Sunteți pe pagina 1din 62

ICOLAE ROSCA

,

D~ .s:

• ,. ; \~l.~.

t ".

CRltEE

ORIGINE/QRGANIZAREIJX)CIRINA

m mlll\ lilli' B.~8~8~A~1 CE ESTE

FRATIA

,



Am considerat utlla publicarea acestei cartl, pentru a arata generatiilor noi de compatriotl, cum a fost in r~alitate, ce-a gandit, ce a vrut, sl cat a trebuit sa sufere pentru credlnta lui, alt tineret al Romaniet acela care s.a aflrmat in istoria poporului nostru in perloada cuprlnsa intre cele doua marl razboaie ale Europei. Credem ca inalta lui traire personals si

~ .

natlonala. va ajuta tuturora ca sa

patrunda mai adanc in intelegerea unui fenomen roman esc, ca si a unui moment

.

crucial din istoria neamului nostru ~i va

da indemnuri ~i forte pentru a se purta mal departe. fara sovairi ~ cu morals de victorie, lupta pentru recapatarea llbertatil

nationale.



Autonai

In memoria tuturor -fratl/or de cruce", tlnerl

,

RomAni carl ~/-au ars cu generozltate vJafa,

pentrq o noblla Idee nationalS

I

CUV ANT INAINTE

. "F ra{ia de Cru~e" era ~ legionari a tinerilor mmini can .frecv~tau ~li1e secundare. In aceasta, ei activau phi 18 tennmarea hceulu!, pentru a trece, acei care urmau la studii mai inalte,

in '~COIpuJ Studen~escll, sau direct in organizatwe legionare locale ace! care nu se puteau duee la Universitate.

Miscarea Legionara, care a isvorit din spatiile luminoase ale

. ,

sufieruJui remanesc, a fost urmats cu entuziasm, cu credinra si curai

" :I

de marea majoritate a tineretului tam noastre dintre cele douirizhoaie

,

mondiale. Ea, Mjsc~ a dat nastere unui fel de mit national in

'.:11 ,

sufletul unei generapi intregi de rornini, carl au crezut cu tirie in

valorile esenpale ale poporului lor, le-au desgropat de sub mo1ozuI istoriei si au cautat sa le nnml"P7P din nou in viata rom.ineasci

· r-~.,.- .

modema, Ei au visat un destin crestin pentru tarn lor si chiar pentru

, .' J

intreaga omen ire si si-an scildat credintele in apele limpede ale

, , .,

sperantei.

iDsusi sefuI miscirii legionare, CorneliuZelea Codreanu, orml care a wnpltrt eu pe~alitatea sa viata politici modemi a tirii si a aprins in suflete flaeara unui romanism curat ~i avintat. era 1Dl tinir. EI isi incepeactivitateapolitica fiindincastudent, infiinteaziorganjzatja sa fu anul in care lsi ia doctoratulin stiintele politico-economice, si

, . ,

este asasinat cand de-abia implinea 39 de ani. deci cindnutrecuseild praguI maturititii biologice.

Asadar ~ activitatea lui, alit cea polit\ci cit fi cea educativi, (mult m;U ~ati aceasta) a avut un stil proaspit, ~ ~ ~deal~ avintat si profetic, niscut dintr-o stare de tnmsfigurare mterioarl De

7

".COLM: RO~CA - ce esm FRAnA De CRt,ce

de proportii universale. Tineretul roman aducea 0 voin\i de fier, ni¥e _ convingeri inflexibile fi un spirit de secrifieiu ce rat Be ~ in istoria lumii. Impreunl au luat de coame plugul rominesc fa IBJ incercat &i-I puna pe rhor bun. Ei au reinviat sperante1e fi au incordat muschii poporului lor. Codreanu ~i genera\ia lui au vorbit muI\imfior ~esti cu 1Dl limbai elar si profetic, iar acestea i-a inteles si s-au

' :I. , '.

umit la dinamica discursului lor. Rezultatul a fast un milt; tmn

nalionaI ci.ruia evenimentele politice ulterioare ~i neintelegerea UDDr

compatrioti inselati. i-a stins armonia

, . .

g'

AL FRATIEI

,

o CRUCE

puturile

Ei se au:c18lL Tmeretul Rominiei, ciUta propriul lui drum. El ~i propriile sale anne cu care trebuia 51 realizeze. in conditii majore, ambitiile colective rolDionti

~ , .

In realitate acest tineret era continuatorul, ell all stil si at alae

perspective, a1 sfortiri1or comune a1~ tuturor ~ ~

pentru desivirsirea in libertate si sim-..t'; a Patriei lor.

, .. ou.a~

ldeea organizirii tineretuIui roman tnoolteste in mintea lui

, ,

Codreanu in timpul detenpunii sale in incbisoaR:a din V-~\DIe

ajunsese cu ocazia m:a numitului "Complot StudeD.\esc· din aoii 1923-1924. Necesitatea acestei organiziri 0 vedea el sub daul aspecte:

- pentru ada 0 educatie sinitoasi arabli tiDeret si a-I face mil

, ,

societatli lui; .

- pentru a-l sustrage influentei negative Iji dJamitoam a uIIIIi politicianism ieftin, decolorat ~i incapabi1, ~ &wse If 1- - tarllanoi. (Eraacesta lD1 politicianism egoist, incorec:t, aplecatlJllllB :""'ra propriilor lui interese ~i profituri ~ 4c:stipit de .. nl. rominesti).

OxIreanu intelesese ci acest politicianism DDU, ;,~ ... P

oondimentat "a la ~e", nu mai era la ~cti"""" Onnera infeudatunormodeluri culturalestriioemmai pm.ialuiaJ

