Integrarea aspectelor legate de gestionarea apei în

serviciile de consultanță agricolă

Manual de idei pentru administrații

Aprilie 2010
Elaborat de M. Berglund și T. Dworak (Ecologic Institute)

1
Referinţă recomandată

Berglund, M.; Dworak, T. (2010): Integrating water issues in Farm advisory services - A Handbook of
ideas for administrations (Integrarea aspectelor legate de gestionarea apei în serviciile de consultanţă
agricolă - Manual de idei pentru administraţii).

2
Cuprins
1 Context și introducere ....................................................................................................................... 4

1.1 De ce este necesar un astfel de manual?.................................................................................. 4

1.2 Ce conţine manualul? ................................................................................................................ 4

1.3 Cine ar trebui să citească manualul? ......................................................................................... 5

2 Probleme legate de gestionarea apei provenite din agricultură ...................................................... 5

3 Cum funcţionează „consultanţa agricolă”? ....................................................................................... 5

4 Aspecte juridice relevante care trebuie avute în vedere ................................................................. 9

5 Situaţia actuală a serviciilor de consultanţă agricolă în statele membre – Aspecte instituţionale și

organizatorice ................................................................................................................. 11_Toc264588506

6 Cum poate fi direcţionată consultanţa pentru a soluţiona o anumită problemă de mediu? ....... 24

7 Care sunt diferitele abordări ale consultanţei agricole care pot fi utilizate?................................. 28

8 Modalităţi de integrare a diferitelor abordări privind serviciile de consultanţă agricolă pentru

sporirea eficienţei consultanţei și reducerea costurilor ......................................................................... 36

9 Ce îi motivează pe fermieri să participe și cum pot fi abordaţi fermierii pentru a participa? ...... 38

10 Care este cel mai bun moment pentru consultanţă? ................................................................. 39

11 Exemple de activităţi de consultanţă agricolă pentru a aborda probleme legate de gestionarea

apei provenite din agricultură ................................................................................................................. 41

11.1 Poluarea cu nutrienţi ............................................................................................................... 41

11.2 Poluarea cu pesticide ............................................................................................................... 45

11.3 Irigaţiile..................................................................................................................................... 47

11.4 Eroziunea solului ...................................................................................................................... 48

11.5 Abordare mixtă – abordarea mai multor aspecte .................................................................. 49

12 Care sunt costurile pentru consultanţă și cum sunt acoperite acestea? ................................... 50

12.1 Costurile serviciilor................................................................................................................... 50

12.2 Finanţare .................................................................................................................................. 51

12.3 Costuri pentru fermier ............................................................................................................. 53

13 Care sunt competenţele non-tehnice ale consultantului? ......................................................... 55

14 Monitorizarea și evaluarea .......................................................................................................... 56

15 Unde se pot consulta informaţii suplimentare? ......................................................................... 58

3
 1 Context și introducere

1.1 De ce este necesar un astfel de manual?

Pe parcursul conferinţelor recente privind stabilirea unei legături între politica agricolă comună a UE

(PAC) și Directiva-cadru privind apa s-a subliniat necesitatea evidentă de împărtășire a informaţiilor

legate de serviciile de consultanţă (consultanţă agricolă sau consultanţă privind noutăţile referitoare

la gestionarea apei). Schimbul de informaţii este considerat o condiţie preliminară pentru a înţelege

mai bine efectele unor astfel de servicii pentru îmbunătăţirea stării apelor.

În cadrul reformei PAC din 2003, serviciile de consultanţă în domeniul administrării terenurilor și

exploataţiilor au fost denumite sistemul de consultanţă agricolă ( Farm Advisory System – FAS), iar

statele membre au avut obligaţia să le pună în aplicare până la 1 ianuarie 2007. Activităţile de

consultanţă trebuie să acopere cel puţin cerinţele în materie de eco-condiţionalitate, fără a se limita

la acestea (a se vedea capitolul 4 pentru detalii suplimentare).

Aspectele legate de gestionarea apei nu sunt abordate întotdeauna în aceeași măsură în sistemele de

consultanţă agricolă, iar o serie de state membre au solicitat un schimb de informaţii mai aprofundat

privind modul optim de integrare a aspectelor suplimentare legate de gestionarea apei în sistemul de

consultanţă agricolă actual.

1.2 Ce înseamnă „sistem de consultanţă agricolă” și „consultanţă agricolă”?

„Sistemul de consultanță agricolă” este un sistem complex format din diferite organisme de

consultanţă coordonate de un organism sau o autoritate centrală. Acest sistem garantează că fiecare

fermier din orice stat membru poate să solicite și să primească consultanţă privind standardele

obligatorii, cel puţin privind toate cerinţele legate de eco-condiţionalitate. Sistemul cuprinde

organizarea globală și diferiţii operatori publici și/sau privaţi care furnizează servicii de consultanţă

agricolă fermierilor dintr-un stat membru [articolul 12 din Regulamentul (CE) al Consiliului

nr. 73/2009].

Un „ serviciu de consultanță agricolă” este serviciul pe care fermierul îl primește de la un consultant,

constând dintr-o consiliere orală sau scrisă care analizează problemele practice întâmpinate de

fermier la exploataţia agricolă a acestuia și oferă orientări pentru soluţionarea acestora. Consultanța
înseamnă furnizarea unui aviz tehnic competent privind un anumit subiect cu scopul de a oferi

asistenţă fermierului în procesul decizional.

1.3 Ce conţine manualul?

În mod clar, accentul cade asupra sistemului organizatoric și instituţional pe care se bazează aceste

servicii de consultanţă agricolă, punându-se accentul în mod special asupra gestionării apei. Manualul

nu se axează pe anumite măsuri tehnice sau activităţi care trebuie întreprinse de fermier pentru a

proteja apa (de exemplu, tehnologia de fertilizare).

Manualul a fost elaborat în colaborare cu statele membre și Comisia Europeană. Exemplele au fost

culese de autori sau transmise de statele membre, care s-au implicat activ în elaborarea manualului.

4
Acesta urmărește să ofere un punct de plecare pentru schimburile de idei, experienţe și abordări și

furnizează legături către alte surse de informaţie.

La citirea manualului este important de reţinut că, întrucât statele membre se află încă în procesul de

restructurare a sistemelor de consultanţă agricolă în urma verificării eficienţei, anumite elemente ale

sistemelor acestora, care sunt prezentate în manual, trebuie revizuite în continuare pentru a fi în

conformitate cu Regulamentul nr. 73/2009.

1.4 Cine ar trebui să citească manualul?

Manualul vizează organismele guvernamentale și administrative care coordonează serviciile de

consultanţă. Manualul NU se adresează consultanţilor sau fermierilor. Acesta urmărește să sprijine

organismele menţionate anterior în conceperea și elaborarea în continuare a consultanţei agricole.

