ŞCOALA POST LICEALĂ SANITARĂ

SF. BARTOLOMEU
CLUJ-NAPOCA

LUCRARE DE DIPLOMĂ

PARTICULARITAŢILE DE ÎNGRIJIRE
A BOLNAVULUI CU RUBEOLĂ

Coordonator ştiinţific:
DR. IOAN GORGAN, medic primar boli infecţioase

Coordonator nursing:
PROF. ANA GORGAN

Absolventă:
MOLDOVAN (GAVRILĂ) SANDA
 2011

CUPRINS

2
 CAPITOLUL 1
MEMORIUL EXPLICATIV

1.1 INTRODUCERE

Rubeola este o boală infecţioasă virală contagioasă, caracterizată clinic prin examen
caracteristic, adenopatie generalizată, afectarea moderată a stării generale şi imunitatea durabilă,
benigmă, pentru copii şi periculoasă pentru gravide prin risc teratogen elevant.
Noţiunea de boală infecţioasă se înţelege prin totalitatea fenomenelor rezultate din
interacţiunea agenţilor patogeni infecţioşi şi organismul uman.
Cunoştinţele asupra bolilor infecţioase, au progresat foarte mult în ultima jumătate de secol.
Seria descoperirilor ştiinţifice în domeniul microbiologic a fost deschisă de marele Pasteur,
continuată de Babeş, Koch, Eberk, Roux etc.
Progrese deosebite s-au realizat în domeniul profilaxiei bolilor infecţioase, prin măsurile de
îmbunătăţire a condiţiilor de igienă ale populaţiei, prin măsuri de organizare sanitară şi prin
metodele de profilaxie specifică.
Oamenii de ştiinţă din ţara noastră au contribuit din plin la marile progrese ale cercetărilor în
domeniul bolilor infecţioase pe plan mondial şi naţional, dintre aceştia numărându-se şi V. Babeş,
C. Levaditii, C. Ionescu Mihăieşti, J. Cantacuzino.

3
 1.2. SCOP ŞI MOTIVAŢIE

Lucrând în serviciul U.P.U. copii Cluj-Napoca am întâlnit multe cazuri de rubeolă ceea ce ma
motivat să aleg acest subiect.
Tema mea pentru lucrarea de diplomă vizează particularităţile de îngrijire a bolnavilor cu
rubeolă, boală infecţioasă virală contagioasă cu răspândire universală.
Receptivitatea bolii este generală în epidemii şi poate afecta pană la 100 % din populaţie.
Deşi este o boală care se întâlneşte mai frecvent la copii, ea poate să afecteze atât adolescenţii
cât şi adulţii, iar dacă virusul rubeolei este contactat de femei în primele luni de sarcină este
deosebit de teratogena pentru făt, dând malformaţii congenitale grave.

4
 1.3 METODE ŞI MIJLOACE DE LUCRU

Metodele şi mijloacele de lucru sunt foarte variate, dintre acestea făcând parte observarea,
comunicarea, culegerea datelor muncă în echipă etc.
Metode:
1. Comunicarea cu pacienţii:
• interviul şi comunicarea cu pacientul, aparţinătorii şi membri echipei de
îngrijire.
2. Observarea:
• starea generală a pacientului;
• schimbarea de comportament.
3. Analiza şi interpretarea datelor:
• reexaminarea datelor;
• stabilirea bilanţului de independenţă-dependenţă;
• identificarea problemelor pacienţilor, a surselor de dificultate;
• stablira diagnosticului la îngrijire;
• planificarea îngrijirilor:
a) stabilirea obiectivelor de îngrijire;
b) planificarea intervenţiilor;
4. Implementare.
5. Evaluare.
Materiale:
Materialele şi instrumentele necesare pregătirii pacientului pentru investigaţiile
necesare acordării îngrijirilor autonome şi delegate.

5
 CAPITOLUL 2
DATE ŞTIINŢIFICE

2.1 ANATOMIE

Modificările anatomice care apar în rubeolă sunt următoarele:

- La nivel tegumentar (pielea)
Pielea este înveliş conjunctivo-epitelial care apără organismul pe toată suprafaţa sa
externă.
Structura pielii: - epidermul, ţesut stratificat, o pătură cornoasă şi una mucoasă;
- dermul, format din ţesut conjunctiv care cuprinde un strat papilar şi
unul reticular;
- hipodermul, format din ţesut conjunctiv care cuprinde fascicule
conjunctive între care se găseşte ţesut adipos.
Anexele pielii: - cornoase: unghiile şi părul;
- glandulare: glande sebacee şi glande sudoripare.
Funcţiile pielii: - funcţia de protecţie antiinfecţioasă, contra radiaţilor solare;
- funcţia de termoreglare;
- funcţia de sensibilitate tactilă şi termică;
- funcţia metabolică.
În rubeolă, la nivelul pielii apare un exantem maculos cu discrete elemente, rotunde de culoare
roz.
Erupţia apare la faţă şi se generalizează în 24 de ore pe trunchi şi membre.
Uneori poate avea şi un caracter pururiginos. Alte modificări anatomice provocate de rubeolă pot fi:
adenopatiile (modificări ale ganglionilor care devin voluminoşi şi sensibili).

6
 2.2 PATOLOGIE

Rubola este o boală infecţioasă acută, eruptivă a copilului şi adultului, produsă de virusul
rubeolic. Clinic se caracterizează prin erupţie, hipertermie, limfadenopatie.
Virusul rubeolic intră în organism pe cale nazo-faringiană şi diseminează în organism
producând o viremie, dovedită prin izolarea virusului din sânge cu 7 zile înainte de erupţie.
Virusul rubeolic a fost izolat din tegument, la nivelul exantemului. Exantemul este determinat
de complexul virus rubeolic-anticorpi.
Virusul rubeolei a fost izolat din urină în timpul viremiei, din secreţiile cervicale uterine.
Histologic în ganglionii limfatici excitaţi se constată hiperplazie, edem şi unele modificări
structurale în foliculi.

