Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” GALATI

Proiect C. N.
Sem. 2

NUME: ANGHEL ION


FACULTATEA: NAVE
GRUPA :2122
TEMA PROIECTULUI:
(Germanischer Lloyd)

- PETROLIER
- corp dublu , sistem longitudinal de osatură

Dimensiuni Principale:
Lpp = 165 m,
B = 26,91 m,
H = 14,82 m,
T = 10,43 m,
Dw = 30.000tdw.
A. Distanţa regulamentară [RNR, 1.6.4]

[1.6.4.1] Distanţa regulamentară normală (distanţa între longitudinale) în zona centrală a navei,
este valoarea determinată cu formula:
a 0 = 0,002L + 0,48, [ m]
a0 = 0,002 ⋅165 + 0,48 = 0,81 m.
[1.6.4.2] Se admit abateri de la distanţa regulamentară în regiunea centrală a navei până la
±25% .
Se adoptă: a0 = 0.82 m.
[1.6.4.3] Se adoptă următoarele distanţe regulamentare:
- în picuri ………………………………………………………………......................…… 0,6 m
- între peretele picului prova şi secţiunea dispusă la 0,2L de la perpendiculara prova …… 0,7 m
- în zonele de trecere …………………………………………….....................................… 0,8 m

B. Tancurile de încărcare [24.A.3]

1. Dublu bord [24.A.3.2.1]


Dublul bordaj se va dispune pe toată lungimea tancurilor de încărcare, de la nivelul dublului
fund până la puntea superioară. Distanţa între bordaj şi dublu bordaj nu va fi mai mică decât:
Dw
w = 0,5 + [ m] ; Dw > 5000tdw; 1.0 m < w < 2,0 m ,
20000
30000
w = 0,5 + = 0,5 + 1,5 = 2 m.
20000
Se adoptă: wdb = 2,0 m.

2. Dublu fund [24.A.3.3.1]


Dublul fund trebuie să se extindă pe toată lungimea tancurilor de încărcare. Înălţimea dublului
fund nu va trebuie să fie mai mică decât:
h = B/15 [m]; Dw > 5000tdw; 1,0 m < h < 2,0 m ,
h = 26,91/15 = 1,794m.
Se adoptă: hdf = 1,8m.

3. Mărimea tancurilor pentru marfă [24.A.3.4.1]


Lungimea tancurilor de marfă între pereţii etanşi nu trebuie să fie mai mare de 10 m sau
valorile din tabelul 24.1. Se va lua valoarea cea mai mare.
b 
ltanc =  i + 0,15 L, max .0,2L (1 perete longitudinal în PD),
 4B 
bi - cea mai mică distanţă intre învelişul tancului şi bordaj măsurată perpendicular pe
planul diametral la nivelul liniei de plină încărcare de vară,
bi = wdb = 2,0 m;
 2,0 
ltanc =  + 0,15 165 = 27,81 m.
 4 ⋅ 26,91 
Se adoptă ltanc=28 m (la mijlocul tancului dispunem diafragmă de tangaj → l’tanc = 20 m).
[24.A.3.4.2] Deoarece ltanc < 0,1L şi btanc < 0,6B, nu trebuie făcut calcul de rezonanţă.

4. Grosimi minime
4.1 [24,A.13] La dimensionarea elementelor de osatură a tancurilor de marfă, grosimea minimă
nu trebuie să fie mai mică decât (L > 215 m):
- grinzi de încrucişare
tmin = ( 9,5 + L / 100 ) k = (9,5 +165 / 100 ) 1,0 = 10,8 mm.
Se adoptă: tmin = 11 mm.
- grinzi obişnuite
tmin = 11,5 k = 11,5 1,0 = 11,5 mm.
Se adoptă: tmin = 11,5 mm.

4.2. [12,A.7] Grosimea elementelor constructive în tancuri nu trebuie să fie mai mică decât:
t min = ( 5,5 + 0,02L ) k [ mm] , Lmax = 100 m.
t min = ( 5,5 + 0,02 ⋅100 ) 1,0 = 7,5 mm.
Se adoptă: tmin = 7,5 mm.

C. Învelişul exterior [12] + [6] + [7]

1. Învelişul fundului
1.1. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât
t1 = 1,1 ⋅ a ⋅ p ⋅ k + t k [ mm]
t 2 = 0,9 ⋅ a ⋅ p 2 ⋅ k + t k [ mm]
unde
- a = 0.82 m;
- k = 1,0 [2, B.2];
- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·1,8·1,0·(1 + 0,13) + 100·0,25 = 44,944 kN/m2
sau
p1 = 9,81 ⋅ ρ ⋅ [ h1 ⋅ cos ϕ + ( 0,3 ⋅ b + y ) ⋅ sin ϕ ] + 100 ⋅ pv =
= 9,81·1,0·[1,8·cos 20˚+(0,3·26,91+0)·sin 20˚] + 100·0,25 = 66,2666 kN/m2

h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul,


în [m]
h1 = hdf = 1,8 m
ρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)
av = factor de acceleraţie [4,C.1.1]
av = F · m = 0,13·1,0 = 0,13
v0 15.68
F = 0,11 · = 0,11· = 0,13 (v0 = 15,68 Nd)
L 165
m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],
pv = 0,25 bari
φ - unghi de canarisire pentru proiectare,
φ = 20˚
b - lăţimea superioară a tancului, în [m],
b = B = 26,91 m
y - distanţa centrului de încărcare faţă de planul central longitudinal al tancului, în [m],
y=0
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 66,26 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 17,32 = 169,9092 kN/m2,
h2 - distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea plin,
respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m], şi anume valoarea mai
mare,
h2 = H + 2,5 = 14,82 + 2,5 = 17,32 m.
Obţinem:
t1 =1,1 ⋅ 0.82 ⋅ 66,26 ⋅1,0 +1,5 = 8,2155mm,
unde tk = 1,5 mm [3,K.1];
t 2 = 0,9 ⋅ 0.82 ⋅ 169,9092 ⋅1,0 +1,5 = 10,298 mm,
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 10.91 + 0,5 = 1,591 mm, [3,K.1].
Grosimea învelişului fundului [12,B.2.1]:
tf = max (t1 ; t2) = max (8,2155; 10,298) = 10,298mm.
Conform [1,K]:
tf1 = 10 mm.