2 Probleme legate de gestionarea apei provenite din agricultură

Analiza problemelor semnificative privind gestionarea apei, impusă de Directiva-cadru privind apa,

subliniază principalele efecte negative provenite din activităţile agricole asupra corpurilor de apă

(Kampa et al, 2009):

• Creșterea volumului de nutrienţi și pesticide din apele subterane și de suprafaţă. În 66% din

districtele hidrografice agricultura este legată de creșterea volumului de nutrienţi. În

aproximativ 50% din districtele hidrografice, agricultura este legată de contaminarea cu

substanţe prioritare. Se poate realiza o distincţie între (i) surse punctiforme de poluare

precum deversarea conţinutului unui rezervor de depozitare a îngrășămintelor lichide într-un

râu și (ii) surse difuze (nepunctiforme), inclusiv pierderi de contaminare auxiliare (suprafeţe

naturale), pierderi din agricultură, de la locuinţe izolate și depuneri atmosferice asupra

corpurilor de apă.

• Modificări ale regimurilor hidrologice (de exemplu irigaţie, drenaj). Activităţile agricole

precum irigaţia, drenajul și amenajarea terenurilor pot perturba echilibrul natural al apei. În

unele state membre, irigaţia a condus la utilizarea nesustenabilă a apei. În plus, irigaţia

necorespunzătoare poate spori salinizarea terenului agricol în unele regiuni costale ale UE.

• Modificarea hidro-morfologică. În trecut, drenajul terenului, intensificarea practicilor agricole

și regimurile necorespunzătoare de păscut au condus la pierderea zonelor umede și a zonelor

inundabile, producând modificarea hidro-morfologică a apelor de suprafaţă. Aceste

modificări au condus la inundaţii majore, precum cea a Rinului din ianuarie/februarie 1995, a

râului Odra în vara lui 1997, inundaţii în sudul Germaniei în primăvara lui 1999, a râului Elba

și a afluenţilor acestuia în august 2002 și inundaţiile din Regatul Unit din vara lui 2007.

• Transportarea sedimentelor în apele de suprafaţă datorită eroziunii solului. Eroziunea solului

are nu numai efecte negative asupra corpurilor de apă, ci și implicaţii privind calitatea

solurilor și capacitatea acestora de a îndeplini funcţii importante, în special capacitatea de a

susţine producţia agricolă și silvică (Comisia Europeană, 2004).

5
 3 Cum funcționează „consultanța agricolă”?
Serviciile de informare publică pentru fermieri sau consultanţa agricolă erau cunoscute în trecut

drept aplicarea cercetării știinţifice și a noilor cunoștinţe în domeniul practicilor agricole prin

intermediul educaţiei agricole. Prin urmare, furnizarea de noi informaţii (de exemplu, difuzarea

broșurilor) joacă un rol important în consultanţa agricolă. Cu toate acestea, abordarea clasică a

„transferului de tehnologie prin informarea fermierilor”, aplicată de multe ori în trecut, și-a dovedit

limitele în abordarea unor probleme complexe. În special, integrarea aspectelor privind mediul în

ambiţia și nevoia fermierului de a genera profit necesită o abordare mai participativă. Vechiul model

linear al transferului de tehnologie (de la oamenii de știinţă, prin intermediul consultanţilor, către

fermieri) este în prezent învechit și ar trebui înlocuit cu un model interactiv de sisteme de

relaţionare, deoarece cunoștinţele sunt generate, de asemenea, de fermieri și de firmele private,

precum și de cercetătorii care lucrează în domeniul cercetării de bază și al cercetării aplicate. Prin

urmare, un sistem complet de consultanţă agricolă trebuie să cuprindă o gamă mai largă de activităţi

de comunicare și învăţare organizate pentru fermieri de profesioniști din diferite discipline, inclusiv

agricultură, marketing agricol, sănătate, studii de afaceri, gestionarea apei și, de asemenea, trebuie

să includă reacţii din partea consultanţilor și exploataţiilor agricole către cercetători și autorităţi.

Se pot distinge o serie de tipologii diferite de informare și consultanţă privind o gamă largă de

acţiuni. Tipologiile pot varia de la raportarea generală a faptelor și a rezultatelor cercetării

(informare) până la orientarea adaptată necesităţilor unui anumit fermier (consultanţă) (a se vedea

Povellato și Scorzelli, 2006).

Chiar dacă efectele pozitive ale consultanţei nu sunt întotdeauna cuantificate, fără îndoială,

avantajele cuprind o gamă largă de aspecte precum:

• O mai bună respectare a noilor cerinţe juridice (de exemplu, introducerea de bune condiţii

agricole și de mediu noi);

• Avantaje privind mediul (de exemplu, îmbunătăţirea calităţii apei);

• Economii pentru fermier (costuri reduse pentru fertilizare);

• Investiţii în activităţi agricole.

Datele de mai jos indică impactul pozitiv pe care l-a avut consultanţa agricolă asupra concentraţiilor

de nutrienţi în apele de suprafaţă de la jumătatea anilor 1990.

Figura 1 Efecte pozitive ale consultanței agricole asupra conținutului de nitrat din apă (Franța)

6
7
 Figura 2 Efecte pozitive ale consultanţei agricole asupra surplusului de fosfor (Suedia)
Tabelul 1: Efecte pozitive ale consultanței agricole asupra reducerii nutrienților în Regatul Unit
Locație Problema și consultanța agricolă:
Cornwall Problemă: Nivelurile ridicate de sedimente din
râuri au avut un efect negativ asupra populației de
somon, au contribuit la eutrofizarea râurilor și au
condus la creșterea numărului de inundații.
Consultanță agricolă: Aproximativ 870 de fermieri
și proprietari riverani au fost implicați în proiect.
Activitatea de „cold calling” (contactarea
eventualilor clienți) s-a dovedit a fi metoda cea mai
eficientă pentru contactul inițial și pentru
comunicarea cu fermierii. Proiectul a demonstrat
că un serviciu liber, voluntar și confidențial este
esențial pentru implicarea fermierilor. Nota
personală și un consultant desemnat au contribuit,
de asemenea, la evitarea confuziei și frustrării
pentru fermieri.
8
Îmbunătățire
Avantaje pentru fermieri:
Economiile medii au fost calculate la
1369 GBP pentru o exploatație
agricolă reprezentând economii în
materie de randament, conservarea
solului și gestionarea îmbunătățită a
nutrienților.
Avantaje pentru mediu:
Există potențial pentru
îmbunătățirea calității apei în 15
bazine fluviale; economii de 9698
GBP pe an în conservarea solului,
printr-o structură îmbunătățită a
solurilor, 169 km de împrejmuire a
malurilor râurilor pentru a proteja
cursurile de apă și pentru a oferi
coridoare protejate.
 4 Aspecte juridice relevante de avut în vedere
În cadrul reformei din 2003 a politicii agricole comune, s-a introdus regimul de eco-condiţionalitate

care condiţionează plăţile directe din partea UE de respectarea directivelor și regulamentelor

existente în domeniul mediului, sănătăţii publice, a animalelor și a plantelor, precum și al bunăstării

animalelor (cerinţele de reglementare în materie de gestionare - CRG) și obligaţia de a menţine

terenul agricol în bune condiţii agricole și de mediu. Pentru a primi în totalitate ajutorul din partea

