovizionare activele circulante sub
formă de bani se transformă în stocuri de materii prime şi materiale, în faza de producŃie stocurile de
materii prime şi materiale se consumă integral, rezultând stocuri de producŃie în curs de execuŃie, care
după ultima operaŃie, devin produse finite, iar în faza de desfacere sunt vândute clienŃilor.
Sub aspectul lichidităŃii, caracteristica de bază a activelor circulante este aceea că perioada de
rotaŃie este mai mică de un an. Ele intră şi ies din întreprindere de mai multe ori sau cel puŃin o dată în
cursul unui exerciŃiu financiar.
Deoarece stocurile sunt active este necesar să fie recunoscute numai atunci când este posibil ca
ele să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare şi costul lor să poată fi evaluat în mod credibil.

-1-
Capitolul 1
NOłIUNI GENERALE PRIVIND STOCURILE DE MĂRFURI

1.1 Delimitări şi structuri privind stocurile

Activele circulante numite şi active curente reprezintă bunuri mobile sau mijloace circulante
care cuprind valori economice cu următoarele particularităŃi:
 au o perioadă de viaŃă redusă în cadrul firmei de regulă mai mică de un an;
 se află în continuă mişcare şi transformare, schimbându-şi forma materială
 consumarea lor după prima întrebuinŃare necesită înlocuirea integrală după fiecare ciclu de
producŃie.
În calitatea lor de active, stocurile sunt recunoscute numai atunci când este posibil ca ele să
aducă întreprinderii beneficii economice viitoare şi costul lor să poată fi evaluat în mod credibil.
Costul stocurilor cuprinde toate costurile aferente achiziŃiei şi prelucrării, inclusiv costurile
suportate pentru a aduce stocurile în forma şi locul în care se găsesc în final.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea,
precum şi regiile corespunzătoare.
Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor şi consumabilelor,
manoperei, eficienŃei şi capacităŃii de producŃie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate,
dacă este necesar, în funcŃie de condiŃiile existente la un moment dat.
DiferenŃele de preŃ faŃă de costul de achiziŃie sau de producŃie trebuie evidenŃiate distinct în
contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
Valoarea realizabilă netă este preŃul de vânzare estimat mai puŃin costurile pentru finalizarea
bunului şi a costurilor necesare vânzării. Aceste etimări se bazează pe dovezi credibile şi are în vedere
scopul pentru care stocurile sunt deŃinute (vânzare, producŃie). Orice diminuare a valorii stocurilor
până la valoarea realizabilă netă trebuie recunoscută drept cheltuialăîn perioada în care aceasta are loc.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacŃionat un activ sau decontată o datorie, între
părŃi aflate în cunoştinŃă de cauză, în cadrul unei tranzacŃii în care preŃul este determinat de piaŃă şi mai
puŃin de condiŃiile din societate.
Notă: Valoarea realizabilă netă este o valoare specifică entităŃii în timp ce valoarea justă este o valoare
de piaŃă, nefiind obligatoriu ca cele două valori să fie egale.
În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile cuprind următoarele categorii:
a) materiile prime;
b) materialele consumabile cuprind materiale auxiliare, combustibilii, materiale pentru ambalat, piesele
de schimb, seminŃele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile care participă
indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat;
c) materialele de natura obiectelor de inventar;
d) produsele sub forma semifabricatelor (produse în curs de fabricaŃie), produselor finite (produse care
au parcurs întregul proces de fabricaŃie) şi produselor reziduale (rebuturi, materiale recuperabile şi
deşeuri);
e) animale care nu au îndeplinit condiŃiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de îngrăşat,
pasările şi coloniile de albine;
f) producŃia în curs de execuŃie reprezintă materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de
fabricaŃie, produsele nesupuse probelor şi recepŃiei tehnice sau necompletate în întregime, precum şi
lucrările şi serviciile în curs de execuŃie sau neterminate;
g) mărfurile, respectiv bunurile destinate vânzării;
h) ambalajele (cu excepŃia ambalajelor de natura obiectelor de inventar şi mijloacelor fixe).
În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaŃie
la terŃi, care se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri.
În cadrul stocurilor se includ şi maşinile folosite numai ca material de demonstraŃie pentru
negociere în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează
distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraŃie au durată de utilizare
mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări.
-2-
Sunt reflectate distinct în contabilitate şi acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat
riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 “Stocuri în curs de
aprovizionare” din Planul de conturi general).
Din punct de vedere financiar stocurile reprezintă alocări de capital ce nu pot fi recuperate până
când aceste stocuri nu parcurg întregul ciclu de exploatare şi sunt valorificate prin vânzare. Astfel se
pot clasifica în:
 stoc necesar, care asigură desfăşurarea continuă şi ritmică a ciclului de exploatare;
 stoc de siguranŃă, pentru a preîntâmpina lipsa de regularitate în aprovizionarea unităŃii;
 stoc de speculaŃie, constituit în condiŃiile unor surplusuri de trezorerie şi profitând de ocaziile
favorabile de cumpărare;
 stoc zero, ceea ce presupune că procesul de exploatare s-ar desfăşura fără stocuri.

1.2. Delimitări şi structuri privind stocurile de mărfuri


Mărfurile reprezintă acele bunuri materiale achiziŃionate de o unitate în scopul revânzării lor,
fără a suferi transformări. Sunt asimilate mărfurilor şi bunurile de natura stocurilor (materii prime,
materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalele şi păsările, alte valori de
natura stocurilor) vândute ca atare, precum şi valoarea produselor obŃinute, transferate în magazinele
proprii de desfacere pentru a fi vandute.
Pe traseul producător-consumator, mărfurile parcurg două stadii şi anume:
 circulaŃia cu ridicata a mărfurilor (en gros) – care constă în achiziŃionarea de produse în
cantităŃi mari de la producători sau alŃi furnizori în scopul vânzării acestora către alte unităŃi
comerciale, îndeosebi celor de vânzare cu amănuntul;
 circulaŃia cu amănuntul a mărfurilor (en detail) – care constă în vânzarea mărfurilor
consumatorilor individuali, precum şi unor unităŃi pentru consumul propriu.
Desfacerea mărfurilor are loc, printr-o reŃea comercială adecvată care poate aparŃine agenŃilor
economici profilaŃi pe aprovizionarea şi desfacerea mărfurilor şi agenŃi economici care au ca obiect
alte activităŃi decât desfacerea mărfurilor, dar dispun de depozite sau magazine proprii. Prin
intermediul depozitelor cu ridicata se comercializează mărfuri în volum mare de către societăŃile
comerciale specializate în comerŃ cu ridicata (en gros) către alte unităŃi, îndeosebi către agenŃii
economici care desfăşoară activităŃi de comerŃ cu amănuntul (en detail). Acestea din urmă desfac
mărfurile către consumatorii direcŃi.
Aprovizionarea entităŃii cu mărfuri şi vânzarea acestora se fac pe baza acordului dintre părŃi.
Momentul intrării mărfurilor în proprietatea cumpărătorului poate coincide cu:
a) sosirea facturii şi recepŃionarea mărfurilor. OperaŃiunea aceasta este urmată de achitarea imediată a
contravalorii acestor bunuri (în numerar) sau la o anumită scadenŃă (în numerar sau prin intermediul
băncilor);
b) primirea facturii de la furnizor. În această situaŃie apare un decalaj între momentul aprovizionării
(cumpărării) şi cel al recepŃiei mărfurilor. Acesta determină înregistrarea bunurilor respective ca
mărfuri în curs de aprovizionare (mărfuri achitate şi expediate de furnizor, dar neprimite în depozite
sau nerecepŃionate);
c) mărfuri sosite fără factură. Această situaŃie determină apariŃia mărfurilor recepŃionate, dar
nefacturate. Se înregistrează ca intrări în gestiune, atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe
baza recepŃiei şi a documentelor însoŃitoare.
Vânzarea mărfurilor reprezintă, din punct de vedere juridic, trecerea acestor bunuri din
proprietatea vânzătorului (furnizorului) în cea a cumpărătorului (clientului) pe baza acordului dintre
parteneri cu privire la obiectul vânzării şi al preŃului de vânzare. Din punct de vedere contabil,
momentul vânzării este considerat cel al facturării mărfurilor sau încasării contravalorii lor, dacă
acesta din urmă coincide cu facturarea.
În cazul unor decalaje între vânzarea şi expedierea (livrarea) mărfurilor, acestea se înregistrează
ca ieşiri din unitatea furnizorului (vânzătorului), nemaifiind considerate proprietatea acestuia, astfel:
a) mărfurile vândute şi nefacturate se evidenŃiază ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare,
cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea acestor bunuri din gestiune;
b) mărfurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate fac obiectul
conturilor în afara bilanŃului;

-3-
Pe lângă achiziŃia de mărfuri, care este cea mai întâlnită metodă de intrare a mărfurilor în
entitate, acestea mai pot intra în entitate prin donaŃie, cu titlu oneros, ca aport adus de
acŃionari/asociaŃi, ca urmare a transferării producŃiei, ambalajelor, materialelor în mărfuri, fiecare din
aceste metode având particularităŃile ei în ceea ce priveşte înregistrarea în contabilitate.

1.3. Evaluarea stocurilor de mărfuri


Pentru evaluarea stocurilor trebuie respectate anumite reguli, norme şi principii contabile care
au drept scop obŃinerea unei imagini fidele a situaŃiilor financiare şi a rezultatelor. Reflectarea în
contabilitate a stocurilor se poate face valoric şi cantitativ.
Evaluarea stocurilor vizează patru momente:
la intrarea în patrimoniu (evaluare contabilă sau curentă)
cu ocazia inventarierii
la închiderea exerciŃiului financiar (evaluarea bilanŃieră)
la iesirea din patrimoniu
1.3.1. Evaluarea mărfurilor la data intrării în entitate
La intrarea în gestiune stocurile de mărfuri se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea de înregistrare sau cost istoric, identificată după caz, prin costul de achiziŃie,valoarea justă şi
valoarea de aport. De regulă, intrările de mărfuri nu ridică probleme sub aspectul evaluării, întrucât
toate informaŃiile necesare la cantităŃile şi preŃul acestora sunt preluate din documentele justificative.
Costul de achiziŃie (valoarea de achiziŃie), folosit la evaluarea mărfurilor procurate cu titlu
oneros, se obŃine prin însumarea următoarelor elemente:
a) preŃul de cumpărare de la furnizor;
b) taxe nerecuperabile ( taxe vamale, accize, comisioane vamale);
c) cheltuielile de transport, aprovizionare, manipulare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru
punerea în stare de utilitate.
Reducerile comerciale (rabaturile, remizele şi alte elemente similare) acordate de furnizor sunt
excluse din costul de achiziŃie.
Un asemenea preŃ format din elementele de mai sus devine cost istoric şi va fi folosit în
momentul eliberării stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. Întrucât costul de achiziŃie devenit
preŃ de înregistrare în contabilitate pentru aceleaşi sortimente diferă de la o perioadă la alta, în funcŃie
de mărimea preŃurilor de livrare practicate de furnizori sau de volumul cheltuielilor de transport-
aprovizionare, se ridică problema preŃurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea stocurilor de la
locurile de depozitare. Taxele fiscale nerecuperabile pot include şi taxa pe valoarea adăugată în cazul
persoanelor juridice neînregistrate în scopuri de TVA.
Costul de producŃie este utilizat în cazul intrării bunurilor din producŃia proprie a unităŃii şi
este format din: costul de achiziŃie al materiilor prime şi materialelor consumate, cheltuielile directe de
producŃie, cota cheltuielilor indirecte de producŃie cuvenită bunurilor fabricate, cheltuieli generale de
administraŃie.
1.3.2. Evaluarea mărfurilor cu ocazia inventarierii şi la închiderea exerciŃiului financiar
Evaluarea şi înregistrarea stocurilor de mărfuri cu ocazia inventarierii, la sfărşitul fiecărui
exerciŃiu financiar, se face la valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar, în
funcŃie de utilitatea, starea acestora şi de valoarea pieŃei.
Pentru stocurile de mărfuri destinate vânzării evaluarea se realizează la preŃul de vânzare
diminuat de cheltuielile ocazionate de desfacere (transport, depozitare, cheltuieli în perioada de
garanŃie).
În momentul inventarierii se constată şi elementele de activ lipsă sau degradate, cu mişcare
lentă sau fără mişcare, care sunt evaluate la preŃul de valorificare posibil de obŃinut la o eventuală
vânzare (imputare) a lor. Pentru stabilirea unui asemenea preŃ ar putea fi avute în vedere:
 preŃul pieŃei, în cazul stocurilor de mărfuri;
 valoarea de utilitate (indicii statistici de modificare a preŃurilor), în cazul imobilizărilor;
 cursul de schimb valabil la data inventarierii pentru elementele patrimoniale exprimate în
devize;

-4-
Dacă valoarea de inventar se determină prin referinŃă la preŃul pieŃei se impune ca din aceasta
să se deducă toate cheltuielile care ar mai trebui efectuate pentru a aduce elementul de bilanŃ respectiv
în faza de vânzare.
DiferenŃele cantitative în plus sau în minus dintre situaŃia scriptică din contabilitate şi situaŃia
faptică sunt stabilite la inventariere, precum şi diferenŃele valorice în plus sau minus dintre valoarea
contabilă (de intrare) şi valoarea actuală (de inventar).

1.3.3. Evaluarea mărfurilor la ieşirea din patrimoniu


Cu ocazia ieşirii din unitate, stocurile de mărfuri se evaluează şi se scad din gestiune la
valoarea lor de intrare. Regula enunŃată nu poate fi aplicată în toate cazurile şi pentru toate categoriile
de bunuri.
În practica entităŃilor economice nu toate elementele de stocuri pot fi urmările individual, astfel
se disting două categorii:
 elemente de stocuri identificabile, reprezintă acele bunuri individualizate pe articole sau
categorii, atât în momentul intrării, cât şi al ieşirii lor din gestiune;
 elementele de stocuri fungibile reprezintă acele bunuri care nu se pot distinge în mod
substanŃial unele de altele.
Stocurile de mărfuri identificabile sunt evaluate la ieşire la costurile lor reale de intrare. Costul
acestor stocuri care nu sunt de obicei fungibile trebuie determinat prin identificarea specifică a
costurilor individuale.
Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor
identificabile ale stocurilor de mărfuri.
Stocurile de mărfuri fungibile sunt evaluate la ieşire prin costul lor estimat de intrare. De aceea,
în cazul elementelor fungibile s-au admis derogări de la regula generală (identificarea specifică),
putându-se folosi metode specifice pentru evaluarea la ieşire.
Pentru evaluarea ieşirilor de stocuri se recomandă următoarele metode de evaluare:
 metoda primului intrat-primului ieşit (FIFO);
 metoda ultimului intrat-primului ieşit (LIFO);
 metoda costului mediu ponderat (CMP);
Metoda „primul intrat - primul ieşit” (FIFO), presupune că stocurile de mărfuri ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziŃie în ordinea cronologică a vechimii loturilor intrate în unitate.
Dacă lotul ieşit nu este acoperit în totalitate (cantitativ) din cel mai vechi lot intrat se apelează la costul
de achiziŃie al lotului următor, în ordine strict cronologică.
Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe
baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a
costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei.
După momentul când este calculat costul mediu, metoda poate fi aplicată în două variante:
a) metoda CMP calculat la sfârşitul perioadei, presupune o singură evaluare a stocurilor la
sfârşitul perioadei de gestiune, conform relaŃiei:
S + ΣI
CMUP t = i
St i + ΣQi
În cursul perioadei de gestiune se înregistrează cantitativ şi valoric doar intrările, în timp ce
ieşirile din stoc se înregistrează numai cantitativ. La sfârşitul perioadei de gestiune se calculează
CMUPt şi se evaluează toate ieşitile din stoc.
b) metoda CMP calculat după fiecare recepŃie permite evaluarea ieşirior, în funcŃie de
recepŃionarea unui nou lot. RealŃia de calcul este următoarea:
S + I ui
CMUP t = i ,
St i + Qlui
unde: I ui – valoarea ultimei intrări;
Q lui – cantitatea ultimei intrări.
Potrivit metodei „ultima intrare - prima ieşire” (LIFO), stocurile de mărfuri ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziŃie al ultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite
din gestiune se evaluează la costul de achiziŃie al lotului anterior, în ordine cronologică.

-5-
În alegerea metodelor de evaluare a ieşirilor stocurilor de mărfuri agenŃii economici au libertate
deplină şi, deşi criteriul de bază al opŃiunilor ar trebui să-l reprezinte fidelitatea informaŃiilor oferite,
unităŃile sunt tentate să folosească acele metode care le permit obŃinerea de avantaje fiscale.

