Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiective operaţionale
meridian între paralelele lor. Diferenţa de latitudine se determină scăzând aritmetic valoarea
cea mai mică din cea mai mare atunci când cele două puncte se găsesc de aceeaşi parte a
ecuatorului şi este suma valorilor celor două latitudini atunci când cele două puncte se găsesc
de o parte şi de alta a ecuatorului.
Formula de determinare a diferenţei de latitudine este următoarea:
Δφ = φ2 −φ1 (2 – 1)
Diferenţa de latitudine se consideră pozitivă sau nordică dacă deplasarea navei în
raport cu paralelul punctului de plecare se face către nord, fapt ce logic duce la concluzia că
φ2 >φ1 şi negativă sau sudică dacă deplasarea navei în raport cu paralelul punctului de
plecare se face către sud.
o o
Diferenţa de latitudine poate lua valori cuprinse între 0 şi 180 . Valoarea maximă
o
de 180 ar corespunde unei deplasări efectuate din Polul nord la Polul sud.
Diferenţa de latitudine se notează fie însoţită de semnele algebrice „plus” (+) sau
„minus” (-) fie însoţită de literele N sau S.
Exemplu:
Δφ = + 5°12'.3 sau Δφ = 5°12 '.3 N
Δφ = −3°23 ', 8 sau Δφ = 3°23 '.8 S
În continuare sunt prezentate situaţiile specifice calculului diferenţei de latitudine.
Atenţie la tipul de calcul folosit! Semnul egal trebuie să fie pe aceeaşi verticală, la fel gradele,
minutele şi zecimile de minut. Linia va fi perfect orizontală şi va fi trasată cu echerul .
a). Nava se găseşte în emisfera nordică şi se deplasează spre nord (1) sau spre sud (2) sau
invers, se găseşte în emisfera sudică şi se deplasează spre sud (3) sau spre nord (4), fără a
trece dintr-o emisferă în alta.
φ2 = 44°12 φ2 = 43°28 '.7 N
'.9N 2.
1. φ1 = 44°52 '.3N
φ1 = 43°17 '.5N
Δϕ = 01°23 '.6S
Δϕ = 00°55 '.4N
b). Nava se găseşte în emisfera nordică şi se deplasează în emisfera sudică (1) sau invers,
se găseşte în emisfera sudică şi se deplasează în cea nordică (2):
o o
1. φ1 = 41 26’.6 2. φ1 = 41 13’.5 N
S o
o + φ2 = 12 17’.4 S
+ φ2 = 15 48’.2 N o
Δφ = 53 30’.9 S
Δφ = 57o14’.8 N
Regulă: se adună valorile celor două latitudini iar Δφ primeşte numele latitudinii de sosire.
Diferenţa de longitudine ( Δλ ) dintre două puncte (figura 2 - 2) poate fi considerată ca
fiind arcul de ecuator sau unghiul corespunzător la centrul Pământului, cuprins între
meridianul punctului de plecare şi cel de sosire. Dacă vom considera unghiul sferic format pe
suprafaţa Pământului de meridianul punctului de plecare şi meridianul punctului de sosire,
putem considera diferenţa de longitudine ca fiind unghiul la pol dintre cele două meridiane.
Formula cu care determinăm diferenţa de longitudine este următoarea:
Δλ = λ 2 − λ1 (2 – 2)
Diferenţa de longitudine se consideră pozitivă sau estică dacă deplasarea navei se
execută spre est faţă de meridianul punctului de
plecare şi negativă sau vestică dacă deplasarea se
Meridianul execută spre vest de meridianul punctului de
Greenwich B
plecare.
A Diferenţa de longitudine poate lua valori
o o
O Q' cuprinse între 0 şi 180 spre est sau spre vest.
Q Diferenţa de longitudine se notează fie
Aλ Δλ
însoţită de semnele algebrice „plus” (+) sau
Ecuatorul λB „minus” (-), fie însoţită de literele E sau W.
terestru Exemplu:
o o
PS Δλ = + 15 43’.7 sau Δλ = 15 43’.7 E
o o
Δλ = - 12 31’.2 sau Δλ = 12 31’.2 W
Figura 2-2 În continuare sunt prezentate situaţiile
specifice calcului diferenţei de longitudine.
a). Punctul de plecare şi cel de sosire se găsesc în aceeaşi emisferă: estică (1 şi 2) sau
vestică (3 şi 4):
Regulă: se scade longitudinea mai mică din longitudinea mai mare iar Δλ se notează
cu E dacă punctul de sosire este la est de cel de plecare şi cu W dacă punctul de sosire se
găseşte la vest de punctul de plecare.
b). Punctul de plecare se găseşte în emisfera estică iar cel de sosire în emisfera vestică
(1) şi invers, punctul de plecare se găseşte în emisfera vestică iar punctul de sosire se găseşte
în emisfera estică (2):
λ 2 = 007°17 '.2E λ 2 = 095°42 '.3W
1. 2.