7
 2.3 EPIDEMIOLOGIA

Rubeola este răspândită în lumea întreagă, este o boală care apare sporadic sau în epidemii.
Incidenţa rubeolei este maximă în sezonul iarnă-primăvară şi la vârstele cuprinse între 5 şi 9
ani. Contagiozitatea începe cu 7-10 zile înainte de apariţia erupţiei şi durează încă 7 zile până la
dispariţia ei.
Virusul rubeolic se transmite prin transferul secreţiilor nazofaringiee, fie direct fie prin
picături aerogene (Flugge). Rubeola este foarte contagioasă.
Manifestările procesului epidemiologie: izbucnirile epidemice survin la intervale de 5-9 ani
printre copii, adolescenti, tineri şi adulti (instituţii de preşcolari, şcoli, internate, cămine, cazărmi,
mediul rural). Intervalul de la contact la apariţia erupţiei poate fi de la 14 la 21 de zile. Apariţia
rubeolei congenitale ţine în primul rând de starea de receptivitate faţă de infecţia rubeolică.
Incidenţa rubeolei congenitale, depinde de stadiul în care se află sarcina, fiind maximă în
primele 12 săptămâni când este de 80%.
În studiul perspectiv pe 1016 gravide cu rubeola, ai căror copii au fost monitorizaţi timp de 2
ani, au rezultat următoarele: toţi copii ai căror mame au contactat rubeola înainte de a 11-a
săptămână de sarcină au avut malformaţii congenitale, cei născuţi din mame cu rubeolă până în a
16-a săptămână de sarcină au prezentat defecte congenitale în 35% din cazuri. La copii născuţi din
mame care au făcut rubeola după a 16-a săptămână nu s-au contactat nici un fel de malformaţii.
Rubeola la gravide poate provoca: avort spontan, nasteri premature, decese în perioada
neonatală.
Incidenţa reală a rubeolei congenitale a putut fi stabilită izolând virusul rubeolic de la copii
născuţi cu malformaţii congenitale sau de la fetii eliminaţi în cursul unei rubeole materne.
Virusul se izolează la feţii eliminaţi, din materialul placentar, iar la copii cu malformaţii şi
viabili, din secreţia nazală, sânge, urină, materii fecale. Astfel, izolarea se face după săptămâni sau
chiar luni (12-14 luni) după nastere constituinfu-se în surse de infecţie.
Incidenţa rubeolei la 100.000 locuitori în România în anul 1998 a fost de 104,58, mult scăzută
faţă de anul 1997, care a fost de 401,62.
Rubeola evoluează sporadic sau epidemic cu numeroase forme atipice (30-50% infecţii
inaparente). Formele clinice mai severe apar la adulţi.
Înaintea introducerii vaccinării la scară mare, rubeola era o boală care evolua într-un mod
epidemic sezonier cu cicluri epidemice la fiecare cinci până la nouă ani. În timpul perioadei

8
epidemice, incidenţa SRC (sindrom rubeolic congenital) fluctua de la 0,1 la 0,2 cazuri pentru 1000
de nasteri şi de la 4 cazuri până la 1000 de naşteri în timpul epidemiilor.
Incidenţa rubeolei a căzut rapid după înregistrarea vaccinului contra rubeolei în 1969.
În anul 2002 s-au raportat doar la 18 cazuri. Dupa introducerea programului de vaccinare cu
două doze cu vaccinurile triple R-O-R (rubeola-oreion-rujeola) şi obţinerea unor acoperiri vaccinale
ridicate, Finlanda şi Suedia au eliminat virtual rubeola de pe teritoriul lor.
În anul 2009 conform statisticilor acoperirea vaccinurilor la copii a fost în proporţie de 96.5%.
Programul de imunizare la noi în ţară se face în trei doze: prima doză se administrează la 13-15 ani,
a doua la 7 ani iar a treia doar la fetele de 14 ani.
În anul 2010 s-au semnalat un număr de 80 de cazuri de rubeolă. În 2010 s-au semnalat 124
cazuri în 24 de ţări Europene, din care 73% au fost la copii vaccinaţi, 33% la cei cu o singură doză,
iar 65% din cazuri din Uniunea Europeană sunt în România.

9
 2.4. ETIOLOGIE

Virusul rubeolic a fost recent încadrat printre arbovirusuri în familia Togaviridae. Conţine
ARN, are diametrul de 50 mm şi o rezistenţă scăzută în mediul extern.
Virusul poate fi izolat din sânge, din secreţiile nazale şi faringiene, cu 5-7 zile înainte şi cu 4-5
zine după erupţie.
În infecţia congenitală virusul diminueză diviziunea celulară şi interferrează diferenţierea
(organogeneza) producând dese distrucţii celulare. Virusul se elimină în primele luni de viaţă
constituind sursă de infecţie şi împiedicând dezvoltarea postnatală a copilului.

10
 2.5. PATOLOGIE (FIZIOPATOLOGIE)

În urma intrării virusului în organism pe cale nazo-faringiană cu ataşarea şi invadarea

epitetului respirator are loc diseminarea în ganglionii limfatici regionali, urmată de viremia
secundară şi diseminarea în tot organismul.
Erupţia apare concomitent cu disparţia virusului din sânge.
La examenul histologic, ganglionii limfatici prezintă hiperplazie, edem şi modificări
structurale tranzitorii în foliculi.
În rubeola congenitală viremia maternă produce diseminarea virusului în celulele ţesuturilor
embrionare sau fetale, care acţionează asupra mitozelor celulare, inhibând multiplicarea celulară şi
perturbând dezvoltarea organelor.
Infecţia persistentă a ţesuturilor fetale îşi continuă acest efect de încetinire şi inhibare a
multiplicărilor celulare şi în perioada post natală, ceea ce are ca efect înârzierea în dezvoltare a
sugarului.
În serul nou-născuţilor cu rubeolă congenitală anticorpii specifici (IgM) sunt dobândiţi în mod
activ ca rezultat al infecţiei intrauterine, cu semnificaţie pentru diagnosticul de rubeolă congenitală.

11
 2.6. MORFOLOGIE

Virusul rubeolic izolat în 1962,1963 are un ARN virus de genul Rubivirus din familia
Togaviridae.
Acest virus are o formă rotundă cu diametrul de 50-70 mm având un nucleid ARN şi înveliş
lipoproteic.
Virusul rubeolic are trei polipeptide structurale: E1, E2 (glicoproteine, transmembrana celulei)
şi C (proteina capsidei care înconjoară ARN-ul).
Virusul rubeolei poate fi cultivat pe celule de rinichi de maimuţă africană, folosind tehnica
prin excluzie, blocarea multiplicării virusului ECKO11 sau a virusului COXSAKIE A6 de către
virusul rubeolic.
Nu provoacă modificări citopatice vizibile.

12
 2.7. CLINICA

Vârsta este determinantă majoră a severităţii bolii.