1.4. PreŃurile utilizate în evaluarea măfurilor


În contabilitate, stocurile de mărfuri îndeplinesc un dublu rol: constituie principalul element
patrimonial şi constituie element de calcul al costului de aprovizionare al mărfurilor vândute.
Stocurile de mărfuri sunt evaluate diferit, în funcŃie de provenienŃa acestora, şi acordul părŃilor
în urma negocierilor. Astfel se pot deosebii următoarele categorii principale de preŃuri:
PreŃul cu ridicata preŃul de cumpărare al mărfurilor de către unităŃile comerciale cu
ridicata sau de livrare de către unitatea producătoare
PreŃul cu amănuntul este format din preŃul cu ridicata la care se adaugă adaosul
comercial, al unităŃilor cu amănuntul
PreŃul de contractare pentru produsele agricole, care poate fi majorat cu prime sau
sau achiziŃie adaosuri după caz, ori alte avantaje oferite producătorilor agricoli
PreŃul extern pentru preŃul extern în valută banco-furnizor extern, transformat în lei la
mărfurile importate cursul în vigoare, la care se adaugă cheltuielile de transport pe
parcursul extern, taxe vamale, alte comisioane şi taxe
PreŃul intermediar practicat de unităŃile comerciale cu ridicata, pentru vânzarea
mărfurilor către unităŃile comerciale cu amănuntul, fiind format din
preŃul cu ridicata, la care se adaugă adaosul comercial al unităŃii cu
ridicata, cunoscută sub denumirea de marjă comercială
Nivelul preŃului mărfurilor este influenŃat de : condiŃiile de livrare, condiŃiile de ambalaj şi
condiŃiile de încasare, respectiv de plată.
CondiŃii de livrare asigură delimitarea răspunderii între furnizori şi clienŃi privind cheltuielile
ocazionate de livrarea mărfurilor şi a ambalajelor. Prin ele se precizează locul până unde furnizorul
suportă cheltuielile de expediere şi de asigurare. Cheltuielile de aprovizionare, cum ar fi cele de
transport achitate terŃilor, încărcare-descărcare, asigurare, se adaugă la preŃul de facturare sau
cumpărare, formând costul de achiziŃie sau costul de aprovizionare.
CondiŃiile de ambalare ale mărfurilor se referă la precizarea tipului de ambalaje utilizate şi la
includerea sau neincluderea preŃului ambalajului în preŃul mărfii, ceea ce prezintă importanŃă pentru
înregistrarea în contabilitate. Dacă preŃul ambalajului este inclus în preŃul mărfii, întreaga valoare a
mărfii şi ambalajului se reflectă în contul de mărfuri.
CondiŃiile de plată respectiv de încasare sunt prevăzute prin contractele sau convenŃiile
încheiate între părŃi cu ocazia negocierilor.

1.5. Metode de organizare a contabilităŃii mărfurilor


a) Metoda inventarului permanent presupune înregistrarea tuturor operaŃiilor de intrare şi
ieşire a mărfurilor în şi din gestiunea entităŃii.
Folosirea acestei metode presupune înlocuirea fişelor de magazie cu raportul de gestiune în
care se înregistrează zilnic intrările şi ieşirile, pe baza documentelor justificative şi se stabileşte soldul
la sfârşitul zilei. Raportul de gestiune se completează zilnic şi stă la baza înregistrărilor în contabilitate.
În condiŃiile aplicării metodelor inventarului permanent, fiecare intrare de mărfuri este
înregistrată cantitativ şi valoric în contul de mărfuri, la nivelul costului istoric care este costul de
achiziŃie, sau la nivelul preŃului stabilit în funcŃie de valoarea de utilitate, pentru mărfurile aduse ca
aport, primite ca donaŃii sau aduse cu titlu de gratuit. De asemenea fiecare ieşire din stoc este
contabilizată fizic şi valoric, ceea ce permite cunoaşterea în orice moment a mărimii stocurilor de
mărfuri, atât valoric cât şi cantitativ, permiŃând controlul gestionar, dacă, în acest scop, se efectuează şi
inventarierea faptică a stocurilor.
Specificul metodei inventarului permanent constă în următoarele:
Stocul final la sfârşitul exerciŃiului precedent devine stoc iniŃial la începutul exerciŃiului curent
În timpul exerciŃiului financiar curent de mărfuri se debitează cu toate intrările de mărfuri, evaluate
la costurile de achiziŃie sau la valoarea actuală, în corespondenŃă cu conturile de obligaŃii sau de
-6-
trezorerie, şi se creditează cu ieşirile de mărfuri din gestiune, evaluate după una din metodele
prezentate, în corespondenŃă cu conturile de cheltuieli, de creanŃe sau de trezorerie
Stocul final, stabilit după punerea de acord a datelor din contabilitate cu cele constatate la
inventariere, se raportează, ca stoc iniŃial în exerciŃiul următor
În cadrul metodei inventarului permanent, contabilitatea analitică se poate organiza după trei
procedee: procedeul operativ-contabil, numit şi pe solduri, procedeul cantitativ-valoric, şi procedeul
global-valoric.
În cazul în care evidenŃa analitică a stocurilor de mărfuri, se Ńine cantitativ-valoric, se poate
utiliza ca preŃ de înregistrare preŃul de cumpărare a mărfurilor (lucru posibil, îndeosebi când se practică
o cotă unică de adaos comercial, în schimb, în cazul în care evidenŃa analitică a mărfurilor se Ńine
global- valoric la nivelul gestiunii (aşa cum se procedează în comerŃul cu amănuntul), pentru
înregistrare, se utilizează preŃul de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA.
EvidenŃa mărfurilor aprovizionate în vederea desfacerii en-gros se Ńine cantitativ-valoric pe
fiecare sortiment de marfă. Pentru fiecare factură primită de la furnizor se întocmeşte câte o notă de
recepŃie şi constatare de diferenŃă în care se consemnează integral datele din factură. Toate facturile cât
şi notele de recepŃie şi constatare de diferenŃă se centralizează după care se întocmeşte nota contabilă
pentru înregistrarea în contabilitate a intrărilor de mărfuri în depozit.
În activitatea societăŃilor comerciale care au ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor,
descărcarea gestiunii de mărfuri vândute presupune calcularea şi repartizarea corespunzătoare a
adaosului comercial aferent mărfurilor vândute după relaŃia de calcul:
K378 =(soldul iniŃial al adaosului comercial + valoarea adaosului comercial aferent intrărilor
în cursul perioadei, cumulat de la începutul anului Rc378) : (soldul iniŃial al contului de mărfuri mai
puŃin TVA + valoarea intrărilor de mărfuri în cursul perioadei, cumulat de la începutul anului mai
puŃin TVA )
Acest coeficient se aplică la valoarea mărfurilor existente în stoc la finele perioadei de gestiune
şi se obŃine în acest fel valoarea absolută a adaosului comercial aferent stocului de mărfuri. Acesta se
scade din valoarea adaosului comercial aferent intrărilor şi se obŃine astfel valoarea adaosului
comercial aferent vânzărilor de mărfuri.
b) Metoda inventarului intermitent, contul de mărfuri intervine numai la sfârşitul lunii, când,
pe baza inventarului faptic, se determină valoarea mărfurilor din stoc, diminuându-se cheltuielile cu
mărfurile cu ocazia intrărilor de mărfuri. La începutul exerciŃiului lunar următor, intervine din nou
contul de mărfuri care se creditează valoarea stocului iniŃial fiind preluată din nou de contul de
cheltuieli privind mărfurile.
Deci varianta inventarului intermitent permite preluarea de către contul „venituri” a tuturor
influenŃelor de preŃuri, de reevaluare, de conjunctură etc. asigurând o corectă contrabalansare a
acestora cu conturile compatibile de cheltuieli în vederea determinării şi delimitării în timp a
rezultatului financiar.
c) Alte metode de evaluare a ieşirilor sunt :
◘ Metoda costului standard (prestabilit). Costul standard ia în considerare nivelurile normale
ale consumurilor de materiale, manoperă, precum şi ale eficienŃei şi capacităŃii de producŃie. Aceste
niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcŃie de condiŃiile concrete
existente la un moment dat.
DiferenŃele de preŃ faŃă de costul de achiziŃie sau de producŃie trebuie evidenŃiate distinct în
contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
Repartizarea diferenŃelor de preŃ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se
efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:
S idp + Dp ai
Coeficient de repartizare = ,
S is + I s
unde: S idp - Soldul iniŃial al diferenŃelor de preŃ;
Dpai -DiferenŃe de preŃ aferente intrărilor în cursul perioadei, cumulat de la începutul anului;
S is - Soldul iniŃial al stocurilor la costul standard;
I s -Valoarea intrărilor în cursul perioadei la costul standard, cumulat de la începutul anului;
Acest coeficient se înmulŃeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la costul standard, iar
suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.
-7-
La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenŃe se cumulează cu soldurile conturilor de
stocuri, la preŃ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la cost de
achiziŃie, respectiv de producŃie, după caz.
DiferenŃele de preŃ astfel stabilite la recepŃia bunurilor respective se înregistrează proporŃional
asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra stocurilor.
◘ Metoda „preŃului cu amănuntul” poate fi utilizată de către entităŃi angrenate în comerŃul cu
amănuntul. Se foloseşte pentru determinarea costului stocurilor pe articole numeroase şi cu mişcare
repidă, care au marje similare şi pentru care nu este practică altă metodă. Această metodă constă în
calculul costurilor bunurilor vândute prin deducerea marjei valorii brute din preŃul de vânzare al
stocurilor.
Potrivit prevederilor legale, metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenŃă pentru elemente
similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciŃiu la altul. Dacă, în situaŃii
excepŃionale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri, în notele
explicative trebuie să fie prezentate următoarele informaŃii: motivul schimbării metodei; efectele
schimbării asupra rezultatului.

1.6. Organizarea evidenŃei operative şi a contabilităŃii analitice a mărfurilor


Complexitatea activităŃii comerciale impune o organizare a circuitului comercial a mărfurilor
specifică metodelor şi tehnicilor adoptate de către fiecare societate comercială, pentru evidenŃa
operativă şi analitică a stocurilor de mărfuri, precum şi a celor de evaluare a fluxurilor de circulaŃie a
acestora.
Ca metode de evidenŃă operativă şi analitică a gestiunilor de mărfuri, dintre care, cele mai
folosite sunt:
 Metoda cantitativ-valorică
 Metoda operativ contabilă sau pe solduri
 Metoda global valorică
◘ Metoda cantitativ–valorică constă în Ńinerea la gestiuni a unei evidenŃe cantitative pe feluri
de stocuri cu ajutorul „fişelor de magazie” deschise pentru fiecare element în parte , în care gestionarul
calculează stocurile cantitative după fiecare operaŃiune de intrare sau de ieşire din stoc.
Cu ocazia inventarierilor periodice fişa de magazie permite confruntarea operativă a stocului
scriptic cu cel faptic şi determinarea plusurilor sau minusurilor de inventar cantitative.
EvidenŃa contabilă analitică se conduce cantitatea valoric la compartimentul contabilităŃii
gestiunii stocurilor cu ajutorul „fişelor de cont analitic pentru valori materiale”. Se deschide câte o
„Fişă de cont pentru valori materiale” pentru fiecare element stocabil în parte, pentru care s-a deschis
câte o „Fişă de magazie” distinctă la locul de depozitare.
Concomitent cu înregistrarea fiecărui document de intrare-ieşire în „Fişa de cont analitic pentru
valori materiale” se pot înlocui situaŃii centralizatoare respectiv „SituaŃia materialelor intrate” şi
„SituaŃia materialelor ieşite” în care intrările şi ieşirile sunt grupate pe conturile corespondente ale
conturilor de stocuri. În acest fel aceste situaŃii centralizatoare stau la baza înregistrărilor în
contabilitatea financiară a stocurilor de mărfuri.
Metoda cantitativ-valorică de evidenŃă operativă şi analitică a gestiunilor de mărfuri, prezintă
avantajul că poate furniza în orice moment date cu privire la existenŃa şi mişcarea mărfurilor. Are însă
dezavantajul că necesită un volum mare de muncă prin faptul că înregistrarea mişcărilor cantitative de
mărfuri se face pentru necesităŃi de control în vederea asigurării integrităŃii lor, atât în fişele de
magazie cât şi în fişele de cont analitice de la contabilitatea gestiunii stocurilor.
◘ Metoda operativ-contabilă sau pe solduri constă în Ńinerea la gestiuni numai a unei evidenŃe
cantitative pe „Fişe de magazie” şi la contabilitate o evidenŃă numai valorică pe „Fişe de cont pentru
operaŃii diverse”. Lunar se face controlul exactităŃii şi concordanŃei din evidenŃa cantitativă de la
gestiuni cu cea valorică, prin întocmirea „Registrului stocurilor”, în care se evaluează stocurile
existente din fişele de magazie pe feluri, totalizate pe grupe şi pe gestiuni. Astfel, soldul final al unei
gestiuni (SF) se determină pornind de la soldul iniŃial (SI), la care se adaugă intrările în timpul lunii (I)
şi se scade ieşirile (E).
SF = SI + I - E

-8-
Această metodă se poate aplica cu bune rezultate în cazul aplicaŃiilor computerizate în cadrul
cărora existenŃa şi mişcările cantitative a stocurilor sunt urmărite operativ iar cele valorice periodic, cu
ocazia înregistrărilor efectuate în contabilitatea gestiunii stocurilor de mărfuri.
◘ Metoda global-valorică poate fi practicată atunci când nu există obligaŃia legală, iar
managerii unităŃilor patrimoniale nu dispun Ńinerea unei evidenŃe cantitativ-valorice pentru mărfurile
ce fac obiectul unei gestiuni. Conform acestei metode evidenŃa operativă a elementelor stocabile se
realizează la locul de depozitare cu ajutorul „Fişelor de magazie”, iar la compartimentul contabilitate
gestiune a stocurilor se realizează numai o evidenŃă global-valorică cu ajutorul „Fişei de cont pentru
operaŃii diverse”.
Verificarea concordanŃei dintre stocurile existente la locuri de depozitare şi soldul global
valoric din „Fişa de cont pentru operaŃii diverse” se face lunar sau la alte perioade prin:
- evaluarea stocurilor scriptice din „Fişele de magazie” prin procedeele concordante cu evaluarea
intrărilor şi ieşirilor şi confruntarea sumei acestora cu soldul global valoric din „Fişa de cont pentru
operaŃii diverse”;
- inventarierea faptică a stocurilor, confruntarea cu stocurile scriptice din „Fişa de magazie”, evaluarea
stocurilor faptice din listele de inventariere şi confruntarea sumei lor cu soldul global valoric din „Fişa
de cont pentru operaŃii diverse”
Această metodă prezintă serioase avantaje dintre care cel mai semnificativ ar fi reducerea
volumului de muncă prin eliminarea „Fişelor de cont analitic pentru valori materiale” de la
compartimentul contabilităŃii gestiunii stocurilor.

1.7. Sistemul de documente folosite în circulaŃia mărfurilor


În cadrul sistemului de documente se cuprind documentele întocmite la locul şi în momentul
efectuării operaŃiilor economice ( pe feluri de operaŃii – intrări şi ieşiri –care constituie purtătorii de
informaŃii ai sistemului informaŃional contabil ).
Cu ocazia intrărilor de mărfuri se folosesc: „Factura”, primită de la furnizor o dată cu
mărfurile cumpărate şi „Nota de recepŃie şi constatare diferenŃe”, întocmită cu ocazia recepŃiei
acestora; „Bonul de predare – transfer – restituire” cu ocazia intrării de mărfuri de la alte subunităŃi ale
întreprinderii; sau „Bonul de primire”, cu ocazia primirii de bunuri în consignaŃie.
Cu ocazia ieşirilor de mărfuri se întocmesc următoarele documente: „Factura”, „DispoziŃia de
livrare”, „Aviz de însoŃire a mărfii”, cu ocazia vânzării.
Avizul de însoŃire - se emite de compartimentul vânzări şi serveşte ca document pentru eliberarea
a mărfii şi scăderea depozitului, a mărfurilor şi a altor valori destinate vânzării, trimise
spre prelucrare la terŃi etc;
- formular cu regim intern de tiparire şi numerotare;
- document de însoŃire a mărfii pe timpul transportului, document ce stă la baza
întocmirii facturii, dispoziŃie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la
alta, ale aceleiaşi unităŃi, document de primire în gestiune;
Nota de intrare- - document pentru recepŃia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru
recepŃie şi încărcarea în gestiune, act de probă în litigiile cu cărăusii şi furnizorii, pentru
constatare de diferenŃele constatate la receptie, document justificativ de înregistrare în
diferenŃe contabilitate;
- se foloseşte ca document distinct de receptie în cazul:
a) bunurilor materiale care fac parte din gestiuni diferite;
b) bunurile materiale primite spre prelucrare în custodie sau în păstrare;
c) bunuri materiale procurate de la persoane fizice ;
d) bunurilor materiale care sosesc neînsoŃite de documente de livrare;
e) bunuri materiale care prezintă diferenŃe la recepŃie;
f) mărfurilor intrate în gestiune la pret de vânzare cu amănuntul sau en gros;
Factura fiscală - formular cu regim special1, reprezentând documentul pe baza căruia se
întocmeşte instrumentul de decontare a mărfurilor şi produselor livrate,
lucrărilor executate sau serviciilor prestate;
- serveşte la înregistrarea în contabilitatea clientului şi furnizorului a
operaŃiunilor efectuate, precum şi ca probă în cadrul controlului încrucişat.