UE, fermierii trebuie să respecte aceste așa-numite standarde de eco-condiţionalitate. Regulamentul

(CE) nr. 73/2009 al Consiliului enumeră, la articolele 4-6, cerinţele de reglementare în materie de

1
gestionare stabilite de legislaţia Uniunii (anexa II). În plus, statele membre trebuie să definească, la

2
nivel naţional sau regional , cerinţe minime pentru bunele condiţii agricole și de mediu legate de

eroziunea solului, întreţinerea materiei și structurii organice a solului, evitarea deteriorării

3
habitatelor și gestionarea apei (anexa III). Pe lângă aceasta, Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al

Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală (FEADR) prevede că anumite plăţi legate de dezvoltarea rurală în temeiul axei 2

sunt supuse, de asemenea, eco-condiţionalităţii (articolul 51), la fel ca și unele plăţi pentru vinuri.

Eco-condiţionalitatea nu înlocuiește controalele sau sancţiunile în temeiul legislaţiei specifice citate

în anexa II, ci stabilește o legătură între cerinţe și plăţi: în cazul în care fermierul nu îndeplinește

cerinţele de reglementare în materie de gestionare și privind bunele condiţii agricole și de mediu, se

aplică o reducere a plăţilor respective din PAC.

În acest context, capitolul 3 articolele 12-13 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 solicită tuturor

4
statelor membre ale UE să pună în aplicare un sistem de consultanţă agricolă pentru a-i sprijini pe

fermieri să înţeleagă normele privind eco-condiţionalitatea și a-i ajuta să îndeplinească standardele.

În plus, statele membre pot stabili, în conformitate cu criterii obiective, categoriile prioritare de

exploataţii agricole care au acces la sistemele de consultanţă agricolă. Sistemele de consultanţă

agricolă trebuie să ofere fermierilor consultanţă cel puţin privind îndeplinirea cerinţelor de

reglementare în materie de gestionare și a bunelor condiţii agricole și de mediu; participarea la

sistemul de consultanţă agricolă este voluntară.

Aspecte juridice suplimentare

1
Obligațiile în materie de eco-condiționalitate se aplică în forma aflată în vigoare și, în cazul directivelor, în
funcție de modul în care sunt implementate de statele membre. Modificările acestei legislații specifice se vor
reflecta în obligațiile în materie de eco-condiționalitate.
2
Întrucât statele membre însele trebuie să definească standardele privind bunele condiții agricole și de mediu
în temeiul acestui cadru, standardele definite pot varia în rândul statelor membre din cauza adaptării la
condițiile locale, regionale și naționale ale solului, climatului, utilizării terenurilor, practicilor agricole și
structurilor agricole.
3
Noua abordare privind protecția și gestionarea apei se aplică începând din 2010, prin două standarde noi:
standardul privind utilizarea apei pentru irigații, care trebuie aplicat cel târziu începând din 2010, și cel privind
stabilirea de porțiuni de îndiguire de-a lungul cursurilor de apă, care trebuie aplicat până cel târziu la
1 ianuarie 2012.
4
Statele membre trebuie să instituie un sistem de consultanță agricolă până cel târziu la 1 ianuarie 2007
(Regulamentul nr. 1782/2003 al Consiliului).

9
În afara cerinţelor juridice prevăzute în temeiul Regulamentului nr. 73/2009 al Consiliului, există

directive și regulamente suplimentare legate de aspecte privind apa și producţia agricolă care pot fi

cuprinse în sistemul de consultanţă agricolă chiar dacă nu sunt cuprinse în cerinţele de reglementare

în materie de gestionare.

Directive și strategii privind apa

Directiva-cadru privind apa și Strategia pentru mediul marin influenţează, de asemenea, activităţile
agricole. Directivele respective nu sunt cuprinse pe deplin în eco-condiţionalitate, însă legislaţia

specifică rămâne aplicabilă: se aplică sancţiuni în temeiul normelor naţionale de punere în aplicare a

celor două directive.

Directiva-cadru privind apa a stabilit obiective stringente de atingere a unei stări bune a apei pentru

toate apele din UE (corpuri de apă dulce de suprafaţă și ape subterane – precum lacuri, fluvii, râuri,

estuare, și ape costale) până în 2015. În plus, Strategia pentru mediul marin urmărește ca toate apele

marine ale UE să aibă o calitate bună până în 2021, precum și protejarea bazei de resurse de care

depind activităţile economice și sociale legate de domeniul marin. Pentru a atinge aceste obiective

ambiţioase, ambele directive le solicită statelor membre să elaboreze un program de măsuri pentru

fiecare bazin de râu sau apă costală de pe teritoriile acestora care cuprinde, printre altele, măsuri

orientate către sectorul agricol. Astfel cum s-a subliniat anterior, producţia agricolă are tendinţa să

5
exercite presiuni semnificative asupra apelor din UE. O primă monitorizare a programului de măsuri

inclusă în planurile de gestionare ale bazinelor hidrografice din Directiva-cadru privind apa arată că

este necesară o implicare puternică din partea sectorului agricol. În cadrul programului de măsuri se

pune accent clar pe abordarea problemei poluării difuze din surse agricole. Cele mai multe măsuri

enumerate în programul de măsuri prevăd întreprinderea de acţiuni în vederea reducerii poluării

difuze care provine din îngrășăminte, urmate de măsuri de reducere a poluării provenite de la

produsele de protecţie a plantelor. Măsurile suplimentare care urmează să fie adoptate în diferitele

bazine ale râurilor cuprind o gamă largă de acţiuni, precum reducerea energiei, agricultura organică,

măsuri cu obiective multiple (de exemplu porţiuni de îndiguire), eroziunea solului și măsuri de

economisire a apei.

Caseta 1: Strategia UE pentru Marea Baltică

Regiunea Mării Baltice este o zonă foarte neomogenă din punct de vedere economic, ecologic și

cultural, cuprinzând 9 ţări europene, dintre care 8 fac parte din UE. Strategia, care a fost aprobată în

octombrie 2009, urmărește să ofere atât un cadru coordonat, incluziv, ca reacţie la provocările din

Regiunea Mării Baltice, cât și soluţii concrete la aceste provocări. Strategia este însoţită de un plan de

acţiune care cuprinde printre domeniile sale prioritare consolidarea agriculturii, silviculturii și

pescuitului durabile. O serie de programe privind convergenţa, competitivitatea și cooperarea sunt

co-finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională în Regiunea Mării Baltice în perioada

2007-2013 – a se vedea de exemplu Caseta 17 - Proiectul emblematic macro-regional din Marea

Baltică de reducere a nutrienţilor.