Rubeola dobândită (post-natală)

Este o boală inofensivă în general, copii prezentând forme mai uşoare decât adulţii.
Perioada de incubaţie variază de la 14 la 21 de zile cu o medie de 18 zile.
Perioada predominală cu semne catarale uşoare este mai scăzută decât la rujeolă. La adulţi
debutul este insidios cu stare generală modificată, febră moderată, arenoxie mai multe zile cefalee.
Durata invaziei este de 2-4 zile.
Perioada eruptivă începe cu roşeaţa feţei care se extinde în sens cranio-caudal. Erupţia este
maculo-papuloasă şi este constituită din molecule de culoare roz palidă. Erupţia este acompaniată
de crioză uşoară, conjunctivită, febră, poli pe faţă.
Semnul cel mai caracteristic este constituit din adenopatiile retroauriculare, postoccipitale.
Adneopatiile rubeolice constitue primul şi ultimul semn al bolii, uneori unica ei manifestare
(rubeola sine exanthemate).
La adolescenţi şi femei pot să apară poliartrite frecvente la degetele mâinilor.
Forme clinice
Semnele clinice
Rubeolă sine exanthemate (fără erupţie) cu forme inaparente, infecţiile subclinice constitue
30-50% din cazurile cu rubeolă depistată prin probe de laborator, leocograme, reacţii serologice.
După vârstă:
- la copii şcolari, forme uşoare uneori fără erupţii sau cu erupţii fugare,
- la adolescenţi şi la adulţi, în particular la fete tinere şi femei se
manifestă o formă comună, erupţia este mai intensă asociată cu
artomialigi supăratoare şi evoluţie mai severă

13
 RUBEOLA CONGENITALĂ

În gestaţia precoce, rubeola duce la moartea fătului sau naştere prematură cu defecte
congenitale.
Boala neonatală se caracterizează prin greutate mică la naştere, hepatosplenomegalie, pete şi
ostinentă.
Defectele congenitale includ: defecte cardiace, microcefalie, cataracte şi mioroftalmie, retard
mintal tulburări tiroidiene şi diabet.
Riscul malformaţiei este de 40-60% în primele 2 luni de gestaţie sunt date cu defecte
congenitale multiple sau avort spontan.
În luna a 3-a de viaţă fetală, în 30-35% din cazuri au defect singular (surditate sau maladia
congenitală de cord).
Luna a 4-a aduce risc de 10% al unui singur defect congenital dar surditatea poate apărea până
la a 20-a săptămână de gestaţie.

14
 RUBEOLA CONGENITALĂ. MANIFESTĂRI TRANZITORII (T)
PERMANENTE (P) ŞI ÎN DEZVOLTARE (D)

COMUNE RARE SAU NEOBIŞNUITE

Greutate mică la naştere (T) Icter (T)

Purpura trembocitopedică (T) Anomalii dermatologice (P)

Hepatosplenomegalie (T) Gluacom (P)

Leziuni osoase (T) Cornee apacifiate (P)

Fontanela anterioară largă (T) Miopie severă (P,D)

Meningoencefalita (T) Anomalii miocardice (P)

Surditate (P,D) Hepatită (T)

Cataractă şi micoftalmie (P) Limfadenopatie generalizată (T)

Retinpaţie (P) Anemie hemolitică (T)

Ductus arterial patent (P) Pneumonie rubeolică (T)

Stenoză pulmonară (P,D) Diabet zaharat (P,D)

Retard mental (P,D) Dezordini tiroidiene (P,D)

Tulburări comportamentale (P,D) Status convulsionant (D)

Rubeola congenitală evolutivă corespunde infecţiei virale cronice generalizată. Virusul

rubeolic este prezent în viscere şi în faringe, nou născutul fiind extrem de contagios cu cel puţin 6
luni înainte.
La naştere examenul clinic relevă hipotrofie ponderală constantă şi un ansamblu de anomalii
asociate uneori complex: hepatită cu hepatosplenomegalie şi icter, meningită, miocardită,
pneumonie interstiţială, leziuni osoase radiologice. Rata mortalităţii este destul de ridicată
(cca.20%).

15
 2.8. EXAMENE PARACLINICE
(LABORATOR,IMAGISTICĂ)

Virusul rubeolic poate fi identificat prin analiza unor produse patologice: secreţii respiratorii,
lacrimi, sânge, urină, lichid cefalo-rahidian (LCR), materii fecale, fragmente de ţesut prelevat post-
mortem.

Diagnosticul şi laborator
Leucopenie şi limfocite atipice, uneori plasmatice (1-2% până la 5-10%). Izolarea virusului
rubeolic din exudatul faringian, urină şi alte secreţii este o metodă tehnică de lungă durată.
Izolarea şi identificarea nu sunt de uz curent. Se utilizează pentru diagnosticul rubeolei
congenitale sau în formele grave, complicate.
Diagnosticul se face pe baza fenomenului de interferenţă între virusul rubeolic şi virusul
ECHO11. Dacă după înlocuirea virusului ECHO11 nu se observă efectul citopatic al acestuia
înseamnă că virusul rubeolic este prezent.
Identificarea virusului se face prin reacţia de seroneutralizarea cu seruri standard specifice.

Diagnosticul hematologic evidenţiază celulele turek şi plasmocite (până la 20%). Inconstant

apar modificări ale formulei leucocitare. Diagnosticul serologic este utilizat cel mai frecvent.
Reacţia de hematoglutinoinhibare (HAI) cu titrul minim de 1/8-1/16 a fost înlocuită de metode
mai simple, fidele şi de sensibilitate similară:
- reacţia imunoenzimatică (ELISA);
- hemoliza radicală, pentru demonstarea prezenţei anticorpilor IgM sau
Ig6. Anticorpii Ig6 antirubeolici într-o probă de ser evidenţiază
imunitatea la rubeolă. Anticorpii IgM antirubeolici într-o probă de ser
sau testarea de 4 ori în dinamica titrului în două probe cu ser (recoltate
la un interval de 7-10 zile) atestă infecţia rubeolică acută ca şi
preinfecţia.

Diagnosticul serologic al rubeolei congenitale în perioada neonatală trebuie pus pe probe de

ser recoltat atât de la sugar cât şi de la mamă. Pentru sugar sunt necesare mai multe determinări,

16
titrul anticorpilor în scădere semnificativă, titrul în creştere este demonstrativ pentru infecţia
rubeolică.
Diagnosticul precoce al rubeolei congenitale se face prin biopsie placentară la 12 săptămâni
prin demonstrarea antigelului rubeolic cu anticorpi monoclonali.
Din a 22-a săptămână a gestaţiei se pot depista IgM specifice în sângele fetal. Anticorpii apar
după 3 zile de rupţie cu titrul maxim după 21-30 zile, după care dipar cu structura de IgM în timp
ce anticorpii cu structura de Ig6 şi IgA persistă toată viaţa.
Diagnosticul serologic este difcil de interpretat la gravine în primul trimestru de sarcină, la
nou născuţi din mame cu boli eruptive în timpul gravidităţii.
Un titru crescut de IgM indică infecţie recentă, în timp ce prezenţa anticorpilor Ig6 indică
infecţie veche sau reinfecţie.