-9-
ChitanŃa - document de înregistrare în registrul de casă, justifică depunerea la caseria
unităŃii a unei sume în numerar;
- se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată de către
casierul unităŃii, purtând semnătura acestuia2.
Fişa de magazie - document de evidenŃă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor
de mărfuri, cu una sau două unităŃi de măsură;
- document justificativ în contabilitatea analitică în cadrul metodei operativ
contabile, fiind sursa de informaŃii pentru controlul operativ curent şi contabil al
stocurilor de valori materiale3.
Comanda - document de dispoziŃie care conŃine ordinul de efectuare a unei operaŃii
economice, precum şi indicaŃiile necesare executării ei, nefăcând dovada
executării operaŃiei.
DispoziŃia de - document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor
livrare valori materiale destinate vânzării;
- document justificativ de scădere din gestiune;
- document de baza pentru întocmirea avizului de însotire a mărfii sau a facturii.
Raportul de - se întocmeşte de către gestionar, pentru fiecare gestiune în parte;
gestiune zilnic - după reportarea soldului din ziua precedentă, în coloanele de ”mărfuri” şi se
înscriu în ordinea întocmirii lor documentele de intrări din ziua respectivă;
- la sfârşitul zilei se stabileşte totalul intrărilor plus soldul, după care se înscriu
datele privind vânzările şi alte ieşiri de mărfuri şi se totalizează;
- se determină, apoi, soldul scriptic de mărfuri la sfârşitul zilei.
- în raportul de gestiune se înscriu atât cumpărările şi vânzările de mărfuri la
preŃul de vânzare cu amănuntul, cât şi alte intrări sau ieşiri de mărfuri, care au
ca efect modificarea în plus sau în minus a soldului de mărfuri, cum ar fi:
modificările de preŃ, transferul între gestiuni, distrugerea mărfurilor degradate;
- documentele pe baza cărora se întocmeşte raportul de gestiune pot fi: NIR,
raport zilnic al casei de marcat fiscală, monetar, inventar de schimbare de preŃ,
proces verbal de scădere din gestiune, etc
Jurnalul pentru - este un registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori
cumpărări materiale sau a prestărilor de servicii;
-serveşte ca: document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată,
document de control al unor operaŃii înregistrate în contabilitate;
- baza de înregistrare o reprezintă documentele tipizate privind cumpărările de
valori materiale sau prestări servicii.
- în jurnal se înscriu toate documentele aferente intrărilor de bunuri şi servicii
pentru nevoile firmei, indiferent de destinaŃia lor4.
Jurnalul pentru - este un jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a
vânzări prestărilor de servicii;
- document de stabilire lunară a taxei pe valoare adăugată colectată;
- document de control al unor operaŃii înregistrate în contabilitate.

Nota 1: În calitatea sa de purtător de informaŃii privind taxa pe valoarea adăugată, factura fiscală
trebuie să cuprindă următoarele elemente: seria şi numărul facturii; data emiterii facturii; numele,
adresa şi codul unic de înregistrare fiscală al persoanei care emite factura şi al beneficiarului de bunuri
sau servicii; denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate; cota de TVA sau
menŃiunea scutit cu drept de deducere, scutit fără drept de deducere, neimpozabil sau neinclus în baza
de impozitare; valoarea TVA - ului pentru operaŃiuni taxabile. Factura fiscală se întocmeşte nimai de
către plătitorii de taxă pe valoarea adăugată.
Nota 2: La depunător se păstrază primul exemplar, cel de al doilea rămânând în carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operaŃiunilor efectuate în registrul de casă. Se arhivează la compartimentul
financiar-contabil, după utilizarea completă a carnetului.
Nota 3: Se întocmeşte într-un singur exemplar, separat pentru fiecare fel de material. Fişele de
magazie se Ńin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale pe feluri de materiale ordonate pe
conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică. În scopul Ńinerii corecte a evidenŃei la
magazie, persoanele desemnate de compartimentul financiar-contabil verifică inopinat, cel puŃin o dată
- 10 -
pe lună, modul cum se fac înregistrările în fişele de magazie. Se arhivează la departamentul financiar-
contabil.
Nota 4: Jurnalul pentru cumpărări se întocmeşte într - un singur exemplar, în care se înregistrează
zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat ori înregistrat în contabilitate.
Registrele de contabilitate asigură înregistrarea şi sistematizarea datelor înscrise în
documentele contabile şi informaŃii referitoare la elementele patrimoniale deŃinute de întreprindere.
Conform legii contabilităŃii 82/1991 Rep. , registrele cu caracter obligatoriu sunt:
Registrul- - document contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar, în ordine cronologică,
jurnal operaŃiile patrimoniale;
- se poate prezenta sub forma unui registru- jurnal general şi sub forma registrelor-
jurnal auxiliare pentru operaŃii de aceeaşi natură1.
Registrul - se întocmeşte cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului : la începutul
inventar activităŃii, cel puŃin o dată pe an, în cazul fuzionării sau încetării activităŃii, în alte
situaŃii prevăzute de lege
Registrul - asigură sistematizarea datelor contabilităŃii sintetice pentru debitul şi creditul
Cartea mare fiecărui cont sintetic;
- conŃine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate, iar în baza acestuia
se întocmeşte balanŃa de verificare sintetică

Nota 1: Principalele registre-jurnal auxiliare sunt cele privind : aprovizionarea, vânzările, trezoreria,
operaŃii diverse. Lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se consemnează manual în registrul jurnal
general, pentru fiecare cont utilizat.

Alte registre folosite de societatea comercială sunt:


- registrul de casă (în lei şi/sau valută);
- registrul unic de control;
- registrul general de evidenŃă al salariaŃilor (folosind aplicaŃia Revisal)

- 11 -
Capitolul 2
CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA STOCURILOR DE MĂRFURI

2.1. Contabilitatea sintetică a mărfurilor

În vederea organizării contabilităŃii sintetice a mărfurilor se apelează la conturile sintetice de


gradul I din grupa 37 „Mărfuri”:
- contul 371 „Mărfuri”;
- contul 378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri”.
Alte conturi folosite în vederea organizări contabilităŃii sintetice a mărfurilor sunt:
- 327 „Stocuri în curs de aprovizionare;
- 357 „Mărfuri aflate la terŃi”;
- 397 „Ajustari pentru deprecierea mărfurilor”;
EvidenŃa existenŃei şi mişcării stocurilor de mărfuri în depozitele entităŃii economice se Ńine cu
ajutorul contului 371 „Mărfuri”.
CONT 371 „MĂRFURI”
DEBIT CREDIT
valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor ieşite din
achiziŃionate (401, 408, 446, 327, 542) gestiune (vânzări şi lipsurile de inventar) (607)
valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor valoarea adaosului comercial şi a taxei pe valoarea
achiziŃionate de la entităŃi afiliate sau entităŃi legate adaugată neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite din
prin interese de participare (451, 453) gestiune (378, 4428)
valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor primite valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor livrate
de la unitate sau subunităŃi (481, 482) unităŃii sau subunităŃilor (481, 482);
valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor trimise la
reprezentand aportul în natură al terŃi (357)
acŃionarilor/asociaŃilor (456)
valoarea mărfurilor aduse de la terŃi (357, 401) valoarea donaŃiilor şi pierderilor din calamităŃi (658,
671)
valoarea la preŃ de înregistrare a materiilor prime, valoarea mărfurilor care fac obiectul participării în
materialelor consumabile, materialelor de natura natură, potrivit legii, la capitalul social al altor entităŃi,
obiectelor de inventar, animalelor şi păsărilor şi în schimbul dobândirii de participaŃii în capitalul
ambalajelor, vândute ca atare (301, 302, 303, 361, 381) acestora (261, 263, 265)
valoarea la preŃ de înregistrare a produselor finite
transferate magazinelor proprii (345)
valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor constatate
plus la inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (607,
758)
valoarea adaosului comercial şi taxa pe valoarea
adaugată neexigibilă, în situaŃia în care evidenŃa
mărfurilor se Ńine la preŃ cu amănuntul (378, 4428)
valoarea terenurilor folosite pentru construirea de
ansambluri de locuinŃe destinate vânzării, reclasificate
ca mărfuri (2111)
Soldul contului reprezintă valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.
Contul 378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” Ńine evidenŃa adaosului comercial (marja comerciantului)
aferent mărfurilor existente în gestiunea unităŃii cu activitate comercială, cheltuielilor de achiziŃie,
transport, manipulare, a taxelor nedeductibile şi a diferenŃelor dintre preŃul de înregistrare standard şi
cel efectiv de cumpărare a mărfurilor. Este un cont de active circulante materiale, grupa conturilor de
rectificare a preŃului de înregistrare a mărfurilor, în vederea obŃinerii costului efectiv de achiziŃie. Are
funcŃie contabilă de activ.
CONTUL 378 „DIFERENłE DE PREł LA MĂRFURI”
DEBIT CREDIT
valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor
din gestiune (371) intrate în gestiune (371)
Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârşitul
perioadei.

- 12 -
Contul 327 „Mărfuri în curs de aprovizionare” Ńine evidenŃa evidenŃa stocurilor cumpărate,
pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare,
sunt în curs de aprovizionare. Are funcŃie contabilă de activ.
CONTUL 327 „MĂRFURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE”
DEBIT CREDIT
valoarea mărfurilor cumpărate, pentru care s-au - valoarea mărfurilor intrate în gestiune,aduse de la
transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt terŃi (371);
în curs de aprovizionare (401). - scăderea din gestiune a mărfurilor aflate la terți,
constatate lipsă la inventar (607);
- scăderea din gestiune a mărfurilor aflate la terți,
distruse de calamități (671).
Soldul contului reprezintă valoarea mărfurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile
aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

Contul 357 „Mărfuri aflate la terŃi” Ńine evidenŃa existenŃei şi mişcării stocurilor de mărfuri
trimise la terŃi, pentru prelucrare recondiŃionare sau în custodie. Are funcŃie contabilă de activ.
CONTUL 357 „MĂRFURI AFLATE LA TERłI”
DEBIT CREDIT
valoarea la preŃ de înregistrare a mărfurilor aflate la valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-a încheiat
terți (371). procesul de aprovizionare (371).
Soldul contului reprezintă valoarea mărfurilor aflate la terți.

Contul 397 "Ajustări pentru deprecierea mărfurilor" Ńine evidenŃa constituirii, de regulă, la
sfârşitul exerciŃiului financiar, a ajustărilor pentru deprecierea stocurilor de mărfuri, precum şi a
suplimentării, diminuării sau anulării acestora, potrivit politicilor adoptate de entitate. Are funcŃie
contabilă de pasiv.
CONTUL 397 "AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA MĂRFURILOR"
DEBIT CREDIT
sumele reprezentând diminuarea sau anularea valoarea ajustărilor pentru deprecierea mărfurilor,
ajustărilor pentru deprecierea mărfurilor (7814). constituite sau suplimentate(6814).
Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor constituite, la sfârşitul perioadei.
Din punct de vedere fiscal, constituirea ajustărilor pentru deprecierea temporară a stocurilor
generează cheltuieli neadmise la calculul profitului impozabil.

2.2. Reflectarea în contabilitate a reducerilor comerciale şi financiare


Derularea tranzacŃiilor de vânzare–cumpărăre presupune, într-un mediu de piaŃă concurenŃial,
operarea cu reduceri de preŃ, destinate să „plătească” fidelitatea unui client, respectarea întocmai a unei
clauze contractuale, achitarea înainte de termen a unei datorii şi, nu în ultimul rând, să incite clientul
spre cumpărarea ceea ce atrage creşterea cifrei de afaceri.
În practică apar situaŃii în care furnizorul acordă la valoarea rezultată din aplicarea preŃului
negociat anumite reduceri care influenŃează atât vânzările, cât şi cumpărările.
În literatura de specialitate şi în practica afacerilor sunt două categorii de reduceri de preŃ:
- reduceri de natură comercială (sau reduceri comerciale);
- reduceri de natură financiară (sau reduceri financiare), care poartă denumirea de sconturi (numite şi
sconturi de decontare sau sconturi de casă).
În categoria reducerilor comerciale se includ:
1. Rabatul ▪ Reprezintă reducerea practicată, în mod excepŃional, asupra preŃului de
vânzare convenit anterior între furnizor şi client, Ńinându-se cont de unele
defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate, faŃă de
clauzele prevăzute în contract
2. Remiza ▪ Este o reducere practicată, în mod excepŃional asupra preŃului curent de
vânzare, Ńinându-se cont de volumul vânzărilor sau de importanŃa
cumpărătorului în clientela vânzătorului.
▪Remiza corespunde, în general, unui procent aplicat asupra preŃului brut,
procent prevăzut în oferta de preŃuri a întreprinderii sau care rezultă din
negociere între cei doi parteneri contract
3. Risturnul ▪ Reprezintă o reducere de preŃ calculată asupra ansamblului operaŃiilor
efectuate de acelaşi cumpărător pe o perioadă determinată
- 13 -
De regulă, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din preŃul brut, dar se pot
acorda şi în sumă fixă.
Reducerile comerciale acordate şi înscrise pe factura de achiziŃie corectează (reduc) costul de
achiziŃie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării,
indiferent de perioada la care se referă, se evidenŃiază distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri
comerciale primite”, respectiv contul 709 „Reduceri comerciale acordate”).
Reducerile financiare apar sub forma „sconturilor de decontare” şi constau în reduceri
acordate clienŃilor care îŃi achită mărfurile achiziŃionate înaintea termenului de exigibilitate a datoriei.
Scontul de decontare se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii facturii la preŃul
curent sau asupra valorii comerciale nete, dacă au fost acordate reduceri comerciale. Scontul de
decontare este o cheltuială financiară (contul 667 „Cheltiueli privind sconturile acordate”) pentru
furnizor, care este beneficiarul plăŃii (încasează o sumă înainte de scadenŃă) şi un venit financiar
(contul 767 „Venituri din sconturi obŃinute”) pentru client, care efectuează o plată înainte de scadenŃă.
◘ Tratamentul contabil al reducerilor de preŃ
Sub aspectul metodologiei de calcul şi contabilizare trebuie reŃinute următoarele reguli:
- toate reducerile de preŃ sunt înscrise în factură;
- reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
- reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele absolute ale
fiecărei categorii de reducere se aplică asupra „netului” anterior;
- în cadrul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile şi apoi remizele şi risturnurile;
- scontul de decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială, adică la netul comercial;
- taxa pe valoarea adăugată se calculează la ultimul „net” determinat (fie la preŃul comercial, dacă nu
există reduceri financiare, fie la netul financiar, în caz contrar) şi se adună pentru a obŃine „totalul
facturii”;
- reducerile comerciale, acordate iniŃial, adică în momentul întocmirii facturii de vânzare-cumpărare,
deşi înscrise în factură, nu se contabilizează nici la furnizor, nici la client;
- reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizează ca o cheltuială financiară la
cel care îl acordă (furnizorul) şi ca un venit financiar la cel care îl primeşte (clientul).
◘ Tratamentul fiscal al reducerilor de preŃ
În ceea ce priveşte tehnica fiscală a reducerilor de preŃ, trebuie reŃinute următoarele reguli:
- Conform prevederilor art.137 alin. (3), din Codul fiscal, “nu se cuprind în baza de impozitare a taxei
pe valoarea adugată rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preŃ acordate de
furnizori direct clienŃilor”;
- Conform prevederilor art. 138 din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată se
ajustează în situaŃia în care reducerile de preŃ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor;
- Pentru a nu fi incluse în baza de impozitare a TVA, în conformitate cu pct. 22 din Hotărârea
Guvernului nr. 44/2004 privind Normele la Codul fiscal, “rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi
alte reduceri de preŃ care nu se cuprind în baza de impozitare trebuie să fie reflectate în facturi fiscale
sau alte documente legal aprobate, să fie în beneficiul clientului şi să nu constituie, în fapt,
remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o prestaŃie oarecare”.