1.2. [6,B.1.2] Grosimea învelişului fundului pentru nave cu lungimea de 90 m şi mai mare nu
trebuie să fie mai mică decât
10 ⋅ p B
t = n2 ⋅ a ⋅ + t k , [mm]
σ adm − σ L
t1 = 1,26 ⋅ a ⋅ p B ⋅ k + t k , [mm]
unde
- k = 1,0 [2, B.2]
- n2 = 4,8 (sistem longitudinal de osatură)
- a = 0,82 m
- pB - sarcina pe fund, [kN/m2], conform [4, B.3],
p B = 10 ⋅ T + p 0 ⋅ ( 0,5 + b ) [kN/m2];
p B = 10 ⋅10,43 + 31,6281⋅ ( 0,5 + 0 ) = 120,11 kN/m2
unde
T = 10,43 m (pescajul navei),
p0 = 10,5 c1 = 10,5· 3,0122 = 31,6281 kN/m2,
c1 = c0/n = 10,5429/3,5 = 3,0122
1, 5 1, 5
300 − L  300 −165 
c0 = 10,75 −  = 10,75 −  = 10,5429 (90≤L≤ 300m)
 100    100 

n = 3,5 (L ≥ 90 m)
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8), [2.1.2].
- σadm = 230/k, [N/mm2] (L ≥ 90m)
σadm = 230/1,0 = 230 N/mm2.
- σL = 120 / k [N/mm2] pentru L ≥ 90m, în primă aproximaţie,
σL = 120 N/mm2.
Obţinem
10 ⋅ p B
t = n2 ⋅ a ⋅ + t k = 4,8 ⋅ 0.82 ⋅ 10 ⋅120,11 +1,55 = 13,4358 mm,
σ adm − σ L 230 −120
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 17,9 + 0,5 = 2,29 mm, [3,K.1]
t 1 = 1,26 ⋅ a ⋅ p B ⋅ k + t k =1,26 ⋅0.82 ⋅ 120,11 ⋅1 +1.819 = 11,7766 mm,
unde tk = 0,1· t’ + 0,5 = 0,1· 13.198 + 0,5 = 1.819 mm.
Grosimea învelişului fundului:
tf = max (t ; t1) = max (13,43 ; 11,77) = 13,43 mm.
Conform [1,K]:
tf2 = 13,5 mm.

1.3. Grosimea critică a plăcilor [6,B.2]


Pentru navele la care este recomandată, respectiv calculată, confirmarea rezistenţei
longitudinale, grosimea plăcii nu trebuie să fie mai mică decât grosimea critică a plăcii, calculată cu
formula:
σL
tcrit = c ⋅ a ⋅ + t k [mm]
E ⋅ F1
unde
- c = 527 (sistem longitudinal);
- E = 2,06· 105 N/mm2 , [3, F.1];
- F1 = 1,0 pentru sistemul longitudinal (tabelul 3.2), [3, F.1].
Obţinem:
120
tcrit = 527 ⋅ 0.82 ⋅ +1,5 = 11.0395 mm,
2,06 ⋅10 5 ⋅1,0
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 11,193 + 0,5 = 1.5 mm.
Deoarece tf = max (tf1 ; tf2) > tcrit, rămâne în final:
tf = 13 mm.

2. Gurna [6,B.4]
[6,B.4.1] În zona de curbură a gurnei, pentru grosimea acesteia, se va accepta cea mai mare
valoare între grosimea bordajului ( vezi 6,C.1) şi a fundului:
tg = max (tf ; tb) = 20 mm.
Lăţimea gurnei nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·165 = 1625 mm > bmax.
Se adoptă: bg = 1625 mm.

3. Chila plată [6,B.5]


[6,B.5.1] Lăţimea chilei plate nu trebuie să fie mai mică:
b = 800 + 5L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·165 = 1625 mm > bmax .
Se adoptă: bcp = 1625 mm.
Grosimea chilei plate în zona 0,7L la mijlocul navei nu trebuie să fie mai mică decât:
tcp = t + 2,0 [mm],
t = grosimea tablelor adiacente ale învelişului fundului (tf), în [mm].
Se adoptă: tcp = 19 mm.
[6,B.5.2] Se recomandă, ca la navele mai lungi de 100 m, a cărui fund este în sistem
longitudinal de osatură, să se întărească suplimentar cu nervuri de rigidizare longitudinale intercostale,
prevăzute la maximum 400 mm de la P.D. Secţiunea transversală a întăriturii longitudinale va fi
A = 0,2·L = 0,2·165 = 33 cm2.
Se adoptă: HP 280× 13 (48,3 . 597,3 . 5,4).

4. Învelişul bordajului [6,C]


4.1. Învelişului bordajului deasupra gurnei, până la 0,2 H de la linia de bază
4.1.1. [6,C.1.1] Grosimea învelişului bordajului nu va fi mai mică decât:
t = n2 · a · T ⋅ k + tk [mm].
tb1 = 4,8 · 0.82 · 10,43 ⋅1 + 1,53 = 13,156 mm,
unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 15,037 + 0,5 = 1,53 mm.
Conform [1,K]: tb1 = 13 mm.