5
În contextul proiectului finanțat de UE „Conferința europeană în domeniul apei 2009 privind participarea
publică și planificarea gestionării bazinelor hidrografice”

10
Caseta 17 Proiectul emblematic macro-regional din Marea Baltică de reducere a nutrienţilor

Directiva privind apa potabilă stabilește standardele de calitate (așa-numiţi parametri) pentru cele

mai comune substanţe care se regăsesc în apa potabilă, cu scopul de a asigura că apa potabilă din

cadrul Uniunii este curată și sănătoasă. Cel puţin 48 de parametri microbiologici și chimici (anexa I)

trebuie monitorizaţi și testaţi periodic, însă statele membre au libertatea de a stabili reglementări

privind substanţe suplimentare relevante pe teritoriul acestora sau de a impune standarde mai

ridicate. Rezultatele monitorizării trebuie transmise Comisiei Europene la fiecare 3 ani și trebuie puse

la dispoziţia publicului. Parametrii apei potabile relevanţi pentru sectoarele agricole sunt limite ale

6
nitraţilor (0,50 mg/l), nitriţilor (0,10 µg/l) și pesticidelor (0,50 µg/l).

În acest context, instituirea sistemului de consultanţă agricolă oferă ocazia de a ajuta fermierii să

respecte cerinţele privind apa. De asemenea, aceasta oferă posibilitatea de a lua în considerare nu

numai directivele și regulamentele de bază incluse în cerinţele de reglementare în materie de

gestionare privind apa, ci și directivele și strategiile privind mediul în cazul în care este disponibilă o

capacitate suficientă.

Regulamentul privind dezvoltarea rurală

Pentru a sprijini utilizarea serviciilor de consultanţă și instituirea de noi servicii de consultanţă,

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013 oferă o serie de

instrumente diferite de finanţare. Articolul 21 „Formare profesională”, articolul 24 „Utilizarea

serviciilor de consultanţă” și articolul 25 „Crearea de servicii de management, de înlocuire în

exploataţie și de consultanţă” sunt cele trei articole principale utilizate pentru finanţarea activităţilor

de consultanţă și de formare în temeiul programelor de dezvoltare rurală (a se vedea secţiunea 12.2).

Utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru finanţarea serviciilor de consultanţă agricolă impune

ca serviciile să cuprindă cel puţin consultanţă în domeniul cerinţelor de reglementare în materie de

gestionare, al bunelor condiţii agricole și de mediu și al standardelor privind siguranţa la locul de

muncă.

5 Situația actuală a serviciilor de consultanță agricolă în statele

membre – Aspecte instituționale și organizatorice

5.1 Instituții implicate în serviciile de consultanță agricolă actuale

Sistemele de consultanţă agricolă din statele membre trebuiau instituite începând cu cel târziu

1 ianuarie 2007. În unele state membre, serviciile de consultanţă agricolă au fost constituite prin

integrarea structurilor existente de consultanţă agricolă sau a organismelor private de consultanţă în

serviciile de consultanţă agricolă, iar în alte state membre a fost creată o nouă reţea de consultanţă,

6
Se referă la insecticidele, erbicidele, fungicidele, nematocidele, acaricidele, algicidele, rodenticidele,
slimicidele organice și alți regulatori de creștere. În cazul aldrinului, dieldrinului, heptaclorului și heptaclorului
epoxid, valoarea parametrului este 0,030 μg/l.

11
specializată în cerinţele de reglementare în materie de gestionare și în bunele condiţii agricole și de

mediu. Regulamentul nu specifică modul de organizare a serviciilor de consultanţă agricolă sau cine

poate furniza consultanţa. Cu alte cuvinte, statele membre au libertatea de a stabili modul de

instituire a sistemului și au avut posibilitatea de a utiliza capacitatea existentă.

Povellato și Scorzelli (2006) au elaborat următoarea clasificare a entităţilor care pot furniza

consultanţă:

• organizată de guvern sau de alte organizaţii publice. În fiecare stat membru există instituţii

de stat sau locale care oferă un anumit nivel de consultanţă, în timp ce se axează pe o gamă

mai largă de activităţi (Ministerele agriculturii sau agenţii de mediu, administraţii locale);

• organizată de organizaţii private. Printre organizaţiile private se numără organizaţii ale

fermierilor, ale agronomilor privaţi și furnizori de energie care oferă consultanţă tehnică

privind o serie de aspecte precum investiţiile agricole, planuri de gestionare și scheme de

certificare;

• mixtă (atât privată, cât și publică)

Instituţiile care oferă finanţare sunt prezentate în capitolul 12.

12
Caseta 2: Exemple de organizare a serviciilor de consultanță agricolă actuale

În 2005, Ministerul Agriculturii din Estonia a autorizat 15 centre locale de consultanţă privată,

majoritatea având legături cu sindicatele fermierilor, iar unele, cu organizaţiile producătorilor.

Centrele de consultanţă au fost instituite pentru a respecta cerinţele de furnizare de consultanţă

privind standardele de eco-condiţionalitate. Activităţile regionale sunt coordonate de un centru, care

trebuie de asemenea să asigure uniformitatea nivelului de informare oferit de centrele de

consultanţă; să ofere cursuri de formare și formare la locul de muncă pentru consultanţii agricoli; să

organizeze comunicarea către centrele de consultanţă privind informaţii legate de măsurile

naţionale, precum și să ofere feedback și să fixeze calendarul zilelor de informare în domeniul

silviculturii, agriculturii și economiei rurale.

De exemplu, un serviciu de consultanţă privind tehnologia de producţie este oferit de organizaţia

crescătorilor de porci, care are drept angajaţi un număr total de cinci consultanţi și furnizori de

factori de producţie.

Centrul pentru consultanţă și formare în agricultură (LRATC) din Letonia a fost înfiinţat în 1991.

Organizaţia este gestionată sub autoritatea Ministerului Agriculturii și primește aproximativ 50-60%

din finanţare de la stat. În fiecare din cele 26 de regiuni există un Birou de consultanţă rurală al

LRATC. Biroul de consultanţă rurală angajează consultanţi în diferite domenii de producţie, iar în

birourile regionale există întotdeauna un consultant specializat în producţia vegetală și adesea câte

un consultant în activitatea de creștere a animalelor, economie, cultivarea plantelor, contabilitate,

medicină veterinară, dezvoltare rurală și aspecte tehnice, precum și în alte domenii. Fiecare

consultant în domeniul cultivării plantelor are în medie 20 de clienţi care plătesc pentru servicii

privind planificarea culturilor și fertilizării, consultanţă privind protecţia plantelor prin vizite pe teren

și evaluarea economică a producţiei. Consultantul stabilește zile de activitate pe teren, la care

participă și alţi fermieri în afară de clienţi. Principalele obiective sunt: îmbunătăţirea eficienţei

agriculturii, dezvoltarea agriculturii orientate către piaţă, oferirea de asistenţă pentru dezvoltarea

economiei rurale și a bunăstării.