2.3. OperaŃii contabile în cazul utilizării inventarului permanent

Metoda inventarului permanent presupune parcurgerea următoarelor etape:


● Intrările de mărfuri se contabilizează în debitul contului 371 „Mărfuri” în corespondenŃă cu
creditul conturilor ce indică elementele preŃului de vânzare.
a) Când evidenŃa mărfurilor se Ńine la cost de achiziŃie (CA) intrările de mărfuri se înregistrează astfel:
% = 401 „Furnizori” CA + TVA
371 „Mărfuri” CA
4426 „TVA deductibilă” TVA
b) Când evidenŃa mărfurilor se Ńine la preŃ cu ridicata:
371 „Mărfuri” = % CA + Adaos comercial
401 „Furnizori” CA
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” Adaosul comercial
- 14 -
şi TVA deductibilă consemnată în factura de cumpărare:
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” CA x Cota legală de TVA
c) Când evidenŃa mărfurilor se Ńine la preŃ cu amănuntul:
371 „Mărfuri” = % CS/CP + Adaos comercial
34x Produse CP
401 „Furnizori” CA
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” Adaosul comercial
4428 „TVA neexigibilă” Cota legală de TVA x (CA/CP + AC)

şi TVA deductibilă consemnată în factura de cumpărare:


4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” CA x Cota legală de TVA
● Mărfurile vândute se înregistrează în conturile de venituri. Deci:
a) Vânzări en gros pe bază de factură:
4111 „ClienŃi” = % PreŃ de vânzare + TVA
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” PreŃ de vânzare
4427 “TVA colectată” PreŃ de vânzare x Cota de TVA
b) Vânzări cu amănuntul, înregistrate pe baza rapoartelor fiscale zilnice, eliberate de casa de marcat
fiscală:
5311 „Casa în lei” = % PreŃ de vânzare + TVA
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” PreŃ de vânzare
4427 “TVA colectată” PreŃ de vânzare x Cota de TVA
●Adaosul comercial aferent marfurilor văndute se stabileşte în funcŃie de metoda utilizată
pentru evidenŃa analitică a mărfurilor. Prin urmare apar două situaŃii:
a) pentru metoda cantitativ-valorică, adaosul comercial aferent mărfurilor văndute se stabileşte din
centralizatorul bunurilor vândute;
b) pentru metoda global-valorică, adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se stabileşte prin
coeficient de repartiŃie.
● Costul mărfurilor vândute se determină astfel:
Co st ul m ărfu rilo r
= Venituri din v ânzarea m ărfurilor − Ad aos co merci al a ferent mă rfu rilo r vâ ndu te
vândute
● Ieşirile din gestiune se contabilizează astfel:
% = 371 „Mărfuri” Pva + TVA
607 „Cheltuieli privind mărfurile” Cmv
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” Acv
4428 „TVA neexigibilă” C% x ( Cmv+ Acv)

2.4. OperaŃii contabile în cazul utilizării inventarului intermitent


În cazul inventarului intermitent, contul 371 „Mărfuri” se debitează numai la sfârşitul lunii cu
valoarea la preŃul de înregistrare a mărfurilor existente în stoc şi se creditează la începutul lunii cu
valoarea la preŃul de înregistrare a mărfurilor existente în stoc.
Contul 378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” se creditează numai la sfărşitul lunii cu valoarea
adaosului comercial al mărfurilor existente în stoc şi se debitează la începutul lunii cu valoarea
adaosului comercial al mărfurilor existente în stoc la sfârşitul lunii precedente.
Exemplu: La o societate comercială specializată în comerŃul en-gros, stocul de mărfuri este
evaluat la începutul lunii la costul de achiziŃie de 1000 lei. În cursul lunii se achiziŃionează de la
furnizori mărfuri în valoare de 2000 lei plus TVA 19% care se achită cu ordin de plată. În aceeaşi lună
se vând mărfuri la preŃuri de vânzare de 2500 lei plus TVA 19%, contravaloarea lor se încasează în
contul de la bancă. Inventarul de la sfârşitul lunii indica un stoc de mărfuri evaluat la costul de
achiziŃie de 600 lei.
Înregistrarile contabile sunt urmatoarele:
a) includerea în cheltuieli a soldului iniŃial de mărfuri :
607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 1 000 lei
b) cumpararea mărfurilor de la furnizori pe baza de factură :
% = 401 „Furnizori” 2 380 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 2 000 lei
4426 „TVA deductibilă” 380 lei
c) achitarea datoriilor faŃa de furnizori :
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2 380 lei

- 15 -
d) vânzarea mărfurilor :
4111 „ClienŃi” = % 2 975 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 2 500 lei
4427 “TVA colectată” 475 lei
e) încasarea facturii în contul de la bancă:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 2 975 lei
f) înregistrarea stocului final stabilit la inventariere :
371 „Mărfuri” = 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 600 lei
Costul de achiziŃie aferent mărfurilor vândute este : CA = 1 000 + 2 000 – 600 = 2 400 lei
Concluzie : Marja brută aferentă vânzării este : MBV = 2 500 – 2 400 = 100 lei

2.5. OperaŃii contabile privind mărfurile

2.5.1. Mărfuri evaluate şi înregistrate la cost de achiziŃie


O societate specializată în comerŃul en-gros deŃin la începutul lunii un stoc de mărfuri evaluat
la costul de achiziŃie de 10 000 lei. În cursul lunii se achiziŃionează de la furnizori mărfuri la costul de
achiziŃie de 20 000 lei plus TVA 19% pe care le achită prin bancă. Se vând 70% din stocul de mărfuri
la preŃul de vânzare de 40 000 plus TVA 19% , contravaloarea lor se încaseaza prin bancă.
a) cumpararea mărfurilor, confurm facturii şi notei de intrare-recepŃie:
% = 401 „Furnizori” 23 800 lei
371 „Mărfuri” 20 000 lei
4426 „TVA deductibilă” 3 800 lei
b) achitarea datoriilor cu ordin de plată:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 23 800 lei
c) vânzarea mărfurilor pe bază de factură:
4111 „ClienŃi” = % 47 600 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 40 000 lei
4427 “TVA colectată” 7 600lei
d) se scad din gestiune mărfurile vândute : 70% x (10 000+20 000) = 21000 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 21 000 lei
e) incasarea contravalorii marfurilor vandute :
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 47 600 lei
Costul stocului final este de 10 000 + 20 000 – 21 000 = 9 000 lei.

2.5.2. Marfuri evaluate şi înregistrate la preŃul de vânzare cu amănuntul


O societate comercială specializată în comerŃul cu amănuntul achiziŃioneaza mărfuri în luna
iunie anul N la costul de 5 500 lei plus TVA 19% ,achitate prin ordin de plată. Adaosul comercial
aferent mărfurilor intrate în gestiune este de 500 lei. Ulterior se vând mărfuri cu încasare în numerar la
pretul de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA de 4 760 lei. SituaŃia conturilor 371 „Mărfuri” şi 378
„DiferenŃe de preŃ la mărfuri” se prezintă în tabelul următor :
Lunile Sold initial (fără TVA) şi Vânzări(fără Rc. ct Rd. Ct
intrari TVA) 378 378
- lei - - lei - - lei - - lei -
Cumulat 3 luni inculusiv soldul 14 862 13 739 824 762
iniŃial
Iunie 6 000 4 000 500 ?
Cumulat de la începutul anului 20 862 17 739 1 324 ?

a) încărcarea gestiunii cu mărfurile achiziŃionate, conform facturii şi notei de intrare-recepŃie.


371 „Mărfuri” = % 7 840 lei
401 „Furnizori” 5 500 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 500 lei
4428 „TVA neexigibilă” 1 140 lei
şi TVA consemnată în factura de cumpărare (5 500 lei x 19% = 1 045 lei)
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 1 045 lei
b) plata datoriilor faŃă de furnizori (5 500 +1 045 = 6 545 lei)
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 6 545 lei
- 16 -
c) vânzarea mărfurilor (preŃ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA : 4 760 lei)
5311 „Casa în lei” = % 4 760 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4 000 lei
4427 “TVA colectată” 760 lei
d) baza de calcul a componentelor preŃului de vânzare cu amănuntul aferent mărfurilor vândute
D Cont 371 C
SI 265 lei
Rd cumulat 3 luni 14 597 lei Rc cumulat 3 luni 13 739 lei
Rd luna iunie 6 000 lei Rc luna iunie 4 000 lei
TSD cumulat 4 luni 20 862 lei TSC cumulat 4 luni 17 739 lei
SFD 3 123 lei

D Cont 378 C
SI 27 lei
Rd cumulat 3 luni 762 lei Rc cumulat 3 luni 797 lei
Rd luna iunie 364 lei Rc luna iunie 500 lei
TSD cumulat 4 luni 1 126 lei TSC cumulat 4 luni 1 324 lei
SFC 198 lei
ObservaŃii: Rc. ct. 371 = Rc. ct. 707
Rd. Ct. 378 cumulat de la începutul anului este: 1 324 : 20 862 x 17 739 = 1 126 lei
Rd. Luna iunie =1 126 – 762 = 364 lei
Costul mărfurilor vândute în luna iunie = 4 000 – 364 = 3 636 lei
TVA aferentă mărfurilor vândute =19% x 4 000 = 760 lei
e) se scad din gestiune mărfurile vândute:
% = 371 „Mărfuri” 4 760 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 3 636 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 364 lei
4428 „TVA neexigibilă” 760 lei
Costul stocului final este de SFD ct. 371(cu TVA exclus) – SFC ct. 378 = 3 123 – 198 = 2 925 lei.

2.5.3. Mărfuri comercializate la preŃ cu ridicata


O societate comercială specializată în comerŃul cu ridicata a achiziŃionat în luna iunie 800 buc.
scaune la costul de achiziŃie de 100 lei/ bucata şi 250 buc. scaune la un cost de achiziŃie de 120 lei/buc.
Costul de achiziŃie nu include TVA. Pentru toate mărfurile comercializate la preŃ cu ridicata societatea
aplică un adaos comercial de 10%. În cursul lunii s-au vândut 400 buc. scaune din priumul lot şi 80
buc. din al 2-lea lot , încasarea având loc prin bancă.. Societatea Ńine evidenŃa analitică a mărfurilor
prin metoda cantitativ-valorică .
Baza de evaluare a mărfurilor intrate în gestiune .
Adaos comercial unitar (Ac/buc):
- lot 1 : Ac/buc = 100 lei x 10% = 10 lei/buc
- lot 2 : Ac/buc = 120 lei x 10% = 12 lei/buc
PreŃ unitar cu ridicata ( Pr/buc) :
- lot 1 : 100 +10 = 110 lei/buc
- lot 2 : 120 + 12 = 132 lei/buc
Total cost de achiziŃie = 800 x 100 + 250 x 120 = 110 000 lei
Total preŃ cu ridicata = 110 x 800 + 250 x 132 = 121 000 lei
Adaos comercial aferent mărfurilor intrate = 121 000 – 110 000 = 11 000 lei
a) înregistrarea mărfurilor intrate în gestiunea de vânzare en-gros :
371 „Mărfuri” = % 121 000 lei
401 „Furnizori” 110 000 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 11 000 lei
şi TVA consemnata in factura de cumparare ( 110000x19% = 20900)
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 20 900 lei
b) plata datoriilor fata de furnizor:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 130 900 lei

Baza de evaluare a veniturilor din vânzarea mărfurilor


- 17 -
Venituri din vânzarea mărfurilor = 400 buc x 110 lei + 80 buc x 132 lei = 54 560 lei
c) înregistrarea facturii de vânzare a mărfurilor:
4111 „ClienŃi” = % 64 926,40 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 54 560,00 lei
4427 “TVA colectată” 10 366,40 lei
Calculul adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite, cunoscând cota de 10%:
54 560 x 10 : 110 = 4 960 lei
Costul mărfurilor vândute = 54 560 – 4960 = 49 600 lei
d) se scad din gestiune mărfurile vândute :
% = 371 „Mărfuri” 54 560 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 49 600 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 4 960 lei
SFD ct.371 este de 121 000 - 54 560 = 66 440 lei
SFC ct.378 este de 11 000 – 4 960 = 6 040 lei
Costul stocului final este de 66 440 – 6 040 = 60 400 lei

2.6. Vânzarea produselor finite prin magazinele proprii


Sunt asimilate mărfurilor stocurile de produse finite provenite din producŃia proprie, care se
vând prin magazinele prorpii de desfacere cu amanuntul.
Materiile prime achiziŃionate participă direct la fabricarea produselor finite, ele regăsindu-se în
produsul finit integral sau parŃial. Materialele consumabile în funcŃie de natura produsului finit pot fi:
materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, care participă sau ajută
procesul de fabricaŃie, dar nu se regăsesc în produsul finit.
Costul de achiziŃie al materiilor prime cât şi al materialelor consumabile împreună cu
cheltuielile de producŃie ( directe şi indirecte ) fac parte din determinarea costului de producŃie al
produselor finite. După obŃinerea produselor finite, producătorul în funcŃie de cererea pe piaŃă poate
opta:
- fie să le expedieze direct clienŃilor de la care a primit comenzi;
- fie să le transfere în magazinele proprii pentru a fi vândute în regim de comeŃ cu amănuntul.
Notă: Baza legală a vânzărilor prin magazinele proprii este reglementată prin O.G. nr.
99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaŃă, republicată în 2007, fiind aprobată
prin legea nr. 650/2002. Prin acest act normativ, la art. 29, magazinele proprii ale producătorilor sunt
definite ca „magazin de fabrică” sau „depozit de fabrică” în cadrul cărora se comercializează doar
bunurile obŃinute din producŃia proprie , producătorii fiind obligaŃi să respecte toate condiŃiile impuse
oricărui comerciant care desfăşoară activităŃi de comerŃ cu amănuntul.
Exemplul 1: Societatea comercială „X” are ca obiect de activitate producŃia de confecŃii, realizând
lunar o producŃie de 2000 bucăŃi de costume la o valoare de 50 000 lei, calculată la un preŃ de
producŃie de 250 lei/buc. Societatea este înregistrată în scopuri de TVA şi realizează operaŃiuni
taxabile cu cota de 19%. În luna iunie 2010 pentru obŃinerea producŃiei planificate societatea
efectuează următoarele cheltuieli de exploatare:
- cheltuieli cu materiile prime 31 000 lei
- cheltuieli cu materiale auxiliare 11 500 lei
- cheltuieli cu salariile şi asigurările sociale 3 500 lei
- cheltuieli cu energia electrică 4 000 lei
Din producŃia realizată 50 de bucăŃi de costume în valoare de 12 500 lei sunt transferate în
magazinul propriu, care sunt comercializate la un preŃ unitar de 321 lei/buc. format din:
- preŃ de achiziŃie: 250 lei
- adaos comercial 8% : 20 lei
- TVA neexigibilă 19% : 51 lei
ObservaŃie : Din punct de vedere fiscal pentru materiile prime, materialele auxiliare şi
utilităŃile achiziŃionate producătorul poate să deducă TVA înscrisă în facturile furnizorilor doar dacă
este înregistrată în scopuri de TVA şi dacă se încadrează în prevederile art. 145 şi 146 din Codul fiscal.
Astfel prin art. 145 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal unei firme stabilite pe teritoriul României care

- 18 -
produce diverse bunuri pe care le vinde unor clienŃi stabiliŃi pe teritoriul României, i se permite
exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente achiziŃiilor deoarece se consideră că acestea sunt
destinate realizarii de operaŃiuni taxabile. Prin art. 146 alin. 1 din Codul fiscal se precizează condiŃiile
impuse în vederea exercitării dreptului de deducere şi anume, firma să fie în posesia unei facturi
completată cu toate informaŃiile.
Justificarea exercitării dreptului de deducere trebuie dovedită doar cu exemplarul original al
următoarelor documente: factura, declaraŃia vamală de import sau act costatator emis de organele
vamale, acte doveditoare de plată a TVA în vamă.
● Transferul produselor finite în gestiunea magazinului propriu :
50 buc. x 250 lei/ buc. = 12 500 lei
În baza transferului efectuat, magazinul propriu trebuie să facă recepŃia mărfurilor, moment în
care formează şi preŃul de vânzare cu amănuntul în care este inclusă şi TVA neexigibilă.
PreŃul de vânzare cu amănuntul = cost de achiziŃie + adaos comercial + TVA neexigibilă =
= 250 lei/buc. + 20 lei / buc. + 51 lei / buc. = 321 lei / buc.
Valoarea mărfurilor la preŃ de vânzare cu amănuntul = 50 buc. x 321 lei/buc. = 16 050 lei
371 „Mărfuri” = % 16 050 lei
345 „Produse finite „ 12 500 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 1 000 lei
4428 „TVA neexigibilă” 2 550 lei
Notă: Colectarea TVA se amână până la momentul vânzării efective a mărfurilor, moment în
care TVA neexigibilă aferentă mărfurilor din stoc devine TVA exigibilă aferentă mărfurilor ieşite din
stoc.
● Vânzarea mărfurilor din magazinul propriu:
5311 „Casa în lei” = % 16 050 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 13 500 lei
4427 “TVA colectată” 2 550 lei
Notă: Veniturile realizate din vânzarea produselor finite transferate în magazinul propriu se
înregistrează în contul 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” şi nu în contul 701 „Venituri din
vânzarea produselor finite”.
● Descărcarea gesiunii de mărfuri vândute:
% = 371 „Mărfuri” 16 050 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 12 500 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 1 000 lei
4428 „TVA neexigibilă” 2 550 lei