4.1.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât


t1 = 1,1 ⋅ a ⋅ p ⋅ k + t k [ mm]
t 2 = 0,9 ⋅ a ⋅ p 2 ⋅ k + t k [ mm]
unde
- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·13,02·1,0·(1 + 0,13) + 100·0,25 = 169,33 kN/m2
sau
p1 = 9,81 ⋅ ρ ⋅ [ h1 ⋅ cos ϕ + ( 0,3 ⋅ b + y ) ⋅ sin ϕ] + 100 ⋅ p v =
= 9,81·1,0·[13,02·cos 20˚+(0,3·1,3+1)·sin 20˚] + 100·0,25 = 150,681 kN/m2
h1 = H – hdf = 14,82 – 1,8 = 13,02 m
ρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)
av = F · m = 0,13
pv = 0,25 bari
φ = 20˚
b = 1,3 m
y=1m
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 169,33 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 15,52 = 152,2512kN/m2,
h2 = H – hdf + 2,5 = 14,82 + 1,8 = 15,52 m.
Obţinem:
t1 =1,1 ⋅ 0.82 ⋅ 169,33 ⋅1,0 + 1,5= 13,236 mm,
t 2 = 0,9 ⋅ 0.82 ⋅ 152,2512 ⋅1,0 +1,52 = 9,828 mm.
Obţinem [12,B.2.1]:
tb2 = max (t1 ; t2) = max (13,236; 9,828) = 13,236mm.
Conform [1,K]: tb2 = 13,5 mm.
Grosimea învelişului bordajului (deasupra gurnei, până la 0,2 H) tb = max (tb1 ; tb2):
tb = 13,5 mm.

4.2. Învelişului bordajului deasupra 0,2 H de la linia de bază (ex. z = 0,5H) [6,C.1.3]
4.2.1. Grosimea filelor de tablă situate deasupra nivelului 0,2H poate fi redusă până la grosimea
la extremităţi “t2” conform B.3.1, respectiv grosimea “t3” prescrisă conform 2, dacă solicitările permit
acest lucru.
[6,B.3.1]: t 2 = L ⋅ k [mm] , L ≥ 50m, Lmax = 12H = 177,84 m,
t 2 = 177,84 ⋅1,0 = 13,3356 mm.
[6,C.2]: t 3 = 1,26 ⋅ a ⋅ p s ⋅ k + t k [mm]
unde
ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de plutire), cea
mai mare valoare din următoarele două valori:
z 7,41
p s = 10( T − z ) + p 0 (0,5 + + b) = 10(10,43 −7,41) +31,62(0,5 + ) = 57,2422 kN/m2
2T 2 ⋅10,43

ps = p0 ( 1 + b) ⋅ χ = 31,62 (1+0)·1,0 = 31,62 kN/m2,


z = 0,5H = 0,5·16.862 = 8.431 m
p0 = 10,5 c1 = 31,6281 kN/m2
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
Obţinem
t 3 =1,26 ⋅ 0.82 ⋅ 57,2422 ⋅1,0 +1,5 = 9,317 mm.
Rezultă [6,C.1.3]:
tb1 = max (t2 ; t3) = max (13,3356; 9,317) = 13,3356 mm.
Conform [1,K]: tb1 = 13,5 mm.

4.2.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât


t1 = 1,1 ⋅ a ⋅ p ⋅ k + t k [ mm]
t 2 = 0,9 ⋅ a ⋅ p 2 ⋅ k + t k [ mm]
unde
[4,D.1.1] p ≡ p1 = 9,81·h1 ρ(1 + av) + 100·pv = 9,81·7,41·1,0·(1+0,13)+25 = 107,142 kN/m2
h1 = H – z =14,82-7,41=7,41 m
sau
p ≡ p1 = 9,81 ⋅ ρ ⋅ [ h1 ⋅ cos ϕ + ( 0,3 ⋅ b + y ) ⋅ sin ϕ] + 100 ⋅ p v =
= 9,81·1,0·[7,41·cos 20˚+(0,3·2+1)·sin 20˚] + 25 = 95,95 kN/m2
pd = 0.
z = 0,5H = 0,5·14,82 = 7,41 m
Se adoptă p = p1 = 107,142 kN/m2.
[4,D.1.2] p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 9,91 = 97,2171 kN/m2,
h2 = H – z + 2,5 = 14,82-7,41 + 2,5 = 9,91 m.
Obţinem:
t1 =1,1 ⋅ 0.82 ⋅ 107,142 ⋅1,0 + 1,57= 10,9059mm,
t 2 = 0,9 ⋅ 0.82 ⋅ 97,2171 ⋅1,0 +1,5 = 8,7765mm.
Obţinem [12,B.2.1]:
tb2 = max (t1 ; t2) = max (10,9059; 8,7765) = 10,9059mm.
Conform [1,K]: tb2 = 11 mm.
Grosimea învelişului bordajului (la z = 0,5H) tb = max (tb1 ; tb2) ;tb = max (13,5; 11):
tb z=0,5H = 13,5 mm.

5. Centura [6,C.3]
[6,C.3.1] Lăţimea centurii nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·165 = 1625 mm > bmax.
Se adoptă: bc = 1625 mm.
[6,C.3.2] Grosimea centurii în zona de 0,4L la mijlocul navei nu trebuie în general să fie mai
mică decât grosimea învelişului punţii în aceeaşi zonă. Totuşi, nu trebuie să fie mai mică decât
grosimea bordajului în aceeaşi zonă. Funcţie de sistemul de osatură, nu trebuie să fie mai mică decât
grosimea critică a punţii, conform [7, A. 5.2] (tcrit = 11,04 mm).
Se adoptă: tc = tb = 13 mm.