17
 2.9. DIAGNOSTIC POZITIV

Acest diagnostic se confirmă prin date epidemiologice, clinice şi de laborator. Datele

epidemiologice se bazează pe noţiunea de epidemie, cotact infectant şi receptivitate la boală.
Diagnosticul clinic este dificil, boala fiind uşoară şi cu semne specifice. Diagnosticul de
certitudine se stabileşte numai după efectuarea examinărilor de laborator imunologice prin
evidenţierea anticorpilor specifici.

18
 2.10. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial trebuie făcut în rubeolă cu următoarele boli: formele uşoare de

scarlatină şi rujeolă, alte viroze cu erupţie (adenoentera, nixovirusul), leosul secundar,
toxoplasmoza, examenele alergice şi toxice.
Rubeola poate fii confundată cu forme uşoare de:
- scarlatină (o boală care apare cel mai frecvent la copii între 2 şi 10 ani care au avut cu puţin
timp în urmă angină)
- pojar care se mai numeşte şi rujeolă sau pojar roşu, caracterizat prin absenţa febrei înalte,
cataractului oculo-nazal
- varicela (o boală virală uşoară care afecteaza copii mici şi care debuteaza de obicei cu febră
mare 39.4ºC- 40.6ºC care durează 2-3 zile)
- mononucleoza infecţioasă, boală virală podusă de virusul Epstein-Barr în cele mai multe
cazuri apare mai frecvent la tineri între 15-24 ani, reacţii alergice la medicamente, unele infecţii
gastrice sau gastrite.

19
 2.11 EVOLUŢIA. COMPLICAŢII

Complicaţi
- Artrita, poliartrita apare concomitent cu erupţia sau după apariţia ei (1-3 zile). Apare
îndeosebi la adolescenti şi adulţi 15-20% din cazuri afectând articulaţiile mici de la degete,
încheietura piciorului, genunchi. Înafară de dureri apar şi tumefiaţii articulare şi periarticulare.
Dispare fără sechele în 15-30 zile.
- Trombocitopenia poate persista săptămâni, luni.
- Purpura trombocitopenică a fost raportată la copii, ca unica manifestare a rubeolei. Ea
poate să apară la 10-15 zile după sfârşitul erupţiei, recidivează după 2-4 săptămâni.
- Hepatita uşoară a fost descrisă ca o complicaţie neobişnuită a rubeolei. Nevritele mai ales
sciatice sunt rare.
- Encefalita rubeolică debutează la 2-4 zile după erupţie prin convulsie, tulburări de
conştiinţă, mişcări anormale, ataxia. Are o mortalitate ridicată la adulţi (20-50%). Vindecarea se
obţine făra sechele psihice, alte ori rămân anomalii pe EBS şi sechele psihice severe. La sugari se
înregistrează sechele neuromotorii inclusiv sindrom autist.
- Panencefalita rubeolică progresivă evoluează cu deteriorarea progresivă, demenţă,
convulsii, ataxie cerebrală, atrofie optică, comă, spasticitate şi moarte în 2-5 ani.
În sânge şi în lichidul cefalorahidian (LCR) decelerează titruri ridicate de anticorpi rubeolici.

20
 2.12 TRATAMENT

Pacientul cu rubeolă se izolează 7 zile cu repaos la pat, dietă adaptată toleranţei bolnavului, şi
tratament simptomatic al febrei şi al artritei. Este preferabil paracetamolul în locul aspirinei pentru a
evita riscul de sindrom Reye.
Amantadina a fost raportată a fii eficientă in vitro în inhibiţia stadiior precoce ale infecţiei,
rubeolice în culturi de celule.
Copiii cu rubeolă congenitală necesită izolarea în toată perioada eliminării virusului, şi vor fi
monitorizaţi ulterior pentru eventuale sechele.

Tratamentul igieno-dietetic:
- repaosul la pat este indicat în perioada febrilă şi câteva zile după această perioadă, copiii
trebuie să fie imbrăcaţi curat.
Igiena
- igiena tegumentelor şi mucoaselor trebuie să fie urmărită cu multă atenţie;
- ochii vor fi menţinuţi curaţi prin spălare zilnică cu ceai de muşeţel;
- cavitatea nazală se curăţă de secreţie;
- urechile şi mastoidele se controlează zilnic.
Dieta
- în perioada febrilă se recomandă lichide: ceaiuri, limonade, sucuri de frucre, apă minerală,
lapte, supe;
- în perioada de convalescenţă, regimul alimentar este complet fără restricţii.

Tratament ambulatoriu:
Tratamentul rubeolic la domiciliu se bazează pe administrarea de cât mai multe lichide şi cât
mai mult repaos. Se poate administra un paracetamol pentru febră şi stare generală de rău. Nu se
administrează aspirina la persoanele cu vârsta mai mică decât 20 ani datorită riscului apariţiei
sindromului Reye.
Copii, adolescenţii şi adulţii cu rubeolă nu trebuie să se prezinte la gădiniţă, şcoală sau
serviciu sau să se afle în contact cu alte persoane, în special femei gravide, timp de 7 zile după
apariţia rash-ului cutanat.

21
Profilaxia
Profilaxia nespecfică:
- evitarea contactelor infectante la gravide
Profilaxia specifică:
- cu gammaglobuline standard este incertă;
- imunoglobuline umane antirubeolic specifice, administrate precoce în doza de 0.2-0.5 ml /kg
corp realizează o protecţie eficientă. Viremia nu este prevenită decât inconstant, riscul de rubeolă
congenitală neputând fi evitat.
- administrarea trebuie să se realizeze cât mai curând după expunerea la infecţie iar doza utilă,
de 20 ml (administrare intramusculară)
Profilaxia activă:
- Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă utilizarea vaccinului RA-27/3 contra rubeolei,
care conţine tulpini de virus rubeolic viu atenuat. Primul astfel de vaccin a fost introdus din 1969 cu
tulpină (Ende Hill). Ulterior s-au introdus vaccinuri cu alte tulpini (HPV-77 şi R-27).
- vaccinul RA-27/3 conferă o tolerenţă bună şi induce titruri HAI protective şi de durată.
- vacinul rubeolic se aplică într-o singură doză pe cale parenterală. Vaccinul RA-27/3 introdus
în 1979 se aplică astăzi cu predilecţie.