_ • .c..:_.x claritate necesitatile Rominilorsi prilnqdiiJe ee-i p lIb r

~~~ , ,

Iarisiril Dincauzaaceasta.,. ComeIiuCodreuliaceatisl ...... tineretul tirii sale de infIuentavitimiitnareamaslfelciepold; Mei ...

, , • ~ oS • __

HI vreasi-l asocieze la un nouproiect de viItlftllWN' leca p ,,-

i tIezeasci in suflet 0 speranti noui. .

"Politicianismul, spune el, infecteazI ~ IE E 1E11I ...... l~ ..

~ acestui tineret, in afarlde aotai!~. ~~ este neoesari fi pentru a-I fen si izDIa de ~!S!II sa de -.

lui. ( ... ) Mai mult! Aceasti cxganizIIe oa ~ "Va problema poIitici~ ~ ~.~ ccmdamnat Ia moarte prin ~ pnn 1ipsl.·IIIDIIi."Ie"IM"tIiI~iIIII.

Prin urmare, smulgereatinerldli 0

an-I ~ Ia ~ . to lui aa ...... ...,

11

NICOLAE RO~CA - CE ESTE FRA:f1A De CRIJCE altceva. Se spunea chiar in tara la noi, pe vremea. aceea, c:i oamenii seriofi, oamenii integrii, nu se baga in politici. Aeeasta era de esenti minora ~i rirnanea astfel pe mana nepricepuplor, a necinstitilor 'a indiv.~ilor ~ sc:rup~te, care erau ~ ~i de pasiunea j,mc:ru ca rnijloc srgur SI rapid de parvenire in viata.

• •

Pentru asta s-a naseut in mintea lui Corneliu Codreanu ideea de

a indeparta tineretul de asrfel de momeli, El trebuia sa fie smuls din cursele incurcate ~i degradante ce i se semanau in calea lui si condus, inca de pe bancile scolilor secundare spre actiuni politice ~8toase

, " ,

cu aile preoeupari ~i cu alte perspective. Trebuiau create conditiile

indispensabile pentru ca, tot ceeace va intreprinde in viitor ~ roman, sa fie judecat si acceptat in plina libertate si cu plini ~ti

, " ,

de el, Adici sa traiasca in adevar, in acel adevar tasnit din izvoarele

sufletului sau. ' •

Dar Corneliu Codreanu nu convoca tineretul t3rii sale pentru a forma un nou parrid, Nu-l cheama pentru a introduce un ah ooncurent in viata politica din Romania, ci pentru a-l stringe in juru1 UDW steag. a unei idei proaspete ,i actualizate despre omu1 roman ~i necesiti¥Je Patriei lui Aceasta panoramace-o desehidea Codreanu in rata ocbikJr tineretului nu em tnsa 0 inovatie stranie in viata popoN1ui ooslru, a

• •

ceva cunoscut, ceva familiar. Era 0 incetcare de revenire sinceri la

traditiaromaneascapura, oredescoperireav~lOmin. ~u incerca armonizarea trecutu1ui nostru cu ~ aa:xduri proaspete, tnnoite ~i adecvate timpului in care triia "R~~".lui Codreanu pomea din adancimile sufietului rominesc, din ~ lui istorica, pe care voia sa 0 cure{e de buruienile ce aescusai pe ogorul nostnL Era 0 reintalnire a omului .roman ell naditia lui. CIIci traditiaestecureaua de t:rammisiuneat.mOrvalori~pEII'RIMI& care' condnc popoarele spre maturi~ .Ior ~ Ruperea de tradipe 'inseamni saltul in gal aI natiunn ~ mcNBtea et isIarici. EsIe poate paradoxal, dar trecutul, ~ ~ esIe ~ sip!. viitorului. Ca si indivizi~ popoarele nu mal stint Donica"Ie "'" de trecutullor: Dusmanii cunosc aceste Dviruri, de pe toate cii1e si rupi popoarele de nditii1e lor $I Ie IbtuneCo

c:onstiiabt lor istoricl.

• J""" ~

1

N1COLAf. Rq)CA - ce ts=re FRATJA DE CRIJC.f.

. El cia ~ directive pentru actJvitalea ano-educativaa .

diD care se desprind trei idei de bazi: tinerilor.

1. 0 vIati sufleteasci vutuoasi si profunda. (i sufi . -

destira.l omulw) • m d se JOIC&

2.0 iSVt mtelectuali temeirucisi bogati. (lntel--_I •

. cuI '. ' ~CUCitaile

maI nva cu atata este mat rodilor pentru tali)

3 0 viata fizica laienici si CWllli. •

• t c-- ,

. . Sp~t - intelect - fmc. 1ali aic~ in lenneoi simpli, 0 solutio

tridimensionali, ~~i roditoare pentruex.isteolaomencascl. Ckipolelltializarea,i perfectionarea in iOOividaacestor"coouioullle de viatB va putea da poporului DD5tru:

- un om erestin ,i moral, cavaler al iniltimilar. iMadi4 msIUIui lui omenesc;

- un om bine pregilit din ptmct de vedere inteleclual si profesional, creator de bunuri cultmale si materiale ~ ridic:iIii

poporului siu; •

- un om viguros f~ sinitos si energic; radical in decizii ~ eu vointi de victorie. ("U~ sa rae din elt" Codn:aIIu, oameni de vointi carl sa privea:d dn:pt ~ sase COIIlpOI1eal ~ fBli de orice greutate").

inca din inchisoare, indeamIP Comeliu-CodJeanu pe ~ de alICe ~ altoiasci sufletele cu virtutile unui bua8BllL?PUS ill ... Patriei lui:

"fii mindru pentnl ci. R.omin.

Fii bun camarad pentru c:i &l8 ii sti bine unui fra&e- de aw:e. Fii sincer, ell su.flet desclm;., pentN ci ~ ... DUlliilClJ!Il Fii ostas botMt si cwajos in toate impIejudrilepeotrud. 'ti

. ,

cere Rominia tan.

Iar cu ocazia AnuJui Nou 1924 Ie trin1ita din ~ ...

v-~ tinerilor sAi camarazi, wmiIoarele iDcIeauDi:

.. Si iubiti fierbinte pimintul in care donIl-~ fi" OllIe vor dormi cei trecuti in lumes umbrelor.

SA fi{i viteji! SA fip ~ pini lac:eadin unfti suflaIe, iId

ce vi mim de Anul NOlL

15

ttlXlAI!: R«JCA - cr; rsrr: FRApA D~ f: pta! Mal aJJind deciI ~ Patria OOCl'itri va cere de

-. JIl*IiIe ~... b

DiD ......... ., .-nse Ja ~ pe margine a Unei ...... zIbmiSe de iaJcbjso8Ie sede!prinde loafi grija ~i tOata ci1dura ......... CIpi'NB'Juj, penIIU tineretul !irii sale, care reprez viitorul a. MoIo HU JU bazeJe educapei mnanist-idealiste : .... ., in ~...., ]a destvirfirea noului fenomen l~ionara .AcoIow dII iltODel modeme romine un im_pu1s ~i 0 profunzimepe CIR IMJ .... av~ fI care VI fi determmanta in des~area IM-. trior potitice unnIIoare.

In lam 1924 ia fiiJlti Ja .Iafi, prima Fratie de Cruce

Coawtda .... 1iaIruIui Butaritt Tat in rursuI acestui an, sub infI..,. hpIor de CI\JCe ~ sa infiinteazi inca trei unitati in Moldova: II """", Ia Birlad fi Ia F~i. Sunt primele int~iri

Ifd ..... care ¥Or ~rinde in tineret &ella rominismuJui pur, • cum n 'iltelepa Comeliu Codreanu. Aceasti ficlie se va intiode ClU .... ,.. Ii va lumina in pupn limp, Romania toata.

~- •• aceluiaf.ian, 1a~6Sep~e, IonelMo!3, camaradul : - JPll»PiI1aJ ~ este. ~t r:ef al organizatiei Fralia dt~taarilJla.Blpnll1efteDUSItmeaaeaoorganizasiextinde

.. ~.patetot. OJ ~ dezvoltarea si dspindirea fiitiilor eel u:..~ stat .., aspectuI organizairor, cat mai ales: sub

~ .. 1925: in ~ari, ia fiinP: Ia GaJati, Fri~ia de Cruce ... ::-- ~ m.~ ~ial.pentrU ci a fost una LA ......... ~orgalll:nqii ~ legtonare din !ali, care 8

- UJIIIIII:I q: vazI si multi . • '

"'111 r925 .'. ' martiIi

.~ Ea Ie ~~fJ Ia Bucurefti prima fritie de cruce

.. -~cu '" '

PIlEUiiHIt iDiIqr ~ei. tepeZlcilme fJ va forma un centro

NICOLAE ~CA - CE ESTE FRATIA Of, CRUCE ~, anii 1924 ~i 1925 iruegistreaza 0 P~expansiune a fenomenului FraVei de' Cruce, in lumea tineretului scolar din Rominia. incoltind ca un bob bun si roditor cm;cind cu ~i"';l1 __

, "--r--~P/6

unita\i F.D.C. in toate regiunile Romsnie] Mari.

Cum s-ar putea explica aceasta aliniere totala, rapidltsi decisi, a tineretului romin la postulatele codreniste? Numai priRtr~ perfecta coincidenta de nelinisti, de ginduri Sl de ~omil"Stii a UDDI' suflete

, , ., --r .... ~

setoase de abselut, cum emu acelea ale tineretului nostru, cu viziunea

claIi despre viatl si despre necesnatile nationah: ale mwi mare

, , :I,

educator si patriot, cum em Corneliu Codreanu, ldeile de ba:zi ale lui

,

erau: Dumnezeu si Neamul rominesc. Si amindouiaveauJeZODat1le

, J I

puternice silnsufletnl tineretului, wmasalaceleiformidabileinclesW:i

, ,- , ,

roman~ti care crease Patria intregita_ Aceasti Patrie trebuia acuma

desiv~iti ~i actancita, printr -0 apleeare a tutumr fii10r ei, spre eul spiritual at neamului ~i descoperirea unui ideal metafizic rominesc: • Patria mtregita cerea alte sfortfui noi, in alte oompattiuJellle ale sufletului national si generatia noua se avanta eu decizie Ii enntziasm

J " ,

pe c8ririle promitifoare ale acestei nobile misiuni.

Dumnezeu si Patria: Dumnezeu ca swsi. unici .. ~liniIe a destinului omuIW: ridicandu-l de pe planul biologic de ai spiritual, mult mai bogat; Patria, ca implinire pe plan napooa1 a tulUror framintirilor si aspiratii10r .sociale ale omului ViTgiliu. ill Eoeicb, ridici "amor Pamaetl'deasupra celorlalte sentimente ale ~IJui . Comeliu Codreanu marcheazi un chum a.semJnit« IUl18I ci eI suprapune iubirii de patrie, iubirea fati de ~ a ~ Pe scam valorilor spirituale ale aeestuia, in ~ ~ pe prima treapti sti Dumnezeu, unneazi Patria ~ ~ .oiwI1D8lJOS 56 \Ii~hll' _ ...... ftl;; aceea a realiziriIor sale ca f'amiiie. pmfesiuIle etc. • ...,. U1 pel_'wuo, .' cI .

lubirea de Dumnezeu va imprima omului ~ tIIth- ~

morall inalti. lubirea de patrie va tre;rj ill eI .,.. ~

gen........mtatea fatldeceiumilisi nobl.-, atitingiudiaoclt .. iD ......

_VLoO ~ t'

17

fICDIAr! ~ Cf. esn; F8krIA nt_CRuCt Prlme'e suferlnte

NICOLAE ~CA - CE FSTE FRAnA DE CRUCE acelor vremuri. Era numai inceputul unui ~ir lung de sufCfUl\e ~i de r-I.--..tal1 pe care tmeretul tarii noastre 11 va indura eu ribdare

~"""'t' t, ,

CODV ~ fiind ca sufereau pentru 0 catUll mare ~i ci dreptalea em de partea lor.

Actelor barbare si nesanctionate ale lui Mancru - m ciuda

, .

proceselor care i s-au intentat ~i care i-au mirit acestui individ

arogantasi brutalitatea - a urmat, dupacum sestie, in1nt_"-luiintr_

, ) , ~-;----.

un act de legitima aparare., de Corneliu Codreaou. Actiunilor lui



MancllJ, savirsite in afara legilor tfuii, a unnat reaetiunea tinirolui

. , ,

Codreanu lot in afara legilor, caci nu i se lssase deschisi nici 0 alti

portJlB legaHi pentru apararea lui. Cu ocazia procesului ce-a urmat, fratii de cruce au OOt prima lor afirmare politica, care a ~ &ri intrerupere, pina la achitarea lui Codreanu. Ei denllJl~opiDieipubtice rominesti prin sorisori, prin ,,"'visle ~i fotografii, toale ~cu mijl~ ~i truda proprie, pravocarile neincetale ~i schingiuirile Ia ........ au fast <3 musi tinerii din lasi de c3tre politia de aco~ care fal

'-"CU" -r, , ,

au condus la actul disperat al lui Codreanu. Lumea romiDeasci &-8

lamurit repede. Rezultatul a fost fulgeJitor. S-a n3scut aIUnci. in ~ un curentputernic desimpatie ~idesprijinpenb'U ~aceIa~ si curat care-si aparase cum a pumt, cu singurele tTDJloace;.ce..1 mil i8saseJi in mini shim lui, onoarea, demnitatea ~ integritatea ~ AceastA punere in lumina a adevaratei situa~i ~ti ~ care fuseseri condusi tinerii din Iasi, a dus la achitarea C"apltaJllllm.

':Minunea la care nu rna. ~teptaiJl - serie el mai ~ referindu-se Ia aceste evenimente - ~i mai ales la care mJ se ~J

. - aduseseri 80010 8 fost ci a treia zi dupi ex: SI "5§aD (1a

eel ce rna , .......... ;... .

1nchisoare), intreaga popula{Je, firi deos- b~~partid ~ !CU Joate incercarile autoritatil0r de a mi-o fa.: ostili, trecme ",,"1 de

partea mea. . _ . .

Pe 08IIDlii politici liberali, nu-i piris9ri ~ pNlt.~

membrii familiilor. Afl. spre ex~ D-reIe ~ (a.a. ....

-:":--.1.': I:t.._l C11iIcuIesru), eleve m anul SlpIIOr ........

UWlL'WWW lIUClW odD: ..-n# Aa

trimismiD:aresimi-aacusutilqxe:UDial._'"

8IJ1it cm.ca rdmw sistea cu tatiI b Ia masi".

19

J!COIA~ ~ ~ CE r:sm FR*nA_.D-t

... tDqJ, tIbira de muoci de 1& Unghen.i ~

poIitie, fi • eu tor

,.., a de ~ nu a putut desfiin~ S-a do ~

~ JePJor tIrii si ci era politia aceea care ¥': vedn ~

• , 'ilCeaUZ'

..,. Au Jucrat acoIo, ill v~ anului 1924, la fabricarea _ desatdt

pale SOO de tap de cruce din MQIdova, Durnil' COnsid ~ nsletnc:epulWi, eeeaee aratientuziasmul ce cupri nsese ;,rablJ ~ III'J1inesb lnerellJl ~

3. Jnchegarea unita!ilor F.D.C.

La IDIDm IDlIIw 1925 pIeaci in Frant .. pentru .

IUIiiIe ...._. - ~-~ a-51 continua

in -."., lone) M.lmparte in doui conducerea 'frwf'I

ClUCepetd, bircUudpenlru Tramilvania pe Eremej' . a ,I~ or de

edUul U 51 pe BIalca, Ill!

peabu Y, Regat pe Gh. UIZiceanu. Absenta ]~i din tara

= prmtr~ perioadi mai leoti in activitatea J de exp~ium ~

iD~r!:=:~pentrumeditatie.p~truase~

1uiMata, 10I11III1927 ~~yara. Dar odatacu remtorcerea de __ paBOoaIi""': de Ifl ~ avantul expansiv initial, activare

- - a acestui Activi •

---...:.... '. om. natea unitsrilor F D C se

---.-.81 Ie aprind in sufi' .' . .

c:na:e isi L ..I-....!~ ete enblZlasme noi, Toti tinerii frati de

~ 0 ua.JQC de 0D0are de __ I' ~. ,

~1orsufleteasci " a reanza cat mai mult penlJU

ebt fa '. poIitici a m:lectuaJi~i de a d~une carrnai mult QI, ..... ~. , Astfe~ cu 0C3Z1a cumpirarii unei

( __ Hinfiintat':a.~~nevOi1eorganiza~ei legionare ~a""So.OOOdelei ~ume 19~mnnaifritjadeerucedin SlJltDtll:l,~ ,.0 suma enonna pentru aeea epoca 810 ~ -p_.'::,tioeri, a:e:ce 1.-adeterminat pe Capitan

, VJCtoria , voind sa scoa.ti in evidenn



NICOLAE RO~A - £E ESTE rRkpA DE CRUCE aceasti iDalIA dist inctiune ~i unii fraV de cruce din prima generatie ca:

NJCOiae Bordeianu, Papa, Butariu, Eremeiu, Traian Cotiga, Nioolae TobJ, MihaH Stelescu,

(Este necesar sa dam 0 mica explicatie a ritualului cu care se in~ in ~~area Legionara, ~iioperi~~ep~atire,cu garan~ lD1~ legionar mat veehi, candidatul era mvuat sa 13 parte la prima sedmtade cuib. El se 1 ega solemn in falaconstiintei salesi acelorlaIti ~. ai lui, ca va ~ legile legionare '~i ~ va lupia f8rfl ragaZ pentru bmele neamulw romanesc, EI primea un saculet mic care continea un amestec de piUruint ce provenea de pe diferiteie ciu:npuri de batilie ale istoriei noastre rominesti. Era un pimint udal cusingele celor ce s-au jertfit 30010 pentru ca p~trianoastri. sa traiasci. Legat cu . un ~ur, s3cll¥>rul eu acest pamant era purtat in permanentila pieptul legionarului. Era un semn de distinc~lDle pentru el ~i un indemn

permanent de a se jertfi si el ca si inaintasii lui, pentru neamul din

. . .

miiloeul caruia rasarise si ale carui virtuti si nazuinte Ie purta).

:.s , , , t

in anu11929, fratii de cruee, &Jboonducereadim:taa Opitanului,



fae un mars pBni la Bucevina, purtind noua veste a erezuhn lor si tot

, '

avanrulce-i coprinsese, prinsatelesiorasele acestei fruIn<meproviD:ii

roman-; recastigati cu putini ani in UI1J13 pentru tara din care

--;u." J ~

intotdeauna a facut parte. To\i tinerii care au 100 pane la acest ~

au primit "saculetul eu parnaot" ~i gradul de legionar. A fa;l siogura excep~e eand ~ frate de crsce' a primit aces! grad inainte de tenninarea studiilor lui secundare.

4. Epoca'decisiva. Dezvoltare si prigoane

,

Decada anilor 1930-1940 a fost tragica pentrU ~ Legionari. Legiunea a fost azvirliti, in cwsul aA:SkX ~ iDtt-o ~ neintrerupta de persecu~ de acte~itrare, de cbinun Sl de ucideri dementiale, de catre suooesivele guveme ale Standui RomiD. A fosI

epoca b-agica a domniei Fostului R~ Carol D. Dar tot ill ~ - decisivi s-a produs, in eiuda tutwor pripDeIor deslln\uiteooalla ..

21

rilCOLAE RO~£A._ - CE ESTE fRA'fJA DE CRUCE 5. Persecutlllo din 1933. Duca.

Dar sIarsltul anului 1933 deslantuise noi furtuni. Este adus la guvemul tiril, pentru pregailrea noilor alegeri fixate pentruziua de 20 Decembne partidul liberal, cu I. Gh. Duca la presedintie. Acesta se aruncl ell 0 furie oarbl asupra Mi~irii Legionare, pentru ao distruge definitiv. Acest om era impins la savirsirea nenumaratelor acte ilegale ce le-a comis contra legionarilor, de forte puternice intemapenale, ostile miscarii mttionale romanesti. Aceste forte coostituiau "voln\&- lnternatl0nali", cum 0 nwn~a fostul ministtu TItirescu. Cu acest argument voiau pohticieoii romani, acesti prigonitori haini ai propriului lor tineret, sa justifice cruda represi~ liberals, ca si cum fortele intemationale, de orisice "".1 ......... ar fi avut

, 1 , I '-'U..IVaI ~

dreptul sa se amestece si sa deeida mersul politicii rominesti si mai

ales, dreptul de a dispune prin interpusi nedenmi, de libesUt~ ~ de vointa Romanilor. Dar nu trebuie._sa se uite ca pe atunci se incepea flirteul Europei cu URSS-ul.

in aeest an, 1933, incep asasinarile politice in Rominia. Este ucis de politie lara niei un motiv J. ustificabil si firi ruc. 0 consecimi

, "

punitivapentru fap~primul legionar, Virgil Teodorescu, absolvent

al Fratiei de Cruce din Galati. A fest asasinat in limp ce lipea ~ elec:to~ale pentru partidul ~ care se prezenta legaIla alegeri. latiH deci pe fratii deeruceocupandcapullungii listeDeClOlogice legiooare.

Prigoana lui Duea s-a dez1antwt co o furie grazavipeste ~ scolilor. Tinerii romani sunt loviti greu ~i firi de nuli. Ei SID ~liminati din scoli, sunt arestati wi discemamint si sunt ~ in mod barl>~ prin beciurile politiilor, Sute de ~lari tree pAn ac:este

. mori ale urii liberalilor, cu grave conseeinte pattru siDitalea )or

In astfel de cireumstante grele, organ~se mimte. Ton ~ ei, in fumte cu lonel Mota, a~ fost arunca~ in iIchV;xJri si in lagiIe de concentrare. Se pierd ~ legitwile WlI~1or ~ ~ ell Centrul din Bucuresti, de.unde nn mai pot SOSI ~ <tisparitii .. imbiJbitiri. Unele ~t!ti se clatinl si pierd p8ItI din lot

2.'3

l'i1CDl& RO!;CA - c.t:~ ~ ~RArIA~ TOIl$I, IIJIjoriI*IIiDeri_Jor ~AR2ISt~ pn:siuru lor guv dIDIiR ~ pc pmtJa lor fI mcrezaton in dreapta

lap .... &asagwi cl ~ va invinge toate acest ~

piplearbilrwe, c:iseva~ "ziduI de uri ~i de miselie:~

-..u.-: . , ce se ~

ill jwuJ a II ci va :KUIIUW 1p01, cu roati splendoarea,

iW--= pe~

Si ..... 1Iece intr-adevir ,i de data aceasta. in PRlCesuJ ......... Mi.prii I..cgioIIare Ia Tribunalul Militar, penrru ces. DI.,.liuJuiDuca, ILd1SII estedtitaticu unanimitatea judeca.onca:

TOIle .Ul;~1I1e c:e pomiseIi din cercurile guvemamental ~filse.Ib"'de ~ 0 ~ rusine pentru POlitica:';: iQIM ad, _alSi de ICel oameoJ. Toate masurile represiv

-a"~ crude . ..a..-..' e, loaIe

ema4 f& ~ pe care Ie-a intreprins guvemul .

" til CIR ~ bt IRJI1I:8\i, tara mila, fratu de cruce, s-au ;: cnalplet IIbiIare, oefi"le ~ lipsite de Jogica politica 0

oedaepblleH~~COIltratineretului tam noastre Dedrep":

CII'e III se va puIea ClQdI a:a cu usurinti.

Asada C-.:: de "

. "L'''_:_ q~ cruce din ~lile secundare romenesti au trecuI

.. g;-1C!3SIa co .I-:·tate· . ·

La. UCIIIIll Sl curaJ examenul suferintei la care au

.... supupde • .. • ~ •

~.a.. '. .~pirIn' at Patriel. Insa scarba si dic:nretullor

IIIIiI ... 18 salem politic arbitra:r . • -r ,

-tibea.si cJea . q fI cru~ care se intitula cu cinism, de

lOIQiIa .'_ ~, ~ fast total ~l ~fimd. Divorml tineretului ~ J~ ~ ~l nedemn va fi ireversibil. 0 .. ........... H atune. mtte veehii politicieni ~i nooa

• "i""" r-ao, carecu1ludi, CU sacrifi '" . ..

0. Via\i DDOilQJua., .. en ,I eroism, mcerca sa creel!

origin;Htate. .:a, cu un model de politici demni si plina de

,

roCOLAE RQ~CA - CE ESIE rRkpA DE CRUCE 1IUucc, care hmunau chiar ~i spa~iile dureroase ale ~ au unnat

. de relaxare, de enruziasm contagios in multimi si de

~. ,. .,

~vltate legtonari ~Iti ~~i fructifera. A~ s-a intimplat ~i dupl .

rsecutia liberals dm \933. In anul 1934, Fratia de Cruce iese din

, '

landestinitatea in care fusese aruncati de urgia guvemamentala, si-

i reia activitatea normala cu un elan improspatal de aminfuea ferintelor pe can: le indurase si invinsese. decisi i&-si deschidi

, , .

drumul sill propriu, in ciuda greut.a~lor ce i se semanau mereu in cale, La 10 Noembrie 1934 se schimba sefia F ritiei de Cruce. lonel

, ,

0\8 preda comanda lui Gheorghe Istrate, student Is Academia

omereiala din Bucuresti, Bun organiz.ator, educator inleligent ~

CUJl(lI5Citor proftmd at sufletului tineresc, lstrate se punecu temeinicie treaba, Rezultatele se vad repede. MersW fIi~iei estolOtal pozitiv.

o activitate febrila cuprinde toate IDlitatile existente la acee dati. AnD 1934 si 1935 au fost extrem de fructiferi pentru F .D.C Se inlAresc unitatile si se creeaza altele noi, A luat nastere atunei \D1 feoomeo lectiv de adez.iune la perceptele legionare, in sinul rioe:retului

roman. Acei ce ramasesera inca afari, din diferite motive persooale,

se vid acuma atrasi spre ele si sunt cuprinsi de elanul general. Nu era

. " ~

vorba ins3 - asa cwn s-arputeapresupune - de 0 ~e pegmi, USIa

rltdacini sentimentale. Era chemarea sincern ~i dezinleresati a uoor suflete carl se adinceu in noul renamen na~onal it cutm~ a.t bucurie si voiau sa-l impartaseasclsi altora. Era avintarU~~ si nesoviitoare a unei gene~i in~ pe apele intinse ale suftdu}ui

~escadev~convinsiciseangajaseintr~~

~i care trebuia clus3la bun s~l •

, Totinanul1935 scoateQheorghe Istrate tltD~t.nIFritk! de Cruce" (pe care 0 revede ~i completeazi ~ in 1937)..~ lucrare importanti care deveniseoecesari, ~ fiindat61Wea~ a organizatiilor de tineri romini. Cornellu ~ ~ m: i..,._...rt ~ cum s-a vizUt, • nonne de orzaruz-e,. .

........... .t' ... ~ , educat1e.. Acuma. ati1eB trebuial

doctrinare si roste metode de r--. . ......

mnplificate~ sistematizate. Friba d~ auce de~ deja" mD de ultimilor ani, un C01]llegiooar de ehtl, in care tnlhtal

25

NICOLAE RO~CA - CE EST[ fRkpA DE CRUCE

Pentru asta, spune ~. F ~ia de Cruce se stIiduieste sa sc:oati la suprafata omului valorile spiritului sau si sa lucreze ~ eie spre binele societatii. Pentru asta vrea sa ~ printr-o educatie sinitoasi, pe acel individ, care sa nu se limitese nwnai la crin::a timpului ~i a societatii lui, ci, inarmat cu fortele sufietului, cu ovointa pu!emica ~j cu 0 credinta n~vrutoare in ceva, sa actioneze ~ bot3r3re, sa galvanizeze energiile multimi10r national~ si sa le angajeze in niste proiecte sociale adevarate, Omul'va deveni, daci urmeazi acest drum, un restaurator al vietii eeleetive sinitcme, bineficltoare pentru nafiunea lui.

intre anii 1935 si 1936, se infiinteaza 205 not unitsti de

. , ,

"mammchiu" - 0 ftaza premetgatoare a ftitiei decruce - si 36 fritii de

~ .

cruce propriu zise, cu un efectiv de peste 3.000 de membri.

in vara anului 1936.0 sumedenie de irati de auce din toata tara

. ,

iau parte la tabara de la Carmen Sylva. Aeolo au avut ocazia si-I

cunoasci pe Comeliu Codreanu, sa ~ citeva zile alituri de el, sa-I asculte si sa primeasca hrana invatannilor lui. A fast 0 intilnin:

• •

binefacatoare, ca toate int3lnirile legionarilorcuCipimnlllIor. Suflerul

poetic al acestui om, care se deschidea ca 0 floare in~ lor ~ ii imbita ell 0 aroma pUJi, a aprins in propriile lor suflete lDl foe sacru care DU s-a mai stins niciodati in ei. Putinii supravietuitori ai dezastreIor ce vor unna pentru Misearee Legi~ruui, il vor purta cu s~t~e ~ astazi, adici dupi 0 jumitate de secol de la aces intilnire mmn"~

Intre 25 si 30 Noiembrie 1936, a a'VUt Ioc 1a Casa Verde din

B~, prima ,wali de cadre) ~ care :u .fast ~ ~ de Gheorghe Istrate toti ~fii de "Gruptm F.D.C. . din ~ (Un GNp F.D.C." eraconstituit din toate fritiile decrucedintr-unjudet). Au Iuet

Parte la aces sedinta 67 tineri, Tinind seama ci \D1 ~f de ~ aves, " • . cl in Romirua erat I

practic,jurisdicpune asupra lmuij~et ~treg ~l. .

de judete, se observi ci organizatta legiooari a e1evi1or de Ia ~

~ se intinsese practic peste tara intreagi. .

La 13 Ianuarie 1937 cade pe frontul ~ Ia MlJadIIhooda,

l8i.gA Madrid, in luptl contra comunismului, Ionel , priDuI_:

aI Fritillor de Cruce. Pienlerea este extrem ae grea pen1lU



27

NICOlAI!. sn,<:A - rn rsre fRAT" 00 CBIJCF. 7. Se dezlantule teroarea statala

NJCOLAE RO~_CA- CE~~~ tinerii fraV de cruce au ajuns la convingerea - tr b . de _. ~ hei . .... ca e uta acuma sa isl

me elt socotehle proprn ~I sa intre, alituri de toti __ 2_" d .'

d I -fu' 1'1 d . ,llUUJ4I.lll emm, pe

rumu ra ie I or efimtive. 0 dorinta apriga de a tar

. , P- l exemp

pe vmovatn pnnclpah 31 crimei de la Tancabesf estea furtun A

. . E'~ I - • I cr os m

elto~l. IIn,e egeaucapedeapsacriminalilordepasea..) ~L •• - '10

. . d ~ '" , ::ilet3ldLUUnan r

propnuzise, ep~eachlarsIJustitiaplirnanteascisise_..I~_eaA lte

do .. d ." • _,a; In a

menu e morals mai Inalte. Ea trebuia realizati ca tabili

hilib I . 0 res iure a ec 1 , ~ .UI moral a~ natiei, caoeticipura ~inecesara,rezultal a1 unor

matunta~1 sufletesti. Caci dad aceasta oribila crimi ar riu:n3ne

~epe~~sjta, ~ s-ar~terge eu buretele uitarii ~i s-aringhesui in curia istonei ca un simplu eveniment politic, intregul neam romanese ar ramane rnarcat cu stigmatul unui nou Cain. El n-arrnai putea realiza nimic trainic in viata lui istorica. Pentru ca wei 0 miselie rimasi nepedepsita nu fructifica viata popoarelor, ci dimpo~i; Ie g8twe viitorul si Ie amaneteazi libertatea de actiune politici.

. ,

S-au format in acest scop ~i de 0 forma spontana, numeroase

echipe deeise de a pedepsi, cu orisice riscuri, fi pe singurele eli ce Ie ramaneeu deschise, crima comisa de regim. In aceste echipe se aflau si numerosi frati de cruce. Riseurile nu se mai nn>I'!In¥tesc, MuI~

, ,; ra---..-,,' 1

foarte multi vor cadea in ghearele politiilor, iar unii dintre ei isi vcr

, , .

sfiirsi vietile in beciurile ctcestora. Dar altii le luau lacul numaidecit.

. , ,

Autoritatile erau derutate si Ynfricosate. Se simteau incapabile de a

J ",

apara pe marelecriminal, presedintele de guvern, Annand Cllinescu,

gidele regimuIui carlist, Cand politia era sigma ca distiusese tmdeva un focar, apireau imediafaltele inalte puncte diferite. ~ eu cat m=stea mai mult furia guvernului, cu cat loviturile singeroasecontra ~ se dadeau orbeste in dreapta si in stanga, tara disCemImin~ cu atiIa se indarjea ~i mai mull decizia tineretului romiri fl ~ numiruI celor ce p~ in frontul rifuielilor. Lupta care H dar in aceJe vremuri intre regimul politic condus de 1nsu.?l.regde $irii 51 tioeretuI roman, pitruns de ideea rnscumparirii unor grave pkaeepoIance. imobilizau natiunea, a fost epici, titanici ~l preslnCi aenuminIIe momente de eroism supremo Armand Clhnesou, en II poruncilorregelui ,i a camarilei ee ~ tnJUlUI lui, era rei!

1

NICOLAE RO~CA - CE ESre fRATlA DE CRUCE mer_gea main,te ~ W1 inalt moral de victorie, care nu putuse fi lInJlbus, It de cruzimile ~i omonuile la care a- fost supusa.

. Dreptatea iese la lumina. lrulnta leglonara.

~ul 19~ ~uce d~tin~rea politica din primaVaIi ~i apoi. ribWitrea definitiva a regimului carlist. Acest important evenimeot petrece in luna Septembrie, intre timp, r3zb0iul devasta Europa. . Asadar, toate prigoanele, toate cruzimile si toate v8rsarile de A ge s-au dovedit neputincioase pentru a fr3na ~vantul rom8nesc al lei generatii de romani si a perpetua lDl sistem politic uri! de tara

•• •

treaga si care de mult timp ajunsese'in divort ell ea. Cu toate

- aticiile lui, acest regim nefast nu a putut stivili ennlZiacmul , eretului tarii noastre, 'care, ca un suvoi de apa- izvorit din cresrde

, .

untilor, isi deschidea vertiginos drumuI spre vall; luptind si

atUrand t~te obstacolele ce intilnea in calea lui. N"ascut din ceie

jnai pure regiuni ale spiritului romanese el pomise vijelios pentm -si indeplini destinul s3u istoric. Nimic nu-l mai putea stiviIi.

• in echipele care la 3 Septembrie 1940. sub comanda lui Horia ima, nou1 sef at Miscarii Legionare, au invins si diIimat reginml

;par1ist,intr~acthmedef~auluatpartenumerofi~decruce.FA

~ lor la lupta de eliberare politici a poporulw. .

Astfel, dupi lungi prigoane in care guveme1e demoaate die

:'J{oI[JJinJta, (toate, tam exceptie) au coosumat pini la , ~

':Jm$ellltlOr,. de Ia minciuni si calomnii firi numir de

~ficat fi pam la crimeono'ile ce-au ranit adiDc ~~

ltineretJlllroman, cu pierderi ~~ de netn1ocuit, a.1DYiuS.

JVt:eptlllealui iesea acoma la luminI, inaceahmi de ~lIbne I .

coincidea to~ cu reaIititiIe si cu cerinJele ~ In timpulscurteiguvemiria~legicJnn, . .~ co si-a cicatrizat rinil~ si a iDgJopal, chIpl a'"

illDlI8:i2i'; asa:;jnati, a intrat intr~ fad ooui ~ . ~

IDeIIImII dIdea buzoa spre or,' bit ~rmp

Iuhu)Ui legiclnar.

111C014E R~CA - CE ESlY, mAPA Of. eRuct:

ooncc:u~ asupra lor pentru a-i strivi, Unit frati de cruce mai .

ID special dintre DDil mtrati in 1940 .' ~

prigoanelor) dezerteaza, Ei au ce&t can ~ .8,Vea.u. expeneota

_ _. ... preslUru or ~l se retrag

~l ~ar cellal~ ~ mul~ cei p~ de mq,tatea ce-o purtIU in e~ au ~ neclm~lt in credin\ele lor. in f~exeulple\or de

sfadare a primejdiilor, de aparare aplincipiilor lor . de . de

d::..1- dov .I::. • de' . ~l curaj, (3e ~, I aea 21 zr prietenii si camarazii lor arestati . maltratag,

eel liberi deveneau mai ~ mai decisicasa~S1·· .'

. • I • SI elcuonce

pre\, ~p~IU~. Ftatiidecruce~-aupasmu~itcontinund lor mc_xaI ~ rumem nu a putut sa patrunda in fortireala con . • erilor lor. EI dau astfel dovac:iaca nu fusesera uniti in avinnd lor 1 ~ de

... ~~~i nic~ de~V'~aIepali~oi ardea 0 credm\B VIe, 0 certimdine istorid, din care extrigeau toaIi

acea f'or\i mora1a ce-i ajuta sa rezi:ste_