6. Învelişul punţii [7,A.5]


Conform [7,A.5.2], tcrit = 11,04 mm [6,B.2].
Grosimea punţii superioare [7,A.6] nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare valoare
dintre
t E = 1,26 ⋅ a p + t K [mm] , [7,A.7.1]
sau
t min = ( 4,5 + 0,05L ) k [ mm] ,
unde
p = pD sau pL, şi anume, care este mai mare,
Lmax = 200 m.
Notaţii:
10 ⋅ T
- p = p D = p0 ⋅ ⋅c [kN/m2] [4, B.1]
(10 + z − T ) ⋅ H a
ca = 1,0 (0,1 ≤ x/L ≤ 0,8) [tabelul 4.1];
z = H = 14,82 m;
10 ⋅10,43
p D = 31,6281 ⋅ ⋅1,0 = 31,88 kN/m2.
(10 + 7,41 −10,43) ⋅14,82
- pL = 0 , puntea superioară nu este punte de încărcare, [4, C.1].
Obţinem
t E =1,26 ⋅ 0.82 31,88 +1,5 = 7,33 mm,
t min = ( 4,5 + 0,05 ⋅165) 1,0 = 12,75 mm.
Se adoptă:
tp = 13 mm.

7. Tabla lăcrimară [7,A.5.3]


Dacă grosimea învelişului punţii rezultă mai mică decât grosimea bordajului, atunci se va
prevede tablă lăcrimară cu lăţimea egală cu centura şi grosimea egală cu a bordajului.
Se adoptă: tl = tb = 13,5 mm, bl = bc = 1625 mm.

D. Pereţi longitudinali şi transversali etanşi [24,C]


Dimensionarea pereţilor se face după [12]. Pentru grosimea minimă se va lua în atenţie
[24,A,13]. Referitor la analiza tensiunilor şi stabilităţii este valabil B.1.1.

E. Structura dublului fund [23,B.4.1 şi 8,B]

1. Suportul central [8,B.2.2]


Înălţimea “h” şi se determină cu următoarele formule:
- h = 350 + 45·B [mm], hmin = 600 mm,
h = 350 + 45·37.391 = 2032.59 mm.
Se adoptă hdf = 2000 mm.
 h 
- hdf > 1200 mm → t =  + 3,0 k [ mm] ,
120 
1800 
t = + 3,0 1,0 = 18 mm.
 120 
Se adoptă tsc = 18 mm.

2. Suporţi laterali [8,B.3]


Conform [8,B.3.1] se adoptă 3 suporţi laterali în fiecare bord, dispuşi la 3,6 m (cu acordul GL,
care admite doar 3,5 m).
Grosimea suporţilor laterali [8,B.3.2]:
h
t= k , [ mm]
120
1800
t= 1,0 = 18 mm.
120
Se adoptă tsl = 18 mm.
Găurile de uşurare în suporţii laterali se dimensionează conform [8,B.3.2.3].

3. Învelişul dublului fund [23,B.4.4 şi 8,B.4]


Grosimea învelişului dublului fund nu trebuie să fie mai mică decât:
t =1,1 ⋅ a p ⋅ k + t K , [ mm]
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai mare):
p1 = 10 (T – hdf) = 10 ( 10,43 – 1,8) = 86,3 kN/m2;
p2 = 10·h = 10·15,52 = 155,2 kN/m2,
h - distanţa de la învelişul dublului fund la nivelul gurii de aerisire,
h = H – hdf + hr = 14,82 – 1,8 + 2,5 = 15,52 m,
hr – înălţimea răsuflătorii [m], hr = 2,5 m;
G
p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0·13,82· (1 + 0,13) = 153,198 kN/m2 , [4,C.2]
V
G - masa încărcăturii din încăpere, în [t]
V - volumul încăperii, în [m3] (fără gurile de magazie)
G/V = ρ = 0,7 t/m3 < 1,0 t/m3 , [vezi 23,B.4.4] , G/V = 1,0 t/m3
h - înălţimea încărcăturii deasupra dublului fund în ipoteza încărcării complete a
spaţiului din încăpere, în [m]
h = H – hdf + hrgm = 14,82 – 1,8 + 0,8 = 13,82 m,
hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;
av - factor de acceleraţie
av = F · m = 0,13·1,0 = 0,13
m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)
p = max (p1 ; p2 ; p3) =155,2 kN/m2.
Obţinem: t df =1,1 ⋅0,82 155,2 ⋅1,0 +1,5 = 12,737 mm (tdf = 15 mm).
Ţinând cont de [23,B.4.4.2], se adoptă tdf = 13 mm.

4. Varange cu inimă [8,B.7.3]


- varangele se vor dispune la 3 intervale de coastă [8,B.7.3.1].
- grosimea varangelor [8,B.7.3.4 şi 8,B.6.2.1]:
h 
hdf > 1200 mm → t =  df + 1,0 k [ mm] , tmax < 16,0 mm,
120 
1800 
t = +1,0 1,0 = 16 mm.
 120 
Se adoptă tvi = 16 mm.
Aria secţiunii varangelor cu inimă nu trebuie să fie mai mică decât [8,B.6.2.2]:
[
A w = ε ⋅ T ⋅ ⋅ e(1 − 2 y / ) k cm 2 , ]
unde
e - distanţa între varange, în [m]
e = 2,64 m
 = 1,8 m
y - distanţa de la bordaj (perete longitudinal) la locul considerat, [m], ymax < 0,4 
y = 0.4  = 0.4· 1,8 = 1.08
ε = 0,3.
Obţinem
Awmin = 0,3 ⋅10,43 ⋅1,8 ⋅ 2,64(1 − 2 ⋅ 0,72 / 1,8) ⋅1,0 = 2,973 cm2.
A w = h DF ⋅ t v = 1,8 · 16 = 18,8 cm2 > A w .
ef min

- nervuri de rigidizare a varangelor [8,B.7.3.5]. Se dispun în dreptul fiecărei longitudinale,


având dimensiunile longitudinalelor de dublu fund (înălţimea profilului trebuie să fie mai mica de 150
mm).
Se adoptă (vezi profilul longitudinalelor de dublu fund): HP 140× 9 (15,2 . 92,0 . 1,1).