Exemplul 2: Vânzarea mărfurilor cu preŃ redus


În cazul magazinelor proprii producătorii pot practica şi vânzări cu preŃ redus, operaŃie care nu
trebuie notificată la primaria teritorială .
Prin O.G. nr. 99/2000 republicată la art. 16 lit. c) din cadrul capitolului V „Practici comerciale”
este reglementată vânzarea cu preŃ redus în cadrul magazinelor proprii, care ne arată că producătorii cu
excepŃia produselor alimentare pot practica vânzări cu preŃ redus pentru acea parte din producŃia lor
care îndeplinesc o serie de condiŃii, asupra cărora consumatori au fost informaŃi şi anume: nu au fost
oferite spre vânzare din cauza unor defecte de fabricaŃie; fac obiectul retururilor din reŃeaua
comercială; reprezintă stoc nevândut din producŃia sezonului anterior.
Producătorii pentru a demonstra că îndeplinesc aceste condiŃii impuse trebuie să justifice
originea şi data de fabricaŃie a mărfurilor cu preŃ redus. De multe ori vânzarea cu preŃ redus reprezintă
pentru producători o pierdere. Conform art. 17 este permisă vânzarea de produse în pierdere numai în
structuri de vânzare denumite „magazin de fabrică” sau „depozit de fabrică”, în rest este complet
interzisă.
Titlul VI din Codul fiscal nu reglemetează în mod expres vânzarea cu preŃ redus, astfel ea nu
afectează exercitarea dreptului de deducere a TVA pentru materiile prime, materialele auxiliare şi
utilităŃilor destinate obŃinerii de produse finite, care ulterior se vor vinde cu preŃ redus.
În concluzie producătorii nu trebuie să-şi ajusteze taxa dedusă iniŃial. Astfel vânzarea cu preŃ
redus afectează doar TVA colectată prin reducerea bazei de impozitare. Această reducere este admisă
prin art. 137 alin. 3 „baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele: rabaturile, remizele, risturnurile,
sconturile şi alte reduceri de preŃ acordate de furnizori direct clienŃilor la data exigibilităŃii taxelor”.
- 19 -
Societatea comercială „X” are ca obiect de activitate producŃia de încălŃăminte realizand lunar
o producŃie de 800 de perechi de încălŃăminte la o valoare de 80 000 lei, calculată la un preŃ de
producŃie de 100 lei perechea. Societatea este înregistrată în scopuri de TVA şi realizează operatiuni
taxabile cu cota standard de 19%. În luna decembrie 2009 pentru obŃinerea producŃiei societatea
efectuează următoarele cheltuieli de exploatare:
- cheltuieli cu materiile prime 48 000 lei
- cheltuieli cu materiale auxiliare 16 000 lei
- cheltuieli cu salariile şi asigurările sociale 9 600 lei
- cheltuieli cu energia electrică 6 400 lei
Cele 800 de perechi de încălŃăminte în valoare de 80 000 lei sunt transferate în magazinul
propriu, care comercializează la un preŃ unitar de 137 lei perechea format din :
- preŃ de achiziŃie: 100 lei
- adaos comercial 15% : 15 lei
- TVA neexigibilă 19% : 22 lei
La sfârşitul lunii martie 2010 se constată că 75 perechi de încălŃăminte au ramas nevândute,
astfel în luna aprilie 2010 se face o reducere de preŃ de 5%, noul preŃ de vânzare cu amănuntul fiind
131 lei perechea format din:
- preŃ de achiziŃie: 100 lei
- adaos comercial 10% : 10 lei
- TVA neexigibilă 19%: 21 lei
Înregistrările contabile sunt următoarele:
1) achiziŃia materiilor prime şi materialelor auxiliare necesare realizării producŃiei:
% = 401 „Furnizori” 57 120 lei
301 „Materii prime” 48 000 lei
4426 „TVA deductibilă” 9 120 lei
% = 401 „Furnizori” 19 040 lei
3021„Materiale auxiliare” 16 000 lei
4426 „TVA deductibilă” 3 040 lei
2) consumul materiilor prime şi a materialelor auxiliare în procesul de producŃie:
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 48 000 lei
6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare” = 3021 „Materiale auxiliare” 16 000 lei
3) cheltuieli cu energia electrică:
% = 401 „Furnizori” 7 616 lei
605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 6 400 lei
4426 „TVA deductibilă” 1 216 lei
4) cheltuieli cu salariile şi contribuŃiile sociale:
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal - salarii datorate” 7 505 lei
6xx „Conturi de cheltuieli” = 4xx „Materii prime” 2 095 lei
5) obŃinerea produselor finite:
Cost de producŃie total = 48 000 + 16 000 + 9 600 + 6 400 = 80 000 lei
Cost unitar pe produs = 80000 : 800 = 100 lei
345 „Produse finite” = 711” Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” 80 000 lei
6) transferul produselor finite în gestiunea magazinului propriu (800 x 100 = 80 000 lei):
PreŃ de vânzare cu amănuntul = cost de achiziŃie + adaosul comercial + TVA neexigibilă = 100 lei =
100 + 15 + 22 = 137 lei perechea
Valoarea mărfurilor la preŃ de vânzare cu amănntul = 800 x 137 = 109 600 lei
371 „Mărfuri” = % 109 600 lei
345 „Produse finite „ 80 000 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 12 000 lei
4428 „TVA neexigibilă” 17 600 lei
7) descărcarea gestiunii de produsele finite :
711 ”Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 121 „Profit sau pierdere” 80 000 lei
8) vânzarea mărfurilor (produselor finite) din magazinul propriu:
5311 „Casa în lei” = % 99 325 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 83 375 lei
4427 “TVA colectată” 15 950 lei
- 20 -
9) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:
% = 371 „Mărfuri” 99 325 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 72 500 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 10 875 lei
4428 „TVA neexigibilă” 15 950 lei
10) se înregistrează reducerea de preŃ aferentă celor 75 de perechi de încălŃăminte (în roşu):
PreŃ de vânzare cu amănuntul vechi – preŃ de vânzare cu amănuntul nou = diferenŃă de preŃ în minus
137 lei perechea – 131 lei perechea = 6 lei perechea
371 „Mărfuri” = % 450 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 378 lei
4428 „TVA neexigibilă” 72 lei
11) vânzarea mărfurilor cu preŃ redus prin magazinul propriu:
5311 „Casa în lei” = % 9 825 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 7 500 lei
4427 “TVA colectată” 1 575 lei
12) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute la preŃ redus:
% = 371 „Mărfuri” 9 825 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 7 500 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 750 lei
4428 „TVA neexigibilă” 1 575 lei

2.7. Importul de mărfuri


O societate care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu ridicata importă
mărfuri la preŃ extern de 4 000 euro, la cursul de 4,19 lei/euro. Taxele vamale sunt de 10% din preŃul
extern al mărfurilor, iar comisionul de reprezentare în vamă este de 71 lei, ambele fiind achitate în
numerar. Societatea este înregistrată în scopuri de TVA, cota de TVA aferentă mărfurilor importate
este de 19%. Datoriile faŃă de furnizorul extern se achită prin virament bancar la cursul de 4,10
lei/euro. EvidenŃa mărfurilor se Ńine la cost de achiziŃie.
Precizare: Importul mărfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al
României, precum şi a legii pentru aprobarea tarifului vamal de import, care se aplică de autoritatea
vamală.
Determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul unor tranzacŃii comerciale se
efectuează potrivit regulilor cuprinse în Codul vamal al României şi în alte reglementări vamale.
Pentru valoarea astfel stabilită se depune o declaraŃie pentru valoarea în vamă. Pentru mărfurile ale
căror preŃuri definitive se stabilesc pe baza de cotaŃii bursiere şi pentru mărfurile a căror valoare
definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit
condiŃiilor menŃionate în contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro
forma emise de furnizor, cu preŃurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de
la data declaraŃiei vamale se depune factura definitivă pe baza căreia se fac regularizarile privind
obligaŃiile de plată în vamă.
Valoarea în vamă cuprinde şi următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern, în măsura în
care nu au fost cuprinse în preŃul mărfii:
a) cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe
acestuia, până la portul sau locul de import care se afla la frontieră;
b) costul asigurării.
Valoarea de intrare a mărfurilor importate:
- preŃ extern 4 000 euro x 4,19 lei/euro = 16 760 lei
- taxe vamale 16 760 x 10% = 1 676 lei
- total 18 436 lei
- comision reprezentare în vamă 71 lei
a) recepŃia mărfurilor importate :
371 „Mărfuri” = % 18 436,00 lei
401 „Furnizori” 16 760,00 lei
446 „Alte impozite taxe msi varsamite asimilate” 1 676,00 lei
b) taxa de valoare adăugată aferentă mărfurilor importate : 18 436 x 19% = 3 502,84 lei
4426 „TVA deductibilă” = 4427 “TVA colectată” 3 502,84 lei

- 21 -
c) factura privind comisionul de reprezentare în vamă:
% = 401 „Furnizori” 84,49 lei
371 „Mărfuri” 71,00 lei
4426 „TVA deductibilă” 13,49 lei
d) plata din casierie a taxelor vamale şi a comisionului de reprezentare în vamă:
% = 5311 „Casa în lei” 1 760,49 lei
446 „Alte impozite taxe msi varsamite asimilate” 1 676,00 lei
401 „Furnizori” 84,49 lei
e) achitarea marfurilor la cursul de 4,10 lei/euro (cu diferenŃe favorabile de curs valutar):
(4,10 lei/euro – 4,19 lei / euro) x 4000 euro = -360 lei
401 „Furnizori” = % 16 760 lei
5124 „Conturi la bănci în valută” 16 400 lei
765 „Venituri din diferențe de 360 lei
curs valutar”

2.8. Exportul de mărfuri


O societate care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu ridicata, se
achizitionează mărfuri în valoare de 85 000 lei + TVA 19% pe care ulterior le exportă la preŃul extern
FOB de 25 000 euro, la cursul de 4,12 lei/euro. Factura privind mărfurile se încasează prin bancă la
cursul de 4,09 lei/euro.
a) recepŃia mărfurilor:
% = 401 „Furnizori” 101 150 lei
371 „Marfuri” 85 000 lei
4426 „TVA deductibilă” 16 150 lei
b) achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate în lei:
401 “Furnizori” = 5121“Conturi la bănci în lei” 101.150 lei
c) livrarea la export a mărfurilor:
25 000 euro x 4,12 lei/euro= 103 000 lei
4111 „ClienŃi” = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 103 000 lei
Notă: Conform art. 143 din codul fiscal sunt scutite de TVA:
- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara comunităŃii de către furnizor sau de altă
persoană în contul său;
- livrările intracomunitare de bunuri de către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de
înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităŃile fiscale din alt stat membru.
d) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:
607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 85 000 lei
e) încasarea în valută a creanŃei externe:
25 000 euro x 4,09 lei/euro = 102 250 lei
DiferenŃa de curs valutar ( 103 000 – 102 250 = 750) se va înregistra în conturile de cheltuieli:
% = 4111 „ClienŃi” 103 000 lei
5124 „Conturi la bănci în valută” 102 250 lei
665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar” 750 lei

LegislaŃie: Contabilitatea se Ńine în limba română şi în moneda naŃională. Contabilitatea operaŃiunilor


efectuate în valută se Ńine atât în moneda naŃională, cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în
acest sens.

2.9. Mărfuri vândute în regim de consignaŃie


O societate comercializează autoturisme la mâna a doua. Primeşte în regim de consignaŃie, de la
o persoană un autoturism. Dacă bunul va fi vândut, societatea trebuie să plătească deponentului suma
de 22.000 lei. Din informaŃiile pe care le deŃine, firma consideră că nu poate să obŃină din vânzare mai
mult de 23.785 lei, preŃ ce va include, pe lângă suma cuvenită deponentului, comisionul în sumă de
1.500 lei şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestui comision adică 285 lei. Bunul a fost vândut la
preŃul de 23.785 lei.

- 22 -
Precizare: Codul fiscal prevede că pentru bunurile, altele decât cele second-hand, încredinŃate în
vederea vânzării în baza unui contract de consignaŃie, data livrării bunurilor de la consignant la
consignatar se consideră a fi data vânzarii bunurilor de către consignatar către beneficiar. Facturarea
bunurilor de către consignant către consignatar se face cel mai tîrziu la finele lunii în care bunurile au
fost vândute.
a) se înregistrează intrarea mărfurilor în consignaŃie:
DEBIT 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” 22.000 lei
b)vânzarea mărfurilor:
5311 „Casa în lei” = % 23 785 lei
462 „Creditori diverşi” 22 000 lei
708 „Venituri din activităŃi diverse” 1 500 lei
4427 „TVA colectată” 285 lei
c) scoaterea din evidenŃa conturilor speciale:
CREDIT 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” 22 000 lei
d) plata cu numerar a datoriilor faŃă de deponent:
462 „Creditori diverşi” = 5311 „Casa în lei” 22 000 lei

2.10. Vânzare-cumpărare cu plata în rate

A. Contract de vânzare-cumpărare încheiat înainte de data aderării


Societatea „X” livrează mărfuri cu plata în rate societăŃii „Y”, care este o unitate specializată în
comerŃul „en-detail”. Din contractul de vânzare-cumpărare, din facturi şi notele de intrare-recepŃie
întocmite de către vânzător rezultă următoarele:
- valoare totală a contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate este de 30 874 lei, compusa din:
Cost de achiziŃie 22 500 lei
Adaos comercial 2 500 lei
Cota de TVA 19%
Dobândă 1 124 lei
- evidenŃa mărfurilor se tine la preŃ cu ridicata;
- modalităŃile de decontare sunt:
Avans 5 950 lei
Rata 1 12 462 lei
Rata 2 12 462 lei
Notă: În cazul contractelor de vânzare de bunuri cu plata în rate încheiate anterior datei de 31.12.2006
inclusiv, care se derulează după data aderării, exigibilitatea taxei aferente ratelor scadente după data
aderării intervine la fiecare dintre datele specificate în contract pentru plata ratelor (conform art. 161
alin. 15 din Codul fiscal).
Graficul de eşalonare a plaŃilor pentru contractul de vânzare cu plata în rate încheiat la data de
15.11.2006 între societatea „X” (vânzător) şi societatea „Y” (cumpărător) este următorul:
SpecificaŃie Suma fără dobândă TVA aferentă avansului / ratei Dobânda Total
- lei -
- lei - - lei -
Avans 5 000 950 0 5 950
Rata1 10 000 1 900 562 12 462
Rata2 10 000 1 900 562 12 462
TOTAL 25 000 4 750 1 124 30 874

ObservaŃie: Baza de impozitare nu include dobânzile percepute după data livrării sau prestării pentru
plăŃi cu întârziere aşa cum se specifică în Codul fiscal art.137 alin. 3 lit. c.
Dobânda din contractul de vânzare în rate este percepută după data livrării. Deci dobânda
aferentă vânzărilor cu plata în rate nu se include în baza de calcul a TVA.

◘ OperaŃiunile înregistrate în contabilitatea societăŃii „X” (vânzător) au fost următoarele:


a) primirea mărfurilor recepŃionate la preŃ cu ridicata:
- 23 -
% = 401 „Furnizori” 26 775 lei
371 „Mărfuri” 22 500 lei
4426 „TVA deductibilă” 4 275 lei
b) adaosul comercial inclus în preŃ:
371 „Mărfuri” = 378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 2 500 lei
c) facturarea avansului:
4111 „ClienŃi” = % 5 950 lei
419 „Clienți – creditori” 5 000 lei
4427 „TVA colectată” 950 lei
d) încasarea avansului:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 5 950 lei
e) livrarea mărfurilor:
4111 „ClienŃi” = % 29 924 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 25 000 lei
472 „Venituri înregistrate în avans” 1 124 lei
4428 „TVA neexigibilă” 3 800 lei
f) dobânzile de încasat neajunse la scadenŃă se trec în evidenŃa conturilor speciale:
Debit 8052 „Dobânzi de încasat” 1 124 lei
g) descărcarea gestiunii de mărfurile ce au fost livrate :
% = 371 „Mărfuri” 30 000 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 22 500 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 2 500 lei
h) regularizarea avansului:
419 „Clienți – creditori” = 4111 „ClienŃi” 5 000 lei
i) încasarea primei rate în sumă de 12 462 lei la data de 15.12.2006:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 12 462 lei
j) TVA colectată la scadenŃa primei rate:
4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” 1 900 lei
k) transferul dobânzilor scadente la venituri:
472 „Venituri înregistrate în avans” = 766 „Venituri din dobânzi” 562 lei
l) diminuarea dobânzilor de încasat:
Credit 8052 „Dobânzi de încasat” 562 lei
m) încasarea celei de-a doua rate la data de 15.01.2007:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 12 462 lei
n) TVA colectată la scadenŃa ratei a doua:
4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” 1 900 lei
o) transferul dobânzilor scadente la venituri:
472 „Venituri înregistrate în avans” = 766 „Venituri din dobânzi” 562 lei
p) diminuarea dobânzilor de încasat:
Credit 8052 „Dobânzi de încasat” 562 lei

◘ OperaŃiunile înregistrate în contabilitatea societăŃii „Y” (cumpărător) au fost următoarele:


a) Primirea facturii privind avansul:
% = 401„Furnizori” 5 950 lei
4091„Furnizori-debitori pentru cumpărări
5 000 lei
de bunuri de natura stocurilor”
4426 „TVA deductibilă” 950 lei
b) Plata avansului:
401„Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 5 950 lei
c) RecepŃionarea mărfurilor la preŃ cu amănuntul :
371 „Mărfuri” = % 30 000 lei
401„Furnizori” 25 000 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 5 000 lei
4428 „TVA neexigibilă” 5 700 lei
TVA aferentă ratelor datorate furnizorului:
4428 „TVA neexigibilă” = 401„Furnizori” 5 950 lei
d) Dobânda datorată furnizorului:
471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = 401 „Furnizori” 1 124 lei
e) Dobânzile de plătit neajunse la scadenŃă se trec în evidenŃa conturilor speciale:
Debit 8051 „Dobânzi de plătit” 1 124 lei
- 24 -
f) Regularizarea avansului:
401 „Furnizori” = 4091„Furnizori-debitori pentru cumpărări 5 950 lei
de bunuri de natura stocurilor”
g) Plata primei rate:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 12 462 lei
h) TVA deductibilă la scadenŃa primei rate:
4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 5 950 lei
i) Transferul dobânzilor scadente la cheltuieli:
666„Cheltuieli privind dobânzile” = 471„Cheltuieli înregistrate în avans 562 lei
j) Diminuarea dobânzilor de plătit:
Credit 8051 „Dobânzi de plătit” 562 lei
Notă: Înregistrările de la pct. g – j se repetă în luna următoare.

B. Contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate încheiat după data aderării


Societatea „X” a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate cu societatea „Y”.
Taxa pe valoarea adăugată este exigibilă în momentul livrării.
Venituri din vânzarea mărfurilor 50 000 lei
TVA 19 % 9 500 lei
Dobânda 2 248 lei
Total valoare contract 61 748 lei
ModalităŃile de plată
Avans 11 900 lei
Rata 1 24 924 lei
Rata 2 24 924 lei
TOTAL 61 748 lei
◘ OperaŃiunile înregistrate în contabilitatea firmei „X” (vânzător) au fost următoarele:
a) recepŃionarea mărfurilor la preŃ cu ridicata:
% = 401 „Furnizori” 53 550 lei
371 „Mărfuri” 45 000 lei
4426 „TVA deductibilă” 8 550 lei
b) adaosul comercial inclus în preŃ:
371 „Mărfuri” = 378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 5 000 lei
c) facturarea avansului:
4111 „ClienŃi” = % 11 900 lei
419 „Clienți – creditori” 10 000 lei
4427 4427 „TVA colectată” 1 900 lei
d) încasarea avansului:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 11 900 lei
e) livrarea mărfurilor:
4111 „ClienŃi” = % 59 848 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 50 000 lei
472 „Venituri înregistrate în avans” 2 248 lei
4428 „TVA neexigibilă” 7 600 lei
f) dobânzile de încasat neajunse la scadenŃă se trec în evidenŃa conturilor speciale:
Debit 8052 „Dobânzi de încasat” 2 248 lei
g) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:
% = 371 „Mărfuri” 50 000 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 45 000 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 5 000 lei
h) regularizarea avansului:
419 „Clienți – creditori” = 4111 „ClienŃi” 10 000 lei
i) încasarea primei rate:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 24 924 lei
j) transferul dobânzilor scadente la venituri:
472 „Venituri înregistrate în avans” = 766 „Venituri din dobânzi” 1 124 lei
k) diminuarea dobânzilor de încasat:

- 25 -
Credit 8052 „Dobânzi de încasat” 1 124 lei
l) încasarea ratei a doua:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 24 924 lei
m) transferul dobânzilor scadente la venituri:
472 „Venituri înregistrate în avans” = 766 „Venituri din dobânzi” 1 124 lei
n) diminuarea dobânzilor de încasat:
Credit 8052 „Dobânzi de încasat” 1 124 lei

◘ OperaŃiunile înregistrate în contabilitatea firmei „Y” (cumpărător) au fost următoarele:


a) Primirea facturii privind avansul:
% = 401„Furnizori” 11 900 lei
4091„Furnizori-debitori pentru cumpărări
10 000 lei
de bunuri de natura stocurilor”
4426 „TVA deductibilă” 1 900 lei
b) Plata avansului:
401„Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 11 900 lei
c) RecepŃionarea mărfurilor la preŃ cu amănuntul :
371 „Mărfuri” = % 71 400 lei
401„Furnizori” 50 000 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 10 000 lei
4428 „TVA neexigibilă” 11 400 lei
TVA aferentă ratelor datorate furnizorului:
4426 „TVA deductibilă” = 401„Furnizori” 7 600 lei
d) Dobânda datorată furnizorului:
471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = 401 „Furnizori” 2 248 lei
e) Dobânzile de plătit neajunse la scadenŃă se trec în evidenŃa conturilor speciale:
Debit 8051 „Dobânzi de plătit” 2 248 lei
f) Regularizarea avansului:
401 „Furnizori” = 4091„Furnizori-debitori pentru cumpărări 10 000 lei
de bunuri de natura stocurilor”
g) Plata primei rate:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 24 924 lei
h) Transferul dobânzilor scadente la cheltuieli:
666„Cheltuieli privind dobânzile” = 471„Cheltuieli înregistrate în avans 1 124 lei
i) Diminuarea dobânzilor de plătit:
Credit 8051 „Dobânzi de plătit” 1 124 lei
g) Plata ratei a doua:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 24 924 lei
h) Transferul dobânzilor scadente la cheltuieli:
666„Cheltuieli privind dobânzile” = 471„Cheltuieli înregistrate în avans 1 124 lei
i) Diminuarea dobânzilor de plătit:
Credit 8051 „Dobânzi de plătit” 1 124 lei

2.11. Contabilitatea mărfurilor aflate la terŃi


Mărfurile aflate la terŃi sunt mărfuri care aparŃin entităŃii dar care temporar se află în depozitul
unui terŃ cu un anumit scop – fie pentru prelucrare, recondiŃionare , fie în custodie, fie pentru vânzare
cu cedare de comision. Sunt considerate mărfuri la terŃi şi stocurile de mărfuri aflate în curs de
aprovizionare , adică achitate , sosite sau nesosite , dar nerecepŃionate.
2.11.1. Mărfuri recepŃionate şi lăsate în custodia furnizorilor
Între partenerii de afaceri se practică şi cumpărări de mărfuri care sunt lăsate în depozitul
furnizorului pe o perioadă de timp mai mare sau mai mică, în schimbul achitării de catre cumpărător a
unei sume reprezentand costul custodiei (păstrării) mărfurilor. În această situaŃie, clientul are
posibilitatea să-şi vândă mărfurile direct din depozitul furnizorului.
Exemplul 1: O societate specializată în comerŃul en–gros , cumpără un lot de mărfuri în valoare de 4
000 lei plus TVA 19% , de la un furnizor (producator). RecepŃia mărfurilor cumpărate se efectuează la
depozitul furnizorului unde rămân 5 zile din lipsa unui mijloc de transport. Conform înŃelegerii între
- 26 -
cele 2 părŃi - client şi furnizor - nu se plătesc cheltuieli cu custodia. Ulterior , se angajează un terŃ
pentru efectuarea transportului de marfă, costul 1200 de lei plus TVA 19% (228 lei ) şi apoi se vinde
marfa unei societăŃi specializate în comerŃul cu amănuntul .
● Înregistrări în contabilitatea clientului (cumpărător):
a) primirea facturii de la furnizor cu procesul verbal de recepŃie:
% = 401 „Furnizori” 4 760 lei
357 „Mărfuri aflate la terŃi” 4 000 lei
4426 „TVA deductibilă” 760 lei
b) plata furnizorului prin virament :
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 4 760 lei
c) înregistrarea cheltuielilor cu transportul mărfurilor pe baza facturii primite de la firma de transport:
% = 401 „Furnizori” 1 428 lei
624 „Cheltuieli cutransportul de bunuri şi personal” 1 200 lei
4426 „TVA deductibilă” 228 lei
d) achitarea transportului de marfă cu numerar :
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 1 428 lei
e) primirea efectivă a mărfurilor cumpărate de la furnizor:
371 „Mărfuri” = 357 „Mărfuri aflate la terŃi” 4 000 lei
f) calcularea şi înregistrarea adaosului comercial de 20%: (400x20%=800 lei)
371 „Mărfuri” = 378„DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 800 lei
PreŃul de vânzare al mărfii = 4 000 + 800 = 4 800 lei
g) vânzarea mărfii unui terŃ şi emiterea facturii:
4111 „ClienŃi” = % 5 712 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4 800 lei
4427 “TVA colectată” 912 lei
h) încasarea facturii prin bancă:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 5 712 lei
● Înregistrări în contabilitatea furnizorului:
a) facturarea produselor finite vândute :
4111 „ClienŃi” = % 4 760 lei
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 4 000 lei
4427 “TVA colectată” 760 lei
b) încasarea prin bancă:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 4 760 lei
Exemplul 2: O societate a recepŃionat şi a lăsat în custodie la furnizor (producător) mărfuri la preŃul
de facturare a furnizorului de 5 000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 20%.
Cheltuielile cu custodia până la data ridicări mărfurilor sunt de 500 lei plus TVA 19%. Jumătate din
mărfurile lăsate în custodie se vând din depozitul furnizorului, jumătate se primesc în depozitul
societăŃii cumpărătoare.
● Înregistrări în contabilitatea clientului (cumpărător):
a) înregistrarea mărfurilor cumpărate, recepŃionate şi lăsate în custodia furnizorului:
% = 401 „Furnizori” 5 950 lei
357 „Mărfuri aflate la terŃi” 5 000 lei
4426 „TVA deductibilă” 950 lei
b) înregistrarea facturii privind cheltuielile cu custodia:
% = 401 „Furnizori” 595 lei
357 „Mărfuri aflate la terŃi” 500 lei
4426 „TVA deductibilă” 95 lei
c) se achită prin bancă furnizorul ( 5 950 + 595 = 6 545 lei ):
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 6 545 lei
d) calcularea şi înregistrarea adaosului comercial: (5 000 + 500 ) x 20% = 1 100 lei
371 „Mărfuri” = 378„DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 800 lei
PreŃul de vânzare al mărfii : 5 000 + 500 + 1 100 = 6 600 lei
e) se vinde jumătate din marfa aflată în custodie: 6 600 x 50% = 3 300 lei
4111 „ClienŃi” = % 3 927 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 3 300 lei
4427 “TVA colectată” 627 lei
- 27 -
f) se încasează contravaloarea facturii privind mărfurile vândute prin bancă:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 3 927 lei
g) se descarcă gestiunea aferentă vânzării:
În momentul scoaterii din gestiune a mărfurilor vândute se determină adaosul comercial. Se
transformă cota de adaos comercial în cotă de rabat, care se realizează aplicând procedeul sutei
majorate, astfel:
Cota de rabat % = (Cota de adaos x 100) / (Cota de adaos + 100) = ( 20 x 100 ) / (20 +100) = 16%
Rabatul comercial = preŃul de vânzare al mărfurilor x cota de rabat = 3 300 x 16% = 528 lei
% = 357 „Mărfuri aflate la terŃi” 3 300 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 2 772 lei
378„DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 528 lei
h) primirea restului de mărfuri în depozitul societăŃii cumpărătoare :
371 „Mărfuri” = 357 „Mărfuri aflate la terŃi” 3 300 lei
● Înregistrări în contabilitatea furnizorului (producător):
a) se emite factura pentru produsele finite vândute:
4111 „ClienŃi” = % 5 950 lei
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 5 000 lei
4427 “TVA colectată” 950 lei
b) se emite factura pentru custodie :
4111 „ClienŃi” = % 595 lei
708 „Venituri din activităŃi diverse” 500 lei
4427 “TVA colectată” 95 lei
c) încasarea facturilor emise prin bancă: (5 950 +595 = 6 545 lei)
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 6 545 lei

2.11.2. Contabilitatea mărfurilor trimise spre prelucrare la terŃi


Atunci când se constată că unele mărfuri au mişcare lentă, sunt greu vandabile, societăŃile
comerciale încearcă diverse modalităŃi de la le vinde. Una din modalităŃi o constituie trimiterea la
unităŃi specializate în prelucrarea mărfurilor, iar rezultatul prelucrării se contretizează într-o altă marfă
sau alt sortiment, cu alt preŃ.
Exemplu: O societate en-gros ”X” trimite mărfuri spre prelucrare la o societate „Y”. PreŃul de
vânzare cu ridicata mărfurilor este de 3 000 lei din care 500 lei adaos comercial. Cheltuielile cu
preucrarea mărfurilor sunt de 300 lei plus TVA 19%, iar cheltuielile cu transportul dus-întors executat
de terŃi sunt în sumă de 40 de lei plus TVA 19% . Cheltuielile cu prelucrarea mărfurilor se achită prin
bancă, iar cheltuielile cu transportul se achită numerar din casierie.
● Înregistrări în contabilitatea societatii „X” :
a) se trimit mărfurile la prelucrare consemnate în avizul de însoŃire al mărfii:
% = 371 „Mărfuri” 3 000 lei
357 „Mărfuri aflate la terŃi” 2 500 lei
378„DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 500 lei
b) se primeşte noul sortiment:
371 „Mărfuri” = 357 „Mărfuri aflate la terŃi” 2 500 lei
c) se primeşte factura de la societatea „Y” pentru prelucrarea mărfii:
% = 401 „Furnizori” 357 lei
371 „Mărfuri” 300 lei
4426 „TVA deductibilă” 57 lei
d) se achită prin virament datorita furnizorului „Y”:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 6 545 lei
e) se calculeaza şi se înregistrează adaosul comercial de 20% la noul sortiment de marfă:
(2 500+300) x 20% = 560 lei
371 „Mărfuri” = 378„DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 560lei
f) se înregistrează cheltuielile de transport achitate cu numerar:
% = 5311 „Casa în lei” 47,60 lei
624 „Cheltuieli cutransportul de bunuri şi personal” 40,00 lei
4426 „TVA deductibilă” 7,60 lei
● Înregistrări în contabilitatea societatii „Y” :

- 28 -
a) se primeşte marfa în vederea prelucrării de la societatea „X” şi se înregistrează în evidenŃa
extrabilanŃieră:
Debit cont 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” 2 500 lei
b) se facturează contravaloarea prelucrării mărfii:
4111 „ClienŃi” = % 357 lei
704 „Venituri din servicii prestate” 300 lei
4427 “TVA colectată” 57 lei
c) se încasează factura prin bancă de la societatea „X”:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 6 545 lei
d) se restituie mărfurile prelucrate societatii „X”:
Credit cont 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” 2 500 lei

2.11.3. Contabilitatea mărfurilor trimise la recondiŃionare


UnităŃile comerciale pot ajunge în situaŃia de a avea stocuri de mărfuri greu vandabile sau
nevandabile datorate existenŃei în stoc a unor mărfuri demontate sau unor defecte de manoperă. Aceste
entităŃi au posibilitatea să trimită mărfurile nevandabile la unităŃi specializate în operaŃiuni de
recondiŃionare. Prin recondiŃionare, spre deosebire de prelucrare, se obŃine acelaşi sortiment de marfă
accesibil vânzării, fie la acelaşi preŃ, fie la un preŃ mai mic practicat pentru a diminua stocul imobilizat.
Exemplu: O societate „X” trimite mărfuri la recondiŃionare la societatea „Y”. PreŃul de vânzare cu
ridicata al mărfurilor este 3 625 lei, din care 725 lei reprezintăadaosul comercial. Pentru recondiŃionare
entitatea „Y” percepe 600 lei plus TVA 19%.
● Înregistrări în contabilitatea societatii „X” :
a) se trimit mărfurile la recondiŃionare consemnate în avizul de însoŃire a mărfii:
% = 371 „Mărfuri” 3 625 lei
357 „Mărfuri aflate la terŃi” 2 900 lei
378„DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 725 lei
b) se primesc mărfurile recondiŃionate şi factura pentru operaŃiunea de recondiŃionare:
371 „Mărfuri” = 357 „Mărfuri aflate la terŃi” 2 900 lei
şi
% = 401 „Furnizori” 714 lei
371 „Mărfuri” 600 lei
4426 „TVA deductibilă” 114 lei
c) se achită prin virament datoria faŃă de „Y”:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 714 lei
d) se calculează şi se înregistrează adaosul comercial practicat de entitatea comercială.
Pentru a vinde marfa se poate practica un adaos comercial mai mic sau chiar saă se vândă la costul ei.
Se aplică un adaos de numai 5%.
Adaos comercial = (2 900 + 600) x 5% = 175 lei
371 „Mărfuri” = 378„DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 800 lei
Noul preŃ cu ridicata a mărfii va fi: (2 900 + 600) + 175 = 3 675 lei.
Se poate vinde marfa şi la costul ei de 2 900 + 600 = 3 500 lei în vederea diminuării stocurilor
nevandabile.
Notă: OrdonanŃa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaŃă
în capitolul V art. 18 lit. F prevede : „prin vânzări cu preŃ redus, în sensul prezentei ordonanŃe, se
întelege: vânzari ale produselor care într-o perioadă de 3 luni de la aprovizionare nu
au fost vândute”.
● Înregistrări în contabilitatea societatii „Y” (prestator de servicii):
a) se primesc mărfurile pentru recondiŃionare de la „X” şi se înregistrează în evidenŃa extrabilanŃieră:

Debit cont 8032 2 900 lei


b) se facturează contravaloarea recondiŃionării:
4111 „ClienŃi” = % 714 lei
704 „Venituri din servicii prestate” 600 lei
4427 “TVA colectată” 114 lei

- 29 -
c) se restituie mărfurile recondiŃionate sociatăŃii „X” şi se scot din evidenŃa extrabilanŃieră:
Credit cont 8032 2 900 lei
d) se încasează factura privind recondiŃionarea prin bancă:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 714 lei

2.12. Mărfuri primite cu titlu gratuit sau prin donaŃie

O societate „X” specializată în comerŃul cu amănuntul primeşte prin donaŃie mărfuri evaluate la
valoarea justă de 1000 lei. Adaosul comercial este de 20% şi cota de TVA de 19% sunt incluse în
valoarea justă.
Elementele preŃului de vânzre cu amănuntul:
TVA 19% = 1000 x 19 : 119 = 159,66 lei;
Adaos comercial = (1000 – 159,66) x 20 : 120 = 140,06 lei;
Valoare de intrare fără TVA şi adaos comercial = 1000 – 159,66 – 140,06 = 700,28 lei.
Înregistrarea în contabilitate:
371 „Mărfuri” = % 1000,00 lei
7582 „Venituri din donaŃii primite” 700,28 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 140,06 lei
4428 „TVA neexigibilă” 159,66 lei

2.13. Alte aspecte privind fiscalitatea stocurilor

► Bunuri constatate lipsă în gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu s-au
întocmit contracte de asigurare
În spiritul articolului 21 (4), litera c) din noul Cod fiscal, nu sunt deductibile la calculul
profitului impozabil : "cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de
asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit
prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenŃa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe
amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităŃi naturale sau a altor cauze de forŃă majoră, în
condiŃiile stabilite prin norme.”
Normele metodologice prevăd că bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai
pot fi valorificate, nu constituie livrare de bunuri şi deci nu se colectează TVA, dacă sunt îndeplinite în
mod cumulativ următoarele condiŃii:
a) nu sunt imputabile;
b) degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente;
c) se face dovada că s-au distrus bunurile şi nu mai intră în circuitul economic.
Prin urmare în această categorie se încadrează mărfurile cu termen de garanŃie expirat, pentru
care nu se poate stabili răspunderea materială a salariaŃilor cu sarcini în domeniul aprovizionării sau
desfacerii. Costul aferent mărfurilor scăzute din gestiune nu este deductibil la calculul profitului
impozabil. În concluzie, dacă nu se îndeplinesc simultan cele trei condiŃii, firma va colecta TVA,
deoarece operaŃiunea s-ar asimila livrărilor de bunuri. Deci, cheltuiala generată de colectarea TVA nu
este admisă la calculul profitului impozabil.
► Bunurile cedate cu titlu gratuit
Formula contabilă de scoatere din evidenŃă a stocurilor cedate cu titlu gratuit:
6582 “DonaŃii şi subvenŃii 3xx „Conturi de Valoarea de înregistrare a stocurilor cedate cu titlu
=
acordate” stocuri” gratuit