Indicaţii:
- copii între 1-2 ani şi persoanele de sex feminin aflate la vârsta fertilă, receptivă la rubeolă;
- rezultatele vaccinării antirubeolice sunt extrem de favorabile, obţinându-se o scădere
considerabilă a morbidităţii prin rubeolă şi o reducere a rubeolei congenitale la câteva cazuri.

Contraindicaţii:
- persoanele cu imunodeficienţă, femei gravide sau femei care pot deveni gravide în
următoarele 3 luni după vaccinare, deoarece vacinarea antirubeolică produce o viremie şi virusul
rubeolic poate fi izolat din faringe, din secreţiile cervicale interne ale femeii vaccinate.
- riscul de infecţie embriofetală este mic şi apariţia rubeolei congenitale după vaccinare este
practic nulă. Vacinarea antirubeolică la gravide este contraindicată.
Toleranţă:
- vaccinurile anirubeolice sunt bine tolerate, cel mai bine tolerat fiind vaccinul RA-27/3
Reacţii post-vaccinală:

22
 - artralgii sau artrite 10-40%
- nevrite periferice cu parentezii (cazuri exceptionale)
Imunitate post-vaccinală:
- este de lungă durată.
Studii recente au arătat o persistenţă a anticorpilor în 90 % din cazuri după 18 ani de la
vaccinare.
Reinfecţiile cu virus rubeolic ,,sălbatic” la vaccinaţii antirubeolic sunt posibile dar fără riscul
producerii unor malformaţii conenitale.
Se pot administra în combinaţie cu vaccine pentru pojar, oreion şi rubeolă, sub forma unei
singure administrari numite MMR. Există 2 doze de vaccin. Prima doză se administrează la vârsta
de 12-15 săptămâni iar cea de-a 2-a la vârsta de 4-6 ani, dar nu mai tarziu de 11-12 ani. Vaccinul
MMR se administrează la adolescenţi în următoarele situaţii:
- la persoanele născute după 1956 care nu au fost vaccinate cu MMR;
- la cadrele medicale, studenţii sau persoanele care circulă internaţional şi care nu au dovezi
de imunizare sau o imunizare rubeolică.
Vaccinul MMR se administrează în 2 doze la interval de 4 săptămâni. Mulţi părinţi sunt
îngrijoraţi de posibilitatea ca vaccinul MMR să provoace autism.
Studiile efectuate în Europa, Canada, SUA au arătat că nu există nici o legătură între vaccinul
MMR şi autism.
Istoricul vaccinării şi strategia vaccinală:
Vacinul antirubeolic conţine diferite tipui de tulpini de virus atenuat (Endehill, HPV-77 şi
RA-27/3) însă numai vaccinul care utilizează tipul RA-27/3 a fost menţinut datorită imunogenităţiui
sale. În prezent RA-27/3 este singurul vaccin utilizat pentru prepararea vacinurilor antirubeolice.
Majoritatea vaccinurilor rubeolice omologate, utilizează tulpina RA-27/3 a virusului viu
atenuat prin trecerea în celulele diploide umane.
Studiile chimice 95-100% din subiecţii sensibili în vârstă de 12 luni şi mai mult au prudus
anticorpi antirubeolă la 21-28 zile după vaccinare.
Un studiu realizat în urma vaccinării combinate Rujeolă-Oreion-Rubeolă arată că aproximativ
97% din subiectii vaccinaţi rămân seropozitivi 15 ani după vaccinare.
Un studiu recent arată că în 2002, 71% din cazuri se refereau la tranşa de vârstă de 15-39 ani.

Concluzii:
Virusul rubeolic este strict uman şi existenţa unui vaccin a cărui eficacitate a fost demonstrată
de mai mulţi ani, ne permite să sperăm în eliminarea rubeolei şi a sindromului asociat rubeolei
congenitale.

23
 Începând cu 1.01.2000 la nivel national s-a introdus supravegherea sindromului rubeolic
congenital.
Definitia (rubeolei ) sindromului rubeolic congenital
Orice copil în vârsta de sub un an care prezintă unul sau mai multe din următoarele semne:
surditate, percepţie uni sau bilaterală, surditate centrală, stenoză pulmonară, defecte septale
ventriculare, boală cardiacă congenitală complexă, cataractă, microftalmie, glaucom.
Măsuri faţă de izvorul de infectie
-depistarea precoce chimic si laborator;
-raportarea numerică, trimestrială;
-izolare la domiciliu 7 zile.
Cazuri de SRC vor fi raportate la DSP în 24 de ore de la depistare. Unitatea care a depistat
cazul va recolta o probă de 0.5 ml de ser sanguin. Pentru fiecare probă se înregistrează numele,
prenumele, data nasterii, data îmbolnăvirii, data recoltării, data trimiterii, cod (initiale judeţ/numărul
probei/luna/an)
Măsuri fată de căile de transmitere
-dezinfecţia;
-aerisirea încăperilor, curăţenia.
Măsuri faţă de receptivi
-contacţii vor fi investigaţi serologic (doar gravidele);
-la gravide se indică întreruperea sarcinii iar la cele care refuză, administrarea de
imunoglobuline specifice;
-imunizarea activă este indicată începând din copilarie, este indicat la copii de 1-12 ani şi la
populaţia feminină de 15-18 ani având rezultate foarte bune;
-imunizarea pasivă la contactele gravidei receptive care au vârsta sarcinii înaintată şi care
refuză întreruperea sarcinii.

24
 2.13. PROGNOSTIC

Evoluţia rubeolei post natală este mai severă la adulţi şi mai usoară la copii.
Politrita şi purpura trombocitopenica au un prognostic final valoric.
Rubeola congenitala are o evoluţie cu prognostic sever în relaţie directă cu gravitatea infecţiei
şi precocitatea ei.