5. Varange etanşe [8,B.6.3]


- grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât [12,B.2]:
t1 = 1,1 ⋅ a ⋅ p ⋅ k + tk [ mm]
t 2 = 0,9 ⋅ a ⋅ p 2 ⋅ k + t k [ mm]
unde
p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform parag.4,D. (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81 · h1 · ρ·(1 + av) + 100 · pv = 9,81 · 16,42 · 0,7·(1 + 0,13) = 260,02 kN/m2
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul,
în [m]
h1 = H – hdf/2 + 2,5 = 14,82 – 1,8/2 + 2,5 = 16,42 m
ρ = 0,7 t/m3
av = 0,13 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari], dacă este prevăzut,
pv = 0
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 260kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 16,42 = 161,08 kN/m2 ,
h2 = H – hdf/2 + 2,5 = 14,82 – 1,8/2 + 2,5 = 16,42 m.
Obţinem:
t1 = 1,1 ⋅ 0,82 ⋅ 260,02 ⋅1,0 +1,5 = 16,04 mm,
t 2 = 0,9 ⋅ 0,82 ⋅ 161,08 ⋅1,0 +1,56 = 10,92 mm,
Se adoptă tve = 16 mm.
- nervuri de rigidizare a varangelor etanşe [12,B.3]. Modulul de rezistenţă nu trebuie să fie mai
mic decât:
W1 = 0,55 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p ⋅ k = 0,55·0,82·1,82·260·1,0 = 379,92 cm3
W2 = 0,44 ⋅ a ⋅ 2 ⋅ p 2 ⋅ k = 0,44·0,82·1,82·161·1,0 = 188,20 cm3
unde
 = hdf = 1,8 m;
P1 260 kN/m2 [4,D.];
p2 = 161,08 kN/m2 [4,D.1.2].
Se adoptă HP 220× 11 (31,2 . 304,3 . 3,0).

6. Longitudinale de fund şi de dublu fund [8,B.7.2 şi 9,B]


Conform paragrafului 9(B.3.1) modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai
mic decât:
W = m ⋅ a ⋅ l 2 ⋅ p [cm3], unde:
83,3 83,3
- m= = = 0,757
σ zul 110
σB +σD
- σ zul = σ t − σ B + z ⋅ = 230 − 120 = 110 [N/mm2]
H
- p=pB conform paragrafului 4(B.3):
p B = 10 ⋅ T + p 0 ⋅ (0,5 + b) [kN/m2], unde:
T= pescajul navei, în [m]
b=0 conform 4(B.2.1.2)
p 0 = 10,5 ⋅ c1 = 10.5 · 3,0122 = 31,6281 [kN/m2], conform paragrafului 4(A.2.2)
p B = 10 ⋅ T + p0 ⋅ (0,5 + b) = 10 ⋅10,43 + 31,6281 ⋅ (0,5 + 0)] = 120,11 [kN/m2]
- a=0,9 distanţa dintre longitudinale
- l =1,8 , deschiderea în [m]
σ t = ( 0,8 + L / 450) ⋅ 230 / k = (0,8 + 165/450)·230/1,0 = 268,33 N/mm2 > σt max ,
σt =σt max = 230 N/mm2;
σB =0,8 σL max = 0,8·150 = 120 N/mm2 [9,B.2]
6 6
σL max = σp = 175 = 150 N/mm2 [5,E.4.1]
7 7
σp = cS ·σp0 = 1,0· 175 = 175 N/mm2 [5,C.1]
cS = 1,0 (0,30 ≤ x/L ≤ 0,70)
σp0 = 175/k = 175/1,0 =175 N/mm2 (L ≥ 90m);
σD =σL max = 150 N/mm2 [9,B.2];
z=0
m min = k ⋅ n = 1,0 · 0,7 = 0,7
n = 0,7 (p ≡ pB)

W = 0,757 ⋅ 0,82 ⋅1,8 2 ⋅ 260 = 522,91 [cm3]


Conform normelor aleg profilul cu bulb : HP300x13(52,80.711,2.6,5)
te = tdf ·a/610 = 13 ·820/610 = 17,47mm,

Modulul de rezistenţă corectat este:


Wef = 711.2 + 6.5 ⋅ (17,47 −13) = 767.29 [cm3]

Longitudinalele de dublu-fund:
Conform paragrafului 12(B.3.1) modulele de rezistenţă pentru grinzile de direcţie principală nu
trebuie să fie mai mici decât:
W1 = 0,55 ⋅ a ⋅ l 2 ⋅ p ⋅ k [cm3]
W2 = 0,44 ⋅ a ⋅ l 2 ⋅ p 2 ⋅ k [cm3], unde:
- a =0,82, distnţa dintre longitudinale, în [m]
- l =1,8, deschiderea în [m]
unde:
- p = presiunea p1sau pd, în [kN/m2], conform paragrafului4(D)
- p2= presiunea, în [kN/m2], conform paragrafului 4(D.1)
Conform paragrafului 4(D.1.1), presiunea de proiectare pentru tancuri pline va fi egală cu cea mai
mare valoare dintre următoarele două:
a) p1 = 9,81 ⋅ h1 ⋅ ρ ⋅ (1 + a v ) + 100 ⋅ p v [kN/m2], sau
h1=distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul, în [m]
h1=16,42 [m]
ρ =1,0[t/m3]
pv=presiunea ventilului de siguranţă
pv(min)=0,25[bari], pentru tancuri de incărcare
av=factor de acceleraţie
a v = F ⋅ m , unde:
v
F = 0,11 ⋅ 0 = 0,13
L pp
v0=viteza navei, [Nd]
m=1,0 pentru 0,2 ≤ x L ≤ 0,7 (x/L=0,5 pentru secţiunea maestră)
av = F ⋅ m = 0,13 ⋅1 = 0,13
p1 = 9,81⋅16,42 ⋅1 ⋅ (1 + 0,13) + 100 ⋅ 0,25 = 207,02 [kN/m2]