LegislaŃie: Sunt deductibile din punct de vedere fiscal:


▪ “cheltuielile sociale în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare”( art.
21 (3) lit c) din Codul fiscal).
▪ “cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit
legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr.
- 30 -
32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit
legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli
îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii:
1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în
scopul construcŃiei de localuri, al dotărilor, achiziŃiilor de tehnologie a informaŃiei şi de documente
specifice, finanŃării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a
burselor de specializare, a participării la congrese internaŃionale”( art. 21 (4) lit p) din Codul fiscal).
► Vânzări în pierdere
Cadrul reglementar privind desfăşurarea activităŃii comercianŃilor statuează regula potrivit
căreia sunt interzise vânzările în pierdere (Legea nr. 650 pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr.9
9/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor pe piaŃă ( M.O. nr. 914 / 16.12.2002), pct. 20).
Prin vânzare în pierdere se înŃelege orice vânzare la un preŃ egal sau inferior costului de
achiziŃie. ExcepŃia de la această regulă se întâlneşte în situaŃiile nominalizate în mod expres de lege,
când agentul economic are dreptul să reducă preŃurile de vânzare, dar numai în anumite perioade ale
anului, cu respectarea anumitor reguli şi proceduri. SituaŃiile de excepŃie sunt vânzările de lichidare
şi de soldare, când legea prevede deductibilitatea fiscală a costului de achiziŃie al mărfurilor vândute în
pierdere.
► Deprecierea temporară a stocurilor de mărfuri
Constituirea ajustărilor pentru deprecierea temporară a stocurilor generează cheltuieli neadmise
la calculul profitului impozabil.
La închiderea exerciŃiului financiar stocurile trebuie să fie evaluate la costul lor sau la valoarea
realizabilă netă, dacă aceasta este mai mică ( conform OMFP nr. 1752/2005 paragraful 134 ).
Estimarea valorii realizabile nete trebuie să ia în calcul destinaŃia elementului examinat. Valoarea
realizabilă netă se va determina pentru fiecare articol inventariat. În practică se pot realiza şi regrupări
de elemente asemănătoare sau care au legătură între ele. Când valoarea realizabilă netă este mai mică
decât valoarea de înregistrare, pentru diferenŃă se constituie ajustări pentru deprecierea stocurilor.
RelaŃia folosită pentru calculul ajustărilor privind deprecierea stocurilor este următoarea:
Ajustări privind = Valoarea contabilă - Valoarea de inventar a stocurilor
deprecierea stocurilor ( costul stocurilor ) ( valoarea din situaŃiile financiare)
a) înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor de mărfuri:

6814 „Chelt de expl privind ajustările pentru deprecierea activelor =


397 „Ajustări pentru deprecierea
circulante” mărfurilor”

b) diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor

397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” = 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”

- 31 -
Capitolul 3
STUDIU DE CAZ LA S.C. RICAMBI S.R.L.

3.1. Prezentarea societăŃii

Societatea comercială RICAMBI SRL a fost înfiinŃată la data de 07.01.2000. Sediul societăŃii
este în Rm. Vâlcea, Str. Vasile Olanescu , nr.2 , judeŃul Vâlcea.
Societatea a fost înregistrata în Registrul Comertului sub numărul de înmatriculare J38/4/2000.
Luarea în evidenŃă la organele teritoriale fiscale s-a efectuat concomitent cu efectuarea
demersurilor de înfiinŃare, asftel încât certificatul de înmatriculare conŃine codul de înregistrare fiscală
RO 12571922, societatea fiind înregistrată în scopuri de TVA.
SC RICAMBI SRL este persoană juridică română având forma juridică de societate cu
răspundere limitată cu capital privat. Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile
romane si cu prevederile din statutul societatii.
FuncŃionarea societăŃii este nelimitată cu începere de la data înregistrării în Registrul
comerŃului.
Obiectul de activitate al societăŃii comerciale RICAMBI SRL este întreŃinerea şi repararea
autovehiculelor ( cod CAEN 4520) precum şi comerŃul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (cod
Caen 4532) .
Capitalul societăŃii este de 200 lei şi este în întregime privat . El este format din 20 de părŃi
sociale egale a câte 10 lei fiecare . Capitalul social este în întregime subscris şi vărsat, întregul capital
fiind aportul asociatului unic .
Structura organizatorică a societăŃii cuprinde un atelier mecanic de reparaŃii şi întreŃinere de
autovehicule şi un magazin pentru comercializarea pieselor şi accesoriilor auto, activitatea
desfăşurându-se la sediul societăŃii.
Societatea RICAMBI SRL îşi propune să ofere potenŃialilor clienŃi achiziŃionarea unor produse
de calitate la cele mai bune preŃuri. Structura societăŃii, flexibilitatea şi diversificarea produselor şi
serviciilor permite adaptarea continuă la schimbările şi cerinŃele pieŃei din România.
Raportul calitate-preŃ al produselor şi serviciilor oferite de societate este cel mai bun de pe
piaŃă, iar satisfacŃia clienŃilor este obiectivul prioritar al societăŃii. Ca urmare a vânzărilor mereu în
creştere, având la baza produse şi servicii extrem de variate se poate spune că Ricambi SRL este un
partener de încredere pentru clienŃii săi.
În cadrul sociatăŃii activităŃile ce Ńin de domeniile financiar, contabilitate, salarii, preŃuri se
desfăşoară în cadrul unui singur compartiment. Compartimentul financiar-contabil are atribuŃiuni
multiple şi relaŃii cu toate celelalte compartimente din cadrul societăŃii. RelaŃiile cu celelalte
compartimente sunt atât de intrare cât şi de ieşire.
Societatea RICAMBI SRL foloseşte ca formă de înregistrare în contabilitate forma de
înregistrare pe jurnale.
OperaŃiunile de încasări şi plăŃi în numerar sunt consemnate în registrul de casă. PlăŃile şi
încasările în numerar se fac în limita plafoanelor stabilite prin lege (limita maximă pentru un singur
furnizor/client este de 5000 lei pe zi ). De asemenea operaŃiunile de încasări şi plăŃi se mai derulează şi
prin conturile bancare ale societăŃii deschise la : BCR Rm. VALCEA şi Trezoreria Rm. Valcea.

- 32 -
3.2. Reflectarea în contabilitatea firmei RICAMBI SRL a operaŃiunilor legate de mărfuri

► Provizioane pentru garanŃii acordate clienŃilor

Având în vedere că societatea comercializează prin magazinul de vânzare cu amănuntul piese şi


accesorii pentru autovehicule trebuie să acorde garanŃie clienŃilor săi conform Legii nr. 449/2003
(privind vânzarea produselor şi garanŃiile asociate acestora, republicată în 2008). Fiind vorba de piese
pentru autoturisme, pentru a beneficia de garanŃie clienŃii trebuie să le monteze într-un service
autorizat.
În cazul lipsei conformităŃii sau existenŃei unor vicii ascunse a produselor (pieselor auto) în
termenul de garanŃie prevăzut în certificatul de garanŃie, clientul va depune produsul reclamat la
vânzător (SC RICAMBI SRL) însoŃit de următoarele documente: copie factură fiscală; certificat de
garanŃie; fişa de retur marfă completată la magazin; dovada montării pieselor într-un service autorizat
R.A.R. (deviz de montaj) şi documentele fiscale aferente; nota de constatare întocmită de persoana
care a analizat cazul).
Dacă reclamaŃia este justificată, societatea RICAMBI SRL în calitate de vânzător se obligă la
schimbarea produselor pe cheltuiala sa.
Dacă reclamaŃia este nejustificată, cheltuielile vor fi suportate de către client.
În cazul pieselor şi accesoriilor termenul de garanŃie acordat conform legii 449/2003 este:
- 24 luni pentru acumulatori şi amortizoare;
- 12 luni pentru anvelope, alarme auto;
- 18 luni de la data livrării pentru toate celelalte produse cu excepŃia următoarelor categorii de produse:
accesorii auto, curele (distribuŃie, transmisie), elemente de aprindere, filtre (aer, ulei, combustibil),
becuri, ştergătoare parbriz, soluŃii spălat parbriz, uleiuri, aditivi, antigel, lichid de frână, care sunt
consumabile.
Nu se acordă garanŃie sau se anulează în următoarele cazuri:
- piesele nu au fost montate într-un service specializat (autorizat);
- piesele prezintă urme de lovituri, zgârieturi, îndoituri sau acŃiunea unor factori externi;
- piesele prezintă o uzură normală;
- piesele se defectează în urma unui montaj necorespunzător;
- defecŃiunea se datorează lipsei verificărilor la timp sau periodice;
- piesa a fost montată într-un ansamblu cu alte piese defecte sau modificate;
- piesa prezintă deficienŃe din cauza unui accident de circulaŃie sau de altă natură (şocuri termice,
electrice, mecanice).
Analizând informaŃiile din anii anteriori, costurile cu reparaŃia şi/sau înlocuirea produselor sunt
estimate la suma de 5.760 lei.
Valoarea mărfurilor vândute 288.000 lei
Rata înlocuirii în baza garanŃiei 2%
Datoria estimată privind garanŃia produselor 5.760 lei
Analiza criteriilor de recunoaştere:
- există o obligaŃie curentă legală, generată de un eveniment trecut concretizată în vânzarea pieselor
auto cu garantie;
- este probabilă o ieşire de resurse concretizată în costurile cu reparaŃiile;
- există o evaluare credibilă.
Cele trei criterii de recunoaştere a provizioanelor sunt îndeplinite.
Întrucât la data bilanŃului sunt îndeplinite condiŃiile de recunoaştere a unui provizion pentru
garanŃii acordate clienŃilor, în situaŃiile financiare ale anului 2009 se va recunoaşte un provizion la
nivelul sumei esimate de 5760 lei.
6812 „Cheltuieli de exploatare privind 1512 „Provizioane pentru garantii acordate
= 5.760 lei
provizioanele“ clientilor”

ObservaŃie: Conform art. 22 din Codul fiscal „provizioanele pentru garanŃii de bună execuŃie
acordate clienŃilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrările executate şi
serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acordă garanŃie în perioadele

- 33 -
următoare, la nivelul cotelor prevăzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare
prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate”.
Prin urmare societatea are dreptul de deducere a provizioanelor constituite de la calculul
impozitului pe profit.

► Plusuri şi minusuri de mărfuri în gestiune cu ocazia inventarierii

La finele anului 2009 SC RICAMBI SRL a efectuat inventarierea patrimoniului în vederea


întocmirii situaŃiilor financiare anuale în conformitate cu:
▪ Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată;
▪ O.M.F.P. nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene;
▪ Ordinul nr 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.
Inventarierea s-a efectuat de către o comisie de inventariere numită prin decizia scrisă nr.
29/20.12.2009 semnată de către administratorul societăŃii şi şeful compartimentului financiar-contabil.
Comisia a fost formată din doi membrii, angajaŃi ai societăŃii. Inventarierea a avut ca scop atât
constatarea faptică, cât şi evaluarea la nivelul valorii actuale, a elementelor de activ şi de pasiv deŃinute
de către societate. La momentul inventarierii în cadrul societăŃii nu se aflau bunuri şi valori aparŃinând
altor persoane juridice sau fizice.
Societatea fiind o întreprindere mică volumul operaŃiunilor şi numărul de gestiuni nu a impus
constituirea unei comisii centrale.
În baza listelor de inventariere întocmite pe gestiuni şi pe grupe de conturi la terminarea
operaŃiunilor de inventariere s-a întocmit procesul verbal privind rezultatele inventarierii prin care s-au
constatat plusuri şi minusuri în gestiune (prezentate în Tabelul nr. 2)
Rezultatele inventarierii, înscrise în procesul verbal de inventariere s-au stabilit prin
compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenŃa tehnico-
operativă şi evidenŃa contabilă (prezentate în Tabelul nr. 1).
În vederea stabilirii minusurilor şi plusurilor de bunuri, constatate cu ocazia inventarierii,
precum şi pentru determinarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare, comisia a procedat
la întocmirea formularului „Lista de inventariere” ( cod 14-3-12), prezentat în Tabelul nr. 3 (model
simplificat).
Ca urmare a încheierii operaŃiunilor de inventariere conducerea societăŃii a aprobat
înregistrarea în contabilitate a rezultatelor acesteia. Astfel:
Înregistrarea în contabilitate a diferenŃelor faptice stabilite în urma inventarierii (conform Tabelului
nr. 2 şi Listei de inventariere):
a) Înregistrarea în contabilitate a unui plus în gestiunea de mărfuri :
Comisia a constatat plus la inventar o bujie termoplus FE 74145 1 buc. x 30 lei.
PreŃul de vânzare cu amănuntul este compus astfel:
 cost de achiziŃie 19,33 lei (în contul 607)
 TVA neexigibilă 3,67 lei (în contul 4428)
 adaos comercial 5,88 lei (în contul 378)
Plusul se va înregistra în contabilitate ca o intrare de mărfuri şi în acelaşi timp cheltuiala cu mărfurile
va scădea.
371 „Mărfuri” = % 30,00 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 5,88 lei
4428 „TVA neexigibilă” 4,79 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 19,33 lei
b) Înregistrarea în contabilitate a unui minus în gestiunea de mărfuri:
Comisia a constatat minus la inventar un set de plăcute de frână RH 2604.04 1 buc. x 90 lei
PreŃul de vânzare cu amănuntul este compus astfel:
 cost de achiziŃie 63,03 lei (în contul 607)
 TVA neexigibilă 14,37 lei (în contul 4428)
 adaos comercial 12,60 lei (în contul 378)
Aceasta lipsă se va recupera de la gestionar.
- 34 -
Precizare: Conform Codului muncii, salariaŃii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor
răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legatură
cu munca lor. Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reŃine în rate lunare din drepturile salariale
care se cuvin salariatului în cauză din partea angajatorului la care este încadrat în muncă. Ratele nu pot
fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reŃineri jumatate
din salariul respectiv.
În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit
pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcŃionar public, reŃinerile din
salariu se fac de către noul angajator sau noua instituŃie ori autoritate publică pe baza titlului
executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract
individual de muncă ori ca funcŃionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor
sale, în condiŃiile Codului de procedură civilă.
◘ Descărcarea gestiunii de marfa constatată lipsă
% = 371 „Mărfuri” 90,00 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 12,60 lei
4428 „TVA neexigibilă” 14,37 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 63,03 lei
◘ Conform procesului verbal de inventariere valoarea totală a mărfurilor constatate lipsă în gestiune se
ridică la nivelul sumei de 2.345 lei (cu TVA inclus).
Pentru recuperarea pagubei angajatorul, societatea RICAMBI SRL a întocmit un dosar de
acŃiune în justiŃie pentru recuperarea sumei de 2.345 lei.
Suma va fi reŃinută din drepturile salariale ale gestionarului conform art. 273 din Codul muncii,
în urma sentinŃei judecătoreşti definitive:
4282 „Alte creanŃe în legătură cu personalul” = % 2 345 lei
7588 „Alte venituri din exploatare” 1 970,59 lei
4427 374,41 lei
Notă : Conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, bunurile constatate lipsă, cu excepŃia celor menŃionate expres
de lege, sunt considerate livrare de bunuri şi se supun TVA ( cota fiind de 19%).
Începând cu 01.01.2010 gestionarului i se va retine pe statul de plată cota parte din lipsurile din
gestiune, rata lunară fiind de 300 lei/lună. Valoarea totală a pagubei fiind recuperată în 8 luni.