25
 CAPITOLUL 3

3.1 PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL CLINIC NUMARUL 1

Nume, prenume: M.C.
Data nasterii: 5 mai 1998
Vârsta: 13 ani
Domiciliul: str. Nicolae Iorga, nr 45, Cluj-Napoca
Ocupaţie: elev
Starea civilă: necăsătorit
Data internării: 19.02
Data externării:23.02
Diagnostic la internare: Rubeola în perioada eruptivă
Diagnostic la 72 ore: Rubeola în perioada eruptivă
Bolnavul nu este alergic la nici un medicament
Religia: Ortodoxă
Motivele internării: rash al feţei, care se extinde şi eruptie maculopapuloasă.
Istoricul bolii: boala actuală a debutat în urmă cu 2 zile, se recomandă internarea în secţia
de boli infecioase, pentru investigaţii şi tratament.
Anamneză:
-antecedente heterocolaterale fără importanţă
-antecedente personale : varicelă, paratidita epidermică
-contact de rubeolă în comunitate
Examen clinic: Stare generală bună
Tegumente şi mucoase: erupţie rubeolică pe faţă, trunchi, membre
Ţesut celular subcutanat: bine reprezentat
Sistem osteo-srticular: integru, mobil
Sistem ganglionar: ganglionii sunt moderat măriţi, consistenţi, sensibili, fără peridenţă sau
supuraţie

26
 Aparat cardiovascular: AMC în limite normale, zgomote cardiace ritmice TA=120-60mmHg
l=90 b/min
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular înăsprit, fine valuri
subcrepitante.
Aparat digestiv: usor disfagic, anorexie, abdomen suplu, tranzit intestinal prezent pentru
fecale şi gaze.
Aparat uro-genital: micţiuni spontane, loptrenale libere, loprenale libere.
SNC orientare temporo-spaţială, senzor: clar.
Investigaţii:
Examen laborator
VSH= 2/7 mm
6-32 mg
Exudat faringian: SH-pozitiv
Pig Bill Vbg
Absent
Hb= 12.9 g/de
Ht= 39.6 %
l= 1900/mm³
Tr= 310000/mm³
NN= 1%
NS= 47%
60= 1%
Lg= 43%
Mo= 4%

27
 CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

- pacientul prezintă respiraţie ritmică cu frecvenţa de 18 respiraţii/minut;
- pulsul este cu o frecvenţă de 80 bătăi/minut;
- tensiunea arteriala 120-60 mmHg;
- torace normal confortat.
2. Nevoia de a bea şi a mânca
- pacientul prezintă o dentiţie completă şi acorda îngrijire deosebită danturii. Este obisnuit să
consume o hrană sănătoasă, preferă fructele, legumele, consumă carne dar prefera lactatele.
- din cauza bolii, pacientul prezintă anorexie iar din acest motiv alimentaţia este greu de
realizat. În perioada febrilă este sfătuit să consume multe lichide, ceaiuri, sucuri naturale, fructe.
- pacientul are înălţimea de 1.45 m şi o greutate de 38 kg.
3. Nevoia de a elimina
- prezintă micţiuni spontane, urina este normala cantitativ şi calitativ, tranzit intestinal prezent,
cu un scaun zilnic.
4. Nevoia de a misca şi a avea o bună postură
- aparatul locomotor este integru, mobil tonus muscular prezent, mers echilibrat. În viaţa
particulara face sport.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- în mod normal are un somn linistit, 8 ore/noapte, fără nici un sedativ. Acum somnul este
perturbat, prezintă întreruperi din cauza disconfortului produs de boala.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
- pacientul este îmbrăcat conform anotimpurilor, preferă hainele sport.
- lenjeria de corp este schimbată de cate ori este nevoie.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limitele normale
- pacientul prezintă o hipertermie usoară 38.5 ºC.
- după apariţia eritemului, pacientul este afebril.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
- pacientul prezintă interes pentru igiena sa, are părul scurt şi curat, unghiile scurte şi curăte.
- prezintă o usoară descuamaţie, ceea ce face ca tegumentele să fie idemne.
- baia este contraindicată până în convalescentă.

28
9. Nevoia de a evita pericolele
- de obicei, este o persoană echilibrată psihic şi este ajutat să înţeleagă faptul că trebuie să stea
internat pentru a nu îmbolnavi pe fraţii săi şi pe alte persoane.
10. Nevoia de a comunica
- este sociabil şi interesat să stie cat mai multe despre boala sa.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia
- pacientul este de religie ortodoxă, merge duminica împreună cu familia la Biserica, este
încurajat să acţioneze conform propriilor valori şi credinţe.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizarii
- este mulţumit de realizarile de până acum şi vrea să facă tot ce-i stă în putinţă pentru ca el şi
familia sa să aiba o viaţă cât mai bună.
13. Nevoia de a se recrea
- este un copil activ, face mult sport, practică baschetul, joacă fotbal şi este pasionat de
calculator.
- în timpul liber urmăreste emisiuni la televizor, citeste, face anumite plimbări în aer liber şi
joacă diferite jocuri cu prietenii săi
14. Nevoia de a învaţa şi realiza
- pacientul urmăreste să facă studiu în domeniul informaticii. La scoală se spune că are note
bune, mai ales la matematică şi engleză.

Problemele pacientului sunt:

- hipertermia;
- insomnia;
- alimentaţie inadecvată prin deficit.

29
30
PROBLEME
Hipertermie din cauza
infecţiei cu virusul rubeolic
care se manifestă prin febre
moderată 38.7 ºC
transpiraţie
PROBLEME
OBIECTIVE
Pacientul să aibă
temperatura corpului în
limite normale în decurs de
două zile, pacientul să fie
echilibrat hidroelectrolitic.
OBIECTIVE
AUTONOME DELEGATE EVALUARE
Ziua 1 -Apicilina 1 g la 8 ore-7 zile După 2 zile temperatura
- am măsurat şi înregistrat -Paracetamol 80 mg la 8 ore corpului este Td= 36.5 ºC
temperatura corpului 7 zile iar Ts= 36.8 ºC
Td= 37.8 ºC; Ts= 38.2 ºC -Algocalmin de 2 ori pe zi Pacientul este echilibrat
- am schimbat lenjeria de la ora 8 şi ora 20- la nevoie hidroelectrolitic
pat şi de corp de cate ori a
fost nevoie
- am sters tegumentele şi am
pudrat pielea cu talc
- am aplicat comprese reci
pe fruntea bolnavului
- am servit bolnavul cu
lichide călduţe, sucuri
naurale, compoturi, ceaiuri,
sfătuindu-l să bea 2500-
3000 ml/zi
AUTONOME DELEGATE EVALUARE
31
Ziua 2
- am măsurat şi înregistrat
temperatura corpului
Td= 37.1 ºC; Ts= 37.4 ºC
- am schimbat lenjeria de
pat şi de corp de cate ori a
fost nevoie
- am sters tegumentele şi am
pudrat pielea cu talc
- am servit bolnavul cu
lichide călduţe, sucuri
naurale, compoturi, ceaiuri,
sfătuindu-l să bea 2500-
3000 ml/zi