b) p1 = 9,81 ⋅ ρ ⋅ [ h1 ⋅ cos ϕ + ( 0,3 ⋅ b + y ) ⋅ sin ϕ ] + 100 ⋅ p v [ kN/m2]


h1=distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul, în [m]
h1=16,42 [m]
ρ =1,0[t/m3]
pv=presiunea ventilului de siguranţă
pv(min)=0,25[bari], pentru tancuri de incărcare
φ=unghi de canarisire, în general φ=200
b=lăţimea superioară a tancului
b=26,91[m]
y=distanţa centrului de încărcare faţă de planul centrl longitudinalal tancului, în [m]
y=0
[ ]
p1 = 9,81⋅1⋅ 16,42 ⋅ cos 20 0 + ( 0,3 ⋅ 26,91 + 0) ⋅ sin 20 0 + 100 ⋅ 0,25 = 212,41 [kN/m2]
Adopt p1 = 212,5 [kN/m2]
c) Conform paragrafului 4(D.1.2), presiunea statica de proiectare este:
p 2 = 9,81 ⋅ h2 [kN/m2]
unde: h2= distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea plin, respectiv a
unui punct situat la 2,5[m] deasupra tancului, în [m], şi anume valoarea mai mare
h 2 = 14,82 + 2,5 = 17,32 [m]
p 2 = 9,81 ⋅17,32 = 169,9 [kN/m2]
W1 = 0,55 ⋅ a ⋅ l 2 ⋅ p ⋅ k = 0,55 ⋅ 0,82 ⋅1,8 2 ⋅ 212,5 ⋅1 = 310,51 [cm3]
W2 = 0,44 ⋅ a ⋅ l 2 ⋅ p 2 ⋅ k = 0,44 ⋅ 0,82 ⋅1,8 2 ⋅169,9 ⋅1 = 198,61 [cm3]
Adopt W1 = 310,5 [cm3]
Conform normelor aleg profilul cu bulb : HP370x13(69,60.1179,7.11,1)
900
t e = 16,5 ⋅ = 23.34 [mm]
610
Modulul de rezistenţă corectat este:۬
Wef =1179.7 +11.1 ⋅ ( 23.34 −16.5) =1255.62 [cm3]
Longitudinalele de bordaj:
Conform paragrafului 9(B.3.1) modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai
mic decât:
W = m ⋅ a ⋅ l 2 ⋅ p [cm3], unde:
- p=pB conform paragrafului 4(B.3) pentru longitudinalele de fund în zona tancurilor şi nu trebuie să
fie mai mic decât: p1 − [10 ⋅ Tmin − p 0 ⋅ (0,5 + b) [kN/m2]
p B = 10 ⋅ T + p 0 ⋅ (0,5 + b) = 10· 10,43+31,6281·(0.5+0) = 120,11 [kN/m2], unde:
T= pescajul navei, în [m]
b=0 conform 4(B.2.1.2)
p 0 = 10,5 ⋅ c1 [kN/m2], conform paragrafului 4(A.2.2)
a=0,9 distanţa dintre longitudinale
- l =1,8 , deschiderea în [m]
83,3 83,3
- m= = = 0,757
σ zul 110
pentru z=o[m]:
σB +σD
σ zul = σ t − σ B + z ⋅ = 230 − 120 = 110 [N/mm2]
H
83,3 83,3
m= = = 0,757
σ zul 110
W = 0,757 ⋅ 0,82 ⋅1,8 2 ⋅ 212,5 = 427,37 [cm3]
Conform normelor aleg profilul cu bulb : HP300x13(52,80.711,2.6,5)

820
t e = 13 ⋅ = 17,47 [mm]
610
Modulul de rezistenţă corectat este:
Wef = 711.2 + 6.5 ⋅ ( 28.13 −19.5) = 767.29 [cm3]

120 + 150 83,3


zL1 = 1,5 m → σ zul = 230 − 120 + 1,5 ⋅ 14,82 = 137,31 N/mm2 → m = = 0.62
134.01
120 +150
zL2 = 2,2 m → σ zul = 230 −120 + 2,2 ⋅ 14,82 = 150,06 N/mm2 → m = 0.57
120 + 150
zL3 = 2,9 m → σ zul = 230 − 120 + 2,9 ⋅ 14,82 = 162,809 N/mm2 → m = 0,51
120 + 150
zL4 = 3,6 m → σ zul = 230 −120 + 3,6 ⋅ 14,82 = 175,55N/mm2 → m = 0,47
120 + 150
zL5 = 4,3 m → σ zul = 230 − 120 + 4,3 ⋅ 14,82 = 188,30N/mm2 → m = 0,44
120 + 150
zL6 = 5 m → σ zul = 230 − 120 + 5 ⋅ = 201,05 N/mm2 → m = 0,41
14.82
120 + 150
zL7 = 5,7 m → σ zul = 230 − 120 + 5,7 ⋅ 14,82 = 213,79 N/mm2 → m =0,38
120 + 150
zL8 = 6,4 m → σ zul = 230 −120 + 6,4 ⋅ 14,82 = 226,544 N/mm2 → m = 0,36
120 + 150
zL9 = 7,1 m → σ zul = 230 −120 + 7,1 ⋅ 14,82 = 239,29 N/mm2 → m = 0,34
120 + 150
zL10 = 7,8 m → σ zul = 230 − 120 + 7,8 ⋅ 14,82 = 252,03 N/mm2 → m = 0,33
120 + 150
zL11 = 8,4 m → σ zul = 230 −120 + 8,4 ⋅ 14,82 = 262,964 N/mm2 → m = 0,31
120 + 150
zL12 = 9,1 m → σ zul = 230 −120 + 9,1 ⋅ 14,82 = 275,71 N/mm2 → m = 0,30
120 + 150
zL13 = 9,8 m → σ zul = 230 −120 + 9,8 ⋅ 14,82 = 288,458 N/mm2 → m = 0,28
120 + 150
zL14 = 10,5 m → σ zul = 230 −120 +10,5 ⋅ 14,82 = 301,205 N/mm2 → m = 0,27
120 +150
zL15 = 11,2 m → σ zul = 230 −120 +11,2 ⋅ 14,82 = 313,952 N/mm2 → m = 0,26