. ~ta\ii ~ cruce ce riIn3seserf11iberi au refacut, ~ cum ~ ei, umtatile ~imate de abandonari ~ mai ales de ravagiile pe cme Ie facea polipa m mndurile lor. Ei ~i dau osteneaIa ca sa fac.i. DDi~ aritindu-Ie nedreptatea ce se savarsea cu ~ LegiaI:wi. Ei ia multiplicii activitatea pe diferite fronturi: propagandistic: ~ limurirea opiniei publice rominesti in fata ofensivei de minaiuni si

.. .,,, .,

calomnii pe care-o dezllntwse guvemul Generalului AnIoDeSCU

contra ~), economic (pentru ajutmareacelor din incbimri SIll afamiliiloracestora, ~in~eoonomice grele )¥OIgM.;, ....

S, i se mai deschide in fata lor 0 noui si grea obliaMie: sunt solicitati

, II 0-;- t

In multe regiuni din tali ca sa ia in miinile lor si sa Ie conduci cbiK,

, '

organiz.atiilelpalnnarepropriu zise - ~ munci~ derisleti

, -e-- t" , '

_ decimate si ace:stea de viforul prigoanei antonesciene. SID de

,

Iizboiul contra Rusiei care mobilizase multe din efectiveJe 1egic-we.

ce mai IiJniseseti inci libere, Datonti acestor circmnSfante priD care treceatarasiMiscarea T ....nnru.ri. tinea'etUlF.D.C. a fostnewitsi&ci

, ,. , ~~-...--....,

fatiunorrispunderi superioare vilstei, ~telor ~ pregitirii lor.

Dar DlI s-au in1iico$at, nu s-au dat in lituri de 1& noUe ~ • pnlneJ(' :bJ si auindepimnC()llStiiDciossicurajossi aceasri misil''' CD.

• It'

toati tineretea lor, ei au c:ipihd suficienti. maIlJritate peatN. a IjuIa

1

35

I prlgoane. Antonescu ..

rru:OLAE RO~CA ~ CE tsTE FRATIA DE CRUCE 10. Urgia rosie

,

, .S-~ .. napustit apoi peste tara dezastrul de la 23 ~ugust 1944.

Patriotii > aceta care condarnnasera pe Comeliu Codreanu nucs

fi t _. hi pen ca

ar J vru sa inc me tarn unei puteri streine (aeuzatie ce n-a punrt fi

~v~ita~ in faimo~1 proces din 193&, pentru ci e~ pur ~i simplu ~ minciuna), deschid aeuma ei i~i~i portile Romaniei arrnatelor ~tt. ~stf~~ se asterne calvarul ~u peste tara intreaga.

Om pngoana antonesciana fra\ii de cruce au sarit direct in abatoarele comuniste. Marii "democrati istorici" ai Romaniei ecei 'luminati ~i entuziasti ai "drepturilor~ului", intre care. desi~t sta la loc de frunte ~i dreptul de libertate, ~i care au avut la incepin, in prima faza a "eliberarii" tirii noastre, influenta suticient de mare in

, t

politica intema a aeesteia, pima ce au fost nimiciti la rindul lor de

UivaIugul comunist, nu au avut acea sclipire _ ca sa nu mai vorbim de vizune politica ~i nationals, pentru a goli lncbisorile lui Antonescu de tot tineretul adunat 30010 si a-I salva, in reluJ acesta, de

,

nimicirea siguri ee-l ~tepta din partea bolsevicilor, Orice ar fi facut

el, oricate greseli ar fi comis pe sourta traiectorie a vi~ii lor, fratii de cruce erau totusi rornani, erau vlastarele tinerealeneamului rominesc, viitorullui ~i trebuiau deci, aparate ~i salvate de poftele fliminde ale dusmanilor ce De invadau. Nu au avut acele resorturi interioare de omenie aeesti politicieni romani! Ei au predat tineretu1 romin legat de maini si de picioare, Rusilor, sperind ca ~ vor potoli flara care nu se va mai lega si de ei. Cata lasitate ~i cam ipecrizie! Si mai ales call prostie! Acti~ea acestor ~~i este chiar ~ odioasi ¥ eondamnabila decal prigoanele carliste sau antones(aene,cu toate pierderile grele ce-au insemnat ele pentru tinereml romin.ln definitiv acelea erau 0 rafu iaJa romaneasca Era politicA mtemi. &au besriale, e adevarat, dar se dideau intre romani, se petreceaU in bucitiria lor De data aceasta msa Romanii ofereau rafuiala cu tineretul propnet lor tmi, streinilor. Si ce streini! ~manilor de totdeauna II tnfegl1titil Patriei noastre, ~ acurna ne invadasel'i, ne ~ ne schimbau

37

g-~"ltw*tlerat aJ sufletuluilof,

!\fUiQilhulruieactitmeainsidioasfi ~1II~linsItqn1ti,' personalitatea _lIIltlduioasi, 0 OODVingete _4D8l'e IHu ficut in viap nu

roCOLAEJiO~CA~E_ESrn-EKArIA De CRUa au fost zadarnice. Cl ele nu sunt niciodara zadamiee, asa cum le spunea Comeliu Codreanu ~i Mota. ci ca ele sunt cuprinse intrt"O lege eterna de viata pe care mintea noastra nu 0 poate cuprinde, dar care vor da made bune pentru tarn lor, pentru acea frumoasa Rominie pc care au visat-o libera, pe care au iubit-o ~i careia i s-au dat cu pasiune de. iluminati .



1 t - Si-au facut datoria

t

pana la urma.

Daci ne Intoarcem ochii inapoi pe firul acestei sebane isIorM:e a organizatiei Fratia de Cruce, observam cum tineretuI tirii noasne

, , .

din epoca cuprinsa intre cele doui marl rizboaie ~ ~ la

o virsti inc:A fregeda, chemarea nationali pe caa-o UI'IDIt8Zi aJ entuziasmsi credinti. Intuieste, cuo sericzitateprecoce, peaoaali1Btea

. , ,

colosaliisi profetiea a lui Comeliu Codreanu si rosIlIl pe~ I .. .,..

• •

acesta in istoria politics a tfirii noastre, intr-\Dl momeoI de JDIIIe

primejdie pentru ea Para ~v&re ~i infnmtind ~ pe em: actiunea lor le dezlantuie, isi inso\CSC Capitanul pe potecikcelelDll abrup' te si grele ale ~ei actiuni curate si nobile. Fratii de auca SUDI

, , , ,

prezenti la toate evenimentele, bune sau rele, prin can neee Mi?'*-

, .

Legionari.

Ii g8sim lucrand cuelan tn taberele legioDaredenmcl; gIsim prezenp inacp~ile~nomicepecareleintreprin~~"" auto-flnantaree ei: Ii rr&"im cutreierind oraseIe sa 8IIIIeIe Ron .....

, ,~ , ,

ducand vestea lor buni si pJini de speranti, piDl in aoIIldHB ....

. .

Indepirtatesi uitate ale tirii; ii allIIn ffdnckI.si cu s.j-_tdIiIat.

.~UJ:u;;, ... ;o..,Uoa.ua.' PfOfesi~i" civici, oferind tlril lor ~tlme preg8ti~ fi folositori penbU aearea de ~l IM"''-; Rlntilnim prin toate inchisorile si .IagIreIe de COI'IOtIIIUIN, ... iBnlIatl de c1iferite guveme ~ SISCeIne politiCe ale tIri lor.

.'5

ORGANIZAREA F.D.C.

S-a vizut in capitolul precedent ci prima sahani JIeI*U ,.pn:"i7sea tineretului romin legiouar a f05t trasaIi. Cam ., :..&:clCln!anu inci din anul1924. Organizatia cireia i 54 _ ..... de ~~~ul Mihail, avea trei sectii:



- centrele studentesti

• •

- fIiciii de la sate

- eIevii scolia sectmdare .



Aceasti ultimi sec¥e a elevilor din ~ 9DCIIIIdBe a-prlllit

'lmnelede Frill- de Cruce, nume pe care Codreaou k1mpP .' istoria si din veclille traditii rominesti. Nmnele iaMsi. del

• ••

~'II'U si tmiedoria acestei-organizatii Ea tIebuiasiJOllB aHlegl'ri,

,1iniI:i' ti~ intre tiDerii romini caD enI.I ~ de K:I F I "~iDdlm p de ace~ dorinte nobile peuIn1 tara .. fI ..... ca bpreunlsiledUCilabtm~ tntre~tiDeri.s"' __ ", onoare care ii obliga ]a ranmtiri si sacrificii, Ie ..,..: ... , a 51

, .

~~ii indeomasi fiecinsritiin~" si_i •• ,...0._

... ,~ ..

cerea ~ ca 0 coocfi!ie inexonbiIi pI!II1nI .....

!.dturi fiib:sti

....... ,.

IooeIMo!a,primulsefalF~deCmce, .... _.a-

scheme Pe care a de2voltat-o p apIic:II-o aI cnII. aR i-a dar contmul defiDitiv aceIa c:IIe ....... "'1Ir.a_ dar pistriW mereu ideiIe ~ .. Cip"'-~ ;Ilea ... Jsrmte, "bidita" cum U ...... CU .. _ .. 4 ........

.... raziislimai tiDsi 8uD0i~ cu .. ;dllrnI-_-D.

* pili baeIe UDei p"'. I

NICOLAf, ~CA - Cf. fStt rRAllA Of, CRllCt. . Fratioril de Cruce

,

unitatea in care militau ~larii p3na

Era acesta primul nucleu de activitate educativa (nu se putea nwni legionara) a ~larilor cuvirste sub 14 ani, Ei nu seavintau manifestatii exterioare pentru a nu li se peric lita situatia scolari..

t , ,

vitali de mici sa-si iubeasci tara si pe n .. _ ...... _. si-si asculte

, , , t L.I-UUu~u, 1

• .nntii si profesorii lor. si sa studieze temeinic ftIOnt,.,. a fi fo&os.itori

"....~,. , , ~ ..

'tmii lor. in realitate educatia care li se dadea aici era 0 conti- .......

I I .-...,

mai multa adancime ~i cu 0 pronuntati culoare n8tiooaIi, a

~ei pe care rom3nii 0 pnmeau inca din frageda virsta,_ insimd ',....Q.L&&.II"'. lor. a Bisericii ~i a ~lilor pe care le fu:cventau.

De ce s-a crezut utili i~ educatiei oatiooale Ia 0 ~

--r-'- , ,

ttit de timpurie? Pentru ci varsta la care se intra in ~lile seamdare

JePrezeDta totusi 0 vama critici. Copilul de pioi anu.:ri, ~ farecum de sub tutela pirintilor lui E1 se incadra intr-o colec:tivitate ioua ~i p;ltn mdea Intr-o viata diferita aceleia pe care-o avusese pini

• r-~ •

i in casa lui Lascoli, copii se puteau intilni cu multe tmtatii, cu

te influente stranil si cu multe pericole, pentru sufletullor curat. mai ales ~ utili aceasti initiere, pentru ci -mceputul edlJCabei



=are limiti devirstinici insm, nici injos", sptmealstnle.

ul este 0 credinti cu care te ~ iDdaIi ce

I ' •

~etul tau 0 cere". mai'adaogi el. '., ..

Asadar, no virsta detennini ~ pragului Legiunii, Cl ~2l'iJea~]uj fior national ce intmdisufletele tinerilor mai devRme maitilziuCind~sentiment~eintr-un~

ptJUl'e incurajat si indrumat pe cii de dragoste peDtnl tara de

__ mllll'1!! pentru ~ acesteia. El trebuie ajutat ca.si .

de adevir si sa intreprindi 0 actftme sociaIi dc2iDb!lreslll.

.w- .. _ ...... aprinsfi dezvoltatin tininm felde misiooarism,-caI

umpleexistenta

Fritiorii de Cruce formau ~ separate de ~ F cirei~brii, deobicei,nlJo-i~ ~erabiDe ICUloaI:&

cauza primejdiilorc:e le-ar fi pulUt ~

NICOLAE RoseA - CE ESm 'J:'RAnA

. ~. . DECIDEL

ca dreapta mfuturie a :invrednK:lf1i noastre de me jeni:Ie tr.ue: mmanunchlafU-ne-am astaz- I' '..::... • d '

_, ... u~lOn e cruce,

Vrem sa de erum vi tej i ca stramosii nostri

rrem sa ne iubirn tara 51 sa lup~ pentru' I

r'7.' 1" ea, ca si ~

..... apltanu UJ ' -o-a--

asa sa ne ajute Dumnezeu".

• Asadar 1 and. mart~r pe Dumnezeu ~l apeIand (a ilJutorullui, ~ ~ ~ vosa sa a]ungi tlea:z ca ~ Sb'3nY:riii 51 ~ de ada peporului ~ !ot ceea. ee a::esta ~de la el clnd \.'3 ¥Jnge mare.

~onsf3tuml.e fratlOnlor se faceau saptamanal in 101 lungul anul~1 scolar, S: t~eau ~~ unuiadinei, inlr~camerinw retrasi, I~ adaposrul.p~v1nlor indiscrete. "Consratuirea" se compuuea din cantece patnonce pe care le intonau cu bucune si infJacarare, din Iectura unor capitole din ISlam ~i lor, a unor 'pasagli din Noul Testament ~i a unor pagini din literatura legionara. in felul acesta "fritiorul" se patrundea din ce in ce mai mult de spiritul oatiooal Sl

• •

crestin case statea la baza Miscarii Legionare. P~11 acesIDr

• . .-C;t"~-

consf3tuiri era adaptat mintii si intelegerii lor. Se wmin:a sa. se

. 'J ,

trezeasca in sufletele lor sentimeme nobile de iubirede Uris. asruItare



de Dumnezeu. Dadeau si ei 0 mica cotizatie sirnbohca, care avea ca

• •

finalitate principalasa dezvolte inei spiritul de sacrificiu, prin ruperea

voluntaridetmeIe mici bucuriipecaresi le-arfipunnoferi cu~ lor bani de buzunar, bani pecare li puneallbuc~ in sJujbaunei. nationaIe.

, Spre s~ituJ "consfatnirii" av.ea.loc ~ un ~ nmmt lDOIIIeIItai prleteniel, cand m\iorii i~ dezvil.':"au unul alnna ~ care }e..fi putul siv~i in cursul saptamamt, sau notele rele ciipir* Ia scoaI1 si isi propuneau indreptarea aceslOr defecte Apll se ~ botirati ca sa indeplineasca ceea ce inv~ Sl ceea ee deciseseri ill

,

cunul imalnirii lor.

2. Manunchiul de Prieteni.

rllc.oye~CA - Ce..ES .

a TE..fRAlJA ~ £RIJCe

- Puterea de Imptide1tlre (cu lJ

preparala randul ~I pentru mtrarea in .. ~a:~~entuaI, va

- ~ea ~sa umb e mereu pe cat drepte _). .

Ia spate pneteni sa nu In ldieze . ~JaHlbarfeascape artgajamentele ce le-ar I .. ~ E3-sI on pe al ~ SH1 indep measca

.._., oreze CUVantIJ dat e

Toate aceste calitatJ erau ..1..-~_

, ~ate CQ discret de -

preparalOrul tanaruJui aspirant Ele erau anal Ie catre

rind •. tara grabs, la intalnirile pe care si le ~ ~d tate una, pe

nnrt!lll " In Iscullde ce ie y_:__' mcomportamentul zilnic Seobser.afetuJluidea fiinscoala

~I m afara ei, EI nu trebuia :;a~si dea seama de .....-: ......... ;1 -

• ~ • "6"ent3b.~

era supus. Nu se trecea la punctul W"JJ'Wor al nrPaitini ..1--"

_ _ _ r» we.- ....... UdL<l nu se va

avea con~mgerea ferma ca examenul anterior a faSt trecul cu biDe de

citre ~lI'3I1t_ ?ar la cea mat mica indoiala, la eel mai mx: iDtticiu negatJv ~ preganrea se oprea ~i se insista mai mult ~ aceJui comportament sau acelei virtuti care I3sa de doril (De exemp~ tinIuuI indeplinea toate condipile precedenre, dar se OOserva ci isl ~~ prietenii ~i colegii, ii vorbea de rill pe nedrept Pini DlHI coop acest defect lUI putea p~i pragul m30llnduukJl SaIl, lD-SI

ascuJtapirinlU, sau nu era punctuallamtilniri. Rezultatul en.~ Jar daci tinirullWi'0ia sau nu putea sa se indrepIe, intr-tm. IDUDlIt timpPJUClential, el era lasat definitivln afara miouocbiuJui. SenDdi 1ae1. PuIea fi lDI prieten al F~ de Cnee da- m paRa tiI:e pH cin ea. Nuemapt pemu 31i iSIItl3 ~ ce i Jecera acma

Comeliu 1""-1---0, si asa a inteles-o si 1sIrat~ J a:JDSidenI

~'IliCU1 J' , .,

a1JaoIut necesari aceasti metodi de exameD smr m c:alidri1or

~ ioainteca acesta sa se angajezein q,talegioold Pe ClpitIn DIll-a inteIesat niciodati nwniNI elementdar' b:*dnte in MJSare nu n interesa enonn calitatea lor, care trebuia 51 fie ex~ ctci IlIIID8i un individ bogat in califi!i. tunal un suf1eI CIDSbt sa ars do ~ de a se perrecpona, va putea rezistI mat tlrziu. ¥ VI ptJIe& htvinge 10ate obstacolele ee i se VOI'IV! in cale lSI \11 putea da

poporuIui sill tot ceea ce -=- astepta de Ia el

Ie desprinde 0 teDdinJi elitisd din &'CISd ge\ eritate ell CII'e se

... ~ elementeior ee intraU in is(::8I'e, 51 din

47

NICOLAE R~CA - Cf. ESTE FRATIA DE CRllCE

~~UO:hiul de Pri~teni nu era limitatcanumir. Fiindpepinierea sectlUnu umtatoare. F rtu;l3. de Cruce, puteau face parte din el oricit de multi tineri. Singura conditie ce Ii se punea era sa fi trecut cu succes

perioada lor de pregatire. Cu car erau mai numerosi cuatitaselectiunea care se facea mai tfuziu, cind intrau in fri\ia propriu zisa, e:a mai perfecta Dar ciaca totusi numand lor intr-o ;;ooali ajungea sa fie excesiv, ceea ce le-ar fi ingreunat activitatea ~i mtilnirile. ei puteau fi irnnartiti in mai multe grupe. Conditia eraca fiecare "manunchier" sa

-·T " ,.

treaca prin toate grupele, sa ia parte la "consffituiriie" lor, pentru ca sa isi poate cun~te bine pe toti camarazii lui.

, in fiuntea manunehiului de prieteni seafla un ~f. E1 era ales

pentru functiunea aceastade lnsusi Seful de Grup F .D.C., in persoana

, , .

unuia dintre cei mai destoinici ~i mai bine pregati~ fra~ de cruce. Sub

raspunderea ~i supravegberea acestuia. activa ~i .se. dezvo~ ~~ unitate. Grija lui principals era de ordin edueativ, Trebuia SIliI dea

tenea1a ca sa intareasca em mai mull, in camarazii ee-i avea sub :"""cm, vaIorileumaneaprinse deja in ei in ~~de~· ~pe care le eerea Miscarea Legionari. oamenilor sal, pentru indeplinierea

, . ~

misiunii ei in smul poporului roman. _ ..

Manunchierii se intalneau ~i ei odati pe s3p~ ~~

tot "consfatuiri" si aveau loco eu toata d~ m .

se numeau • de desfisumre mal

unuia dintre ei. "Consiatuirea" avea ~ ~~ _. • care-o

. d-2't ........ la at fritiorilor. Ea Be nuna cu 0 rugacwne pe .

preclS ~ _..., '. . . licarea

1lI di treminunchieri, dupa care unnaCltueafi exp pronunta W1 m . _ fa indreptat permanent spre

WlW pasagiu din Biblie. GanduJ ~ ~ ataturile Lui em grija de in8ltimi, contactul cu Dumnezeu ~I cu ~ , . 1 ........ <1,.; De

' .,. 1 racare VOIau 51 deviDl ~ ~

capetenieaIegIon~~r~~a::e 0 ft tilnirile lor Q1 invocarea aceea "minunchieru" ~1 mcepeau m . dare aplJCaSeri, iertare

Creatorului. Ii cereau aJutor pe ~ul. pe 0re~. Miscarea

IiI . pX-tele sivirslte SI ocron y--- •

pentru grq;e e ~l - ."

I _..;,,_ .. ..;; si pentru Capitanul er, . ~ de viMiie 51 JIIlDUri

-6""UA&CI t cintau ~ c.anteoe •• ~. .

In ccntinuare, se . . . . '. IOII1ineIsCl ~i ftap'tenIe diD legionere, se citeau paguu ~ istOn cmcIuc«eatuiCameliuC~ Iupteledusede "cimlfileveaJ sub

49

ma~~~~~~~~~~f ......... moralI, poIitici ~ materiall a poporului roman ........ prezeata 0 mici lucrare pe care-o pregatlse dinaints

GIl ... diferi~ dar ,,*1108I'e penttu fonna\la ~ pe care 0 00ftMDI'II apot CU ~ II scoCeIU diD ea mvitl!Un utile.

51 apot II stringerea decdJZa!l& ~i h se dideau ultimelj

JndnnIri""'" oomportamenrullor in perioade de pngod li se .... DOIIDI ~&Se S! SCI stabaleau coduri de comurucare, pentru a

ocoIi primejdiile CO-I incolleatJ de pretutindeni,

CoasflIuUea" SCI temuna cu luarea unor miliative, cu stabilirea

unor obieCt1ve care trebUIIU sl fie atmse, individual sau in grup, cle-a lUlJlUl dprAminil unnltoare ,i cu stabilirea datei fi locului pmIN ftoonsAluirea" VlJtoare.

finalitllea acestor mtilniri era strict educativi. Cu ajutorul lor II deacopereIU sufleru.lw insetat al tinirului 'tnwllDlchier" noi si varilleaspecteale Mi.prii Legionarefi cteflea inel dragostea de tari In "ccmflIuiri", prin interpredrile date in comun unor puncte ~ pnI) luarea in comun a unor botiriri pe care apoi, tot in

t 0QIDUI'l. Ie ...... Ia 1Ddeplinile, Ie trerl.ea in el sim9Jl de echipa, de IDlkIIriSIIe, de .. umlrla umIr tn 1upta SL Bl Be simtea solidar cu CIiII¥, cip1IIa1lLDdn bbteJo lu'axnune fi Tn victoriaidealului lor.

Fritla de Cruce

rilCQ1.AE RO~CA ~ CE EST.t f-RA'pa.D

, Fratiei de ~f

deSChisl a lahel Cruce, El s-a apro 'at .

, pi treptat de M'

Is nivele de intelegere si de dnooste . ,. ~are, mereu

~ '. .'. '-0 mal malle. A

aproape, a cantirit-o bine SI a fost initial "_ cercetat~ de

, '" , • cu gnJfl :I!a~

si cenn\elor ei, Pana acuma el se manifest. :'" pert:ep&elor t 's ~d" ase numru ca un elemen receJ)uv, e 81UI uise pnn el Insusi sau cu ' "U1~t1t

.. x ~ 1 -' .' aJU10rul ahara, ca 51

~. ::wi mte eaga ~I apor sa-si 'insuseasca 10m . .

, I' . incid ' . va euneldoctnne

SOClo-po ince care comet ea cu lurnea ginduril I '

~_ A 'I . or sa e, a nallllntelor

sale, a uamantlri or nationale care se trezeau in el S ~.l,,,: __ '.

, " . e ~U<IUUIX pani

acumasi devina mereu mal bun, mai perfect eeom "nt.I...· • _.! • ..d.-. ad' _x _X '..I':. ~ I . _ .. .,Inal ~tsnn:u

y,",-.., tea ::ii:l apnnUCl m e toate calitstile morale si virii • .

.. I .. '. e care~l vor

fi necesare m upta in care se angajase.

~i mate aceste descoperiri Ie facuse pe indelete cu ochi eritit cu seriozitate, cu constiinta clara eli de sinceritatea lui, de posibilitatea lui de discerniim8nt, va depinde in viitor alit viata lui personaIi. cit fi posibilitltilederealizare ale organizetiei politiee iDem intnase.Cki eeeace nu-i era permis unui frate de cruce, - ar fi fostoeoonni~ din partea lui - era sa se apropie de Miscarea Legjonari~ins aumai de un elan trecitor, sau de un spirit gregar, cureat 1a ICeSte virsle ~-"e. Cici Fritia de Cruce nu em 0 asociatiecuJtumllsau spaniva.

lUI.~, '

Nu era un fel de "cereetasie", unde tineretul intra atras de 0 Lmifonni



eare-l crestea in fatapropri ilor lui oehi, dar care nu aves. niQ 0 unnare

, ,

transcedentali pentru viata lui. Fratia de Cruce, ca lOad ~

,.m.--a.Nl de altfel era 0 "inalti scoala de caractere", un IZYO['

~uaa..., •

nest8mit de virtuti omenesti era un episod national care se biilla 0

,. , ' :t , ..

iDalti tensame, Era un destin de viati- care odaticlascqlent, ~

fo8ti existenta indi.vidului. InBtisarea ei politici nu enl cea mat iInportanti. i'namte de toate era' ~ lupti continua ~ inoordIrl de ridicare omeneasci la sfere inalte de tr3ire ~i 0 afirmare _natiooIll di:atre celemaiimpunitoarecares-adezvoitalpC!plm3nNll.ni tVmInesti Pentru aceasta erau necesare grija ~ inttreSUl ee sepuneau

Ik~ probarea ~i admintereain Frtpa de ~; ..., tinIruJ romin care aleseseaceastica1e ttebWa

_fiI$Ul .. l fba.

51

[jICO~CA - ct..ESTE -

___,._......__._f...uRATIA DE C Rl la

- Ma leg frate de cruce, impanas' d ~

erailor neamului nostru romanesc ,.l~l u~ma c~ duhul ruboinic al lmi iubesc comandann; . ~I a ,eglOnanlor cmni in h._::.

U 51 pe tot fra" • 1~14.,

_ Ultima do' - ,. ,I til mei de cruee

mea nnta este sa dev in legionar, '

Din acest moment a devenit frat d

este autorizat ca sa 'imbrace camasa ve de c~. Pe~tru prima data er e aen de c nil' dr

legion._arului. ~i sa depuna legfunar;tul.' ms 1 ~1 aga

In contrast cu ManunchiUl, numarul memb 'I ~...:::.. - .

r . 'I . '. n or tratrei era

umtat ~ un nun~um de 7 ~1 la un maximwn de 30 de persoane Nu

putea exista 0 urn tate de "frat i de cruce" ell mai putin d 7 I -

dar ...' e e emente

ruel cu mai mult de 30. Aceasta limitare fu sus . .

1 ti s: 0 _ • • pemutea 0

se ec une eteetrva a tinerilor din F D C lntrau lnea ...

, ' ." . . , .... ntllDat eel JIlal

buni, eel m care eu adevarat sa censuma 0 pasame nationali.

Mimmchiul de Prieteni putea oferi in once moment el~ suficient de bine pregatite pentru completarea efeetiveler ~ia

Unitatile F.D.C. erau create pe baza de ordine, iembie si disciplina, Acestea emu acceptate de catre "frarii de amen ~ mijloace indispensabile pentru a uni vointele individuale mr:.-un

,

putemic curent, ell 0 strategie unica si bine definita



ComeliuCodreanu,datoritaordinei~idisciplineisale~

le-o cereasi camarazilor lui, Atit de patruns era de necesitatea acestor calitip pentm lupta politicace 0 incepuse. mt le-a ridicat la rangul de "legi legionare", in oonoeptia lui, erau acestea ca ~e pierre de hotar, pentru formarea oamenilor sai, absoJut necesare pentru a avea izbindi inlupta 111 care se angaj ase. Darcand cere ordine ~i disciplinl. el nu se adreseaz8 unor indivizi oarecare, periferici ~ 1M de personalitate, (S-a vazut ciit de severs era se1ectionarea el~te~. deschizindu-se partile Fritiei numai elementelorcelor mai capabite,

dotate de personalitatea ~ mai pronuntaffi} El se ~.unor oameni liberi si constienti de drumul pecare l-su apucat ¥ de ~lsrunea nobill ce av~u de indeplinil Comeliu Codreanu nu I~

• 0 roe val .... - el

niminui disciplina prin mijloace coerci,tlve - m: pIe, 'ilJUoIII-

........... 'O9 :..~. I' "n.;:'; ca 0 necesltate ta=t~ sile-c cerea ape;.

_,UOIU. uva-ClOexp leal lCLI 0 Ieza

camarazilor lui in virtutea unor actiuni comumW't. EI nu

5

r1J,COlAE RO~CA - CE ESTe fR-

• • w' -_ NpA D.t_CB.Ur.t

piesC SI marufesta aceleasi credinte. Este drep ~ .

, d > , tcael se . - .

~tecarecon ucspreostrategieco ~ D A ~pe~te

. _ d'fi muna. 8l'tnm .~

fieCitUia domma I erentele niiscute din star " anhestanle

> ..... ealUl psiholocri - ,

~ amprenta personalitatii lui. Nu se unif . _ gica, adica

.._urnai mijloacele pe care le aduc In luPtacomuna.°~c eaza.oamenii, ci

, . 1 1 omehuCodr

• _les, ca rumem a tu pe vremea lui. nevoia de " eanu

'. . di 'dual' ' hi a substltw omul

vechit m tvt 1St ~l anar c in manifestarile l' .

. di UI SOCIale eu omul

~.,oiaI, or~atliSd' 1 meto lc~lcare ~ implineasca pe coordo~te strict

e SI so are, neVOI e romanesti si .. ~ le deao - di ,

, , " .... , nOtmrnanu-

_rentIU ~ el trebuia sa sfuieascim acest om. intanitul vI- ca,

.tidica la v~ata, ~~\U~ d~ discipline acceptat ro religicrzitate~; ~ordmea~ldlSGlpimanusuntdecatexpresia\Kluifeldedaruin:

~ ~ nici 0 re~nere. p,sihica, unei at1iuni comune.drepte ~i i:iteiacatoare pentru colectivitatea omeneasea Nu sunt deci, limitari ~ ~ mjositoare, cum le considera unii, ci de-a dreptul virtnti iJDIlefjti, roditoare pentru cei ce le poseda, '

.. S-a insistat putin asupra acestui punct, pentru ci detractorii Mi:drii Lemonare, aceia care nu si-an dat niciclnd osteneala ca sa

J ~ ,

~ eu atentie si obiectivitate punctele ei doctrinare, care. de

, ,

itfe1, au Cost formulate mereu eu elaritate - au eeuzai-o ca ar impune

'O.ctisciplini rigidi si 'innlibusitoare membrilor ei. Nu pot sal! nu vor

, ) .

• priceapi, caaici era vorba de 0 discipUnico~enti, pe care~a

~ aecepti cu inalta intelegere si eu totala libertate, (in arice moment

,J ' -

• .,. pirisi M~a Legionara daci soar sim9 ooac~tL ~

~ splDl unii).

~i nici nu pot in\elege, (este nevoie de 0 ~~~rot)ltate

_lim aceasta) ca ceea ce numesc ei inca1care a persooall~l ~ in realitate 0 stare de armonie interi0ar3 in acesta. ~ ~ ~~klDtll. pentru reusita unei actiuni colective. Qamenn can ~ 'J)piilastl 1_l> intel~gere int~ spatele nepWton ~ mASU:~

oIU&p,' ul tiSlJD8loare. UiII

__ unor egoisme personale sau unor form in '

. "D' inlina este cea mal

,,*wm'Bhl! asupra personalitatii omulw, tSCor tooa

jertfele pe care un om poete sale faci penhU'

_dtJi du", spunea eomehu codf'eallU• 55

rn<:~I£JW~a.::-~~!..UoL~~~.DE CRUCt [)in puact de vedet'e ~, FrA~ de Cruce avea in

• WI ..,r '*" era ~ de bunul men al unita~ii, de annomama .. - 51 de ~ care trebUia 51 cIoJnne8SCl in ea. EI ocupa .,ealstl funotioblllP do un an, deobooe~ ~ """,oeda1oad a1tu1 f ra te '" auce Ace8I11 bmDlfC periodic1. a cadrelor avea mal multe

IvantlJc· ' ~

desprioderU hnenlor co posturi de conducere ~l mtilrirea

_I"i",1or do ......... " de decizie m fa\8 p.ool~1or.

uezirea ablhtl\u penbU a oonduce grupun SOCl8.le;

-0 tmprospMarecootinui a .::tivitA~i 'fri~iei" cu idei noi, eu ahe

tactlCl al t:u alee avanturi. eeea ce mlla eficacitatea luptei lorpolitice, Sefid fit lei de cruce avea ~ mtregii \Uli~ F .D.C . adici, pc lingl Wlltatea lui mal controla ~i pe aceea a rratiorilor de erece S1 a roInurduerilor. Trebuia sa fie un om bine pregatit din toate

,

punclele de vedere ,i cu 0 triire legionari exemplarl. Pentru oarnenii

de sub commda 1m trebuUl 51 fie ea 0 oglinda deschisi in care sa se privead cu tolii ~ de la care sil8 exemplu. Dar mai ales trebuia sa aibl 0 rnarecapacitate de iubire pe care sa 0 rasfr3ngi peste camarazii lui. E1 iti lua asuprl-fi 0 mare sarcini fi de capacitatea lui-de ain\elege ,I ~lva problemele ce necontenit apMeau in fatp fritiei, depindea PteStlliul pe care aceasta it cipata Tn ochii celorlalti colegi sau a profeso~~. Deel, fi numai de el, de elanul, de b~acuviinta si de o ~larizare impecabili pe care trebuia sa le imprime me~brilor

uni~~~F &:pindea simpatia, respectul sau indiferenta, de care se va UUWUlG Iitia de Cruce in scoaIa 'in hunea' '. . . numai de .. I 'depindea ' . f1 din afara ei. De el, 51

"It deslvirsirea educati . I

atingemaob:..-:.R ... ..:.finalal ~ • ,el camarazilor lui ~i

IQOU'4WW friltieC crearea unor ...... _....... .

" botidte, nece&IR ~ '. • \,QUI ........ re putermce

EllDjpebaiajuml siu~ ,1 nem_nuIui romanesc.

De fapJ else stItuia de cite . tel de ~tat Major co care se siatuia, ~-dieIchisI: OD era .. ~Ole cu to\i ~ de cruce, caci

."',ufiIiw. ~OpiDiiIorpe care Ie consideri la justa ........ ~ .. pel: bUDaguvemam a unitlpi, pentnl pi~ 1IIriiau1",~deCanandi:

tiJCO' cAE RO~CA - ex ESTF. .

~ fRA.lIADE

_ ~ fritiorilor CRUce

-~ , ,

_ casierul,

_ bibliotecarul .

Af:,eSle elemente, In ordinea 'in car ~

. . e au lost semnal '

o seari1eradrici care garanta,in cazuri. d ate, furmau

, . e urgent! (ahsen·

aresrare), contmUltatea activititii fratie)' A tii 1 • A ~ 00ali,

, " s el tn ca:rul n1.. ,

sefului uecea automat la comanda unitatii seful'd w ~~i

• 'b' . ~ , ' e manuncbi n....::. nu era li er mCI acesta, tacea un pas lnaint .. '~A~_~._ . u-.;i

• "" LUI.UWllillDrul nfrntio .

r ... mat departe, lar'in cazuI cit ar fi Iipsit d"od.tatoti ' nlot' cmnanda fratele de cruce eel mai vechi care se aIla A' ~ l~ l'.-A. _ .... '.2c::ta contin uitat . '-" -' m liberta1e. In

"'~_ ea actlvttMu fratlei era . m ;, ~ .

. N' .' > 8516 monee

cirClJD1Stan\C. umai arestarea sunultana, a tutumr fratilor d

djntr-o localitate, ~,uc~d~~ tuturora, sau dez.ertarea ~ en;; putut rope firul Vle\ll fri~el respective, Dar aceasta situatie

ptoc!us niciodatl p3nli I. instaIarea regimului eomunist in a= CUelan, cind emu libere, franate ~i intrate'inclandestinitate, cind erau uonirlte de organele guvemamentale, ele isi continuau Wi SOvMre

activitatea lor. • I

lnsituatii nonnale de liniste, misiunilesp· ecifiee alefunctiunilor

" I

semnaJate mai sus erau urmatoarele:

SefUl minuDchlulul si indrumitorul fritlnrllor se ocupau.

, ' ~

... cum s-a vizut, ell 'indnJmarea ~i educarea membrilor uni~

..-tive. Ei tineau la curentpe seful fritiei demersul si der0l1tale:le

&~-, ,,'

adivititii lor. De cite ori aveau nevoie cereau sfarul acesruia.

~tarul frlfel tineascriPteleuniti\ii,cueViden~~b~ ~ CI1 activitatea acest~ra, cu dirile de Seam3 ale ~tekx ~ eonsWuirilor care aveau loco Primeaordine1e scrise care v~ de \a ~ Iedifuza si aIbiva. Em IJl(lIol1II bjroctOlic at frili'" ~ en Mful acestei~ Yntocme8 rapoartele }unare de ach\,ltate cse se

~ , seful F C 1 n.._.-::t"i laCenUU-

iteau, pm de r: ..... .., .0. ., a~.....- "1

, "'"..,.. __ h'" donatn e

Caslerul fritlel s"";naeacotizatiile de la [IlailvOi ei ~l "

J" .... -"0 .\ dinafarafrltle1

Clttecamaraziiluile-arfiPututobtinede18~ e 1 e1' 0

_ Ie 1nvArteau (fami1ie, prieteni). C3S1erul bnea bam1 a

57