−λ1 = 102°23 '.5W −λ1 = 029°15 '.2E
Δλ = 109°40 '.7 E Δλ = 114°57 '.5W
Regulă:
- se însumează cele două longitudini iar Δλ se notează la fel ca longitudinea punctului
de sosire;
o o
- dacă suma obţinută este mai mare de 180 , se scade rezultatul din 360 şi se schimbă
notaţia lui Δλ . Acest lucru reiese din figura 2-3.
λ 2 = 146°19
'.8E
−λ1 = 132°23 '.5W
Δλ = 278°43 '.3E
o
360° − 278°43.' 3 = 081°16.' 7W ; Δλ = 81 16’7 W
Cu ajutorul formulelor de determinare a diferenţei de latitudine şi a diferenţei de
longitudine putem rezolva două probleme legate de poziţiile reciproce a două puncte de pe
0 suprafaţa terestră. Considerând cele două puncte ca
° fiind punctul de plecare şi cel de sosire al unei nave
pe timpul executării marşului, vom distinge
următoarele situaţii:
- se cunosc coordonatele punctului de plecare
Δλ şi ale celui de sosire şi se impune
E determinarea diferenţelor de coordonate:
λ1
λ2 Δϕ = ϕ 2 − ϕ1
E W Δλ = λ 2 − λ1
- se cunosc coordonatele punctului de plecare
şi diferenţele de coordonate între punctul de
Δλ plecare şi cel de sosire şi se impune
W determinarea coordonatelor punctului de
sosire:
180°
Figura 2-3
Figura 2-3
ϕ 2 = ϕ1 + Δϕ
λ 2 = λ1 + Δλ
Aceste grupaje de formule vor fi dezbătute şi aprofundate în capitolele estimei prin
calcul.
Mai jos este prezentată o tabelă calculată pentru câteva latitudini reprezentative (din
o o
15 în 15 ). Putem compara valoarea obţinută cu cea din tabel.
10.000.000
1Mm = = 1.851,85m
360°.60'
Alte state europene printre care şi România au adoptat ca lungime a milei marine
valoarea de 1852,3 m.
Subdiviziunea milei marine este cablul (cable) care reprezintă a zecea parte dintr-o
milă marină şi are deci lungimea de 185,2 m. Cablul se foloseşte, de regulă, pentru a exprima
distanţele mai mici de o milă marină sau pur şi simplu ca diviziune a milei marine sub forma :
5,8 Mm = 5 mile şi 8 cabluri. În unele cazuri el este utilizat în locul milei marine . De
exemplu, în loc de 5,8 Mm putem spune 58 de cabluri.
În determinarea unor relaţii matematice specifice navigaţiei estimate se foloseşte şi
mila ecuatorială (Me), care reprezintă lungime arcului de ecuator de 1’ al elipsoidului
terestru.
Cunoscând faptul că raza ecuatorului elipsoidului terestru este egală cu semiaxa mare
(a), lungimea unei mile ecuatoriale poate fi determinată cu relaţia:
1Me = a.sin1' = a a = 1.855,39m
=
cos ec1' 3.437,75
Pentru încă o perioadă bună de timp unităţile din sistemul metric şi cele anglo-saxone
vor continua să coexiste. Din această cauză sunt prezentate în continuare şi unităţile de
lungime folosite în sistemul anglo-saxon.
Unitatea de măsură etalon este yardul (similar metrului). Un yard are o lungime de
0,914 m. El este realizat sub forma unei bare de bronz pe care sunt marcate două repere din
aur dispuse la distanţa etalon de mai sus. „Imperial Standard Yard” – cum se numeşte
o o
etalonul, este păstrat la temperatura de 62 F (12,2 C).
Unele scări de pescaj sunt marcate în picioare şi inci. Notaţia valorilor pescajelor se face
după cum urmează: 27 picioare şi 9 inci = 27’ 09”.
Exemple:
1. Câţi centimetri reprezintă 16 de inci? 16x2, 54 = 40, 64cm
2. Câţi metri reprezintă 78 de picioare? 78x0, 3048 = 23, 77m
3. Câţi metri reprezintă 2.436 de braţe? 2.436x1, 8288 = 4.454, 95m
Unitatea de măsură pentru viteza navelor este nodul (knot) şi reprezintă viteza unei nave
care se deplasează cu o milă marină în intervalul de timp de o oră.
1Nd = 1Mm/h
Adeseori, se exprimă în mod greşit şi total neprofesional: „Nava are o viteză de 12 noduri
pe oră”.
În calculele matematice şi în reprezentările grafice, se impune de multe ori folosirea şi
altor etaloane de viteză cum ar fi cablul/minut şi metrul/secundă. Pentru rapiditatea acestor
calcule vom proceda astfel:
noduri
- din noduri în cabluri/minut : = cbl / min Exemplu: 12 Nd = 2 cab/min;
6
noduri
- din noduri în m/s : = m / s Exemplu 10 Nd = 5 m/s.