Deoarece m < mmin , se adoptă m = 0,7.


- p ≡ ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de plutire),
cea mai mare valoare din următoarele două valori:
z
p s = 10( T − z ) + p 0 (0,5 + + b)
2T
ps = p0 ( 1 + b) ⋅ χ = 31,6281 · (1+0)·1,0 = 31,6281 kN/m2,
p0 = 10,5 c1 = 31,6281 kN/m2
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
1,5
zL1 = 1,5 m → p s =10(12,674 −1,5) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 128.45 kN/m2
2,2
zL2 = 2,2 m → p s =10(12,674 − 2,2) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 122.28kN/m2
2,9
zL3 = 2,9 m → p s =10(12,674 − 2,9 ) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 116.1 kN/m2
3,6
zL4 = 3,6 m → p s =10(12,674 −3,6 ) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 109.93 kN/m2
4,3
zL5 = 4,3 m → p s =10(12,674 − 4,3) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 103.76 kN/m2
5
zL6 = 5 m → p s =10(12,674 −5) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 97.59kN/m2
5,7
zL7 = 5,7 m → p s =10(12,674 −5,7 ) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 91.42 kN/m2
6,4
zL8 = 6,4 m → p s =10(12,674 − 6,4 ) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 85.25 kN/m2
7,1
zL9 = 7,1 m → p s =10(12,674 −7,1) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 79.08 kN/m2
7,8
zL10 = 7,8→ p s =10(12,674 − 7,8) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 72.91 kN/m2
8,5
zL11 = 8,5→ p s =10(12,674 −8,5) + 29.893 (0,5 + 2 ⋅12,674 +0) = 66.74 kN/m2

- a = 0,88 m pentru longitudinalele 2, 3, 4, 5


- a = r/3 + a/2 = 1,6/3 + 0,88/2 = 0,973 m pentru longitudinala 1 [9, B.3.3]
Rezultă:
WL1 = 0,7 · 0,973 · 2,72 · 128.45 = 637.78 cm3
WL2 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 122.28 = 549.11cm3
WL3 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 116.1 = 521.28 cm3
WL4 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 109.93 = 493.58cm3
WL5 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 103.76 = 465.88 cm3.
WL6 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 97.59 = 438.17cm3
WL7 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 91.42 = 410.47cm3
WL8 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 85.25 = 382.77 cm3
WL9 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 79.08 = 355.06 cm3
WL10 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 72.91 = 327.36 cm3
WL11 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 66.74 = 299.66 cm3

- L1 → WL1 = 671.22 cm3.


Alegem din catalogul de profile: HP 300×12 (49,70.679,8.6,5).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 679.8 + 6.5 (28.13 – 19.5) = 735.89 cm3.

- L2 → WL2 = 549.11cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 280×12 (45,50.571,7.5.4).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 597.3 + 5.4 (28.13 – 19.5) = 643.9 cm3.

- L3 → WL3 = 521.28 cm3.


Alegem din catalogul de profile: HP 280×11 (42,60.543,7.5,5).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 571.7 + 5.4 (28.13 – 19.5) = 618.3 cm3.

- L4 → WL4 = 493.58 cm3.


Alegem din catalogul de profile: HP 260×13 (43,90.499,2.4,5).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 499.2 + 4.5 (28.13 – 19.5) = 538.03 cm3.

- L5 → WL5 = 465.88 cm3.


Alegem din catalogul de profile: HP 260×12 (41,30.477,7.4,5).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 477.7 + 4.5 (28.13 – 19.5) = 516.53 cm3.

- L6 → WL6 = 438.17 cm3.


Alegem din catalogul de profile: HP 260×11 (38,70.455,7.4,5).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 455.7 + 4.5 (28.13 – 19.5) = 494.5cm3

- L7 → WL7 = 410.47 cm3.


Alegem din catalogul de profile: 240×12 (37,30.394,0.3,7).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 394.0 + 3.7 (28.13 – 19.5) = 425.93cm3

- L8 → WL8 = 382.77 cm3.


Alegem din catalogul de profile: 240×12 (37,30.394,0.3,7).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 394.0 + 3.7 (28.13 – 19.5) = 425.93 cm3

- L9 → WL9 = 355.06 cm3.


Alegem din catalogul de profile: HP 240×10 (32,40.351,3.3,7).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 351.3 + 3.7 (28.13 – 19.5) = 383.23cm3

- L10 → WL10 = 327.36 cm3.


Alegem din catalogul de profile: HP 220×12 (33,40.318,5.3,0).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 318.5 + 3.0 (28.13 – 19.5) = 344.39 cm3

- L11 → WL11 = 299.66cm3.