~~~~~~~_~O&£RUCf din acqna se pIIb'1U pentrU necesa~J1e urutitillor Jar cea] 1 .merpala Ccnb'Ut pcntrU trebumleJe generale ale MI~I

~ COIIfinui a spune dan partea riuvoJtorilor, Cl M LegtondIC fi foItfman~ ba de Hitler ba de evrei, ba de

aIOIlI- ManctUl'll saupide pe care acest1 semAniton de confuz]] nu Ie Ofpul8ldovedi mciodatl. TOIle fondurile M~Mil Legionare au proverut dan cotazattile membriJor et,dm aacn ficuJe pe care ac~1 ia le dm dript." convmgere fI dan darurile pe care 0 multime de unpa1rzanllal LoaiUDU lie IIa!:aa, 1ncredtori In lupta pe care aceasn

o ducea pentru banele poporuJul rornanesc)

81 era tnslrcinat cu plstrarea si inmultirea

• •

yohan.1or din bibllOIeCI UlLllitll Aceasta eontinea toate scrierile

legionart care Iplrau (dill JNe, marufeste etc.) ,i toate celelalte c:lrtl peen IfIle pueau procura ,I care erau considerate uti le formari! inteJeatuale fI morale ale tmenlor frat' de cruce. Nu trebuiau sa II din ICaItl bibliolecl clrti de istorie, de doctrinareligioasa, ltUdupolhlCC'l~ propagancm adversAchiar. Miscarea Legionarl nu cenzureazi, nu ingrid~te libertatea individului i~ ceea ce pnvlfle bmara cuIturii lui Din contra, il indeamn~ sa se mltruiad cAt mal nwJt ,I cAt mai vlriat. Numai in feJuJ aeesta isi ~I forma un cnteriu jUll ,i selid despre vi~ despre legile ei -t'~ aoc~ ~ desprlluptele politice care 0 ftimintau. '

Pot ab once fllde l!irti 1Im1llaA Istrate......... "frat .. d cuoncef ... ,.,cti ,;;r--r-"7. ""-t'~ ,11 e cruce",

Putea-vorea daY .. ::' ~ ~lstl marea.platrl de incercare. odce. II .... deaI~ :~tncAt, cttindorice ,i auzind

tie orIIe IISnllttl de bme ,III rlmloA pinAta capit 10 --,.. DIIInitotd?

"J-Iu IDaltdia II -- - t-L..! •

~_ -.a_ u..:vwe II Clteaacl &aU ala .. ...ax. .• x.";

___,...,.._.. crtdiap celui • •. CM.I.UGt CI WJ Ie,

ohomaa II \'Or _ mas eubUm ideal cItre care au simtit

1" aec1intif" I

()l bibtioteca ~ . ~""_'_pIIlCIIu~=tncua~dburemembrii ei

r'~~u_ ...... diat.ikY tor. .... fiBtii dtcruce ti care se

58

JSICOLAE sa.,CA - ce ESTE f'RATIA DE CRUCE OJ tBnpU1, in masura posibilitatilor si a libertitii lor de actiune

.,._, in cadJul fri\iei ,i aIte servicii ~l~, care ~~ " ~ acesteia. Asa, spre exemplu, unele ftitii isi crean un

II pau-r-~ ~_1' , •

~deeolporta~ cu a~utorul~~ pr~,i ~isaribuiauinmasa

:~ si a pnetellllor lor, cartl, reviste 51 Z1aJ1e leaionare din·

.......-~ __ J 'J -0'"

....,... cIrO£8 le ramanea 1Dl mic beneficiu banesc pentru unitatea

k1t III ace~i scop se tnfiin~_CU mijloace ~rii, un ~iciu de ....,.nn f.D.C., un~ se cumparau l~ pre~. de. angrostst material cIicfiCdc neeesar stud1l1or, pe care apoi n distribuiau camarazilor lor ~D11epecare acestia Je..arfi CUIl'1p3ra1 pepiam. Si CJbtineasi pe aceasti

."..v;"'-~. " , ,

_.in ~g bineSC binevenit pentru nevoile F~de Cruce.

Unul din cele mai frumoase servicii, care a luat fiinti in cadrul

,

organizatiilor F .0. C. a fast, fari.indoiali, servldul de aJutorfri~ MiJdmea lui era ajutorarea, in misura posihilitiplor, a unui coleg ... (membru sau nu, al fritiei) pentru a-~i procura ~ caiete sao tlttredUzite p>lare, ~i chiarimbr3ciminte sauajutor material pentru ... dacl era nevoie. Acest lucru trebuia f'acut, spunea Gheotghe IItiIIIM .,. cit Be va putea M sa se simti nici unul jipit" , in spiritul "_doi pneteni care fiecare crezind ca tariaa sa a rodit mai DIll .aprietenului - plecau noaptea cu snopii in spiI&e pantN H

tarina prietenului ,i sl-i compenseze lipsuri1e"'.

",~~'oadurile necesare tuturor acestor ~uni provCDelU, parte diD _PlItiIi. parte din donapilecare se stn1ngeaapaabU acestescoplli cerauile pe care le frecventau fratii de cruce.. ce.stm __ s11i ascutl necontenit ingeniorzitalell penbU • proan .-,.ideI1iaJ.e necesare acestor servicii ale F.E> C. u m'_ _,4e Ia Cen1N.

mo~~~~~~~;f~RA~ll~AD~ .pdt cu preztm,a f1 rugiclurule lor M~area LeglOnar- ~IIfajW ,._ In aali- ca 51 ckJci oW departe pinfl I I a ~ lit

. . bune a lll'Ultlt

.... 1- lor ginduJ unel Pattil ID8J , mal curate, mal d

1M iubifOlfe de l)umDeZeU. Ilpte Si

"--"II' lII8enunchiau 5i rosteau 0 rugaciune Se

...,.-.... . cllea

pISI&IU din ouJ Testamenf pe care apoi il comentau int ~

incctCaI I Ii mvl!Atunle utile pentru ~iata ~or ~i pen tru ;:~

Afadal primuJ gind at tineriJor legaonan in cadrul 8Cestei sedin~~ a lCeSfel sluJbc c:oocelebratl de ei totl am purea SPune, se indrepra spre ~ezcu, Creatorul ~ lucruri lor. de la care lotul provine, dec. sa IdcaiuJ ee Ie I~ sufieteJe si le-a

.,_~_:I........ . . Se "~_, ,marta!

UIlIIIIUIU5 .... .,.te m Vlat!- &---.& de asemeni la mortii lor La .

care IU ----' .. t drumul .. . t' aceta

t- ~_ pe acestw misionarism national care

iepmrismul ~I de Ia can B.?'eptau inspiratie ~i ajuto~. era

Ac:eastl fazl a ~ntei era de-a dreptul rniscatoare, Ea aprindea in suf1etuI rra,llor de .c~ WI fior mistic care-I despuia de tot ceea ~ lumesc cu el " le indrepta gindurile si intelegerile spre S4'.erece

supenoare de tnll'C. Emotionan :' II

Iineri .. ,t8 era pomemrea camarazilor cazub

. ~dar~ ea. ~~ ai viqii casi ei, minati de acelasi dor nati~

caSIta, IOpltldeacumainv " ' . ' I

~ Ia jertfa..,rani. ~aa neamului lor, pe care I-au iubil

~.I I' . Momentul educettv

"-'I"" u tim, s-a D18l spus deia, at F~' .

_~.._. .. -!. _ _. . ;J ranei de Cruce si at tuturot'

&O-.&lI~ el, pnntre care $edinta • ' •

educativ. Se urmirea dezvol ' . ' SW~ la Joe de frunte, era eel

romini a tutumr adititilor ~perfectlonareainsutleteletinerilor ~ sa, ~ a~ ~e, necesare ornului pentnl

So incepea aoeasti ~e.

~~ fall a ~ eu citirea tmor pasagii din CII~"_de romio,culupteJ e lui, c:u victoriil· ''l .. ~ ...... eril 1 •

. _,__ carealClatdovadi .. ef1 ........ ~ e w.

IiIed Ii denmi, de :~~incilciri.ledrepruluisiU

~e lIDeIe, "'1 ~ ~~ lui Acestepasagii. toare Sl Jalnice altele, aprindeau iD

62

rucOlAE !ZtJ:;CA - CE f.S1Y, fRApA ~

.., butUU sufJetead de a fi putut infringe in ei

_ ... .,.. cbiar 0 necesitare, in folosuJ ideaJului lor, ii ~ ~

;JorodUfi ~neutraJjza ~I posibd sen~~a1 ~ ~

... fi putut naste in el. SI nu se uite ca erau doar tmen Inlre 16 . Q: de IiIU, cu ~I doI'de viati ca aI tuturor tinerilor la vanta lor ~ 20 sel...,cau cu ei .. pentnJ a inlitunl unele tentatii ~i chiar ~ inePnIC virstel ce-o aveau..

intre roateaceste n~te~ ale ~~tei ~i chi~~.decUrsuIIor se antercalaucintece. ~anlece I~ ~~ece de~JteJ,e,ll1arfuri~

unnun' . nationale erau mtonate cu VOlOSle SI entuzlasm de ":;'re '

• • • "<lI ttl

prezen~.

Cinlecui eolecuv are 0 ~rma foI13. EI este un elemen,

important in educatia legionari. Inalti spiritele, di veselie ~i avam suflctuJui, Ii transmite ~te impulsuri curate~i aprinde focul speTanlej in om, Chiar 5i un su11et gol se umple de viati si Incepe sa 'se

, , ,

manifesteze armonios, la vibratiile unui cintec de vitejie. Cantecele

erau ~ manifestiri sincere ale starilor liuntrice, la "flaW de cnice" Era 0 cuminecare colectiva a lor cu niste forte ce se reviirsau din

, ,

sufletele lor curate ~i se manifestau in acorduri eomune. Cantece'e de vitejie le incilzeau inimile ,i Ie dadeau impulsuri curate pe drumul realizirilor nl\ionale pe care le visau ei.

. Corneliu Codreanu didea mare importanta cantecului, consulirindu-l 0 manifestare spontanA sj sincera a simtamintela ~. "Probabi], spune el, nepornioo pe drumul ~~unii cu alcituire ~ ~ discutii contradictorii, argumente filozofice sau cooferin~ smgura posibilitate de manifestare a stirii noastJe

liuntrice, era cintecuI. CiDtam acele cintece in care simtamintele

ooastre isi ~ ........ l .. _!..__M • • • A' tnI

asta '. ~ ~IUIC • Dar nu otlflcme poate canta Pen

trebuie sill 0 BDUmitistare, 0 bucurie interioari, un grad inall de ;·· ... rIteIllieln cuget. "Pentru a putea si cinti, mai spunea el, iti trebuie

~'JI!.murniti ~ sufletascL 0 armonie U; sufletul tilL eel ~ merge 1iue pe ~a, nu poate cinta. Nici eel ee merge sa faa 0 ~1CI eel at cIrui suflet e lOS de patimi si ~ie". 8CeI8 care nu-; pot manifesta prin cin~ _ti bucurie

64

~CA - CE ESTE f,Rt\TIA DB cRUCE

. pasta oftandi adusa speran\el, Codreanu ii indemna sa ~ _'"-'- Misc3rii Legionare: "De nu ve~ putea cinta, sa stiti -_.-a..liDlI18&- , ~A",-..I;:'-culfi' . , • ,.,_.- \)Oall care va ~ ilUCUl Im~l voastre sutletesti,sau ea

eI"'o tLJD1Bl pacate peste sutletul carat, iar daci nu le~eti putea ~; vllda\i de-oparte ~ sa lasa~ locul vostrucelorcev~rputea

..

I:iJd8 eanteeele legionare erau c~ d: legio~ Unii, tara nici 0

uzicali, darpline de oon\mut~l melodie. Toatemomentele ~ ~ de avant sufietesc, cat ~i eele de tristete ~i durere, emu

.a. bUt'UDCt 'Fratt"' d C 1mb:;..I.X6_ ••

~, • cantecele legIonare. • 1 e ruce se unearoatau CU 0

~rn- :merete Legionari" ~ ll:i ~ta~ trist~\il~ ~i durerile ~

sf8n1i "' lor ckuti co "Imnul Legtonanlor Cazu\l". T oale starile lor

~erauimbritisate m cantecele lor.

suft~N , ,

, .

MomentuJ prletenlei AceSta era momentul sinceriti~i totale, al destainuirilor ~i al inftItirli. Bra un act in care sutletul fratelui de cruce se deschi&:a ~arll stmtlinfataprietenilor lui ~i destainuia, ~ cum in~elegea el mal bme,

. pil\ile hn btme si pe cele rele. ~i mai ales pe acestea. Fratele de ~trebuiasi. fie'atent la defectele lui. Ellupta ca sa ~i 1~ ~ llisi~ si apoi sa ~ Ie indrepte. "Momentul pnetemer .. era ~aceastl ~ de a-si corija n~te lipsuri pe ~ ,nfratu de __ • iii Ie observaseri reciproc. A.ceasta plivire a bunnenilor, ce-ar

IplflJUisiri pc rizoarele sufletelor curate ale acest~ ~~ s:e, ~ .~ en inte1egere, firi sa fie wnbrite de atI~ criticiste, : __ SIll de superioritate. La bazl st.itea numaI dnlgostea

·_.~'si nu aveau alt scop decit sa se intindi 0 mini cald3. _iltiaie,;o mini de ajutor mID prieten, pentnl a-fi duce 1. bun

' • .,.o.dQCalia lui. Un orgoliu nejustificat fata de ineva, 0 ~ _lla_ spate conta cuiva, 0 necorectitudine de once natur8 ar ~.;lctcwe Dll cadra QU oonditia lui de "frare de auce· 0 lipsi _itl1~ obliptiile lui legiooare, 0 punctualitate deficlenti. •• __ :Ii fall de pirin\i, de famil.e sau de pnetem chiar

'-"!·1IJt1arl nu suficient de clad, erau at 1.

fRATlADf.

iMCRa frafikw do erece este greseli ind

,

_ordltne mtenoart m indi lei, pe care trebui I md

mmuna1 ra. II ce inIltune moral aJunse5e el tmer I I R._ .... m .... cuosmcentale JeSeadlDCOf1lun.newnbntlld IClunorg

dar n I de compl xe an enoare et I spunenu unul altui d Fra llor amp'11 Inluptamea ntruam inge d ectel run

Dar rnA 01 ndlca 01 duce loami luptn cu rrune msum: Vreau

01 rna cunoastetl cum sunt"

MomeI*1l pnderuel- era C3 deste1erurea umn ogo' penau a-I f; rodllor penfN SOCletaf era 0 spo edanie duhovniceasdi mainlQ maru tame a impI~el Oci ca duprt 0 Impartasenie trebuiasa simlA fratele de erece' dopA ~inta la care luase parte. Din ea iestl mal usor, mal hber cu sufletul scAldat de lumini. Un suflet impovBrl, apisal de ~h ~I plcate, este un sutlet stms ~i vu Inerabi I. In el pI1JKl usor rldkiM complexele cele mai intortochiate, ee-l vor mlm:! dweros. Din aceasti stare omul nu poate darui nimic substantial e

,

nu Ie mal poate dArui CU dragoste ,i elan eelor din jurullui. Rim~ cramponat1n 1ndolelifiinscepticisme care-i vorucide avanmrile. Da! dacl &II poate mArturisi cuiva, unui prieten apropiat care sa-I poali asculta cu ...... ftftI.!te de Crate si cu intelegere, el se usureaza, isi elimiol

...... aevg " .. II

o san:iM grea ce 0 duce cu el si isi curiti si limpezeste labirinturile

't , " ,

lui interioare In felul acesta va putea salta mat ~r peste obstaeole

lui psihice ,i va reveni la starea de annonie originara, singura ~ poate fertiliza omul si care-i inmulteste bobul recoltei sale.

, , , .

Prin "momentul prieteniei", fratele de cruce, pe langa CUri\enJ1

interioari ce-o ;.- isi mai Bcea si educatia simplitati~ I

, u ~ , " '

umilinte~ acea ~ calitate omcmeasdt care omoara in no

, ~uu •

-santa defartl ;.mimiuna de a incerca sa ~irern altfel dedi

J_~em,tn teaiitate..

66

JJ'D'Af. ru>:;;CA - CE ESTE rRkpA DE CRUCE Momentul hotiirtritor _de ajuns sa vorbesti, nwnai. Nu este de ajuns sll1nte\e&i.

t#JI&IC este bine ~i ~ ~e ~ ~.sanu faci nimica pentru ~ tucnIrite spre bme ~I a. lmpiedica rill, .sa se propag.-..;.

I LegionBri nu ~te .~um8J ? ~~a teoretiea Nu este u, Z_:ubdestudiUalsltua\ul0rpohtlceexlstentetn\Manoastrasau

pules ivi in viitor. Nu este 0 catedra abstracta, cu misiunea - ~ numai, curentele filezofice care se impletesc in doctrina .~din toate acestea..M~est~ In special o~al~practica, .. ..-.11 de fapte ~i de ac\lune. Cornehu Codreanu a msrstat mult or-- acestUi punet. "Legionarul, spunea el, trebuie sa fie un om de =- Prin fapta lui, prin munea lui, el va cladi din temelii Rominla

i"

.. ~1 Crate de cruce trebuia sa inve\e sa actioneze in orice

tmpte:juraR'. ~i, mai ales, sa actioneze cu ho~. Nu era ~fic~ient sa spual ci ceva nu era bun sau ci nu mergea bme. Trebwa sa ~ 1JItWUl ca 51 'indrepte lucrul ce lui i se puea pres strBmb. Nu treouia al-lsperie ,i sa-I incOvoaie greuta~ lece-i ieseau ~ cale, ci lupta penn:u ca d ~ conditiile necesare pentrU a le domina ~ era ~ lui ~ numai ~ p~tea face ceva poZitiv pentro n~ siu.