De asemenea, unele societăţi comerciale își organizează propria activitate de consultanţă. Există o

cooperare bună între LRATC și societăţile comerciale în ceea ce privește promovarea celor mai

profitabile și ecologice soluţii în agricultură. Ca urmare a acestei cooperări, au loc numeroase

seminarii educaţionale pe parcursul iernii și zile practice pe teren în sezonul recoltei. Consultanţii

LRATC în domeniul cultivării plantelor participă la activităţile întreprinderilor de prelucrare.

În 1999, serviciul de consultanţă din Polonia a fost reorganizat în 22 de centre regionale de

consultanţă publică și 7 birouri specializate, cu scopul de a deservi nu numai serviciul de consultanţă

publică, ci și noile servicii de consultanţă, create de organizaţiile fermierilor și de consultanţi privaţi.

13
Trebuie subliniat că serviciul polonez de consultanţă suferă în prezent schimbări care sunt tipice

pentru ţările cu o economie de piaţă dezvoltată în domeniul agriculturii. Apar noi forme de servicii de

consultanţă în cadrul diferitor instituţii, inclusiv organizaţiile fermierilor, însă serviciul public de

consultanţă rămâne predominant. Alte posibilităţi de educare a fermierilor și a populaţiei rurale sunt

oferite de institutele de cercetare și dezvoltate afiliate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

de universităţi, școli profesionale agricole, fundaţii, asociaţii și agenţii de dezvoltare regională.

În prezent există șaisprezece Centre voievodale de servicii de consultanţă pentru consilierea

fermierilor, câte unul în fiecare voievodat, aflate direct sub administraţia voievodală locală. Există 21

de ramuri și 313 birouri locale în fiecare de judeţ - powiat (între nivelul municipal și cel regional).

Centrul de consultanţă agricolă din Brwinow, cu filiale în Cracovia, Poznań și Radom, aflat direct sub

autoritatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este responsabil de instruirea și dezvoltarea

serviciului de consultanţă din întreaga ţară.

Consiliile administrative ale acestor organizaţii cuprind reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale, ai administraţiei voievodale (organizaţiile regionale), ai Camerei pentru Agricultură

sau ai sindicatelor fermierilor.

În Germania, organizarea consultanţei agricole este descentralizată din cauza structurii federale. În

timp ce Bavaria, Saxonia, Hesse și Baden-Württemberg au servicii de consultanţă agricolă de stat,

finanţate din impozite, serviciile de consultanţă din landurile din estul Germaniei (cu excepţia

Saxoniei) sunt organizate privat. Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia și Schleswig-Holstein

au servicii mixte de consultanţă agricolă (camere agricole și cercuri de consultanţă care beneficiază

de finanţare de stat).

În Bavaria, serviciile de consultanţă sunt organizate de 47 departamente locale pentru nutriţie,

agricultură și silvicultură sub gestionarea Ministerului de stat al Nutriţiei, Agriculturii și Silviculturii,

având următoarea structură organizatorică:

14
În cadrul Departamentului de consultanţă și educare este cuprinsă asistenţa privind dezvoltarea

activităţii comerciale, consultanţă privind finanţarea, punerea în aplicare a cerinţelor juridice (de

exemplu eco-condiţionalitatea) și consultare privind bunuri publice precum protecţia apei, protecţia

solului și bunăstarea animalelor etc.

În Austria, serviciile de informare publică pentru fermieri în domeniile agriculturii și silviculturii sunt

furnizate în special de Camera pentru agricultură („Servicii oficiale de informare publică pentru

fermieri”). Cu aproximativ 600 de consultanţi, cele nouă Camere regionale pentru agricultură și

filialele lor locale reprezintă sursele cele mai importante de servicii de informare publică pentru

fermieri în domeniul agriculturii și silviculturii. Ministerul Federal al Agriculturii, Silviculturii, Mediului

și Gestionării Apei joacă un rol central în planificarea, controlarea și sprijinirea serviciilor oficiale de

informare publică pentru fermieri. Consultanţii sunt instruiţi la Universitatea de formare a

personalului didactic în domeniul agriculturii și mediului din Viena.

În plus, există și alte programe educaţionale publice și private, oferite de:

• Autorităţile provinciilor federale;

• Institutele de formare în domeniul silviculturii ale Ministerului Federal al Agriculturii, Silviculturii,

Mediului și Gestionării apei;

• Asociaţiile de agricultură organică;

• Consiliul pentru inginerie agricolă și dezvoltare rurală din Austria;

• Grupul de lucru pentru gestionarea pășunilor și recoltarea furajului din Austria și alte organisme

publice și private.

Scopul consultanţei este de a oferi fermierilor asistenţă în toate problemele antreprenoriale, precum

și în procesele de schimbare. Consultanţa se referă întotdeauna la aspecte actuale și concrete legate

15
de societatea comercială. În plus, se oferă de asemenea sprijin pentru soluţionarea aspectelor

sociale.

În Ungaria, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este responsabil pentru gestionarea sistemului
de consultanţă, iar Institutul Educaţional și de Consultanţă este responsabil de sarcinile operaţionale

(eficienţa și evaluarea consultanţei etc.). Centrele regionale de consultanţă (7) sunt integrate în

universităţi care participă la formarea profesională a consultanţilor. Pentru a primi sprijin UE pentru

costurile consultanţei, fermierii trebuie să depună o cerere direct la Centrele districtuale de

consultanţă. Cele 82 de centre districtuale de consultanţă sunt formate din asociaţii știinţifice,

camere, asociaţii și asociaţii educative. Lista consultanţilor este disponibilă la Serviciul de informare al

Oficiului Camerei pentru agricultură din Ungaria sau la adresa de internet www.vkszi.hu în secţiunea

decuplare, unde se indică specialităţile disponibile.

În Republica Cehă, Ministerul Agriculturii (MA) reprezintă organismul consultativ al sistemului în ceea
privește aspectele conceptuale și de conducere. MA creează condiţii pentru furnizarea serviciilor de

consultanţă prin intermediul programelor de sprijin din subvenţii naţionale și al Programului pentru

Dezvoltare Rurală (RDP). Institutul de Informare și Economie Agrară (IIEA) este o organizaţie care

funcţionează pe baza subvenţiilor acordate de MA și se concentrează pe educaţie și consultanţă. IIEA

gestionează Registrul de consultanţi al MA, pregătirea acestora pentru acreditare și verificarea

serviciilor de consultanţă sprijinite din RDP, măsura I.3.4. IIEA elaborează materiale metodologice

pentru nivelurile individuale ale sistemului de consultanţă și coordonează activitatea specializată a

instituţiilor de cercetare știinţifică. Agenţiile pentru agricultură și zonele rurale fac parte din structura

organizatorică a Reţelei Rurale Naţionale la nivel regional și districtual. Ele asigură în principal

informare privind schemele de ajutor. Centrele regionale de informare pentru dezvoltarea agriculturii

și a zonelor rurale asigură transferul de informaţii de la organismele centrale și autorităţile regionale

către grupurile ţintă, inclusiv clasificarea și prelucrarea acestora în funcţie de necesităţile regionale.