Alegem din catalogul de profile: HP 220×11 (31,20.304,3.3,0).
te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,
Wef = 304.3 + 3.0 (28.13 –19.5) = 330.19 cm3

Longitudinalele de punte:

Conform 10(B.1) modulul de rezistenţă al longitudinalelor punţii va fi:

După [p.10B1] : w = c • a • p • l 2 • k [cm3]


c = 0.55 [p.10A1]
10 • T
p = pD [4B1.1.] = p0 • • c kN
(10 + z − T ) H a m 2
ca = 1[tab.4.1.]

z = H = 16.862 [m]; T = 12.674 [m]; p0 = 29.893 kN


m2
p D = 15.83 kN
m2
w = 0.55 • 0.88 •15.83 • 7.29 •1 ⇒ w = 55.85[cm 3 ]
După [p.9B3.1.] :
w = m • a • l 2 • p [cm3]

p = pD [4B1] = 10.74 kN
m2
83.3
m= ; mmin = k • n ; n = 0.7
Γadm
ΓB + ΓD
Γadm = Γt + ΓB − z • = Γt − ΓD = 80 N
H mm 2
Γt = 230 N
mm 2
ΓD = 150 N
mm 2
83.3
m= = 1.04
80
w = 1.04 • 0.88 • 7.29 •15.83 ⇒ w = 105.61[cm 3 ]

Conform normelor aleg profilul cu bulb : HP120x8(11,70.61,8.0,8)


880
t e = 19,5 ⋅ = 28.13 [mm]
610
Modulul de rezistenţă corectat este:
Wef = 61.8 + 0,8 ⋅ ( 28.13 −19.5) = 68.704 [cm3]

Traversele punţii:
Conform 10(B.1):
W = c ⋅ a ⋅ p ⋅ l 2 ⋅ k [cm 3 ]
c = 0,55
p = p D =15.83 [ kN m 2 ]
W = 0,55 ⋅ 0,88 ⋅15.83 ⋅ (2,7) 2 = 55.85 [cm3]
Conform normelor aleg platbanda cu inima: HP 100x7(10,50. 56,4. 0,8)
880
t e = 19,5 ⋅ = 28.13 [mm]
610
Modulul de rezistenţă corectat este:
Wef = 56.4 + 0,8 ⋅ ( 28.13 −19,5) = 63.304 [cm3]

D. Tancul de gurnă [23,B.4.4 şi 8,B,4]

1. Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă [8,B.4]


Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât:
t = 1,1 ⋅ a p ⋅ k + t K , [ mm]
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], p = max (p1, p2, p3).
Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă se împarte în 4 file de tablă având următoarele
lăţimi: (I) b1 = 1,98 m, (II) b2 = 2,18 m, (III) b3 = 2,18 m, (IV) b4 = 1,014 m.

- p1 = 10 (T – hdf – Δh)
(I) p1 = 10(T – hdf) = 10( 12.674 – 2) = 106,74 kN/m2,
(II) p1 = 10(T – hdf – b1·sinφ) = 10( 12,674 – 2 – 1,98·sin45°) = 89.9 kN/m2,
(III) p1 = 10[T – hdf – (b1 + b2)·sinφ] = 10[12,674 – 2 – (1,98 + 2,18)·sin45°] = 75,1kN/m2,
(IV) p1=10[T–hdf–(b1+b2+b3)·sinφ] = 10[12,674 – 2 – (1,98+2,18+2,18)·sin45°]=43.34kN/m2;
- p2 = 10·h , h = H – hdf – Δh + hr (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
(I) p2 = 10( 16,862 – 2 + 2,5) = 173.62 kN/m2,
(II) p2 = 10(16,862 – 2 – 1,98·sin45° + 2,5) = 156.77 kN/m2,
(III) p2 = 10[16,862 – 2 – (1,98 + 2,18)·sin45° + 2,5] = 138.23 kN/m2,
(IV) p2 = 10[16,862 – 2 – (1,98+2,18+2,18)·sin45° + 2,5] = 119.67 kN/m2;
G
- p3 = pi = 9,81· · h (1 + av), [4,C.2] (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
V
h = H – hdf – Δh + hrgm , φ’ = φ – 20° = 25° [23,B.4.4.1]
(I) p3 = 9,81· 1,0·17.362· (1 + 1.06) = 350.86 kN/m2,
(II) p3 = 9,81· 1,0·(17.362 – 1,98·sin25°)·(1 + 1.06) = 356.15 kN/m2,
(III) p3 = 9,81· 1,0·(17.362– 4,16·sin25°)·(1 + 1.06) = 361.98 kN/m2,
(IV) p3 = 9,81· 1,0·(17.362– 6,34·sin25°)·(1 + 1.06) = 367.81 kN/m2;
Rezultă presiunea maximă de proiectare pe cele 4 file de tablă:
(I) p = p2 = 173.62 kN/m2,
(II) p = p3 = 356.15 kN/m2,
(III) p = p3 = 361.98 kN/m2,
(IV) p = p3 = 367.81 kN/m2.
Obţinem:
(I) t I =1,1 ⋅ 0,88 173.62 ⋅1,0 +1,77 = 14.52 mm (tI = 15 mm).
Ţinând cont de [8,B.4.4.2], se adoptă tI = 14.5 mm.
(II) t II =1,1 ⋅ 0,88 356.15 ⋅1,0 + 2.32 = 20.58 mm.
Se adoptă tII = 20.5 mm.
(III) t III =1,1 ⋅ 0,88 361.98 ⋅1,0 +2.34 = 20.75 mm.
Se adoptă tIII = 21 mm.
(IV) t IV =1,1 ⋅ 0,88 367.81 ⋅1,0 +2.35 = 20.91 mm.
Se adoptă tIV = 21 mm.