"Momentul hotiririlor" era extrem de lmportant pentru

cIezvoltarea in fra~i de cruce a omuIui de llC\iWle. Acmna~~. lWil iD1\iativelc ee trebuiau duse la indeplinire in cursul slptim3lU~ care lima f8din\ei. Era afirmarea voin\ci de a fa~) de a crea. ~ cbImaIea tineretii noastre in slujba marilor nevOI de fapti sinitoaSi ;

~Cbmem; Codreanu. "Ini~ativa, mai spunea el, es_te c:a ~ Di& floare pe care-o poarti legionarul la butomeri . Prin

Itr princJuoerea lor Jabun st3I¥!, s-su CJbIin"ItoaIesucoesek

~~onarel .. : . nal S8lldeanln careseluauinQJJ'Slll ~ elD.l\i8ttveperso e, e""T'. otJstaoOlelor

~bapdintei ttebwaurealizate integral, inc~

~fiMicatin f.lor. Acestea trebuiau infr8nte~ ~totaI 13aaerau initiativelece so luau?~ ~ diverse- lead

67

'IJ.\.,&.LJA.:J~~"""CA..- Cf. f.SI.E.f'RAl'lAJ)~

- ' lnchlderea sedl t

Cu rnomentul hot3.r3rilor se tennina sedinta E' n, e/

..& --_Xt d ob' , , • a avea 0 durata

ell 0 sau 0 OUI 51 J WIlU ate, e icei. Dar putea dura' .

sub t le 10 discutie erau numeroase, In oriel' ma'mull,

-~""ea vOl'blria ~eful fratiei curma discutiile prea lun ~~ w se pi-" ., 1 , gl SI. CHese

~l u m neprecmum, F ratele de Cruce trebuia sa fie' "

aa.,---:-. imarea ideilor lu; COOClSSl

aobrU emar ~ m expnmarea t ,lor lui, '

La urtT\l.Se fftcea frontul ~l se pronurueu cuvintele rituale pentru ..-est "moment", Ele se refereau la credin\a lor nestr3mutata in Legiune 10 ~itanul ei ~i in camara:zi,i cu care plecasera pe ateSl ~ dnun legionar, legandu-se de a nu-i trada pe niciunul, niciodata.

(Trebuie semnalat ca un fapt care iese afarn din comun cl actSt leglmint de cre?int~.Cllpitnnu1 n~ s-~ ~ificar ~i tnkar dupa lIliderea lu;' Toll fratii de cruce, atata timp cat au existat organiza6a

lor fi tott legionarii, pini a.:staii, pro~t ac~i credm\i L.egiunii' ~ lui Comeliu Codreanu. Adlca, prorrut cre<im\n perceptelor lisale de el P se leagi de a-i pistra vie amintirea ~i de a purta inainte ~ lui

BiDchomlnesc ) . desp • _ I . .~,_:~ ..

Terminatl sedints, ei se ruteau pana a 1DU1lllJl~ vutoare,

Cu fteearC sedintl, cu fiecare bucurie a intalnirii cu~ lui CIl spiritu1 isclril Legionare, se strecura in sufletul ~lui de iDcI Wl strop de luminA, i se descoperea incA W\ col\ din cerul 14I11mii" fi simtea crescind in el un putemic i~ ma~ ~l din In ce mai aproape de sufletul neamului s3u.

solventi F. D. C.

,

~_K~A • CE ESTE FRATJA..DL CRUte "fit{Ie de cruce". T~I ~ &Sat acoJo, o.Romame flllrnoasa. _ cum Je..o proiecla CipllanW Acolo, Impreun.;' au ras ~ rin«etJj Jot dar au sufent fl multe !ovittlJi nedreple A~I~ scIJdai cu fOClJ suJJetele m apeJe celei mal Curate edUCahi 51 ill! nahonaJe. Jar acuma, unn dinrre ei se mdrepfau spre' aJ:Ora!~. 1":~rfIJ !pre alte angajamenle, spre alte luple pentrr] tara 10 llnll.1lj ~e-"-. 'mpu1 I ~,r 51 lint. aJte Jelffe. polite Dar tJ.. pe ~ ·~u petrecut I," F rntia de C .".~

au se va pulea sterge ruciodata din mmtea lor. Pnelcniile car I\JQ: legal acolo mtre fratu de cruce vor rimdne gravate pentru IQaijf ~ilU lor, ID ammnn Cici acesfe legIDuri de prietenie ce s-au nascut ~Ia~

ella 0 virsrl f'ragedl, legi~ ce ~ fost ~a1zite ~: fl~cara unui i: comun, de acea ooncep~e romaneasca proaspata SI avanlata sadUra amorteaJa ~Jor, cum era I~gionarismul) vor inv: depAr1iri1e, ~iJe fl VOl' scutum rugma pe care viata 0 aste

peste fun~ omeneasci. ' ,me

A~lvenpi Fri~ei de Cruce.purtau pe cam~ lor verde un semn dis!mcu~ de care nu se VOl' mai desprinde. Vor dure mandrij cu II. pretutl~~ ~~ amprentii a tinereti i lor legionare care-i trezise la latlfl mcmsese mel flacirapu[emica a na~onalismului romans

5. Grupul F.D.C.

T oJe unitltil fritiilor .

jude\, e ..' e , de cruce dintr-o localitate sau dinrr-tm

corefat~ltUl8Uun Grop de Fri~L Acesta purta un rmmar careen

F.D.C.I~~ ~ GrupuJ F.D.C. 20, GrupuJ F.D.C. 9: Grupul

Numirul maxim de 't:;''':

GrupdeFriti· de ~uav F.D.C. care se strangesu intr-un

~~uau~~ ex~ mai multe unitati in localitat~ B~ avea patru r...!~loDlaJ multe Grupurl. Ap bunaoara.

GtUpul "'&wt'W1 F.D.C.

CnKe din ~:::: de ~ ~ ales direct de Seful Fni~Uor de ~ MajOr ....... a10'~ de un an. A~ta facea parte din ~ fi de !lid: .t_ ~~ in care se afla, aIaturi de seful de ~_~ ;-u ~ o--'lDaQe TPaI...:- 1 .

~lateIept,dnpt.. · l'"U\Wlsi fie un bun orgamzator~

1JI011i'enf1f JS.D.C 4eci. 'Viteaz, SeaIegea, de obicei, in persoana unlD

1111. CUDaacitor aI acesteia

70 I

~o:?CA - CE._ES_TE fRATIA DEQWCft

. de Grup iaceau periodic 0 scoala de cadre specials, se:1decentru. pe~truper:rec\~narea lor. Ei ~ebuiau sareprezinte

e;<ernple vii de traire l!gl0nara pen!ru fIatt ,II die c~. .

tatea lor se desfasura pe mal mu te p anun: mtretmeau

ActJV1 ._.' I d I 1

t leglituf3 urutatllo~ lo~ ~u Cen~., : a care pnmeau

l!rdlIu., ""pentrU organizarea 51 acnvitatea fratulor, mtocmeau, pentru

~e)e lunate, cu dares de searna a.activi~\ii, a educa~e!

I efectivelor ce Ie aveau;. p~p~eau P: ~fil ~e Fra\l.e; cr~ ~oh

cadre locale pentru ~efil urutatllor (fra~lI, rnanunchi); pamcipau, lIeOa,aI3prezentandu-se inopinat, Iasedinte, pentru a control a grapul ~ pe care-I atinsesera camarazii lui mai tineri convoca. _tile F.D.C. la m~ sa~ la ~ numitele nopti ~e ~~iI', ad~ niste_tecu discutii desehise, Tara program prealabil, injurul WW1

foC, nimijI~u1 naturii; irnpretmacu ~efii de fritii din zona lui, stabilea fa:tiC8 sub care trebuia sa se desfasoare. de-alungul anului, toati activitatea Fratiei de Cruce.

Seful de' Grup era ca 0 locomotiva putemica care impingea

inain~ trenul incllrcat cu sperante al Frnpei de Cruce.

6. Comandarnentul F.D.C.

PUNCTE DOCTRINARE

I. Scoala creatoare de caractere

,

Caracterul fundamental al Miscarii Legionare • si cu Mar

. ' - .' lit

muh al FrllJel de Cruce, pnma etapa a acesteia . este ~

Formarea unor oameru dotati cu 0 serie de ca1ititi ind~ pentJU a fi un om adevint. Este piedestalul care sprijini tot edirQJ crear de Comeliu Zelea Codreanu.

F rA\18. de Cruce era in esenta 0 ~aIa creatoare de caractert~ este de ajuns sa fi invatal, inteligent, inarmat eu senti men te patrialit dtiar, pentru a fi si un bun roman, folositor t3rii tale. Mai treb!lieIJ

• •

fi ordonat, cinstit cu tine insuti si cu altii, sa fi un patimas aI idIi

, .., 1

JlI\iooale ~ inarmat cu 0 convingere putemica ~i 0 vain? de M

Numai • se pot oferi poporuIui romanesc toate valenetele unui kI patriot F~ de Cruce incerca sa deschida tineretului ~i _

tocmai 8CeSI dn.on de eficienti, 'incerca sa desavarseasca in eI ~ caliti9 optime si necesare viitoarei lui activitati sociale. Ea credead

... ,,3 t

~te de a lua in piept vaJurile vietti, inainte de a se 8V3nta jgtt.O

~Ul1e ~lrt~ tinaruI trebuia sa' capete 0 pregatire ~-. ~Il ~ natiOnal&' absolut necesara pentru ca aeliunea lUi sa ~ sarti ~ izbinda. Fratele de Cruce trebuia sa stimuleze in persoana.~ valorile dernnititi· . . d :.tditt saciala. ' 1, ale onoare~ ale dreptitii ~i ale serel .e J~

Me ~l ~naunat, el trebuia sa smuIgBdin miinile 1J1lllC~

~ .... ~ SOciale - pe care a::esta~!i11 ~ P.ai-l ~ Ql ~ dar ~i cu 0 cun~tin!B perfedil

72

cQLA£H.~ C~T~ rMTJA DE CRlJce

;_... scepuca prin excelen!~ prea Idei'lh fa., d n

UVi:J&A I • W d fi' n de

de n()~"blhtalea oblectl\ a e a I reellzar nu eiJ'

,.lIllie I r-- ,

I Codreanu nu era deloc un v isator sau numauu, "nu lie"

omelU "1' 1 sa

___ 'lIo sAl descne loti dusmaru: UI. nu se scald., dell

cum IflCe-IlI"" • ibil ~ In

era posedanal unor utOPJI impost I e D Hnpofrh n "

tlUZII U • • • lor, 1111

I ..... sul eel mill legitim al cuvdntului Reali mul se baz

rea lSI JR _,..... • ,. l!iI,i.a

pc ceva palpabll, pe ceva adevTuat ~I en ficab II I nu ms_erulU1,\ !l.'\a

cumeslelen(hn~astnzl des luadrepl bun tot ceeace se ml~ainjurul

lUI chiar dad acestuia nU-1 place S01U daca nt3Ca COnvingeril amu"! '-'R" e sale cele mal mtime ~ este dIlun1itor societatii.Realism nu inseamna

bdlCare8 omulw de 18 niste principii de baza, nu inseamn8 angenunchierea IUlldolahU In fata ~or as~ec[e ~identale ale vieVi, sau a amor COI1Cq)\ ii absurde asupra ei, Nu inseamna deloc, acceplarea unor moravun sociale alterate sau a unei gandiri pol itice decadente si negatlviste, EI nu este rnod8 sau vestrnant circurnstantial jn viil;a oamemlor Rebe I iunca rationalists de astUi, unde totul vrea sa se fa~a



nunw dupi Iogica oamenilor - care nu poate fi decal subiecliV3 si

mlrgiru~ - este tocmai indepartarea de realitatea urnana, Este ~ rebeliune "ingimfatl ,i periculoasa pentru om. Asemenea lui Adam, m Gtidina Paradisului, sau a rebeliunii de la Tumu 1 Babel, omul vrea sliasi-emaicomodpentruel-dinsistemullegilorincareafost~1 de Creatorul sAu. Acestea suntsingurele legi realiste - prin origines lor divinl ,i elemi - care pot sl lmplineasca omul si sa-l faca fericit in neghiobia lui orgolioasi, insa, el vrea sa creeze 'altele, pe mii.sWlllui fi a dorintelor sale. Dar, in aceste legi noi, marginite ~i viciate de la 1nceput,seingroaplelanulomului si setea lui dea se ridica peculmile inalte ale ~tei Urmindu-Ie ltfi indreapti toata striduinta numa~ ~re realizarea unor necesitati materiale strinse de egoisme. ~I

m~_'''''' " I."

.. --r- actelor generoase si dezinteresate. Acestei rebehuru

IQgimfate " minme i se eli numeie de realism. Adevaratul realism ~ tIIte cu totul alti:eva. £1 se bneazi pe cunOasterea deplini ~i pe ap~~8 hgiIoreteme de vi~ acelea indreptate spre noi de ~ ~ """tea pot da impuIsiri indivizilor si natiunilor pentnl ., CIOI eoacepte ainItoase despre existenp ii despre misiunea

74

l'1lCQLAE_RQ~CA - cr; ESTE rRATIA DE CRUCe omului pe plm3nt Realism este 8 realiza ceea ce viala cere, de la noi IO~, tinfind searna de legile .ce ni 1e-:8, dat Dumn«teu. Cicl de la E~ emanll lollIl chiar si gindirea pohticl, care, pentru a fi buM fl roditoare pentru mut'Vmi, nu poate veni in contr8dic\ie cu ~e Lui. Realism, deci, este traire in adevir.laradevlIUl nu es_temct~ circumstantiaL "Destinul nostru este strins legat de voiJl\& Lui, illite Jmpulsul d~ a real iza ceeace vista cere de la noi, supunindu-ne legalor ei, adicA vointei lui Dumnezeu",

Comeli~ Codreanu traia intens aceastl realitate. ldeile lui de

bazA erau simple ~i deice intortochiate. Alit de simple fi declare emu, incat au dat nastere la banuieli nefondate inm lUlU dintre oameaUi politici ai timpuiui sill, CMec&1tau in ele intentionalitlti nemIrturisite. Ideile sale politice pomeau de la legile Daturale ale ~ (am.1tJ nwnia el) pe care Codreanu Ie cunostea, le intel~ca ti le ap&a. (De altfelle cuno~te toat! lumea, chiar fi detractqri.\ CJpi ..... ct.

netriindu-Ie. indeprutandu-sedeeIeca fiind~""II'I"'''. 1n suspecte ~i periculoase, pentru ei. De aici ura dczl~ •

,i dorinta de a-I distruge. Codreanu era oglinda ~.--_

Comeliu Codreanu a privit cu oehi critici inj\ql_l.·L ........ seamaci irnpotmolirea tuturorformulelorpo1iticepeC8JJ~"_. societatea moderna se datoreazi faptului cI a ~ ._qI

realitatea de bazi, pe care a Inlocuit-o cu "realitiU" ~n' "'~Pw_L 8ptD1ea el, nu se conduce dupi vointa lui: DelIAl". n~""""'1h vointa unei persoane: Dictaturi. Ciclupilegi. Nu.~~"'lil"_ de osmeni. Sunt norme, legi naturale de viati si DOIi""' .... _h~ de moarte. Legile viepi fi legile morpi. 0 ~"."'UiI" ....

Ia moarte dupl cum respectl pe uneIe sau pe ~_.

Oamenii politici au obliptia de a cunoaste Ii. ~

N ~erea fi de a guvema ~e pi

siil conducl Da,"mile spre 1'I'lOI11eI1ar· ..... l,....:

Codreanua intuitcanimeni aItul trapdia~_. ..

care fi-a acIlcit .

Dl'IUtlu. Iiberaliste modeme. Bplri1Ull_ ......... ~1!Dete fi em. crude

7

f!IC'DIAI! Ra)C.A - CL ts]r. PRA"J1A or; oun coa_1(a IIIDrici.

2. Credinta in Dumnezeu



rnCOLAE RO~CA - eft f..c'ITft FRA:ftA, DE CRt ret IJl'D'Ul. ~i semana in juru-i, adevarunle unei vieti crestine. Dar si rmnana clar in coneeptiaacestuia, religia nu era ~ ins~tpolitic, cum au ~rcat sa spuna to~i rauvoilorii Mi:prii. Nu era un mijloc demagogic pus in slujba unei mistici nationale, Ar fi fost 0 ~ si un mare pacat, de care era constient fratele de cruce. EI nu sejuea

• •

CU lucrurile sacre. Pentru el religia era un izvor de viata. Erao tematica

metafIzicacareiaisesubordona~ipecarevoiasao~primeinneamul sau ~i sa 0 angajeze In misterul viitorului acestuia. C~ inluia fratele de cruce, va trezi energiile poporului roman ~i-t vac:onduce, in cursa lui istorica, la biruinti.

De altfel, aeeasta misrica c~tina pusa la temelia UDOr incen:ari politicenuerao noutalein istorianeamului rmnin~. p~~ a aplNt in istorie eu stigmatele culturale ale c~rusmuIUl care l-au detenninat toafa traiectoria vietii sale. Chiar ~ in faza istorici precrestina, cea "zamolxiana" - ~ sa 0 numim ~ - el ~ ~ se conducea dupa niste percepte virtuoase, care nu erau cure~lte m acea . epocZ diferitelor ' popoare. C~inismul care Ie-a. con~ Ie-a adincit si le-a transformat in valori eteme a f~ ~ ~ ~~CR

,. ritate de poporul romanesc in tot lungul iStone! lut Deci lit a

~ s~ . 1 'onara~ 8Il(lOIIlfea postulatelor politice fi sociaIe ill fost 0 inovsne egl . . formaradicali

religiesi in~ralaei. Noutateaseproducea:::w... potitici

si ~ici pe ~ I-a luat acest ~ tratesitoti~iJalticbll-

1, 'nara.ComehuCodreanU,IonM0ta.£S ·-'.J~.........l!oincrediala

egto . tul roman sa se ~

ai Misc3rii, indemnau tmere. ~ aceJasi timp. Le cerea- al

~~i1or lor, dar sa ° ~i Sub~~A~ . ....-.:...mlativ _.,oricIt

~CLI"""" .' peCiUwu SI o.uu-a.,.

dep~fazaunuic~ . ' suftcient penuuwemmilo

• &. ....,.;t de indivui, nu era .....

de riguros ar fi lost UaJ fi credinciO& IDIS,"B'

I roman. pentrU a , __

modeme, Tineretu _ curajos pe poteti1e lDJUI ~

L • sl se adinceasca ....-h..1I. diD ale

istorice, trel1wa ,_ _ lice tJiirea lui c~ .. miJi'lIIIIJ

social ~ activ, acb~ sa ~ tranSfonne intr-un ~

fIcea parte. T~U1~u:~lciIUiaarfiP~rutadlJ:e~ misionar,numaIcuaJ. "IO~ M~ ~ il

, teriali. a coletti Ill!,1 __ .:_",:."...1.. siniroasl ,l

81 ma . ial3 romw__.

sl creeze 0 ehtl SOC 79

NICOLAI: R~CA - Cr:. f.STe_ fRA:pA ~CRUct 3. Con~tiinta istorica

~ !Jumneuu, ~are stjJea peprimuJ plan alexistenle~ fratele de cruce ~I IIldrepta ochu spre Pallia lui. Trebuia sa desav~ 'in

el con tlln(a lu II torlel, care I vaajutacasa-si limn ....... ft_1:. .' ,

t P' " , _·.,--unagmea

IICeS el atm, pe care-o iubea SI pe care 0 visa [1''' ............ " C"_' fi

' 1'" , ._ • ..._. -Iva

~tlJn~a UI JStoric!aceeacare ii vacalauzipasiipepistaune' ti ,

I, , ,lac IUru

po itsee drepte, nobile ,i fructuoase pentru natiunea lui. Si t~

aceasta ac9une politiea, nobill ~i fructuoasA. d~teresata~1 decisa, erasccpul pecare-I urmarea Fra\ia deCruce, prin educatia rmJtilaterala pe care-o impiI'\ea intre tinerii 1'OJT13ni. Credinta 'in ~ si toate

calitltile care se trezeau 'in ei, la caldura moraiei crestme, le v~r pune apoi in slujba luptei pentru popor, a luptei lor nati~na1e.

Conftllnta Istorld ~i-o cultiva fratele de druce, siQcronlz.and eu grijft. undele treeurulul tirii sale. i~i dadeau osteneaIacasaamoasca cit mai bine istoria tarii lor, cu vitej iile si intelepciunea voievozllor si conducitorilor ro~ani si tineau penn'an~t treazi in ei, ammti~

, ,

martirilor neamului care si-an sacrificat vietile pentru ca Pallia romiueasci si poata tr3i. Cuno~terea justa a acestor Capte jj va ajura pe fratii de cruce in lupta lor socials. "Numai treculll1 poate deschide ~ unui viitor fecund", spune ganditorul spaniol Ortega y Gasset, Dezvoltarea constiinrei lui istorice Ii va ajuta fraleluj de cruce ca sa descopere adevhatul'suflet al neam~lui~ cu dure~Je ~ ~tele lui, CU calititile ~i cu defectele lui. II va aJu~ si p~veasca ca mtr-o oglindi loati real itatea istorica romineasca ~I sa se snueze pe drumuJ _ ...... aI aspiratiei lor nationale,

wuail .' , • fi'lor: este un lOt

Patria, le spuneau Comeliu Codreanu ~I ~ F I. ' ........... 1:.

. Ea esteSlUlla unor lucnm matenale(g",,&,,"",,>

complex, darannoruos. .. nemateriali (adbDi,

. bunastare) cu a1tele de ongme .

eoononue, 'stalizat de-a IunguJ wstenlel ea

. 'tual"tate, onoare) care S-8D en , .--..tii ...... 'saIe.

spm I , . f rtul . sacrificiile tururor ~-'"F-

istorice, prin actlVltatea. e 0 ~I. tIo ell ~ acelea care se

__ ...I At generaba pre:zm.... T •

A1it acelea care au PI~ , . esIe de origine.spirituall. mil

vet scurge in viitor. pama. in eseota e1,

81

lfICOLAE RO~CA - cE esre rnA

. . '" , 0JA De ClUl.ce

..,sapnn tott porn ~tel fenomenul lnnoirii ~ ",

~ ell tnte1egere ~l cu dragoste peste tot ~~~ ~I pnveacu Comeliu Codreanu, cautand sa tnrarea:~~ul natiOnal.

c p¥n\B lui istorica, aprindea In acesta ~ fratele de cruce ~atitoraltegenera~ieroicecarel_au eclat. de ~ ~ roman,

_~..I": .. lI. .. :;' W I' prec Eramsaaceasta

., lJIIIUUl.le ~UltOasa, Impede, si nu 0 vanitat ,.I __ ~ ..

. bil ~ , e ~ Era un

,.wment no I ~Iare se tr~ .01 ~fletul tanarului pe miswi ce ieaaJperea va on e neamulul sau SI tindea sa se 'dent;4:_-

. alori - • I UJliC cu ele

Uneon aceste v on stateau aseunse, astupate de molozul' '. .