Consiliul Naţional Consultativ pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală este organismul consultativ și

de iniţiativă al Ministerului Agriculturii în ceea ce privește activităţile asociate cu finanţarea de la

bugetul public a activităţilor de consultanţă în sectorul agriculturii și al dezvoltării rurale. Consiliul

este structurat după cum urmează:

• unităţi ale ministerului care elaborează cerinţele pentru sistemul de consultanţă (inclusiv

agenţii pentru agricultură și zonele rurale) și IIEA cu rol de organism de control,

• organizaţii agricole neguvernamentale non-profit care reprezintă necesităţile și interesele

întreprinzătorilor din sectorul agriculturii,

• institute de cercetare și universităţi pentru aspectele legate de transferul de cunoștinţe

profesionale.

În activitatea sa, Ministerul utilizează recomandările, sugestiile și observaţiile primite de la Consiliul

Naţional și asigură astfel participarea reprezentanţilor organizaţiilor agricole neguvernamentale la

formularea și stabilirea obiectivelor, procedurilor și evaluării consultanţei.

Camera pentru Agricultură și Silvicultură din Slovenia (CAFS) reprezintă și apără interesele

agriculturii, silviculturii și pescuitului. Principalele atribuţii sunt oferirea de informaţii actualizate

legate de agricultură și silvicultură pentru fermieri și pentru public, precum și organizarea a diferite

conferinţe și mese rotunde. Sectorul sistemului de consultanţă agricolă susţine CAFS la nivel naţional

în discuţiile cu parlamentul etc. Acesta susţine activitatea de coordonare în diferite domenii.

16
Institutele regionale de agricultură și silvicultură (8 la nivel regional) asigură serviciile specializate. La

nivel local există 60 de birouri locale cu consultanţi „generali”.

Guvernul flamand oferă subvenţii în cadrul regulamentului privind sistemul de consultanţă agricolă.

Sistemul de consultanţă este oferit de organisme de consultanţă private autorizate. Autoritatea

responsabilă este Autoritatea pentru Agricultură și Pescuit. Monitorizarea zilnică (autorizarea,

controlul) este realizată de Agenţia pentru Agricultură și Pescuit (Divizia Structură și Investiţii,

serviciul central).

Agenţia teritorială flamandă este responsabilă, printre altele, de reducerea poluării apei prin

pierderile de nutrienţi din agricultură. Prin urmare, agenţia a iniţiat un serviciu de consultanţă

agricolă care orientează fermierii în vederea reducerii pierderilor de nutrienţi din mediu. Acesta

poate fi considerat suplimentar faţă de sistemul de consultanţă agricolă subvenţionat de

Departamentul pentru Agricultură. În serviciul oferit de Agenţia teritorială flamandă calitatea apei

este obiectivul principal.

Sistemul de consultanţă agricolă din Lituania constă în trei servicii principale de consultanţă, inclusiv
un serviciu pentru eco-condiţionalitate. Acesta este organizat în 4 instituţii, cu 118 consultanţi

autorizaţi. Cel de-al doilea serviciu de consultanţă se axează pe fermierii care intenţionează să

participe la măsurile de agromediu. Responsabilităţile sunt împărţite între 25 de instituţii cu 223 de

consultanţi autorizaţi. Cel de-al treilea serviciu de consultanţă se axează pe proprietarii de păduri

(10 instituţii cu 78 de consultanţi autorizaţi).

Consultanţa agricolă în Anglia se bazează pe trei sisteme principale de consultanţă agricolă care oferă
consultanţă relevantă pentru reducerea impactului agriculturii asupra calităţii apei:

1. Sistemul de consultanţă agricolă. Scopul sistemului de consultanţă agricolă al Defra este de a

oferi consultanţă fermierilor privind gestionarea terenului și exploataţiilor agricole în

conformitate cu cerinţele privind eco-condiţionalitatea.

2. Iniţiativa privind prestarea de servicii în vederea promovării unei agriculturi favorabile

bazinelor hidrografice din Anglia (ECSFDI) (în mod specific pentru a viza poluarea din

agricultură care are impact asupra calităţii apei). ECSFDI face parte din Programul Defra privind

o agricultură favorabilă bazinelor hidrografice, care urmărește să abordeze poluarea difuză a

apei din agricultură pentru a îndeplini obiectivele Directivei-cadru privind apa. ECSFDI este un

proiect realizat printr-un parteneriat între guvern și agenţiile sale de furnizare Natural England

și Agenţia pentru mediu.

3. Campania pentru mediul agricol (CFE). Prin intermediul CFE, fermierilor li se oferă consultanţă

și orientări privind modul de menţinere și sporire a avantajelor ecologice oferite de terenul

agricol. Campania oferă un stimulent financiar prin consilierea fermierului să participe la o

schemă de agromediu (gestionare la nivel începător, gestionare la nivel înalt și gestionare

ecologică la nivel începător).

Un serviciu suplimentar de consultanţă – formare avansată și prevederi informative în domeniul

gestionării mediului – va fi înfiinţat începând cu aprilie 2010-2013. Programul a fost conceput ca

urmare a rezultatelor din Analiza progreselor în domeniul gestionării mediului, care au subliniat anul

17
trecut faptul că fermierii necesită mai multă asistenţă în stabilirea opţiunilor privind schema de

agromediu cea mai potrivită pentru exploataţiile lor agricole.

5.2 Care este direcția strategică a sistemului de consultanță agricolă actual

în statele membre?
Consultanţa agricolă în cadrul sistemului de consultanţă agricolă poate cuprinde mai multe aspecte și

diferite direcţii strategice (de exemplu, îmbunătăţirea performanţei comerciale sau ecologice).

Aspectul de bază constă în sprijinirea exploataţiei agricole să respecte normele privind eco-

condiţionalitatea. Alte aspecte de mediu dincolo de eco-condiţionalitate pot avea o importanţă

diferită în funcţie de strategia globală. Întrucât eco-condiţionalitatea cuprinde standardele de mediu

7
de bază, aspectele legate de protecţia apei ar trebui , prin urmare, să facă parte întotdeauna din

sistemul de consultanţă agricolă. Alte aspecte privind apa pot avea o prioritate ridicată sau scăzută în

rândul aspectelor ecologice în funcţie de priorităţile statelor membre.