32
PROBLEME OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Însomnia cauzată de Pacientul işi va dobândi Ziua 1 1 tabletă diazepam După 2 zile pacientul şi-
boală şi repaus la pat crasul obisnuit de somn - am asigurat pacientul confort cât mai 10 mg la ora 20 a recuperat somnul
impus de contagiozitatea în 2 zile mult pentru somn, temperatura
virusului rubeolic corespunzătoare în salon şi o ventilaţie cât
mai bunâ.
- am învăţat pacientul să practice tehnici
de relaxare şi exerciţii respiratorii cu
câteva minute înainte de culcare
-am întocmit împreună cu pacientul un
orar de odihnă corespunzătoare a
organismului
Ziua 2
- i-am asigurat pacientului confort cât mai
bun pentru somn, temperatura
corespunzătoare în salon şi o ventilaţie
bună
- i-am asigurat lumina de veghe în timpul
nopţii
- am educat pacientul în caz de dureri sau
nevoie de ceva să folosească sisteml de
alarmă
PROBLEME OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE

33
Alimentaţie inadecvată Pacientul va fi echilibrat Ziua 1 - multivitamine de 3 ori După 2 zile pacientul
prin deficit hidroelectrolitic în 2-3 - i-am asigurat pacientului un regm pe zi în 2 zile este capabil să se
zile alimentar compus din legume, fructe, -glucoză 10 % ser alimenteze şi să se
lactate şi lichide fiziologic şi metanol hidrtateze conform
- am urmărit pierderile cauzate de primele 2 zile dietei.
alimentaţia deficitară din timpul bolii să Este echilibrat
fie recuperate în convalescenţă nutriţional şi electrolitic.
Ziua 2
- i-am asigurat pacientului un regim
alimentar compus din legume, fructe,
lactate şi multe lichide
- am urmărit pierderile cauzate de
alimentaţia deficitară şi i-am oferit un
pliant cu cauzele şi evoluţia bolii
- am stabilit cu pacientul ce are voie să
consume fructe, legume şi lactate cat mai
ulte şi ii este interzis să mănânce prăjeli şi
carne de porc

34
 EPICRIZĂ ŞI RECOMANDĂRI

Bolnavul C.P. se externează ameliorat cu recomandările următoare:

- repaus relativ 7 zile
- evitarea frigului şi a interperiilor
- tratamennt cu vitamine.

35
 CAZUL CLINIC NUMĂRUL 2
Nume,prenume: G.A.
Data nasterii: 25 iunie 1998
Vârsta: 17 ani
Domiciliul: str. 21 Decembrie, nr 13, Cluj-Napoca
Ocupaţie: elevă
Starea civilă: necăsătorită
Data internării: 20.11
Data externării: 20.11
Diagnostic la internare: Rubeolă în perioadă prodronală
Diagnostic la 72 ore: Rubeolă în perioada de stare
Bolnavul nu este alergic la nici un medicament
Religia: Ortodoxă
Motivele internării: Ferbra moderată, disfagie, ringită, tumefierea ganglionilor, cefalee
anevoie
Istoricul bolii: boala actuală a debutat în urmă cu 2 zile, tuse, febră moderată oscilantă,
hemoragie conjunctivă, cefalee.
Se recomandă internarea în secţia de boli infecioase, pentru investigaţii şi tratament.
Anamneza:
-antecedente heterocolaterale fără importanţă
-antecedente personale fără importanţă
Examen clinic: Stare generală usor modificată
Ţegumente şi mucoase: integre
Ţesut celular subcutanat: bine reprezentat
Sistem osteo-srticular: integru, mobil
Sistem ganglionar: ganglionii sunt moderat măriţi, consistenţi, sensibili, fără peridenţă sau
supuraţie
Aparat cardiovascular: AMC în limite normale, zgomote cardiace ritmice TA=110-80mmHg
l=97 b/min
Aparat respirator: torace normal conformat
Aparat digestiv: usor disfagic, anorexie, abdomen suplu, tranzit intestinal prezent pentru
fecale şi gaze.
Aparat uro-genital: micţiuni spontane, logii renale libere
SNC orientare temporo-spatiala, senzor: senzor clar.

36
Investigaţii:
Examen laborator
VSH= 80/110 mm
6=78 mg
Creatina = 0.9mg
Azotemia = 0.20%
Exudat faringian: SH-negativ
Pig Bill
Vbg prezente
Hb= 11.7 g
Ht= 37.5 %
l= 2642/mm³
Tr= 380000/mm³
NN= 1%
NS= 47%
60= 2%
Lg= 47%
Mo= 3%

37
 CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

- pacientul prezintă respiraţie ritmică cu frecvenţa de 17 respiraţii/minut;
- pulsul este cu o frecvenţă de 90 bătăi/minut;
- tensiunea arterială 120-75 mmHg;
- torace normal confortat.
2. Nevoia de a bea şi a mânca
- pacienta obisnuieste să bea sucuri naturale, consumă carne dar nu frecvent, prefera pizza
- în perioada febrila este sfătuită să consume multe lichide
- pacienta are înălţimea de 1.55 m şi o greutate de 47 kg.
3. Nevoia de a elimina
- prezintă micţiuni spontane, nedureroase, frecvente mai ales în zilele când foloseste diuretice,
având diureza 1500-1800 ml/24 ore.
- urina normală cantitativ, tranzit intestinal prezent are un scaun zilnic.
4. Nevoia de a misca şi a avea o bună postură
- aparatul locomotor este integru, mobil tonus muscular prezent, mers echilibrat, dar în urmă
complicaţiei cu artrita rubeolică apar dureri la încheietura piciorului şi genunchiul care dau
dificultate la mers.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- în mod normal are un somn linistit, 8 ore/noapte, fără nici un sedativ.
- acum somnul este perturbat, prezintă întreruperi din cauza durerilor articulare.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
- pacienta este îmbrăcată conform anotimpurilor, preferă încălţăminte cu talpă joasă. În
perioada când durerile articulare sunt mari, pacienta este ajutată să se îmbrace şi să se dezbrace de
către personalul de îngrijire.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limitele normale
- în primele 2 zile pacienta prezintă temperaturi normale, febră moderată oscilantă după care
hipertermia dispare iar pacienta devine afebrilă deşi nu apare erupţia.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
- pacienta prezintă interes pentru igiena sa, are părul curat, unghiile scurte şi curate.
Obisnuieste să facă dusuri zilnice iar o baie generală săptămânal.
- G.A. prezintă un caz de boală fără erupţie, din acest caz tegumentele şi mucoasele sunt
păstrate integre.

