CAP.

II DEBITUL LICHID MAXIM DE VIITURĂ

2.1 Probabilităţile de depăşire

Potrivit normelor de proiectare în vigoare, debitele lichide maxime de viitură care sunt generate de
ploi torenţiale se stabilesc la următoarele două probabilităţi de depăşire:
1. Probabilitatea de calcul care corespunde condiţiilor normale de funcţionare a lucrărilor.
2. Probabilitatea de verificare care corespunde condiţiilor speciale de exploatare a lucrărilor.
In primul caz normativul nu admite producerea de avarii şi perturbaţii nici în funcţionarea lucrărilor
proiectate şi nici în funcţionarea obiectivelor de apărat.
In cel de-al doilea caz sunt admise unele avarii şi perturbaţii dar care fiind de mică importanţă pot
să fie remediate fără scoaterea din funcţiune a lucrărilor.
În ambele cazuri, adoprarea posibilităţii de depăşire se face în funcţie de categoria de importanţă a
obiectivelor periclitate de viiturile torenţiale şi de clasa de importanţă a lucrărilor pe care proiectantul le
propune în scopul apărări lor, iar această clasă se stabileşte la rîndul ei în funcţie de importanţa economică
şi socială a obiectivelor periclitate de viituri. Astfel, construcţiile hidrotehnice care sunt aferente aşezărilor
omeneşti (alimentări cu apă etc.) precum şi construcţiile care sunt aferente unor căi de circulaţie publică
(drumuri naţionale,etc.) sunt clasificate pe categorii de importanţă de către STAS 4273-83.
Obiectivele cu specific forestier (drumurile forestiere) sunt clasificate de STAS 5576-88.
Obiectivele pereclitate de viitură, fiind în condiţiile de faţă cele precizate la punctul 1.8 din proiect,
încadrarea lor în cele două standarde menţionate mai sus precum şi în standardul referitor la probabilitaţi s-
a făcut în tabelul 3 prezentat pe pagina următoare.

2.2 Debitul maxim la probabilitatea de referinţă (p=1%)

2.2.1 Precizări metodologice

Metodologia elaborată în anul 1978 recomandă că pentru evaluarea debitului lichid maxim probabil
de viitură de probabilitate 1%, în profil de control (secţiunea de calcul ) al unui bazin hidrografic torenţial
să se aplice 2-3 metode de calcul dintre cele specificate în tabela 1 din lucrarea 8 (vezi bibliografie).
În studiile preliminare ( studii de amplasament, studii de fundamentare a notei de comandă ) urmează
să fie aplicate 2 metode, iar în proiectele de execuţie 2-3 metode în funcţie de clasa de importanţă a lucrărilor
proiectate.
Se subliniază însă obligativitatea ca în toate situaţiile, una din metodele aplicate să fie metoda de
calcul cu formula raţională - varianta 1.
 Încadrarea în standarde a obiectivelor periclitate de viituri
tab. 3
Obiectivele periclitate de viiturile torenţiale Importanţa Probabilităţile de depăşire ale debitului maxim
lucrărilor de (p%)
amenajare a Conform standardului Adoptate
Nr Incadrarea în Importanţa torenţilor In condiţii de De
. Denumirea specificările din STAS exploatare De verifi-
crt standard STAS Categ STAS Clas (tabel) Normale Speciale calcul care
. (tabel) . (tabel) a
1. Acumularea Săcele Alimentări cu apă
destinată alimentării pentru municipii cu 4273-83 4273-83 4068/2-82
cu apă potabilă şi peste 250 mii tabel 9 1 tabel 13 III tabel 1 2% 0,5%
industrială a locuitori
municipiului Braşov
2. Drumul Naţional 1A Construcţii 4273-83 3 4273-83 4068/2-82 2% 0,5%
Braşov-Văleni hidrotehnice pentru tabel 11 tabel 13 IV tabel 2 2% 0,5%
drumuri naţionale
3. Drumul auto Drum auto forestier 5576-88 4 4273-83 4068/2-82
forestier Valea principal cu trafic tabel 1 tabel 13 IV tabel 2 2% 0,5%
Dracului sub 50000 tone anual

Probabilităţile de depăşire ale debitului maxim adoptate sunt următoarele:

- probabilitatea de calcul 2%
- probabilitatea de verificare 0.5%
2.2.2 Formula raţională – varianta 1
1. Relaţia de calcul este:
Qmax.1% = 0.167  c  i 1%  F

unde c - coeficientul de scurgere mediu pe bazin ;

i1% - intensitatea medie a ploii de calcul de probabilitate 1%, având durată egală cu timpul
de concentrare a scurgerii în bazinul respectiv [mm/min];
F - suprafaţa bazinului hidrografic [ha];

2 .Timpul de concentrare al scurgerii din bazin:

Tc = Tv + Ta

Tv - timp de scurgere medie pe versant [min];

Ta - timp de scurgere mediu pe albia principală din bazin [min];

Termenii Tv şi Ta de mai sus se determină la rândul lor cu următoarele relaţii care sunt
recomandate de normativ:
LV
Tv= 0.5 [min]
IV

=7,297 min

Lv – lungimea medie a versanţilor din bazin [m] = 146,76m

Iv - panta medie a versanţiilor din bazinul aferent fiecărei secţiuni de calcul (se poate lua
IvImed)= 0,476
La
Ta = 0,00167  [min]
Ia