~ftII_t de' W • , , • lStone~ sau ~.__e mte~retan ~lte ~I de mcapacitatea unor guvemanti

caredesconectasera adevaratul fir istoric rominesc din activitatile b poIitice. Dar el se striduia sa le scoata i~i Ia luminisisa led~ viati Clpitanul cerea tanarului roman sa fie sincer, sa n~ se rusineze de 0£iPlea lui, sa caute eu grija ~i cu dragoste adevaratuJ'suflet al neamului romanesc, sa-l curete, de era nevoie, de zguri ~i p5cat ii ceres sa renunte la stupiditatea de a aparea ca altii, de a copia f8ri

, ,

discernimant de la altii, - considerati mai civilizati - cum fac aceiacare

t ,.... '

tnHi cunosc valorile propriului lor popor. Insa, sa no se inte1eagi

~ Codreanu nu le ceres. sa intoarci spatele lumii celeilahe, sa ridi~ si sa se ascunda apoi in spatele unui fel de zidc1Unezesc. Din

_ el indemna tineretuI sa fie deschis curentelor de. cu.ln.ui, ,sa ia tot ceea ce era bun si folositor de la celelalte popoare ~ sa ahoiasci pe trunchiul roman'esc. Dar le cerea in acel~i timp sa resp~ i: hotirire tot ceea ce nu intra in schemele de viati aJ~ ~ _ ..

felulacestapatnmdea peindelete'insufieteleace1ortmen~~ . I ecootroJaleSlditmatoare.

autentic, curitatdecenusamodenusme orn • de

Inima ftatelui de cm.ce se descbidea ca 0 iloare ~

~erii, infiomti de dragoste ~ ~ tnl1e:::: si de a h..,ca r.smu.~;e. Ea era inundati de donnlB ~ ....... de _,;... .. d.onIao!! .... romin. Astfe~ "u .. """ w--t-;--

ULR.I'U&_'-

uoor cIn:p(e •. dmi ..... f lI,se aV2lintacu decizie pe -istorid."-." -- el nu se va mai puICII susnge

~"181~ CipItatl CODfrlinta cbiM' pial Ja _.mciuI SIfIaJ\

~UIUi:DBtional, pe care-l va unna

Be va cere. 83

tate morala

MIIC ... LegionarI • avut ca obiectiv pnncipal pentru ... _,.. poIibell ~ indreptarea moravurilor SOCiel3tii. CaaJtIiu Codredl opnsidera absolut nece;ara eceasta schimbare'la .... RAInIaiei. .... penbU 8 dezvolta ~ ~ev8ratl ~tate SOCiali. ... aridni poJidci mteme bulle - Cit ~l pennu a manna DatiUnea

.... pamejdiilor ce-o amenintau din afara Pentru adeasta, ...... aviDta inIr.a lupti pobtica propriu-zisa, de cuceriri de

-fl a:Itiai*i m panorama po~ti~ ~ {irii,. el ~i-~ indreptat aten~a lplualltobiediv: transformarea individului roman, perfectionarea U. De II individ, din interioruJ acestuia, trebuia pomita actiunea ,...,., moIutia D1OI'8Ii, care se va revarsa apoi peste intreaga. __ spiIIDcU-i fata ~ imbricind-o de samatoare.

Fdtiade CruDe, imiIcinati ca sa dez1in~e in tineretul roman _ ....... in ~ ceres de la inceput militantilorei si-si

, ,

.... uel cit IDII Rpede 0 sinltatf! morali desiv~ita. Aureola

• ..... va maa IOIti viata lor si Ie va insp ira actiunile. Fratele de

, ,

Caa .. puIIa COle allUia si se indrepte, sa piriseasci cararile

.... , ... NIii dacillUse~taintiipesine insusi si nu-sieurata

.. ..,.., &&.ftI& '1" , t , ;