► EvidenŃierea reducerilor comerciale


A. Primirea reducerilor comerciale de la furnizori
Societatea RICAMBI SRL a achiziŃionat la data de 01.04.2010 de la societatea AUTONET
IMPORT SRL mărfuri în valoare de 11 900 lei (TVA inclusă) . Conform contractului încheiat între
cele două societăŃi, dacă se fac achiziŃii de cel puŃin 10 000 lei (fără TVA) într-o perioadă de 15 zile,
furnizorul acordă o reducere comercială de 10%. Reducerea comercială se acordă până la finele lunii şi
este reprezentată într-o factură ulterioară în roşu întocmită de către furnizor.
La sfârşitul lunii aprilie 2010, societatea RICAMBI SRL, a primit o factură în minus de 1000
lei plus TVA, reprezentând reducerea comercială acordată ca urmare a fidelităŃii clientului pentru
mărfurile achiziŃionate. Plata către SC AUTONET IMPORT SRL s-a facut în data de 02.05.2010.
▪ Înregistrările contabile efectuate de către SC RICAMBI SRL (cumpărător):
a) înregistrarea achiziŃiei şi recepŃionarea mărfurilor la preŃ cu amănuntul la data de 01.04.2010:
371 „Mărfuri” = % 16 065 lei
401„Furnizori” 10 000 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 3 500 lei
4428 „TVA neexigibilă” 2 565 lei
TVA aferentă facturii de achiziŃie:
4426 „TVA deductibilă” = 401„Furnizori” 1 900 lei
Reducerea comercială a fost acordată într-o factură separată, în roşu conform O.M.F.P. nr.
3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
b) înregistrarea facturii cuprinzând reducerea comercială la data de 30.04.2010:

- 35 -
% = 401 „Furnizori” 1 190 lei
609 „Reduceri comerciale primite” 1 000 lei
4426 „TVA deductibilă” 190 lei
c) plata furnizorului la data de 02.05.2010 (se plăteşte suma ajustată de 10 710 lei=11 900lei–1 190lei
deoarece reducerea comercială a fost deja acordată):
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 10 710 lei

B. Acordarea reducerilor comerciale clienŃilor săi


La rândul ei SC RICAMBI SRL în luna mai 2010 a acordat reduceri comerciale în ceea ce
priveşte vânzarea mărfurilor clientului său SC VICPROD SRL, cu care are încheiat un contract şi
căruia îi acordă o reducere de 5%.
a) înregistrarea în contabilitate a facturii emise reprezentând vânzarea de mărfuri la data de
04.05.2010:
4111 „ClienŃi” = % 5 950 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 5 000 lei
4427 “TVA colectată” 950 lei
b) înregistrarea facturii cuprinzând reducerea comercială acordată la data de 15.05.2010:
4111 „ClienŃi” = % 297,5 lei
709 „Reduceri comerciale acordate” 250 lei
4427 “TVA colectată” 47,5 lei
c) încasarea de la societatea SC VICPROD SRL la data de 20.05.2010:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 5 652,5 lei

► EvidenŃierea reducerilor financiare


A. Reducere financiară (scont) acordată la momentul livrării când are loc şi facturarea

● La data de 01.04.2010 SC RICAMBI SRL achiziŃionează de la societatea TROST AUTO


TECHNIK SERVICE SRL mărfuri în valoare de 23 800 lei, cu termen scadent de plată în 30 de zile de
la data facturării (livrării). Conform clauzelor contractuale, dacă societatea RICAMBI SRL plăteşte
înainte de scadenŃă contravaloarea facturii, beneficiază de o reducere financiară (scont) în procent de
4% din valoarea facturii.
Pe toată perioada până la scadenŃă societatea RICAMBI SRL are posibilitatea de a plăti la
furnizor suma redusă cu 4%.
În contabilitate, reducerea financiară se înregistrează în momentul acordării.
Societatea RICAMBI SRL alege să plătească contravaloarea facturii încă de la facturare,
beneficiind astfel de discountul de 4% , astfel reducerea financiară este evidenŃiată în momentul
înregistrării facturii de achiziŃie. Societatea RICAMBI SRL practică un adaos comercial de 35%.
a) înregistrarea achiziŃiei şi recepŃionarea mărfurilor la preŃ cu amănuntul la data de 01.04.2010:
371 „Mărfuri” = % 32 130 lei
401„Furnizori” 20 000 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 7 000 lei
4428 „TVA neexigibilă” 5 130 lei

4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 3 800 lei


b) înregistrarea reducerii financiare (scont) acordată la data de 01.04.2010, data livrării şi a facturării
401 „Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi obŃinute” 800 lei
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 152 lei
c) plata către furnizor la data de 15.04.2010
401„Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 22 848 lei
● La rândul ei societatea RICAMBI SRL a vândut mărfurile. Unul dintre clienŃi fiind
societatea KYNITA SRL, căreia conform clauzelor contractuale, dacă aceasta îşi achită înainte de

- 36 -
scadenŃă contravaloarea facturii beneficiază de o reducere financiară (scont) de 2% din valoarea
facturii. Valoarea facturii către SC KYNITA SRL este 3 393 lei.
a) înregistrarea facturii emise reprezentând vânzarea de mărfuri la data de 10.04.2010:
4111 „ClienŃi” = % 3 393,00 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 2 851,26 lei
4427 “TVA colectată” 541,74 lei
b) înregistrarea reducerii financiare (scont) conform clauzelor contractuale la data de 10.10.2007:
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 4111 „ClienŃi” 57,02 lei
4111 „ClienŃi” = 4427 10,84 lei
c) încasarea de la societatea KYNITA SRL la data de 11.11.2007:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 3 335,98 lei

B. Reducerea financiară (scontul) acordată înainte de data scadentă, la momentul


decontării facturii.
● La data de 15.04.2010 societatea RICAMBI SRL a achiziŃionat mărfuri de la societatea
UNIX AUTO SRL în valoare de 6700 lei (fără TVA), cu termen scadent de plată în 30 de zile de la
data livrării (facturării). Conform clauzelor contractuale, daca societatea RICAMBI SRL plăteşte
înainte de scadenŃă contravaloarea facturii, beneficiază de o reducere financiară (scont) în procent de
3% din valoarea facturii.
Societatea RICAMBI SRL alege să plătească contravaloarea facturii înainte de scadenŃă,
beneficiind astfel de scontul de 3% pe care îl înregistrează în momentul decontări facturii. Societatea
RICAMBI SRL practică un adaos comercial de 35%.
a) înregistrarea achiziŃiei de mărfuri la data de 15.05.2010:
371 „Mărfuri” = % 10 763,55 lei
401„Furnizori” 6 700,00 lei
378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” 2 345,00 lei
4428 „TVA neexigibilă” 1 718,55 lei
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 1 273 lei
b) înregistrarea scontului primit, la decontarea facturii:
401 „Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi obŃinute” 201 lei
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 38,19 lei
c) plata către furnizor la data de 25.04.2010:
401„Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 7 733,81 lei
● La data de 29.04.2010 societatea RICAMBI SRL vinde din mărfurile achiziŃionate societăŃii
VADOVA SRL, căreia conform clauzelor contractuale, dacă aceasta plăteşte înainte de scadenŃă va
beneficia de un scont de 2%. Valoarea facturii este de 1 300 lei, TVA inclus.
a) înregistrarea facturii emise reprezentând vânzarea mărfurilor la data de 29.04.2010:
4111 „ClienŃi” = % 1 300,00 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 1 092,44 lei
4427 “TVA colectată” 207,56 lei
b) la momentul încasării facturii se înregistrează valoarea scontului acordat societăŃii VADOVA SRL,
astfel:
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 4111 „ClienŃi” 21,85 lei

4111 „ClienŃi” = 4427 4,15 lei


c) încasarea de la societatea VADOVA SRL la data de 11.11.2007:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „ClienŃi” 1 274 lei

- 37 -
Tabelul nr. 1
SituaŃia scriptică a activelor imobilizate şi a activelor circulante
de natura stocurilor deŃinute de societate înaintea inventarieri
Cod/nr. Denumirea elementelor Cantit PreŃ lei/ Valoare de Valoare netă
inv. de activ şi u/m UM intrare (lei) contabilă (lei)
0 1 2 3 4=2*3 5
Active circulante
1 Mărfuri 13255.00 13255.00 13255.00

Tabelul nr. 2
SituaŃia faptică a elementelor de activ imobilizat şi activ circulant de natura stocurilor
Elemente de activ Plusuri în gestiune Minusuri în gestiune
Cod Denumire Cant. (buc.) PreŃ unitar (lei/um) Valoare (lei) Cant. (buc.) PreŃ unitar (lei/um) Valoare de intrare (lei)
Active circulante
112 Bujie termoplus FE74145 1 buc. 30 30 - - -
269 PlăcuŃe frână RH2604.04 - - - 1 buc. 90.00 90.00

Tabelul nr. 3
Listă de inventariere (Cod 14-3-12)
Nr. Denumirea Cod U/M Cantitati Pret Valoare contabila Valoare Depreciere
crt. bunurilor Stocuri Diferente unitar Valoarea Diferenta de Valoare Motivul
inventariate Faptice Scriptice Plus Minus lei/um (lei) Plus Minus inventar
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Active circulante
1 Bujie termoplus 112 buc 5 4 1 ▬ 30 120 30 ▬ 150 ▬ ▬
FE 74145
2 PlăcuŃe frână 269 buc 0 1 ▬ 1 90 0 ▬ 90 90 ▬ ▬
RH 2604.04

- 38 -
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

► Concluzii

Contabilitatea, datorită rolului important pe care îl are, a devenit o problemă centrală pentru
economia întreprinderii moderne, iar perfecŃionarea continuă a metodei şi procedeelor sale de lucru
se impune ca o cerinŃă de prim ordin.
Prezenta lucrare este consacrată atât problemelor teoretice ale contabilităŃii (concept,
clasificare, evaluare, metode de inventariere, documente specifice), cât şi problemelor practice ale
contabilităŃii stocurilor de mărfuri (reflectarea în contabilitate, forme de înregistrare contabilă, tipuri
de înregistrări, etc.), ca premisă şi cerinŃă general valabilă pentru organizarea şi funcŃionarea
contabilităŃii într-o economie cât mai dezvoltată.
Deşi activitatea principală este întreŃinerea şi repararea autovehiculelor (cod CAEN 4520),
societatea RICAMBI SRL realizează venituri şi din vânzarea mărfurilor, firma fiind autorizată să
comercializeze piese şi accesorii pentru autovehicule (cod CAEN 4532). Efectuând un studiu, în
cadrul firmei, se ajunge la o primă concluzie şi anume că ponderea mărfurilor ocupă un loc important
în realizarea cifrei de afaceri.
Din punct de vedere al contabilităŃii gruparea stocurilor se face după două criterii de bază
care sunt: apartenenŃa lor şi proveninŃa lor. După apartenenŃa lor stocurile aflate în gestiunea firmei
fac parte din patrimoniul propriu şi se găsesc în spaŃiul comercial al firmei, iar după proveninŃa lor,
stocurile aflate în gestiunea firmei sunt obŃinute ca urmare a achiziŃiilor de la furnizori.
Contabilitatea analitică a stocurilor este organizată astfel încât permite urmărirea existenŃei şi
mişcării acestora cantitativ şi valoric pe fiecare loc de depozitare în parte, pe feluri mărfuri, precum
şi pe gestiuni.
Normele contabile din România prevăd evidenŃa cantitativ şi valorică sau numai valorică
a stocurilor prin folosirea inventarului permanent sau intermitent.
Astfel, în urma studiului efectuat la SC RICAMBI SRL, s-a observat că evidenŃa stocurilor de
mărfuri se Ńine cantitativ-valoric şi foloseşte inventarul permanent, metodă care prezintă avantajul că
poate furniza în orice moment date cu privire la existenŃa şi mişcarea mărfurilor.
Intrările şi ieşirile de mărfuri se înregistrează zilnic pe baza documentelor justificative şi se
stabileşte soldul la sfârşitul zilei. Raportul de gestiune se completează zilnic şi stă la baza
înregistrărilor în contabilitate.
Organizarea sistemului informaŃional contabil a stocurilor vizează faptul că operaŃiile
privitoare la intrarea şi ieşirea stocurilor de mărfuri sunt consemnate în documente primare. Astfel
pentru intrare se folosesc facturi, avize de însoŃire, note de recepŃie şi constatarea diferenŃelor iar
pentru ieşire se foloseşte avizul de însoŃire, factura, bon de casă.
Toate operaŃiunile sunt înregistrate în mod cronologic în Registrul-jurnal.
PreŃul de evaluare al mărfurilor la RICAMBI SRL este preŃul cu amănuntul, iar costul
mărfurilor vândute se determină prin deducerea marjei brute din preŃul de vânzare al stocurilor de
mărfuri.
La finele anului 2009 s-a procedat la inventarierea patrimoniului în conformitate cu Legea
contabilităŃii nr. 82/1991 şi cu Ordinul nr 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind
organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv. Inventarierea prezintă o
importanŃă deosebită deoarece prin intermediul inventarierii sunt stabilite toate valorile patrimoniale
existente indiferent de modul în care au fost obŃinute, cu scopul de a întocmi situaŃii financiare cât
mai apropiate de realitate în vederea asigurării comparabilităŃii.
Inventarierea are importanŃă de asemenea pentru întocmirea situaŃiilor financiare anuale
precum şi asigurarea imaginii fidele şi a respectării principiului prudenŃei şi al independenŃei
exerciŃiilor.
Realitatea soldurilor conturilor prezentate în balanŃa finală influenŃează corecta stabilire a
cheltuielilor şi veniturilor care conduc la determinarea rezultatului exerciŃiului şi la întocmirea
documentelor contabile de sinteză, respectiv: bilanŃ, cont de profit şi pierdere, politici contabile şi
note explicative.

- 39 -
Normele contabile din România prevăd obligaŃia întreprinderii de a reflecta rezultatele
inventarierii în exerciŃiul pentru care se întocmesc lucrările de închidere a exerciŃiului
financiar.
Prin urmare, situaŃiile financiare ce se întocmesc au la bază datele din contabilitate, care
trebuie să reflecte realitatea şi trebuie verificate în prealabil cu mare responsabilitate de către cei care
redactează aceste documente de sinteză.
Astfel cu ocazia inventarierii s-au constatat plusuri şi minusuri în gestiune. Plusurile au fost
înregistrate ca intrări în gestiune, iar minusurile au fost recuperate de la gestionar.

► Recomandări

Societatea RICAMBI SRL fiind o înteprindere mică, iar valoarea gestiunii nu se ridică la
sume importante, administratorul societăŃii nu a dispus constituirea garanŃiilor materiale, în
sensul că nu s-au reŃinut garanŃii de la gestionar (conform prevederilor Legii nr. 22/1969) care la
inventar a avut lipsă în gestiune.
Propunerea mea în ceea ce priveşte evitarea în viitor a unor astfel de situaŃii neplăcute este
ca gestionarii să constituie garanŃii în numerar .
De asemenea, propun înfiinŃarea unei gestiuni separate în cadrul atelierului de reparaŃii
şi întreŃinere de autovehicule, în care să fie identificate în mod clar piesele de schimb transferate
din gestiunea magazinului de vânzare cu amănuntul a pieselor auto (înregistrate ca mărfuri) şi care
sunt utilizate la efectuarea lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii. În acest mod am avea un control
mai bun asupra pieselor de schimb ce sunt utilizate pentru fiecare lucrare de întreŃinere şi
reparaŃie, precum şi în stabilirea răspunderii pentru personalul din cadrul atelierului ce montează
aceste piese de schimb, evitând echivocul pentru deteriorarea pieselor respective atunci când sunt
montate în mod eronat sau sunt deteriorate din neatenŃia lucrătorilor.
În urma analizei efectuate la firmă, am constatat problema cu care se confruntă societatea în
alegerea furnizorilor de mărfuri, deoarece nu există un criteriu clar de alegere a acestora şi numărul
furnizorilor cu care firma lucrează este mic (6 furnizori).
În vederea alegerii furnizorilor, firma trebuie să ia în considerare următoarele elemente,
aranjate în ordinea importanŃei lor, astfel: calitatea mărfii, preŃul, reducerile de preŃ acordate de
furnizor în funcŃie de cantitatea achiziŃionată, vechimea colaborării cu furnizorul, preŃul pieŃei,
distanŃa la care se află furnizorul şi dacă furnizorul asigură transportul mărfii.
Un aspect important este acela că furnizorii de mărfuri asigură livrarea mărfurilor direct la
sediul firmei RICAMBI SRL, prin urmare costul cu transportul mărfurilor este eliminat. De
asemenea comenzile de mărfuri se fac on-line prin programe informatice oferite de către furnizori,
livrarea mărfurilor făcându-se chiar şi de două ori pe zi, ceea ce înseamnă că nu este necesar ca firma
RICAMBI SRL să aibe un stoc mare de mărfuri.
În condiŃiile economiei de piaŃă unde predomină un climat de competiŃie obŃinerea unor
rezultate performante şi o eficienŃă economică ridicată de către societatea SC RICAMBI SRL
presupune stabilirea unor strategii manageriale adecvate.
Pentru a-şi îmbunătăŃi activitatea SC RICAMBI SRL trebuie să aibă în vedere creşterea
continuă a calităŃii mărfurilor comercializate, pentru a reduce costurile care generează cheltuieli cu
reparaŃiile pe perioada de garanŃie, având în vedere faptul că piesele auto au o perioadă de garanŃie
similară bunurilor de folosinŃă îndelungată.
Managerul trebuie să desfăşoare proiecte importante, să participe la intergrarea acŃiunilor la
nivelul societăŃii, să formuleze clar drepturile şi obligaŃiile angajaŃilor să identifice problemele care
apar şi să le remedieze.

- 40 -
BIBLIOGRAFIE SELECTIVǍ

● Bengescu M. - Bazele contabilităŃii întreprinderii moderne, Editura Paralela 45,


Piteşti, 2006.

● Bengescu M. - Studiu comparat al normelor contabile privind cheltuielile şi veniturile


întreprinderii, Editura Agir, Bucureşti, 2006.

● Bengescu M. - Contabilitate financiară, vol.I, Editura UniversităŃii din Piteşti, 2006.

● Firescu V. - ÎnŃelegerea şi aplicarea standardelor internaŃionale de contabilitate, Editura


Sitech, Craiova, 2009.

● Călin O., - Bazele contabilităŃii, Editura NaŃional, Bucureşti, 2001.


Ristea M.

● Feleagă N., - Bazele contabilităŃii, Editura economică, Bucureşti, 2002.


Malciu L.,
Bunea St.

● Iacob C. - Sistemul informaŃional contabil la nivelul firmei, Editura Tribuna economică,


Bucureşti, 2000.

● Staicu C. - Bazele contabilităŃii moderne, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003.

● Staicu C. - Contabilitate financiară pentru întrpeinderile mici şi mijlocii, Editura


Mihai M. Universitaria, Craiova, 2004.
Rogoveanu I.
Drăgan C.

● Ristea M. şi – Contabilitate financiară, Editura Mărgăritar, Bucureşti, 2002.


Dumitru C.G.

● Ristea M. şi – Contabilitate financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2004.


colaboratorii

● Standardele InternaŃionale de contabilitate, Editura Economică , Bucureşti, 2002.

● ColecŃia de norme contabile şi fiscale, publicate în Monitorul Oficial până la data de


01.06.2010.

- 41 -