= 1,393min

La – lungimea albiei principale din bazin [m]; = 594m

Ia – panta medie a albiei principale din bazin; = 0,508

Prin urmare durata ploii de calcul va fi :

T = Tc = Tv + Ta [min]

=7,297+1,393

=8,69 min

3. Intensitatea medie a ploii de calcul

3
 Intensitatea medie a ploii de calcul se determină potrivit procedeului elaborat de Maria
Platagea în anul 1974. Potrivit acestui procedeu bazinul studiat se încadrează în una din cele 22 de
zone pluviale delimitate în cuprinsul ţării şi se folosesc valorile corespondente durată-
intensitate,obţinute de autoarea metodei prin diverse prelucrări.În cazul de faţă fiindcă bazinul
studiat se află în zona montană pluvială M4 valorile corespondente durată-intensitate pentru
asigurări de 1%, se prezintă după cum urmează:

4. Coeficientul mediu de scurgere pe bazin se determină cu relaţia:

ci = 1- cz - cI
cz - coeficientul retenţiei
cI - coeficientul infiltraţiei

4
 Valorile celor doi coeficienţi se determină pe cale grafică utilizând diagramele date în
normativ.
Se va observa că:
— valorile coeficientului cz depinde de cuantumul ploii de calcul
(H=i*T=3,28*8,69=28,5) şi de categoriile hidrotehnice în care se încadrează
terenurile din bazin.
— valorile lui cI se prognozează în funcţie de intensitatea medie a ploii de calcul şi textura
solului diferenţiată pe 4 categorii.
Ţinând seama de cele arătate în proiect vom putea utiliza curba superioară (textura
uşoară) pentru terenurile împădurite, şi cea de a doua curbă (textura mijlocie) pentru terenurile
ocupate de pajiştile din bazin. Determinările coeficienţilor cz şi ci s-a facut pecategorii de teren, iar
coeficientul de scurgere pe întregul bazin (c), va rezulta în final ca o medie ponderată a
coeficienţilor parţiali, determinaţi pe categorii de teren.

Modul de determinare al acestui coeficent este redat în tabelul următor:

5
 Calculul coeficientului de scurgere pe bazin
tab. 4
ci=1-czi-cIi
Pădure Pajişte
Specificaţii
1 2 3 5 4
B2 A C2 B1 D1
Fi (ha) 5,21 6,29 6,78 11,38 7,03
czi 0,36 0,42 0,27 0,33 0,20
cIi 0,35 0,35 0,35 0,35 0,31
ci 0,29 0,23 0,38 0,32 0,49
ci* Fi 1,51 1,44 2,57 3,64 3,44

c=
 c i  Fi
=0,343
F

5. Valoarea debitului maxim lichid va fi:

Qmax.1% = 0.167  c  i 1%  F =........m3/s

Qmax.1% =0,167 * 0,343 * 3,28 * 36,69 =6,89 m3/s

2.2.3 Diagrama morfo –etalon

Diagrama morfo-etalon permite o prognoză expeditivă a debitului lichid maxim de viitură

având la bază o relaţie de tipul:
Qmax 1% = Kqmax 1%F
Qmax 1%[m3/s] – debitul maxim corespunzator probabilităţii de referinţă (1%);
K - coeficient de corecţie care este dependent de zona pluvială în care se încadrează bazinul
(K = 1,000);
F - suprafaţa bazinetului [ha];
qmax1%[m3/sha] - debitul specific maxim la probabilitatea de referinţă. Acest debit se
determină în mod expeditiv folosind o diagramă care poarta denumirea de diagrama morfo-etalon.
Prognoza ţine seama de ordinul hidrografic al întregului bazin, de suprafaţă şi de coeficientul de
scurgere mediu pe bazin.

6
 qmax1% 36,69*0,141=5,17m3/sha

2.3 Debitul maxim la probabilitatea de calcul şi de verificare

Debitul maxim de altă probabilitate decât cel de probabilitate 1%, notat cu Qmax,p% se
obţine cu formula: Qmax,p% = Kp%Qmax1%, unde:

Kp% - coeficient de trecere de la debitul maxim de probabilitate 1% la debitul de

probabilitate p%
Qmax,1% - debitul maxim de probabilitate 1%

Valoarea debitului maxim de probabilitate p=1% ce urmează să fie adoptat şi apoi introdus
în formula de calcul în vederea trecerii la debitele maxime de viitură de alte probabilităţi, este

7
valoarea cea mai mare obţinută prin una din metodele aplicate, cu condiţia să nu se depăşească cu
mai mult de 30% debitul maxim calculat prin formula raţională varianta 1 (în proiectul de faţă este
respectată această condiţie).
În tabelul dat mai jos se prezintă atât debitul lichid maxim de viitură calculat prin cele trei
metode la probabilitatea de referinţă, cât şi debitele lichide maxime de viitură rezultate pentru
probabilităţile de calcul şi de verificare.

Adoptarea debitului lichid maxim probabil de viitură

tab. 5
Qmax (m3/s)
Nr.
Metoda aplicată de referinţă de calcul de verificare
Crt.
p=1% p=2% p=0,5%
1 Formula raţională 6,89
K2%=0,78 K0,5%=1,23
2 Diagrama morfo – etalon 5,17
Debitul lichid maxim probabil de viitură
6,89 5,37 8,47
adoptat

Prin urmare s-au găsit valorile:

-debitul maxim de calcul Qmax 2%= 5,37m3/s
-debitul maxim deverificare Qmax 0.5 %=8,47m3/s