pqDJI •• ai'. ~ in toate pir1ile, ci riuI, mizeria, ruina, ne

.. ea. , Ie • ..;. ComeIiu ZeIea Codreanu). in suflet se

,.... IIII .. diuea vietii Din suflet pomesc ~unile~

fir a ••• g· 4I0I&l arbiteclwaimei Jupte ideologice. Pentru asta

·--"~siluminatsufterul fratelui de cruce si inzestt8l

~, .

~~~*"'il.1utre actit.aa poIitico-sociali pe care 0 va

~~"ua~d~o~prl~~o~

~.~~-'I"''id IIDOaI, esaiat, crud ~ oecinstit, no poalII

84

.4JlCOIM RO~CA - CE ESTPJRAnA DF

. «CRIJ('L

.. -~ decit 8C9uni pe masura hii, care vor _:

JIII'It"':-~._ .. . fibun purta J>eCe[ea

~~carenuvo[ epentrusocietateal . r __

Cc:ruce irebuia sa fuga. de astfel de exemple tnnane ~ hate .' I· '_,;." . dea se

~ In Iupta po Itl....,.m care eredea, el trebuia sa-51 'in.n_~_ _ _ .

• -- --..... 11 '~ , a~acele

~ JP..ILa&<W care VOl' 8jUta ca sa parcurga numai ~ drepte

~ ale ~ sale, singurele care 11 VOIconchx:e !ipIe~~.1 ~

....- ~.:- - ...L...";_::. adev 'wtest

... pKlPUS- B UQ1Wil sa ut;VWil un Brat "enxt' al virtutii. 1

Onoare, elaste, simI al raspunderll, corectltudb.e. Clrader croIsJD, fldeUtate, iata un frumos m3nunchi de calititi morale ~ uebUiasi,i-l~sc.a fratele de cruce, cali~ care il V~cilauzi pe dnJDIUlluptei lui romin~i EI trebuia sa dezvolte m ribdare si cu ~eren\i toate aceste calitaV, care, odata inlrale in bagajul sill 'lplritual, nu se vor mai desprinde de el. Legumea cerea tururor militmtilor ei ca sa le adopte 1a nivele din ce in ce mai perf~e siapoi sile intrebuinteze. ca armesigure, in lot ceeacevor inlreprinde karma politici ~i in viata lor privati.

De la 0 virsti frageda - csci este mai ~ modeIabil- fraiele de cruce tncepeasi se ingrijeasca de sanatatea lui l1lOIB1a~ Ii. ahmge de Ia el tot ceea ee ar fi putut lntuneca aceasta calitate,

Onoare FratGJe de Cruce era un om de onoare. Esteacesaocalitalecare iDaltipe individ Este 0 infR~~ ideali a "eului". pecare~ ptj) Ie

. . - .. 1 ' Qnoarea cere Vltepe Sl esIe 1rebuie sa 0 puna la baza acnvlta~l w'. ~ _I~_.b n tnundi ru

. . las·tilii Ea imprimi omulw mmaa~

JD8ID1C& ,I" ,_ . ·tuJui si ~ de am en" rDasm ~ eIimini spatia Da forte spin 'drumUI dIIariei $1111

moliciunea.. Un om de onoare nu ~ enid

'eli" rata _lfitilnr. 0IIDRl puc: ., _ DM'P' de ~l, m " &~~esteoCJbtiP.X\1t

iritul de sacrificiu Sl \ICicle egoismeJe. ...... QloIIe8 este

tip '. . pentru viall omu--

fGDStiirltei. Este 1Dl pilon SIgtII' ~ dispIf tI-.i

;. in bmti ddt viata. TOIle fil~

Ipoi DlrtwJ()MSttmIae...... (;lie $-a

1Ibi ....... oemeai, to ~ "

....... .,..,.. IIClt iIlt u pe care a des~-o

_ _.- Sa divm UI om, 0 comoari striIUCfloare a

~ art rueJ 0 parA unnas.1or

..... ,., ,. cIiJe iDdicaIe de onoare". Ie sptJnea Corneliu

--lor'" La¥lSI nu fj DJClodati rmsel Lasa Ptnrru ~- ... I)cdr 'In lDgI pnntr-o manne, mai bme CClzI

cIiII =- tIIOMI CipitarxJ1 aves 0 concep!.e inaJra ~ ..;.t:"""Soriddpinlla subl~ Nimica nu peate SUhstltul .... JDkarpamu lCIOna luple. tale, spune el, nu trebuiesc --- ICI ... Mal bme 0 intiingere onorabilll decar 0 ~ ~.inIimie Cic. vlCfona~~.gata~aceasta ultima ,,- I ~piId. Eue va bansbilia cu tImpuJ mtr-o infrangere .~? .:.. ........ 1!IIOne a lumu. dar mai aJes cea contetTlporana dIM deodaii DOlIn) este plini de exempJeJe nefericite, unde == __ Ior pa,licl, J~ de onoare ~ m~~u.irea f~ori'or ,.,..., .. JCUfimdII popoII'CIemtr~ ~ de n:uzen,l ~1 sufennte. Ce .. , ...... did III all, ~liiJe reg.tmUJUI carlist, care a ciuntil .............. rominesc?Cea~un23A~gust,decal --Mfil_I...aJein brateJecelor MaJ mversunatl d~ ai

---,-, , , .

II, pI1IIIH-=pta IpirI de oooare, a poJiticieniJor fOmani? Ce a

III 1l1li II ""natnmilor fi a libertatii urnane, 0 Yalta care a llUllClfocartialde~pesteoooarea unor mati popoare ale IUmii fI- de tier peste cbm!eJe de viat!liberi ale altora? De care ..... fI OIIDR sunt cilitrziti oamenii politici ai natit.milor, _1IIIind Q1 ~ peste principiile umanitare, ce, spun ei, .... 1InIcIura sisaanuIui politic din care fae parte, inchid ochii fI ip -adl coosin'!lnli.ntuJ Ja groziville care se petrec in r3s3rit?

C. - lIIDIiea ateIora care negociaza eu gmparii civilizatiei ~ Dd MinIuitoruJ ar f tnmsat eu Sanhedrinul, daci ~ fi .... adiiiafaramlifiliJorsi in--4'~unii acestuia, si-arf salvat,

IW.=' " "''1''''.11 , •

.. VJata, dar an mai fi avur astizi Crestinism?

.. .... -.iutrebim, apucind pe ciile ~ ~e le-a b~orit

-iii ~ ~ DU au fast deJoc cil de onoare ~I. de .,_- .... 11, fI JJeISistiDd pe ele pam in ziua de astizJ, a

~;:;~ .... • pierdut viilDrul JJa!iunilor lui fi aI

86

gX>IAr.: Rrn;<:A - CE ESTE FRA:fJa~B.Uc.e I."; axapiaft'- Era pta 51 suporte toate COnsecintel

~- • e.~

.Ii........ . ~

~pcaooalAcsteovutute 1oarteneglijata. 0 .

~ fDcc*CI sA fusi de ea, 51 descarce asupra ahora ~I.

.~ . '~L_ -,.~

-__._ ~te. oj Este lID aspect neganv ~I ~ator al act;. .

-- 1' lor ubJ' . cx.-· ~ __ %. L.lVllaru

.,.uI«. iI special aJ ee P leI. ....1 u.a.;a acestia ar fi I.

_,_,._ dd .... sunp mai n:sponsabili de 8Clele 10; poat I ll1aj ......,.....-. . diun ' e rnuhe ICfRD poJirice inIdecvale fI itoare pentru SOCietale nu S-ar

~..,.,. de Cruce UlYlIi de mic ca sa domino acesr d.~ I ~ .... i BJ lsi asumi cu pimA rispundere toate coIlSecinteIe at;ec.t laJ

UPIUI"" , , e or

lui. De .:eel el se autoceDZUra permanent,

SA tim clai Fratele de Cruce, pe care-l descriem aici, nu era un feJ de suprHm, 0 aparipe idealiza~ d.e care nu se puteau Prinde ~ f' picate. EI era 1m tinir ca totI ceilalp, dotat poate de 0 voinra JDII mare, C8Ie Iupta, tmeori cu mare greutate, pentru a-si inab~i aste plcalesi 8 ajunge la un anumit grad de perfectiune o~eneasci Dar eJ urma destinul omului, co caderile sale, cu tentatiile sale. cu fDdoieIiJe sale. Numai ci simtul de r3spunde~ care ~e altoi; pe aufJdu1 sIu, 11 obliga sAle repare, sa se desprindi de ele, sa se ridice

deasupra lOr. Reparapaactului rill tacut ~i-o sav~ea prin pedeapsi. Em aceaslao pedeapslcalibrati pe dimensiunea greselii comise, pe carefratele de cruce ~ impunea el insusi sau cerea sa-i fie aplicati de feIW lui direct Pedeapsa aceeptati constient si impliniti corect, inseanmi rb:umpiIarea unui riu facut,' restabilirea echilibrului aufletescaI individuJui, rupt din ~unei neglijente de-a sa A ~ este omenesc, A avea COD$tiinta ~Iii ce-ai sivarsit-o si a dori reparapaeiprintro<J~irePe~a, ~eo virtute, un ~ro~. Omul care~slse ridicedintr-Ocidere' eslemai mare chiardecataeela

-1111 acizut ..... .,

'in ~ spune un provero spaniol.

MIt-:_ ~ JlOAcJIri, spune Comeliu Uxfreanu, pedeaJs cge.

~per.aaeo areOlWl deonoare de a ~ sal',

~ ~ fbdele de cruce consi ceva just sa execute 0

u em DJte1easa de citre e) ca 0 injosire. Nu ataca deloc

90

._..utatea lui. Prin urmare nu putea afect.a psih.ic I ~

jJslcao ~a, ocidere, unrau facutcu voiasa::~ In:orect ar t ..a-I considere caputin importantsi sa~ fiel~~-.~ <:hl,artaradevoia

,., ~ , ,~ III VOla Sort" A_

titP cl ar fi fost periculos cu timpul pentru tinarulle' ,ll ~ta,

~ moorect, once devlere de la legile naturale aJ gJ~. Once .i_ .. itatea ta de om, chiar daca ar rfun~- . e Vle\lI. de la CJCII- ~. '. . aue necunoscute Pentru al .. ..-Jft ascunse m psihe-ul mdivldului si vor aVea 0;"'11 _ Jt~ 1JIIP"'"'_.1_ ... :;I' iata . .' UlllUentanegattva

'pen'CWUl.lOXlmvI.a, acestuia OnCeraulrebuieopritlat' , .

. D...· b - ImpslI'eparar

lntialere. aca cmeva 0 serva 0 stricaciune pe ~.' I .

d I . I' ~ .. nsu easel

sale, DU este e oc mte mgenr ca sa 0 nesocotel1~'; sau _ •

_._..all; ~ .;;...... 1 -" ---. sa astepte ca

sl V1IUO ce se va mramp a, caci nsca ca avaria si-se ml!i ",l . _

w t 1 w ~ ~ ~Slsase

...,;huseasca pes e e tot~. tuLAcelasi lucru se int;....,...l.. . fl·..... \ uI . S . '" -.'t'lil 81 ru

fF.iClile?m Ul. unt ~~e st~caclUni interioare, care, daca nia se

repatila timp.potduce la prab~eatntreguluiedi.ficiual ~i iui Pedeapsa ce ~I-O unpune omul este sudarea crapaturii pmvocaia de ~ sa. in mentalitatea fratelui de cruee, pedeapsa nu avea un inteJeS ptfnitiv, ci reconstitutiv. Dar mai mult chiar, intr-o societate siimtoasi'- ~i fratele de cruce lupta pentru a 0 consuui - pMeapsa nu ar trebui sa fie rezultatul unor reguli impuse, sao ale uoor noonative SOGiale prestabilite, ci a unei evo]utii spirituale a oamenilor ce-o compun. Platind 0 greseala lacum, omul devine din notJ liber. Scap5 de apisarea acesteia ComeLiu Codreanu spunea ~ ~ ~ "Am gresit, Am platit greseala mea Nu datorez mmanw DlD1IC& •

Ca'si in doctrina c~tin~ posibilitatea de a ~ ? ~ prln isp~irea ei, repune omuJ tn. ~hilihIu ~ -.~ lui In ricest sens de raseumparare de restabilire a unei annonu stncate,

, . tacuseninaIafe. Simrul

inle1egea fratele de cruce, pedeapsa ~I 0 accep . . •

lui de Iispundere il lndruma spre astfel de intelegen supeIlIlIR.

Corectitudlne

. fi reel Chiar dIci s-.- ...

Fratele de Cruce trebuia ~ ie ~. cu ~ ...

COnfunda cinstea, de care s-a vomit mat mamte, . diferite, SIll mar

CODceppa tAnirului legionar ele ~ ==re. CinSleIeste 0 bine spus, care lucreazi to oameru pe . b.d 51 twiJuie IOIfl Qalitate a sufletului Ea ~ de ~aturisp_mftldinel esre- 0".... QInului cu toate manifestlrile et Coreob

91

&._ iafcrpndriJor pe care "fratele de cruce" Ie dad

u- irea b ea

oorectirudinea an manurrea anilor. Este

* • 0

1III.-l1llllt.1III8 importIDti pentru 001 roman II. pent ru ca ne I ipsea la

_.Iti La anpea lui, neamuJ roDlancsc a fost ~ nearn Cinslir. Si .-or papor nobi~ II Romanl~ care au dat IU~1I dreptul. ?OSedau __ pe care ne-au b'IUlS1TllS~ desigur, Dar nefericirile iIIanCIpnDC8 I tncUfpoporul nostru, influentele Illsate de valurile

• __ IIM deolvltitori ee s-au abatut asupra lui, mediul oriental in eM I tbst sitir 51 b'liacI, i-au secaruit multe din catitatile lui

I

aa&JDII'. Inare acestea 51 corectitudinea in manuirea bunurilor

JIiIIeriIIe. Aflcerile necistite si escrocheriile se tineau lant si erau

, 'J ,

sIvirfitt, de IIBllte on, de persoane situate in varful piramidei

IIICIISIIfiiromlnesti In limp ce poporuJ s8r3cea din ce in ce mai mult, .. at ~ necinstit Aceasta tristil stare de lueruri l-a • ...wl pe dniruI deputat Cornelia Zelea Codreanuca, in prima

• JIIIIlrVeatitme in Parfamentul ~ sl propuni Jegiferarea pedepsei cu .... pDru loti aceia care ar minui neeoreot banul public, ori fi -. Ii iJst ei. EJ nu cerea introducerea osandei capitale dintr-un apidt saogvinar; de demagogie politics sau din resentiment contra ... " ci din dorinta de a tiia din rid8cina aceasta plaga uritA ~i ... 'ldepentm popor. EI voia sa creeze un cadru de corectitudine

~priicaresiseintindicu timpul peste toatisocietatea

.' 5

. CA - ~.eLSrE_fRA~

eomeliu Codreanu VOla sL1rp irea acestu' _ .

...-..cnELtitudineaceamaiperfectaoamenilnrc 1 ~acat na~lonaJ. EI

..... - . oda '. ..... are lormau orO"ni"7~':_

- ca pnn ei, ta aJ~1 la POSturi de co .1.. ~ O-~lil

- . ~ Iluucere m Stat., -

~ societatea romaneasca. EI spunea: sa

"Legionarul care i~i va ins~i bani ce nu-i a If '

. ban' Lesiunii .. pa ,lIl, care va manu;

_inStIt II giunn sau ar oncarui om' aceta

_ __._t fo ".. ' care nu va putea da

p;ua-i, con rm promlslUlllI, de bani] Incasati d' •

. lor i , I ,I m VaIlZarea

blof'Wlor, gazete or, insrgne or etc., va fi eliminal pentru t td

. dl imul caz e-: Oeauna

din Legiune, ~ a .prun caz, Once situatie ar ocupa el",

"in ar~~h.a aceasta nu pot sa creasea decal oamenii cinstiti" "0 rmca hove nu poate sa ne lase indiferenti pentru ca.' in definitiv, aceasta nu este decit Manta marilor hotii, sfunanta care dozvoltandu-se din cauza tolerantei noastre, at putea 'rBsligni ~ nou. prinjefuire, poporul roman ~i aceasta tam",

At&t de mare era importanta pe care Comeliu Codreanu 0 dadea eerectitudinei, meat, fiind odata intrebat, cand credea el c3 va vern blru'Ofa legfonari, a raspuns eli numai atunci cand i se va raporta de citre toti Sefii legionari de Judet, c8 in unitatea lor nu mai exista nici 1D1 om incorect.

Aceasta grija aproape religioasa, de a reinvia corectimdinea m oameni, s-a aplicat de la inceput pentru F ti\i ile de Cruce. Cu at3t rna! mult asupra lor, pentru ca fiind vorba de suflete tinere, neimiite inci

de viatA, rezultatul era mai fuJgeritor. .'

Gheorghe Istrate a conceput un sistem mge~ pentru a insiminta spiritul de corectitudine in tinerii lui camarDZl. EI a creal

. d C cu formula I ~R,SlI

ass nwrutul Carnetel al Fratelul e ruee, , .

40 T. Ce insemna acest cametel ~i ce insemnltate avea eI in edI .....

tinerilor? - . . . cant*1 coqxJS

Tati fratii de cruee isi confectlonau smgun L~~_"'.1 --.,

, , fi nllrtAt in OQP.IUIIIUl uam ~

din 15 file, alit de mic, inc8! sA poa~ y ... _ ~ II ~

at pantalonilor sau, in CSZU? ~ ~~Ie. cind once-in pennanenti asupra lor, ~ ~ iIDpte.t duCe II ~ din 9DBli de aparpnere la MiSC8ld Legiooari::'_ta deja un periooI

fi8U chiar la arestara, acest cameteI

rm:oYC ~CA c&_L5m.r.RATtA. D.E CRuQ,

0ftrKJla J 40 R. $1 I ~ T a aVllt 0 mraunre Co\ arslloare IlS\Jpra Fi htilor de ereee iru'idAcmand putemlC In el CUlStea SI ... &DIfinea. ( ceasra ,..8 putur venfica In nmpu] .scunet gu ernan dod mdmmea baruJor pubhc. a fost ImpecablJ Dup! diD JC}4O, JegJonanIor de fa carma StatulUI In urrna evenlmenrelor

23lanuane 1941 ~ a fos. acuzaril de 0 muhlOle de

de II 1 ~lrate, In special In cartea lUI AnfOnescu. lOPe Margmea

~ De onorabdltafea ei 1nsA, de c:orectltudme.1 cu care 5-81J == acea pcrioadA banu publicI. nu s-a punn lega nimeni, C8c1

sectOr clusiau documente controlabrJe. Nici lin proces nu a ~bis legionariJor. pe aceasti lema. Toate mi~liile Sunl doborite "anita unni, de suhtcle adevaruJui).

Om de caracter

Fl1IreJe de Cruce en un om de caracter. EI ~Iia ce vrea ~i lupra penb'U a COIlVmae " pe altii de adevirul ee-l ~wt~ in el. A yea con mgerea fenni ci ceea ce f3cea in cadrulluptel legionare era bun penlru ueamuI sliu, dci el gandise inainte cu seriozitate ~i cantfuise cu cntmJ Juste, toate consecintele posibile ale actiunilor in care se IngaJL El nu era un superficaal ~i nu trecea ~ratic peste amanuntele Iuptei 51 a unniriJor CI.

Acfszvolta in tmeret caractere putemice este foarte neeesar, Este necaar peDnu individ, pentru sucx:esul vietii, dar ~j pentru popond

~ ..

~ cici acest tineret fonneaza drojdia care-va plarnadi viata natlet

sale. Deobicei tinerii suntsoviitori, indecisi in fata problemelorcare

1 ". .. • ~

Ii so prezinti. Neavind niste criterii inamovibiIe si mCI experterna

, '.

solidi, ei sunt coplesiti de indoieli si se misca cu sflla pnntre

• I , " r__ ral

cvemmeutele politice. Nu stiu cum si de unde sa inceapa. m gene

et nu pot pilnmde in mi~1 unei p;ooleme si nu pot sa-i dezvaluie

~k J

Fratele de Cruce nu era asa. Nu trebuia sa fie asa, EI se straduia, prin bagajuI cultural ee-l ~.si deaceea trebuia ~ si-I ins~a cit 1Il8i repede fi cit mai ~Iet _ ca sa p~d8 in esenta

96

si sa le descifreze corect Dar odata liunurit, odata _itatea unei aqiun~ se arunca in ea cu toate- fortele se codeasci sau sa mai dea'lnapoi. El rru se speria nici de demari i s-ar fi parut. Caracterul pe caresi-loonsolidase

iab.;cp..- . • ,

lIJ_~~.Alb:lilPc apropiatA, il impmgea me-feu inainte. Trebuia.sa

bine ceea ce incepuse. N~tea in el omul de caracter~ eu ~ ,i R~vait~~, penttu ~~~ im~i~ilu1, nu exista

cavaler al unei malte concep~1 roman~h pe care 1l!buia

·_tiiiI_":W1 in sufletul poporului sau. Acest car:acrer ootanlt

el si 0 morala de victorie, in timpul grelelor prigoane pe :.I~lUtn~ fmtii de eruce, caracterulloe putemic ~i n~fulor

le suporte cu demnitate, sa treacacu fruntea susprinele,

, :1WIjp81UOIl;- tara ca saschimbe nimica din felullorde a gfuldi

iii;i:IIQ~'~"" luerurile romanesti,

lUCQlAt B,,_,cA - Ce rs're fRATJA D_e CRu£e pja care vrea sl ., punl1n serYtclul i>OporuJUI lui.

.... .. permanent, se marufest.li nelOCetals in

InC8I . a1 I

ziJeJc. II aIIIm in I08Ie acteIe smcere e omulul In toate

.. lui. EJOignuI, ca 51 srm!ern .. este 0 constanr3 de V1atl, este

~ intDUlnc:otidian Orice IJaJI aJ SUlCentate este un 00isn. .. ~ permanenll pe care 0 dI cu el insu.?i. "f~atele de cruce",

,_. ;---.t •• J tpUdtun vilAmlloare, era un eroism Donunarta

-uu ........ ..,rtIlI·- tual ~ d

unra fiici tal I unrt descoraJIri • ee even aparea pe rumul greu

II h4*i lui era un erown Sufenn18 pe care, nu 0 ocolea 5prt iMtIn1'IJI'Ue8 dufmandor lUI - pe ,care 0 considers ca 0 comoara

II nil! care oo(erea neamului sill, era tot un erorsm ("Cei ee

IpUllUl r- ,.-._ .... __ ad 1_' .

IUferl, Ie sptmeI Cornehu \.,.UUI~GIIU, sunt evwatJ eroi a) IUptei

Iegioaare"). 0 dlSClplini acceptatA,.in ~l unei st~tegii pol~lice a Mifcirii Legionare era tol un erorsm, SI f8d lndolala., sacnficiul tibatllu 51 mal ales al v,elil, de care au dat dovada cu bogatie, frn~il deauce, en manlfestarea supremA a eroismului. In acest moment, ei ~ cu aunpit18le ~I cu elegan~ cici priveau seninJi tara rrica pec:llii b,chiarfl msrimul devuqA atitele ~ in om. (Intr~uJ~in 1apre1e de extermmare ale lui Carol D, dupi ~nmul val de ucideri, ~ fOIl VlZllat W1 frate de cruce - ce se afla inchis acolo . de mama IUL Bitrina n ruga plingind ca sJ dea 0 decIaratie de desolidarizare de Mapreal..egionari pentru a1i salva viata, 8f8cum cereauauto~tatil~. BliItul.-arispuns senin: "Mama, este prea tiJziu. Cerul este deja plin de Lucefen. Nu mai plinge, te rog". ~i a Iimas acolo, urmandu1i datinul).

Villi &ateJui de cruce romin era ma.rcati de eroisme zilniee, p«: care el le accepta c:u bucuric, cki Ie considers ca fiind comoara JUt nepieritoaJt Si nu renunta la ele ell toatl stridania dusmaniler care incerau Jl..i iJnpiedece fiumosuI du zbor spre absolul

FideI/tate Fratele de Cruce eraun tinIr leal. HI era credincios crezului ~ tefib ~I conduceau in lupta nationali, era credinoios neamulw

98

JI&OLAft. RO~CA - Cf, ESre FRkPA DE CRt JCt ",. " -aajamente~ pe care le luase f~ de acesta. l.ealitatea ;ad &riaopecete pfe\lOasa~e ~uceapepieptul fratelui de cruce,

pe care sesta 0 purta ~ ~drie~ . .."

fI In tumea eurenta, ,I, mal ales m cea pohtlCi, lealitatea este de If'; 0 monedi seoasa din uz. Este ceva demodat, anacroruc. hnre ..-u politici are importantA numai interesul personal, numai dsriJat8de aparveni ori ~i ~ ~.a urcasprepozi~i socialedinc:ein ,. mai SUS puse. Pe ~t.a nU-1 mtereseaza daca &lilt ap\i sau mJ. JIJ1KXI&Dl estesise aile ~]o, in va~1 ~i. P,entru asta, politicianul cefiIUD este gats sa sacrifice totul, chiar ~lleabtatea unui crez politic poQll'e l-a urmat inainte sau pe care-o datoreazi~lor lui &parrid SuoI cazuri curente de oameni politici care se perinda cu naturalitate, c:iIa1nd in picioare orice semn de pudoare ~i de integrilate moraIi prin diferitele guveme ale popoarelor, neinteres8ndu-i prea mull aOOarea acestora. Ii vedem, ocupand scaune importanle, in ciuda diferenlelor ideologice care separi aceste guveme unele de altele. Politicianul- cu exceptii onoribile - a devenit in zilele noastre lUI fel de om r3ticrtor

, kttlSUrile tuturor ideologiilor, care dezvolti in el 0 singuri f:itate: 'acea a scaunului ministeria1 pe care-I ocupa cu p~ ~ il abm:e cu folos personal. . El

Fratele de Cruce nu avea nimic comun cu astfel de oameru. tindea spre un alt tip uman EI venea dintr-o alta lume de idei politice

clare, de lea1itati si lupta eu el iOSUfi, educ3ndu-se ~~~:a~

1 ' , •• c:eva 51 se aJlUw.. m

altei societati. EI eredea cu atata convmgere In 'satisfIce abi

asa mAswi~ aceasta credinti a sa, ~ nu-l ID8J putea in socidIteI

t , , _ 'A d lila modi ar fi fast aceasta

~e ~litlCa, oncat true credinta si elaDurile JuL ~ fraIeIe IuL Era neincipltoare pen, ..... ' • rtmioea acdincio&. ~ 51 de cruce era un om de p.~IP? fl ~ Nuputeasi-ipili!ielSd

·'1 . formau famil18 sa ldeol~ __

£amaraZu W . • . Alila tIIJ1) ell -

fUi ca sl ~ la propriile I~ ~vmgeni "Iabinef lariat' Oci

rlmineauinlregi, el ifi urmafCfu fI cama::b1l~numai ap, unulliDPaltul,~COIL1b

""Iupta lor Ii ducea apre viI*¥It. JiadiI' fI ...... Ie QI

Le81itarea, statondcia In ~

rtlCOIAe pa;cA C~ fSTf. fRATlA_I)E CRu£t

..-nIl de nobleteal sufletelor Pe acest drum me

.,...au. _un- .. · · rgeau

,....c;ruce.

S. Capacitate de munca ~i creatie

fndde de c~ trebuie sa fie un ~~ de crea\ ie. EI ml111cea cu biDele material aI poporulUI san,

drI8 ~ twnea publici din acele vremuri - ~~ aparuse ~l se

I Frlt14 de Cruce - erescuse ca 0 balane care intuneca

dtzYO laIC fI rrului .. I . .

cIn1JUl progresulUi tiril, cul~. efo w.mlmm, a parazl!lsmului, al

smecfleriel. allenel, aJ beDeflCloor une~ ~m~ure. A f~e cat rnai Putm IIlobpne alt mal mull, era 0 ~endmra ID_ v~ata pub~lca romdneasca. Enu acestea ~e picate SOClal~ care ra~a::eau Vl~~ poporului ~ IIaCIU econonua lui Ele emu acuvate mai ales de lipsa de atentie ~i de IItIitodafe a oarneniJ« poiiti;i I'Ofl13ni in traIarea treburilor ptj>lice.

~_._IW de Cruce nu-i erau ingiduite aceste drumuri usoare si

f'(JlUOl , ,

p,de. cmstea lw it indeparta de ele, EI trebuia sa fie altceva: un om

II mundl. aJ efortului continuu.

Corneliu Zelea Codreanu si toti sefii Fratiei de Cruce indemnau

, "

tinereCul sastudleZe cu temeinicie, ca unica alternative de eficienta in

ICtIVllatea profesionala sau publici pe care 0 va desfasura mai mu acesta. In orice domeruu, intelectual sau tehnic, fratele de cnee trebuia 51 dea totul: 0 pregitire s3nitoasa ~i un entuziasm debordant .. CODtagIos. EI trebuiasi fie omul de creasta al realizarilor romanesti,

(F.ste \Dl adevir irefutabil ci Miscarea Legionara a dat nastere

, I

in tara ooastri la un avant creator care a imbogitit toata cultura

ronaineasci modema. Majoritatea marilor ganditori ai epocii dinne eele doui rizboaie mondiale, poetii, seriitorii, artistii, oamenii de ~toticurenumein tmi ,i peste hotare, au fosta~ intr-of~ SIll alta, militind deschis tmii sau numai sentimental altii, de ~ , , 1

legionara. La tlacira 8Vinmlui ei al idealului lnalt ce-

o ,

JQta" a tematicii nationale pe care 0 ridicase acesti oameni au avu1

o crealier....-~ ~ '. direa

• ~---, care., dupi aceea nu a mai fost posibili. Gin

100

... _mdeouterii sutletului si nurnai cand ac ta

~--..-... > es este1uminatdev'

~ aea\leL Prin urmare gandireacare tasnest dinrr . me

-.Ltse tranSforma in creatiepura. Asa s-a futfun 'late. -un <$fel de ....... - A .' • P in acea Romarue

• tailor 30 pusa m miscare de elanul tineretului ei uade _

..wadi. de oameni care, prin efortullor continuu, sincer .a ap~ 0

~ridi - iltur rom ~ - 1 . sa paslOtlat.

.. cat ~w a aneasca a mste nivele malt 0

al ltor t;;;"; .' e care se puteau

..-r.:l cu e a lau maJ. avansale Suntem . ._

~:- A ~ • _ • Slglln ca odata

~a, acea Romarue autentlca pe care 0 visam toti ~"

• • A· A' • • • rornanu. va

~ege Jl ~ ~ va msene m 15tona~, ca ~ari~ia ~i legianare

po- pamantul ei, a dat ~tere uner epoci - din p3cate sauta, dar ~ili - plini de ~estiuni ~i de originalitate in gindire, care a dar un mare impuls ce a aJutal la.imbogaVreaoon\inutului ei cultural).

Munca; pe care Corneliu Codreanu 0 vedea ca pe 18l pulerruc pilon de sprijinire at transformarilor pe care Ie necesita ~ lui, se va bucura de un loe de onoare 'in Legiune. Se doteaza chiar edificiul doctrinar al ei cu 6 lege a munell, irnportanta pentru educa!13 igionariIor, care a fost wmara OJ. mare avant de c3tre kJ\i ~ ei

"MW1~te! Muncestein fiecarezi! M~tecudrag! RaiplaIa muncii sa-ri fie nu castigul ci multumirea ca a.i pm 0 cirinudi fa

1 • •

ini1tarea Legiunii si la inflorirea Romaniei'',

, Prin urmare, 'nu avantaje materiale imediate, JW acwnuJari de

bunuri din ce in ce mai considerabile, era scopul rnuncU in~ fratelui de cruce. Adevarata ei finalitate era mai mutt de esenti irituala.. Era multumirea intima, ~ea sufleteasta de a f 6aJI sp , . .. I· bU tara sa. Aceasta era ceva pentru altii, pentm oompatnotn in, pen • ~

, _.c_ ... ::_:l.. cae Ie Iia:aU u_

temelia momIa care se sprijineau toa1e SlOl~~ pe . '

pe L... -:-MMti de r- ...... 151 &I tbl.

decna::e in ~,I murcii, Asa au JUM. wy~ ...,--..

\.oGI1........ ~. deacrea.deaflceCCYIhtll

Lucrandcu dragoste, din necesltatea de _....,..

1 o. fratii d cruce simteau cum se eliberaU

pentru a ~ ,u e ~ 'astfeJ destaresufldr&d.deYcDC!llII

materiei. Lucrarea lor, fkuti m trabiwmarea SOCII'" bun iritual,0 factor detemUnan1 peolIU indId de

sp un _ _ acest IeIeD eIa pnas

'";.~.mi~ti.· Tot ceea ce s&virSC8ll el m

_~·elanuIui lor. CJIICCIR ~ \1IIoIr"

1Bamd cu care se aead un blIl

101

...... ~laIea cuc:are este fIkut se adatJgi

';...,.w ca IIXlP pnncipal, ~ el caplti 0 valoart

--~ pe eel treJ &cfori cJasici 81 economlei, I1latena

__ f'alPIl1ul, ome1iu Codranu mtroduce UlCa unul 101

de .,...._ dICI nu rrw muJl chiar. danul Adl~ bUCUria de a ClIIfiiIe, de once naturI, sunt retlflCe numei an funche de

• ella pus I. fIwlrea lor. "Elanul Creator - ~une

CIIIII_5UnI,- &mIIfUI Iw Codreanu reprezmti eons!8Dta vie!ii, eul irituIIt (a1oruI de mfe8J1U'C ~ reallZ8Ie a persoanel umane".

• ..... de NCt era am enCUZiast aI nnmcii. EI cuitiva cu gnja bIdp:a .. fler care visa fI crea Era un adevirat artist care

Ja open ebt, mteloct si avAnl

"..... Oulad IlUlCU se clefteapti in individ prin educatie. De aceea, Coraeliu Codranu • creal pentru tineretul Rornin.iei ~tierele de U;ru f"tIbere de D1UDCl" le-a numit el) unde se tacea ~ala muncii, •• btuluicaotmw. Fra{ii de Cruce au luatpartecu elanul caracteristic vtmei lor: II aceste programe comune de munca ale Mi~carij l.eJioaue. Ei puteau fi intilnip peste tot, B1li de soare, scaldati in pmpnalor o.idufnJI dar cu ochii plini de bocurie, lucrind de zor In nprapt UDUI pod strK:at, 8 wrui dnun obstesc desfundat, la ridicarea UIlII dis peaIIU • cpri apele care se revirsau peste holde, la rezidirea UDeI biserici vechi, ~ unei viduve sirace pentru a-si strange recolta SIll II coastrtrirea unui Ilcaf de odibni pentru bolnavi ~i bIIrini PrItutinden.i seminau ~ CU propriile lor sf0rtiri ~i, de multe on, !ftvioaInd sreutiti si neintelegeri sau chiar opresiuni, din partes OIpiwbl'JYlmameotale-operebunesidszinteresatepentru neamul b. PreiutiacIenl8lUDcau siminta rodiioare a creatiei lor. Rezultatul

, , -

-=estui .. de DlUDci a f09t fulgerltor in constiinta IOmaneasca.

~mmIDltineri sau bitrini, simci sao bine siiua~ care nu t8ceau I*Ie din~ al'- furati de eotl2ianuI ~ de cnee, ~ i-au .,... P"hd wniiuI aIIturi de ei 18 muncile cele mai obositoare, ....... 1IIfel Ii ei in DOUI1iont al muncii rominesti.

0. ....... 1llUDcl" legionare au mai a~ si un alt rermItat pumw.AcoIoatiail!eauclaselesociale. AooIosecunosteau cu UJtii,

102

fS~ RO~~A -, CE f'Srr FRA:pA DL CRlIQ .... tpmau eforturile 51 se angajau impreuna ca ~ A.~:

. ional d "tab sa UuP.;Cl la bun

lllfitunplOlectnatt .tn ereledemunca"sestergeadin ..

WeD de ~ de cl~ pe care-o ~andise In.l~e marxism~~~

.,. sanbere, minatI de acel~l f'rumos vis £Oma _ ""

' ~lIC._.I •• : I' ~ -, se Jacea

1IJIItirea UlWUUWl icean - studentul si IicentiatuI de mai tam

- necijitA a munci tori lor ~i a ~)or ~tri. Acolo se ~ cu tndelete 0 SlKhui trainiea, indestructibili ~i' misCatoare, in ace~ tbnp intre lumea intelectuah a poporului rom!n~ aceeaa mWlCii lui Palmele bititorite ale muncitori lor se 1mpreunaucu degetele delicate

ale ftatilor de cruee si impreuna trudeau la taurirea unei tiri manA ...

' t , ..... ~~

drepte fi incipitoare pentru toti,

Asa crestea fratele de cruce, sporind in el, pnn munca si truda

' . ,

peISOIIaIi, dorullui de creatie ~i sentimentul curat de camaraderie, de

ftitietateromineasca, caredizolvadeodati, intr-oimb~c:omuui, stavileJe care piina anmci au separat clasele soCiaIe ale lirii.

"Muncind si luptand, tacind sau cantind, ~ se deapim istoria legionara", Ie spunea Gheorghe Istrate, ~eful Fr3~ei de Cruce, tinerilor lui cam.arazi.

6. Infrangerea interesului personal

. fratele de cruce mJ CD

Am vizut ci in lupta in care se angaJ~ tor ebtHlsiu. IOale

minatdevreuninterespersonald~ch&v ~ siu, QI jertfele pe care Ie 13cea, ~ _ . si mai dc:mDi. DuIgosIea dorinta de a crea acestuia 0 VIIP ID8l buni ! din ~ &cea 1od.

lui ~aceea care-J imboldea la ~ ;'Iui socjaIe. S ... daIt Interesul pesronaJ era absent ~ ~ eatII$l c:i singln Jl9IIIi pe Jnai ibamte cmn legea muncU .L _ _;.de.creacevakllpenIIU

1_~ ....... ""lt era QUlDllIAAAM-

~wmiIea~ ....

lui. .. ' de~gele""'"

Educet tn acest spirtt \II pIbUDS

o

_jadim permanent pentru tad".

fratele de ~ ~ pre~tea intens, se ~ de zgora poftelor ;w_~ ~tIU ca m _Zl~ ~ tara ar Ii avut nevoie de el, sa poati ... .,cu inimi curat.a~lconvmgeredeplina, acestsolemnlegim3nt

.Dragostea

Fratele de Cruce era 0 f~ in care ardea dragostea. El iutieape tel dinjutul siLl, u:i iubea poporul, tara,~i iubea Legiunea. Pennaneot l$i dldea siful\a ca sa intiireasclt in el acest sentiment Caci toale ~e pe care trebuia sa Ie dezvolte In el, pentru a deveni lDl bun ~ ,i un bun roman, nu ar fi f~ ~ibil.e daca nu ~ fi ~vut dragoste Via\lllui tntreaga este un mm inchinat acestei sublime

tensiuni sufl~ti- ,'" _" -

lubirea este chela exis~enteI o~en~ti. ~e ~l ~

divini pe care omul 0 poartim eL Ea m~te v~~e ~ ~ _ angageazilasolutionarea justaaproblemelortimpllUlS3ll S~

:...:...1 d ! perfectioneazii corectitudinea, fidelitalea. di 8I1pl

SPWlUI e munca, linatiil vulgare si di1JniID8re Wiritului de sacrificiu ~i inab~ inc ,.e -' nefoI1ati

omului si societatii lui "Dragostea este daruirea; revfi.tS8re3 •

, , ,

din interior", spune Horia Suna.. ' tisembid. firi~

~ s-arfaceiariacestfoclBteDorar , . ' fiJrtuDL

_ 'I zguduirea celei maa IDICl

flri biinicie ~ s-ar nann a ul ' Ea n ridici pe pIaIIIri de

Dmgostea este un impuls necesat,. ~~e CU dimicte CQIIlOld exiStenti superiorui, de unde el ~~ w't'~:-r ~ diD via\'

..... ~ .... ..1..: neste toti si toste, Oaca, ~ ~ ~ aJ. Q8IIl

z:iU.U'W~""" 1'--' " , .1 .... 1 ass cum se I"r-- ....:a.Iti

ornului, -daci ~ ~U& -, 1 in feIoCeJMl*"~

• aliste, el se uansfooDi h4> altD- A .....

soci1etitilneor= egoist, c:tUd, ~Iacabil, ~ ...,. de •

individului, aces ~ ..,._ ..... diD--

_I~ al ~se abDP

· 0 pllda vie

cz ss .fBATJADE.CRU cum I vedea, orne)

I~'~ __ ~ pennu U

GdrtInU a Inna cu

...... _ Iwne

Pr~ pol tiC aJ fratelul de cruce se despnn dm

~ I I Pu eRa de arractJe spre postularele leglOlla.re a rnaselor romin~U ava !undamentuJ m aceasrA pJldi , Ie a propnel Juj vtti rdeaJuJ e rritre e flaclra care consuma frumos viala El DU cumplrl. DJCl nu se inde ~I nlCl nu ~leapHi laude ~u JI:COInpmse IcXaJuJeste drago5a condensall lntr-o idee mare, Este dIrU I nfic.u. Este 0 fOrt supenoari unei stan a indivizilor si

mrereselor pe le sa mteiegea fratele de cruce idealul sa'u

Ieg.anar I de I pun a snuana personala, siguranra si chiar

, ,

VI_ pentnJ reahzarea lUI

VI ra fratelul de eruee era o carte deschisa, scrisa clar si cu litere man In care 0I'lCe roman de bine putea citi cu usurinti, putea intelege

... "

se pulea tnSpll'l ~. putea adopta, dacl avea suficiente insusiri, acea

1J'li~ romiDeascl. cu sclipiri de perfecnune omeneasca, 'care era lesionarismullw Comehu Codreanu.

Pilda V.Ie vaetH &ateN. de cruce 8 fost motorul avantului care linsufietJt tinerenJl rominesc ~II-a angajat in acea frumoasa aventura omeneasA fI natlOnaJi 0 pilda vie impletita din credinte puternice, care lUI poate dispirea, in ciuda atacurilor mincinoase s{ l'flrusaviilor cu care s-a aruncar asupra fratiJor de cruce nenumaratli lor d~mani.

Ea va dlinw ~I va inspira. • , • • .

108

vANT DE INCHEIERE

As* generatie romini care a alimentat F~ia de Cruce in ~ care s-a intins intre cele doui razboaie mondiale, a avut 0 ,...Jitate bine definiti. A fost generatia care ~i-a jucat vi~ .... Not viitorul ei; in marea inclestare singeroasa care a rupt _'bJ doui ~ a impiedicat detzvoltarea politiea, in libertate si dIIPjtalE, a neamului nostru Ea ~i-a inte1es epoca ,i i-a trait lraSiuoile.A descoperit, cuosagacitate impresionata, f~le necurale _ sa mvirsau peste Imne ,i s-a opus din toate puteri1e ei 18 .......... societipi din mijlocul careia aparuse. A fast 0 mlilM!lfill! dsiri1i la incrucisarea unui destin national. Generatie de

~ , 1 ,

~QPIimism, cutezitoare, eroica ~i sacrificati, care ,i-a oferit

; ... tlitale daruriIe ei pentru a fertiliza politica ~i viitorul tarii O'lI!I'u~nlltie entuziasti si vesela, de marsuri si cintece de

0 .... --·, , , :I

.;~_,Dj de JllUIlCl si ftumoase realizari, dar si de trupuri

, ,

. frumoase impietrite sub apasarea unui ~ __ jecares-a~tdin bucuria uneimildre aven1Uri

,

~-=ati.. dar i-a fost hiriziti si durerea stisietoan a

, ,

~I- a ~r totale si a anihilirii Pllriei ei. A iJst

, .

iubit mult ~ a suferit cumplit Dar tocIIlIi ata i-a

~lIInnmisiuneaei ~ indreptatea pe~ .. ..ma. ~-,u~~m~~~~pnN~" mlndrie spiritul acesteia. 0 generape cant a l'!lIn .... ~~~mm~~~~ame"mw~~~

,

~'-.h._CDs-a manifeslattn RCIDII .. · ....

109

~ou~~~~~~~~~D~CRuQ Dar did"" • fosI F.de c~ m aeel trecul ee pe~ ""'J""'.'r \ II mil • (JIte, iD vJ.l1OIf? Sau. ee va spune II torn I despre ea '

Vueorul? Dar c:um so prezmtl acest Vlllor? Care esle ~- -- I UlUJnu lUI

ICft.I81. SIlO va IJW pucea. oare, IIlCIUCIfB BCesta cu drumul tras;u de

~Ic II ideaJuriJe 'fri\lCI de ~H: .

JIll. 011 apRJPlCI11 de un nou mileniu. In uJtimui secol, saltuJ umanidtn I lOst spectacular II evoluat m ) 00 de am mai muir deca dN tunguJ ruturor nulenulor scurse paM eeuma Dar, din pac at I acelSlllVCJlutie 1B15elJWUfestl armomc, Nu se avan.seaza eu ace~: ntID pe COlIC planW'lle VJehi Sa din contra, m unele din aceslea _ ~: raJ cele mal PJtUl importaDte - omemrea se afUi intr-un regres evide~t fI nel1I1~1Or.

OlD puncI de vedere al civilizatiei, este drept, s-au atins nivele foaJteinake. incimpulfilin{el, aJ tehnologiei, aJ med icinei, progresele sum de-a dRpn.d umut08re. Nivelul de viata al omului - eel putin in lDUIIlJleam geografice- cre;;tecu 0 repeziciune fantastica insa, 'toam aceasti avlDSlll'e masivl a omenirii in ceea ce priveste desf~

• •

materialia ~ sufelio deseompensatiune ingrijoratoare in valorile

tI dieD-morale:. adici in acel factor care di vaJoare manifestIuilor omuIw. Din acestpunctde vedere bilanml estecu totul negativ, Golul spmtual ee 50 adiOOt"fle tot mai mull in om ii inchide perspectivele surizitoare pe care i Ie oCeri civilizatia moderna si provoaca in acesta

, .

flinSDCletatea lui. man dezecb.ihbriri si contradictii. Candsufletul nu

este IumiDIt fi DU ia parte la org~ vietii ~ului, totul cade, se didmi in jurullui. In fieeare zi undele ne aduc stiri infioritoare: ~ rizboaie periferice, revolutii singeroase, t~risme crude ~i ~te din centre de puteri oculte fi primejdioase, boli noi, ccmtagK'aSCt, Dl'lDirile UJWi hedonism extins si decadent manipuJare

de embriooi ' ~

. .~ (adica foote wnane in dezvoltare) care sunl

=. c:a ~ ~ experimentale nefnsufletite, ca si iepurii sau ~ 8YOdiri Ia ~ din ee in ee mai intinsi, co~~ a unei

QIlIllfi -=-f1~ile.larin ultimul timp se ob~~ .... UCidebi ~ in. mmtea onwlui cbiar ~ ideea etrtan~el,

IdIdniIorf1celorneputinciOf~ darpurtitori dedestme

110

JlJCDI"AE Rrn>CA - CE ESTtJ_RkpA Of. CRt ICE .... ~, Idee pe care manipulatorii ei incearca -

.' nte straie umanitare. sa 0 3COpere cu.

DintoatepiI1ilenuma.idcrzastre deprav- .

, ~. .' an. necazun si suferint

PtK:l totul se desface in jurul fimtei omenesti '. ,e.

din lin d . , , .care nu se IJ1aJ. poate

tp::ura p e avantajele ce i le of era civilizatia

. ultraiest ~ iii' , pecareacreat-o

AstIZi om u<u. e m ~t, din ee in ce maistingber si nepurinc' .

ta fata ~ proble~e care~l coplesese ~i ~.' Tehno1~ ~ zetta ~ema ~ ~ ~v~ toata.viata omului, i-a ados, pe 1ingl unb~ttrea traiului sau ~I mste pnmejdii pe care omul nu Ie mai poate domma Ele plutesc pe deasupra capului sin si ii amSrisc si mtunecii bucuriile vietii, Cum s-arputea bucura din pfut si de toaIe, pind totul poate plesni in jurul lui lntr-o conflagratie ~? lali deci, cum stiinta si tehnologia, aceste orgolioase ~i ale omului,

, " !

ciIlrl ou sunt controlate de 0 puternica ~" mOraIa, 11 pot

rpnduce 1a dezasnul sau si at societatii in care se misci.

, , .

Este panorama care se proiecteaza astazi peste 10t

lar pentru a opri aceasti fuga in absurd, aceasti ~ peiiculoasi care se produce intre omul-materie ~ oouI-spirit, esIe nevoie, si cit mai n:pede, de 0 reintoareere la adeviiruJ v~ Ia 0 actilDle ~iguroasi de reeducate a maselor, de h.uniDR a spirirdor ~I ~ ales este oevoie de aceasta reeducare Stlio& ~ rad5aIi, a tinerelor generatii. Aeestea s-au intalnit c:u ~ CIRIdipi doviali pc care nu Ie-au ~t ele, nu le-an ales singure, dane vidsrufuadlle iD ele. Sunt aceste generatu tinere cele ~ Iovite de esecu.I em: modem. Iar daca nu vor fi ajutate la timp, va fi fOarte greu peolIU

ca Si-fi giseasci singure i~ din acest ~ IIi viall pnn care n-n ..... eazi f8.ri directie siguri. Este imperatlV" urgeal 51 fie sooase ._,,16U ' __ ...!-:1Ar al~ alpesiuoilor

dinnoroiul depraviriIor a1~, .' n:cca\R vii

• :_~ __ 1 . ..m-rtI! al demor8IiziriIor sa 51 fie pe

f1 UIi:J~orp.&KDM"" .' • TrebuieSC .... casi

deh~ini, de ~!ifla~C;:::CletIiDtI"'CIIe. recii@tigefoqaspUituali..1<.I: diD _I in - --11'$ ..., c:u

• .. ]'rebuieso .... tr: - - e- •

sea& VI., .' ' .. are .. pard e ..-

....... fi~ vaJoriIe,spID .. !iIMM' ~ ..

...... Tisltreat~

t CRlJ.c..t .,.J_.1IIIJIM:1 un drum nou, drum de sper t~

I_!._ ., redresare pentru ~ Iumea. an~ un poslbil 51 valabd

J+p:a generatie, aparent invUlSl de fortele N>a~t AI •

.,._,.,..m 'I' • "-c-1ve 11K Kfnri.t

• 0 e- __ ,le pnvi eg.rati. 0 generalle de . --.... ... .,

..1_' • onoare, de mindrie de

.WI" U5 VtJUll na\lOJ1ale analte CHI poole dori

~., decit de a trai in annonie tmali cu IAftlI_ ~~ 0 .f[. I &'.I. '. n......, aUCYUate de

- smgure e tauntoare de 1StOne - si a famane ~_.a_

___ II i1 C' dori • UIUCIIUl pemru

.. _.,.. .... I.N e e-,. poate mai lnalt 0 generat!e decit - .

.-!..I..a • ' 1, . . • 53-51 incbeie

fIIJii .... CXlSteJ'ltta ell ~tllnta impacata 51 cu mindria de

~linit' datoria fa de' ' Cl-5l :fi ~ . ~ , socretatea ei? Popoarele iSI CfOleSC drum in

JIIC«ie JlUI1W datonta unpuLsurilor date de astfel de genaatu

care au ,awl ceva de. spus timpulw lor Ele apar la Intervale n:.u = .. JIW seurte, dar tntotdeauna in momentele cruciale aJe ex1SleDIci

I popoareIor lor SI CU cil se priveste mal alent la desfaswareaacruali asocietitii omenesti.eu atatacreste mai multconvmD~ in ,,---

, , . .,-'-- -..,.-

ce-o punau in ei tinerii acelei generatii ~11n oportunismul ~ lor tnmijlocul unei lunu care initia un cic1u de decadenti. SI raJ oeJririm

. '

]a eea DSlionali, a noastra, lumea romaneasca, a la IOCId*!&

omeneasclin general, care va avea nevoie de astfel deex~pemru a putea reactiona si supravietui descompUnem et acruaIe.

7' •

Cici este evident procesul de decaden\A in care se biIiresII!

Asistlm lao eruptiede vicii si N"f'VersitAti nascute insiIId eadinCIID

7 , r--' ,

lipiei totale in oameni a emotiilor curate a giDcbilor iDIbe, I

idealurilor. Este parca 0 p~ 0 lehamite. oobo&ell del di ill ftumos, in autentic si 0 dorinti nebuDi de a se s:unnom uoroiuI II de

',' ~

ase bIlIci ineL Si ce este mai gtC'flBV ird, mal tnstlllDll -o"v--

lite faptul cl~ care practici astfel de iatI de..., au .. - nici mIcar constiinta pJcatUIui 51 posibiIilala • (l(Iiida prm

acbJiiteJea lui. ~vidul, 8stiZi, pad r.:e 1DCUI peaIIU • fi ",d

"~dinPliaSaliSfacoleo~~

____ i&adndeI«luiptimare"_totp8 .-

II fcjcjr8. ,.,.. aoimIIid ..