Caseta 3: Accentul strategic al sistemului de consultanță agricolă în Lituania și Anglia

Sistemul de consultanţă agricolă din Lituania prezintă două direcţii principale, ambele cuprinzând,

printre altele, aspecte legate de mediu:

Servicii tehnologice care abordează:

• Activităţi de planificare: fertilizare, planuri de protejare a culturilor, prelevarea probelor de sol,

bilanţurile de nutrienţi etc.

• Evaluarea exploataţiilor agricole: îngrășăminte naturale, pesticide, depozitarea îngrășămintelor,

bunăstarea animalelor etc.

• Servicii de proiectare: proiectarea depozitării îngrășămintelor naturale, documentaţie pentru

construcţie etc.

Servicii economice care cuprind:

• Planuri de afaceri pentru investiţii privind agromediul

• Implementarea și supravegherea proiectului.

Dintre cele trei tipuri de consultanţă agricolă din Anglia, ECSFDI este principala sursă de consultanţă

privind îmbunătăţirea calităţii apei prin:

1. Reglementare: Natural England oferă consultanţă privind eco-condiţionalitatea prin seminarii de

grup care sunt oferite de contractanţi, în cadrul unui contract separat faţă de ECSFDI.

2. Acțiuni voluntare: ECSFDI oferă consultanţă gratuită fermierilor și administratorilor de terenuri

privind modul de reducere a poluării difuze a apei ca urmare a activităţii agricole. Consultanţa se

axează în principal pe aspectele privind mediul, și anume îmbunătăţirea calităţii apei, deși avantajele

economice ale măsurilor de punere în aplicare sunt puternic subliniate pentru fermieri deoarece

7
De exemplu, cele cuprinse în cadrul Directivei privind nitrații, al Directivei privind produsele de protecție a
plantelor, limitarea poluării și scurgerilor cuprinse în standardele bunelor condiții agricole și de mediu privind
zonele de protecție și autorizarea apei

18
există o probabilitate mai mare ca acestea să le afecteze disponibilitatea de a pune în aplicare

măsurile. Consultanţa ECSFDI este oferită de agenţi agricoli care promovează o agricultură favorabilă

bazinelor hidrografice (CSFO) și care lucrează pentru Natural England și pentru Agenţia pentru mediu,

precum și de contractanţi care lucrează în numele ECSFDI. Consultanţa ECSFDI nu cuprinde numai

eco-condiţionalitatea. ECSFDI a fost înfiinţat pentru a sprijini Regatul Unit să îndeplinească

obiectivele în temeiul Directivei-cadru privind apa și al Directivelor privind habitatele şi privind

păsările, cum ar fi:

• Să asigure că toate corpurile de apă au o stare ecologică și chimică bună și că apele subterane au

o stare cantitativă și chimică bună până în 2015

• Atingerea obiectivelor privind zonele protejate

• Să aducă 95% din SSSI-uri ( Site of Special Scientific Interest - sit de interes știinţific special) în

stare „de recuperare” sau „favorabilă” până în 2010, în conformitate cu obiectivele Convenţiei

de serviciu public stabilite în 2004.

3. Stimulente: Consultanţii de la Natural England oferă consultanţă privind schemele de agromediu

în cadrul cărora fermierii sunt plătiţi pentru realizarea de acţiuni care aduc beneficii mediului.

5.3 În cadrul sistemului de consultanță agricolă se acordă prioritate

anumitor categorii de fermieri sau anumitor probleme?
Regulamentul 73/2009 prevede că statele membre pot stabili, în conformitate cu criterii obiective,

categoriile prioritare de exploataţii agricole care au acces la sistemul de consultanţă agricolă

(articolul 12). Întrucât, în practică, priorităţile nu sunt ușor de gestionat, nu multe state membre au

aplicat până acum categoriile prioritare.

Abordările privind acordarea de prioritate se pot împărţi în 4 categorii:

• Fără grupuri ţintă: AT, BE (Flandra), DE (11 landuri), FI, FR, IE, IT (3 regiuni), LU, PL, SE, SK, UK

(Scoţia și Țara Galilor)

• Fermierii care primesc peste 15 000 EUR sub formă de plăţi directe în cadrul Pilonului 1: DE (1

land), DK, HU, LV, NL

8
• Diferite grupuri ţintă indiferent de volumul de sprijin direct primit: BG, CY, IT (9 regiuni), PT,

RO, UK (Anglia), SI

• O combinaţie de grupuri ţintă și fermieri care primesc peste 15 000 EUR sub formă de plăţi

directe în cadrul Pilonului 1: BE (Valonia), CZ, DE (1 land), EE, EL, ES, IT (9 regiuni), LT, UK

(Irlanda de Nord)

8
Printre categoriile prioritare existente se numără, printre altele, fermierii tineri sau femei, fermierii din zonele
vulnerabile la nitrați, fermierii din zonele mai puțin favorizate sau din zonele incluse în rețeaua Natura 2000,
agricultorii de produse ecologice. Pentru o listă completă indicând grupurile țintă create de statele membre, a
se vedea: ADE et al (2009), p.36

19
5.4 Constituie apa un aspect specific al consultanței sau consultanța este
integrată în alte aspecte de consultanță (de exemplu sol, aer)?
Sistemul de consultanţă agricolă poate cuprinde atât eco-condiţionalitatea, cât și aspecte generale

precum administrarea terenurilor și a exploataţiilor agricole. O serie de state membre (Republica

Cehă, Anglia din Regatul Unit, Franţa, Saxonia Inferioară în Germania, Italia, Lituania) oferă

consultanţă privind eco-condiţionalitatea ca parte dintr-un sistem mai extins de consultanţă, axat pe

aspecte agronomice, tehnice și comerciale.

Box 4: Conținutul unui serviciu mai extins de consultanță din Austria

În Austria, ca urmare a caracterului multifuncţional al agriculturii și silviculturii, serviciile vizează

diferite grupuri ţintă. Sub conducerea unor consultanţi special instruiţi, 15-20 de fermieri cu aceeași

concentrare a producţiei se alătură pentru a forma un grup de lucru care va exista mai mulţi ani.

Grupurile de lucru sunt coordonate la nivel naţional. Priorităţile actuale ale serviciilor de informare

publică pentru fermieri cuprind:

• Dezvoltarea întreprinderilor și gestionarea activităţii comerciale

• Construirea stabilă, corespunzătoare și cu costuri reduse

• Combinaţii ocupaţionale interne și non-agrare

• Calitatea alimentelor și a nutriţiei

• Energiile regenerabile

• Marketing

• Agricultura ecologică

• Producţia vegetală și animală

• Aspecte juridice, fiscale și legate de securitatea socială

• Informaţii și consultanţă privind subvenţiile

Consultanţă specifică în domeniul apei se oferă în Saxonia Inferioară în Germania, în Suedia și în Țara

Galilor.