2
Pentru a transforma invers, vom înmulţi cabluri/minut cu 6 şi vom obţine noduri şi vom
înmulţi m/s cu 2 şi vom obţine tot noduri.
EXERCIŢII
1. Care este diferenţa de latitudine între 6. Care este diferenţa de latitudine între
două puncte situate unul pe paralelul două puncte situate unul pe paralelul
ϕ1 = 62°14 ' N şi celălalt pe paralelul ϕ1 = 24°15 '.3S şi celălalt pe paralelul
ϕ 2 = 56°18 ' N ? ϕ 2 = 43°27 '.9N ?
2. Care este diferenţa de latitudine între 7. Care este diferenţa de longitudine
două puncte situate unul pe paralelul dintre două puncte situate unul pe
ϕ1 = 28°13 ' N şi celălalt pe paralelul meridianul λ1 = 028°59 '.2E şi celălalt
ϕ 2 = 51°08 ' N ? pe meridianul λ 2 = 035°14 '.7E ?
3. Care este diferenţa de latitudine între 8. Care este diferenţa de longitudine
două puncte situate unul pe paralelul dintre două puncte situate unul pe
ϕ1 = 14°28 '.0S şi celălalt pe paralelul meridianul λ1 = 032°21'.4E şi celălalt
ϕ 2 = 46°17 ' S ? pe meridianul λ 2 = 029°05 '.3E ?
9. Care este diferenţa de longitudine
4. Care este diferenţa de latitudine între dintre două puncte situate unul pe
două puncte situate unul pe paralelul
meridianul λ1 = 007°19 '.5W şi celălalt
ϕ1 = 38°12 '.0S şi celălalt pe paralelul
pe meridianul λ 2 = 113°52 '.4W ?
ϕ 2 = 06°18 ' S ? 10. Care este diferenţa de longitudine
5. Care este diferenţa de latitudine între dintre două puncte situate unul pe
două puncte situate unul pe paralelul meridianul λ1 = 085°42 şi celălalt
'.3W
ϕ1 = 18°54 '.3N şi celălalt pe paralelul pe meridianul λ 2 = 001°26 '.9W ?
ϕ 2 = 26°13 '.9S ?
11. Care este diferenţa de longitudine meridianele λ1 = 062°14 '.5W şi
dintre două puncte situate unul pe λ 2 = 105°59 '.6W ?
meridianul λ1 = 002°23 '.4E şi celălalt 15. Care este lungimea unui arc de un minut
pe meridianul λ 2 = 089°14 '.3W de meridian la latitudinea ϕ = 32° ?
?
12. Care este diferenţa de longitudine 16. Câţi metri reprezintă 67 picioare? Dar 98
dintre două puncte situate unul pe picioare?
meridianul λ1 = 106°24 '.6W şi celălalt 17. Câţi metri reprezintă 42 yarzi? Dar 55
pe meridianul λ 2 = 003°15 '.9E ? yarzi?
13. Care este diferenţa de longitudine 18. Câţi kilometri reprezintă 24,4 Mm? Dar
dintre două puncte situate unul pe 39,8 Mm?
meridianul λ1 = 128°14 '.6E şi 19. Câte mile marine reprezintă 22,6 Km?
celălalt pe meridianul Dar 51,4 Km?
λ 2 = 164°24 '.3W ? 20. Câte cab/min reprezintă viteza de 15 Nd?
14. Care va fi mărimea deplasării est-vest Dar viteza de 18 Nd? Dar viteza de 9 Nd?
între două puncte situate pe paralelul 21. Câţi metri pe secundă reprezintă viteza de
ϕ = 28°17 '.3N cunoscând că cele 12 Nd? Dar 15 Nd?
două puncte sunt situate pe 22. Câte noduri reprezintă viteza de 11 m/s?
Dar viteza de 58 m/s?
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. Δϕ = 5°56 ' S ; 12. Δϕ = 5°56 ' S ;
2. Δϕ = 22°55 ' N ; 13. Δϕ = 22°55 ' N ;
3. Δϕ = 31°49 ' S ; 14. Δϕ = 31°49 ' S ;
4. Δϕ = 31°54 ' N ; 15. Δϕ = 31°54 ' N ;
5. Δϕ = 45°08 '.2S ; 16. Δϕ = 45°08 '.2S ;
6. Δϕ = 67°43 '.2N ; 17. Δϕ = 67°43 '.2N ;
7. Δλ = 6°15 '.5E ; 18. Δλ = 6°15 '.5E ;
8. Δλ = 3°16 '.1W 19. Δλ = 3°16 '.1W
9. Δλ = 106°32 '.9W 20. Δλ = 106°32 '.9W
10. Δλ = 84°15 '.4E
11. Δλ = 86°50 '.9W
21. Δλ = 84°15 '.4E
22. Δλ = 86°50 '.9W