~~~~~~~~UL~~CRl~

eI era un templu unde se veriftca neiIatat minunea ' .

aespt!dauaceastl femete, ii dedicau numai sentnnenJern: 0 .......

I gindim ci in acest contrast ev ldent de SC!nh_-t

lor. " <U J tQl e 51 purtiri,

... - este a tmen ~l ~a lor este tea buni. ~ credem

• fast zadamic exemplul ce I-au l~ El va da made

.... de revenire al omuJui S1gure pe

- Undeva in Europa - nu int~ locuIcaa intirnnlarea

........_.. iunde . . _ . .,.. puIea

51 se ,,_.- OD - ~e tmeri intre 13 ~i 16 ani s-au intihUl aI

uabifrincersetor. ~-3U lovi~cu~~iatri in cap, ame\indu-1. ~i!p01 HU dIIt ~ observ8ndu-l zv3rt:olirile, pana ce sirmanul om a munt Lapolilie au declarat ci au voit numai ca sa vadi care SlDlI zviroolirilt ... om aJPrins de f1iciri. A~ de simplu!

Acurn 0 jumllate de secol, in Rominia. alti tinen ca S11Ce$tia,

• ••

iaViausi-si itileascisemenii si, din ini~ iproprie, ajutauoamenilor

biIrini si oeputinc~ fie ca ~ stringi PUtina lor n:ooltl de pe .." fie ca sa le repare c.aseIe siracicioase, SIll ii ajubu la de 1Rhuioti

Si gindim ci in ~ c:ootra5t evident de ~ dicpcatea este de partea acelor tineri. Nu a fast zadamic aemplul lor ci va cootribui, cu siguranti. la regenerarea moraIi a tinenmIui de ISIiri

-In mij~ myltor popoare, steaguriIe Iar~ ~ Jar, c:u&oriIe care definesc vim lor SmicI, sail lISe pc ~ ~ expIa1.iideuriinconstien1i. dec:itrepropriultiaeRt .. -=- ......

Un.;..._. ~totmailDlkinripuDiletlM'e' msoaleuns

~~caresep ,--=-~

poIiticide ~uodeSllll"~Ql""S1~

de d"smanii decIarati ai ~.

Aam 0 jumI1ale de ~ iDRQIDiniI, air __ c:aSl"-

dacMlllliad"'- .dDd ••

SlCpa:giltaaJ IivDI peofUa. • IDOJJeIII

~ Iiaaii ~.hi de .a ..

}1IOpIiiIo ....... stiIIdInW ..,.. ...

de ... ~

ua:2I.AIUtC~~o,d.LJ~"'_ fRATJA Df; CR Ct

u aedeIn d exernp uJ lor a fosa zadamic CJ v Il«:ra

,. ~ oa{ionaJ SJ a demnitltUor omenesl1

.... --.- ~ de astiZl $J de ornmde se urge bJZar f'ara

~d -0 rnJastioj ad8nci I mtunecoasa, uncle I se

--_.. loctele lui pnrnare ,I besriahlalea ce a Il1aj

om '*-!pI mllenll de ev JU!Ie., mnebunJtl In cluburi

djscotecl cllanl dip'!' de droguri ~I de sexualrtate .c:oboari eJ1lgmosspre abisuri unposibil deoeoln. lUIIflJ cal miami. n \ d moral se casca in fata tmeretulul I indrapdspre u tuna treapli care 1 mat separa de nivelul anuna!.

I hornOItXuabtatea, lesbianismul - afinnate acestea din UlIII.". orgoJ~lUlI Delli m Uneret numai pulsittile lui animaJice. Dill fi\InOGSI ~creati "duplchipul ~I aseminarea lui Dumnez.eu" au a maJ rlma deciI osinnanA caricatura, deformata ~j ridicola. Aici • fGsIlduslinin1l decitre manipulatorii pasiunilordezlantuite, acesli

,,_ .. _ft II uneJ SOClelitl matenaJiste ~i asa zise, liberalizate. '

Acum 0 jumitale de secol, in Romania anilor 1930, aIti tineri CI fI a:atJa de astizi, ~ curitau eu grija sufletele pentru a incjpea in tie chemlrile Iw Dumnezeu si ale Patriei Jor. Si gindim ca in acest

, ,

amtnst eYldent de train; de a.spirapi inalte ~i de sentimente nobile, aceJ l1neret a avul dreptale ~i educapa lui era tea adevarata, Exemplul lor nu a fast zadarnic Nu a putut fi zadamic, caci avea la baza niste suO. pure sa.dezinlcres&te. Ei reprezinta, si vor reprezenta si'in

. '.

VllfDr. ooglindi elm in care se vor privi alte generatii de oameni care

. ,

VOl' trebui sA se saIveze ~i sa salveze destinul omului pe pimint

Dar de ce Ii mai continuim lista contrastelor? Constatarea lor nu iDsemneazi ameliorarea lor, daci nu existi vointa de ameliomre. ~tarea va vern altcum. Societatea actuaJi, zgud~ta din temeliile It, Be pare ~i iI¥lreapti pasii spre sf8rsitul unui ciclu istoric.

Un ~,

tUnoscut sociolog a impirtit istoria omenirii 'intr-o

~medeperioade,caret caundele electromagnetice, sesuprapun lIUCle peste alteJe:

un . - Perioadeorganice, in care viata istorica se scurge, sprijinitipe SI8Iem de credin~ de conving~ de idealwi inalte. in cursu!

116

tpCP',AC I\U?LI\ - l:E ESTE FRA~ "...".soc~etad teal' c:nnendeeascbi se dezvolti ~i pro~ ~rrnn..' _ timpW1 e ~e, unastare, de pro. es . -:-"'''''IJIOS.

~ sa1tull~~te al ~enirii. gr SOcial ~I cultural .

~ p~oade cn~lce (sau morganice) in care omul in ~ _

• ~ lueru, ~tr~ neastampir intelectual _ ~at. satul ~ - pomeste m cautare de alte drumuri t . ~

.. sal S ;;. .... -d ~ pen ru Vlala Iw 51 a

~l e. e parnm e, m astfel de Pl'VV>j In .... ft,!. .',

f • • d -r ...... , Shwtlu polith:e

nrsiP de ~ emase, de haos social, denedreptiit; d' ,

de . I d ,c. I ...,., e revolutu

gogeroase, VIO ente etOlJ.e ul,dedecadereamoraIitatiioameniJ'

51 de moarte a idealurilor. ' or

~e pare ci omenir~. stribate astazi 0 astfel de perioada. Jar iotenSJt8tea ~escompunem la care s-a ajuns ar indica sfarsitul ei apropiat Afi cum desaJmpunerea unorsubstante ajuta lagemrinarea vielD in natura, tot astfel ~i putrefacpa felului de a trai de astizi vaajuta Ia inf]orirea aItuia, al unei existente in bine, a unei societati mai nale

1 ,

si mai constiente de misiunea trecerii ei prin viata,

J , • .,. t

Schimbarea va veni pe aici, iar adevsrurile, cadru1 moral pecare

generatlile anterioare I-au lisat inscris in istoria oamenilor, va ajura acestoraca sa Intreprinda fara Intarziere ~i eu toam hotirirea, ~ lnnoire de ciclu,

A vern certitudinea ea dupa 60 de ani, de cand a inceput sa se afinne generatia "fratiei de cruce", dreptatea a rimas incfuI:utabil de

, ,

partea ei, Marea ~a de edueatie ll11llU1i ~i ce~ pe ~ a initiat-o ea, va ajuta poporului nostru ca sa iasa dm ~ ISfDnCI pe care 0 str3bate, impreuna en lOam lumea DI~ ~ poare fi minnita. Ea este detinuta numai de aceia care cred m dimeIJsjuoea 1ranscendentaUi a ~ului, care-l ajuti sa 58 apropie de in{dega'ea

rosturilor lui superioare in lume. .' . • mxe de , Nu intereseazi ci, poate, ideile 51 ~ ftat.iIor ---x.

~. ~""':....I .. tIo'" au .... -

atunci nu mai sunt "la modi" astazI· K'~--hM.II SiDlClDU

~ Eaeste mereu gre~~ ~obJCeI, ~;;-.cstiJe <JDtereseeziciasanUD'litele "majOOtiti ~VRtIdJ. mbr ~llfditilor"i~GJ'ftatilordec:nx:e~ ... ,.._.CICIruI IPllJlbbllll nueste chezisieadeVlfUlui. ~

17

~II&-~~~~~=DLCRO!

care m I "n~

. 001....... QI'I'lOd1 de 0 gload mfi.ariarl

• apune, oare cl aceastl gJoaQ

..... ~ IVUI • .,.... dud. coodImnaIla ristigrure pe insusl

i1N.i1~aa ...... 1JdreI8lnupoa1erispundeafinnat,~

cal idIiIe .. rnIfCIt Frltia de Cruce ,I toat!

... potti de "modi" sau de "maJoritati".

JX1D ale tnsele, DlUl18i daroritl adeVirurilor tpe A.dI!l\'II\lnle amr inmutabile f1 indestructtbile. De aceea ... Jar.. l Acasra fI-a domolit nwnai mersul, datorili

ciaI-'- poIiUce pie ~ CJRI se tRee 'in ~~t. ~ \Ali, III ....... plminlUlui romincsc sub PICI08re, smguri ~

buIitL 0 IDfbrdd fI bme manevratl de dufmarU, urlt si ... _. jgnIIIIe de lOCO) cu neadevlnlri in singwuI adevlr Pe

k.., it ultimul seooI, popcnul romioesc. Dar toate aceste ptIIIIti .. '" III pol ~ide adavirul El striI~te ~i va striluci ...... caalumma u JXOPI1e.

MslIJUI po care Legiunea, prio UI'IIUUe fi Fmpa de Cruce, l-a .... laID 10 de _ neamului ei, a rImas neaIterat fi lot atat de IDCUII • sal, chiar oW mull, poate - ca fi atunci. Dar mai ales este ICCUII. all Inckeprltit fi necesar, pentru tineretul IOIl1in, de care depm4esipocare aovasprijini vtitorul Rominiei far acest mesaj este \II .... do 1pClIDp, de hotiDri ne1nfricate fi pe drumuri drepte. EI iDdicI ~ finalI.

no.e.w romIo au trebuie 51 dispere. Nu are voie sllase si fie invadII de~ Nu se peate trti fIri lumina spe~. Aceasta .. ca 0 -..wo stlivezie fi spumnuI, pentru vista omului Flrl de speranp, II:eSta h:epe sl moam incet, ~ in viati fiind. Cu ~ INdItilolUDtmai marl cuatita boflliR:a de a bs invin8e trebuie 51 fie ~a.a. imerelUl DOSttu 51 scutwe de pe el scepticismul, indoiala f1 vapl sentiment do DqJlJtinti_ Dusmanul ne vrea demora1izati fi tmpnstl~ cIci • De po;... ~o mai usor. Este drept ci pcIparu1 DOBtru trece printr-un IDDIIIaI1 istoric exnem de grav. Este ~~HU~lnspIimIntitordemult Dare! anlBl

118

tIJCOLAC R~~ CE ESTE .ERA"fIA DB cm JCE t fI supravietwt atilor altora de-a lungul tin_nl • - N

• • " ~""o.&1Ul sau. u a

pkrit IIUftCl ,. met ~um nu va pieri, Exista multA energie vitali

~ de greut~tile aetuale, oricst de enorme ar fi ele Pri 'd'

• ' '. . mej t.a

_ znaa mare pentru ex.tStenta unui pqx>r nu sti atiita in dusmanii I

~ cat in doborirea, in moartea a insusi .suiletuiui .. 1I; ~In

I . ,"'4lL

"lecaRIl grumazu Ul cu resemnare in fataadversi~ilo[Siinadmiterea

tnfrIngerii. Primejdia ~~e cand POPO~I, ~i in sPec~ lineretul lui, se~ de:znadItJdult pe ogorul Patriei, cu scincele inab~ite si neputincioase. Descurajarea ~i demoralizarea, aceste dem;gogii 1DtoauSe pe des, reprezinUi adevaratul perieol pentru popoare. Numai acestea pot stinge flicarile care Incalzese sufletcle natiuniJor si le dau

, .

putcrea de rezis1entl. Dusmanul, chiar eel mal gmzav, mnane

neputincios in fata hotariri i de a trai a unui neam (£«Imii sunt ce! nuu actual exsmplu; n.ed.).

Ded, sa nu disperam, La toate raspinliile greJe ale isloriei poporului roman a apirut 0 generane tanarfl; plini de speran~ decisi si eroici, care a luat in miinile ei destinul neamului nosuu ~i l-a sees ia lumina Exemple sunt multe: 3¥ s-a iot3mplat in 1821, in 1848- 1856 in 1916 in 1922, in 1941. Mereu au izbucnil din sinul ~ forte vitale noi, care au indreptat poporul rominesJ spre limanuri de

,

liniste si supravietuire. .

, UJtimele g~eratii eroiee ale neamului nostru, ceJe din 1922 sa

1941, care s-auimpotrlvit pripadului ~ ~~Ii~ca orice lucru in lume spre sf8rsitul lor biOlogic. Dar ttiireI Ior~

, '. iskxic I~ Si

exemplul vietii lor: va riimSne. Este deJ8lDl bun =.-1.'

, , seD'1IIlIlor,~CIl'C

inacestexemplupecare--lIasiunn~orstl. silsi ad

va germina din nou ~i care va 8~uta poporuIw taIIU , gis

si si &pUCe pe drumullui proprt\;l _~_'S ._. .... _~.J ftIItiIIIi ~ fast "C8IJtRA ape ~ 111 3IoIJNIIUI .....,-

Frfitia de Ctuce a 0 multi, IDOIo fa PI' sa lliiaISC

noastte. 0 candeli de speranti- Poate alii adi

tnci diD.amiDtirea eisisupravi~ daklritlei. ~ ....

1.....: ... pi care JM rlsplnilitel, WI .. .,-

care .wolD., in ~ de cteqIIati' i .

;~ :::r unor 1ocUI" _.l2IRt ....

CIU.lcf

,..ae dIiIr: ca tinefetUI rominesc prezern 51 !tOr ell .. We de ~ 51 de exemplele de Viall ~ Ie-lIiaC f. de Cruce \Aril lui SA le cen::e~ pi It ........ ill adevlrltl lor valoare SI nu ntnnal pnn

~ sa igncbilI, pecare au lamat-<>sl pe

..... a eIII1IU OJ ~.:e~ forte polar Ice care ne-au pus

o 101 pq,arut. judece Is h.uninA aceste percepte ~i tram pe

_~ &apt de cnace, cu ochi eritici, deslgur, dar

_ .. ut------: - . d

"sancen SJ-SI ~asca apoi e , or crede de

c:urinll1Dt ceea cc VOl' glsJ mal bun, ~lnl ei ~j pentru poporul

depaZitBI eIe. 51 SO boIeze an credinta lor romaneasca si sa

=-pnnlume,cudanndlle~lInaodrie, ~wn:lece-I poaru: Ei rfunan rtp .... ~ pe clrumUnle diasporeJ. 81 umn popor bun ~I nobil. Sa III wte JUCI un D1OJI1CIlf ICC8Sfa. Si fie siguri ca se vor intoarce acasa, .-0 lJd Iiberl Dar 51 Be 1Ot0are8 cu fruntea sus, cu ~tiinta IimpIde II tmpDa;atl, ci au Bcur tot ce-~ .~U~l pentru poporullor. A..I:..I. II fel CI 51 maml8Sl1 lor ca acel frati de cruce" care i-au

~. '

pnccdIl

SImi Ie fie fiicl de viitor SI de necunoscutele lui. Acesta rin'lfule

dadUs oumai cauzelor nobile. ~1 ale noastre suot Din contra, el se Iocbide pentru ootropltoni de popoare ,i asupritorii lor, pentru UClgISorii devieti triite in adevar. Tineretului roman ii va fl himzit de 1lwnDmuc:a sa indeplineasci - poate cu alt stil, caci fiecare generatie

,

II-tdeterminipe aJ eiprepriu, dar cu aceeasi esenti - ceea ce generatia

, ." 1

~ aceea a Itfri~ilor de cruce" a visat cu 0 sfintii pasiune: 0 tara

nmIri, fiumod P dreap1a, pe care to~ Romanii de bine 0 poarta fu ei.

Vaile Bincili spunea; nOdati si odata va ramane dupi. noi

.. . '

~ cum limine dupa once bt lume, dar va fi ramas si 0 flac8ri

de Iumini, care va fi trecut prin noaptea existentei si pe care, 'in felul

~ n-o mai-fi awt-o nimeni". ' ,

.0 astfel de flaciri de luminispecifici Frapei de Cruce rorn8n~ o ~ ~ buc:urie, cu 'incredere ~ cu indemn, la picioarele ~orvutoare ale tirii noastre spre a le ciliuzi pe dnunuri de gforie ,I de reeIiziri ttJirete pentru Rominia.

120

CUPRINSUL

c.uvANT iNA1NTE. 7.

MIC lSTORle AL FRATIEI DE CRUCE, 10

1. Inceputurile. 10

2. Prime1e suferlnte. 18

3. inchcgal ca unitatllor F.O.C., 20

4. tpoca decisiva. Desvoltare ~i prigoane, 21

5. fersecutiile din 1933. Duca, 23

6. schimbarea ~efiei r.D.C .• 24

. 7. Se deslan~uie teroarea statala, 29

8. Oreptatea lese Ia lumina. Biruin~. 3.3

9. Noi prigoClne. Antonescu, 34

10. Urgia rosle, 37

11. ~i-au facut datorla pan a la urma, 39

OROANIZAREA r.o.c.. 41

1. fratiorii de Cruce, 43

2. Ma~unchiul de Prieteni, 45 J. Fra~ia de Cruce, 50

4. AQsolven~i f.D.C .. 69

5. ohapul r.D.C., 70

6. Comandalnentul F.D.C., 71

PUNCTE DOCTRINARE. 72

1. scoala creatoare de caradere. 72

2. Credillt3 in Dumnezeu, 77

3. Constii'nta istorica. 81

4. Sana.tat~ morals. 84 00

6. Capacitate de l11uncB ~i crea~. 1103

6. illrrangereca interesulu1 personal

7. Dragostea, 105

8. 0 pilda vie. 107

cuvArn os INCHtleRr;, 109 121