38
9. Nevoia de a evita pericolele
- de obicei, este o persoană echilibrată psihic şi se simte în sigurantă în spital.
10. Nevoia de a comunica
- este sociabilă, comunică cu cei din jur şi este interesată să stie cât mai multe despre boala sa.
- este o persoană instruită, foloseste un limbaj adecvat.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia
- pacienta este de religie ortodoxă, merge regulat la Biserică şi este încurajată să acţioneze
conform propriilor valori şi credinţe.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
- este mulţumită de realizările de până acum şi vrea să facă tot ce-i stă în putinţă pentru că ea
şi familia sa să aibă o viaţă cât mai bună. Pacienta doreste să facă studii superioare după terminarea
liceului.
13. Nevoia de a se recrea
- în timpul liber urmăreste emisiuni la televizor, citeste, face anumite plimbări în aer liber sau
cu bicicleta. În vacanţe merge cu prietenii şi colegii în excursii la munte şi la mare.
14. Nevoia de a învăţa şi realiza
- se pregăteste intens pentru a reuşi să între la Facultatea de drept ceea ce işi doreste cel mai
mult.

39
PROBLEME OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Insomnia cauzată de boală Pacienta să prezinte un Ziua 1 1 tabletă de diazepam 10 După 2 pacienta doarme 7
şi repaos la pat impus de somn ameliorat fără - am asigurat pacientei confort cât mg la ora 20 ore pe noapte şi 1 ora în
contagiozitatea virusului intreruperi în 2 zile mai bun pentru somn, temperatura timpul zilei
rubeolic corespunzătoare în salon, o
ventilatie bună, aerisire de 2-3 ori
pe zi
- am sfătuit-o pe pacientă că în
cursul zilei să citească pentru a
avea activitate să nu decearnă în
detrimentul somnului de noapte
Ziua 2
- am asigurat pacientei confort cât
mai bun pentru somn, temperatura
corespunzătoare în salon, o
ventilatie bună, aerisire de 2-3 ori
pe zi
- i-am asigurat pacientei lumina de
veghe pe timp de noapte

40
PROBLEME OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Ziua 1 Vitamina C După 2 zile pacienta este

- i-am asigurat pacientului un Vitamina E compatibilă să se
regim alimentar compus din Vitamina IC alimenteze şi să se
legume, fructe, lactate şi lichide - toate aceste vitamine de 3 hidrateze conform dietei şi
- am urmărit pierderile cauzate de ori pe zi timp de 2 zile este echilibrată nutritional
alimentatia deficitară din timpul Glucoză 10% ser fiziologic şi electrolitic
bolii să fie recuperate în şi monitol primele 2 zile
convalescentă
Ziua 2
- i-am asigurat pacientei un regim
alimentar compus din legume,
fructe, lactate şi lichide
- am urmărit pierderile cauzate de
alimentatia deficitară din timpul
bolii să fie recuperate în
convalescentă

41
PROBLEME OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Hipertermia din cauza Pacienta va avea Ziua 1 - Ampicilina 1 g la 8 După 2 zile temperatura
virusului rubeolic care temperatura corpului de - am măsurat şi înregistrat temperatura ore timp de 7 zile corpului este de
se manifestă prin febră 37.1 ºC, peste 2 zile şi va corpului Td= 37.5 ºC, - Paracetamol 60 mg la Td= 37.2 ºC,
moderată 38.5 ºC şi fi echilibrată Ts= 38 ºC 8 ore timp de 7 zile Ts= 37.1 ºC
transpiratie hidroelectrolitic - am linistit bolnava şi am sfătuit-o să stea - Algocalmin tablete de
într-o pozitie comodă 2 ori pe zi timp de 2
- am aerisit salonul de 2-3 ori pe zi zile
-am schimbat lenjeria în pat şi de corp de - Piroxicom 1
câte ori a fost nevoie comprimat 20 mg pe zi
- am aplicat comprese reci pe fruntea timp de 7 zile
bolnavei - Ciprolen 1 comprimat
- am servit bolnava cu lichide căldute, de 2 ori pe zi timp de
sucuri naturale, compoturi, ceaiuri, 14 zile
sfătuind-o să bea 2500-3000 ml/zi
Ziua 2
- am măsurat şi înregistrat temperatura
corpului Td= 37.5 ºC, Ts= 37.7 ºC
- am schimbat lenjeria de pat şi de corp de
câte ori a fost nevoie

PROBLEME OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE

42
Ziua 2
- am măsurat şi înregistrat temperatura
corpului Td= 37.5 ºC, Ts= 37.7 ºC
- am schimbat lenjeria de pat şi de corp de
câte ori a fost nevoie
- am aerisit salonul de 2-3 ori pe zi
- am servit bolnava cu lichide căldute,
sucuri naturale, compoturi, ceaiuri,
sfătuid-o să bea 2500-3000 ml/zi

43
 EPICRIZĂ ŞI RECOMANDĂRI

Bolnava G.A. se externează ameliorat cu recomandările următoare:

- repaus realtiv 2 săptămani până la vindecarea artritei
- continuarea tratamentului prescris de medic
- evitarea frigului şi a înterperiilor
- tratamennt cu vitamine.

44
 CAPITOLUL 4
CONCLUZII

Urmărind evolutia rubeolei la 2 pacienti, am ajuns la concluzia că această afectiune este

cauzată de virusul rubeolic şi apare ca urmare a infectării organismului care nu are imunitate la
acest virus. Consider că activitatea de îngrjire presupune ca fiecărui pacient să-i fie respectate
drepturile, să-i fie satisfăcute nevoile şi să-i fie recunoscută valoarea şi demnitatea ca o fiintă
umană, fără deosebire de nationalitate; varstă sex şi religie.

45
 BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Chiotan, Boli infectioase, Editura Medicală, 1997

2. Ioan Gorgan, Curs de boli infectiase, 2006
3. Lidia Nanulescu, Elemente de patologie infectioasă, Editura Medicală, 1996
4. Lucretia Titirica, Ghid de nursing, Editura Viata Medicală Romanească, 2004
5. Lucretia Titirica, Îngrijiri speciale acordate pacientilor de către asistenti medicali,
Editura Viata Medicală Romanească, 2003
6. Lucretia Titirica, Tehnici de evaluare acordate de asistenti medicali, Editura Viata
Medicală Romanească, 1997
7. Lucretia Titirica, Urgente medico-chirurgicale, Editura Viata Medicală Romanească, 1999
8. Marin Voiculescu, Boli infectioase, Editura Medicală, 1990
9. Marin Voiculescu, Rubeola, Editura Medicală, 1983

46