20
Caseta 5: Conținutul unui serviciu de consultanță specifică privind apa în Suedia, Țara Galilor și Lituania

În trecut, consultanţa din Suedia se concentra în mod evident asupra reducerii nutrienţilor din apă.

Cele 43 de întreprinderi diferite de consultanţă oferă diferite tipuri de consultanţi, și anume:

• Consultanţi privind culturile

• Consultanţi privind problemele de mediu

• Consultanţi privind construcţiile în zonele umede

• Consultanţi privind activitatea de creștere a animalelor

Vizitele repetate la exploataţiile agricole, realizate de către consultanţii care oferă module flexibile de

consultanţă adaptate la tipul de exploataţie agricolă (culturi, creșterea animalelor etc.), permit

identificarea măsurilor specifice exploataţiilor agricole respective. Vizitele de monitorizare la fiecare

exploataţie agricolă permit nu numai crearea unor relaţii stabile între fermier și consultant, ci și o

îmbunătăţire continuă a situaţiei ecologice.

Adunarea Naţională din Țara Galilor, în parteneriat cu Consiliul Rural pentru Țara Galilor, Agenţia

pentru mediu din Țara Galilor și Autoritatea Parcului naţional Snowdonia, au derulat un proiect pilot

de promovare a agriculturii favorabile bazinelor hidrografice în trei bazine hidrografice în perioada

2005-2008. Proiectul a urmărit îmbunătăţirea mediului și reducerea impactului agriculturii asupra

cursurilor de apă, râurilor și lacurilor locale. Au fost trimise materiale publicitare tuturor fermierilor și

s-au organizat reuniuni publice locale pentru a explica și promova iniţiativa. Toate exploataţiile

agricole care și-au manifestat interesul au primit vizita unui ofiţer agricol care promovează o

agricultură favorabilă bazinelor hidrografice, care a realizat o inspecţie a exploataţiei agricole pentru

a identifica riscurile de poluare și pentru a colecta date pentru evaluarea practicilor de gestionare a

îngrășămintelor. Dialogul a contribuit, de asemenea, la sensibilizarea privind aspectele legate de apă.

În Lituania se oferă fermierilor cursuri de formare specifice care abordează probleme specifice

privind apa:

• Gestionarea îngrășămintelor naturale (cu o durată de 18 ore)

• Protecţia mediului în agricultură (cu o durată de 16 ore)

• Punerea în aplicare a normelor și recomandărilor din Codul de bune practici agricole (cu o durată

de 40 de ore)

• Gestionarea apei în agricultură (cu o durată de 16 ore)

• Cerinţele privind operarea și întreţinerea puţurilor și fântânilor arteziene de foraj (cu o durată de

8 ore)

Serviciul flamand de consultanţă agricolă este subîmpărţit în 5 module. Modulele 1-3 se axează pe

cerinţe privind eco-condiţionalitatea. În plus faţă de acestea, modulul 5 cuprinde, de asemenea,

consultanţă privind apa. Acest modul oferă consultanţă privind optimizarea activităţii comerciale, o

parte vizând parametrii ecologici, de exemplu utilizarea apei. Agenţia teritorială flamandă dispune de

un serviciu de consultanţă agricolă care îi ghidează pe fermieri în vederea reducerii pierderilor

nutritive din mediu. Calitatea apei este principalul obiectiv al serviciului oferit de Agenţia teritorială

flamandă.

21
5.5 Care sunt cerințele pentru a deveni consultant?
Indiferent dacă consultanţii din sistemul de consultanţă agricolă sunt angajaţi de organizaţii private

sau publice, instituţiile încearcă să garanteze calitatea consultanţei. Guvernele impun de multe ori

autorizarea și formarea consultanţilor dacă aceștia doresc să furnizeze consultanţă agricolă.

Sistemele de autorizare se pot baza pe:

• Studiile (în domeniul agricol) consultantului și un nivel minim de formare specifică

• Nivelul de experienţă

Caseta 6: Cerințele pentru a deveni consultant

În Ungaria există aproximativ 800 de consultanţi autorizaţi. Autorizarea se realizează de către Centrul
Naţional de Consultanţă. După terminarea studiilor universitare, consultanţii trebuie să participe la

cursuri de formare de bază și să susţină examene pentru a dobândi competenţe privind

administrarea agriculturii, producţia alimentară, modul de transferare reușită a cunoștinţelor către

serviciul de consultanţă și tehnologia informaţiei pentru consultanţii agricoli. Printre cursurile de

formare suplimentare pentru derularea sistemului efectiv de consultanţă se numără cursurile anuale

de formare bazate pe subvenţii UE, planuri de afaceri și reglementarea juridică în domeniul

subvenţiilor naţionale din agricultură. Consultanţii pot alege dintre 22 de domenii profesionale (de

exemplu, cultivarea terenului arabil, creșterea animalelor, protecţia plantelor, ameliorarea și

gestionarea apei, gestionarea și economia exploataţiilor agricole etc.) și trebuie să îndeplinească

următoarele cerinţe principale:

• Diplomă universitară

• 3 ani de practică

• Lipsiţi de interese comerciale

• Nu desfășoară activitate în administraţia publică

În Danemarca, aprobarea întreprinderilor se bazează pe:

• capacitatea de a oferi consultanţă globală privind standarde legate de mediu, sănătatea

oamenilor, a animalelor și a plantelor, bunele condiţii agricole și de mediu și condiţiile ecologice

și naturale ale exploataţiilor agricole;

• dispunerea de facilităţile și echipamentele administrative și tehnice;

• deţinerea de experienţă în consultanţă și într-un mediu profesional;

• deţinerea unei asigurări profesionale sau garantarea similară a responsabilităţii.

Pentru a fi aprobaţi, angajaţii trebuie:

• să fi absolvit studii ca inginer agricol, inginer de mediu sau studii similare;

• să aibă doi ani de experienţă profesională în consultanţă;

• să fi absolvit studii suplimentare privind consultanţa în domeniul eco-condiţionalităţii, mediului și

condiţiilor naturale ale exploataţiilor agricole.

În Republica Cehă, candidaţii la poziţia de consultant trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

22
• Studii superioare complete la nivel de doctorat, master sau universitar sau studii superioare

profesionale complete la data depunerii cererii, cel puţin trei ani de experienţă dovedită în

calitate de consultant sau în producţie în subdomeniul de acreditare ales.

• Studii secundare cu examen final și, la data depunerii cererii, cel puţin patru ani de experienţă în

calitate de consultant sau în producţie în subdomeniul de acreditare ales.

• Dacă un participant care demarează procedura de acreditare nu poate dovedi că îndeplinește

condiţiile privind experienţa de consultant, asimilarea competenţelor în materie de consultanţă

vor face parte din procedura de acreditare.

Candidatul trebuie să absolve cu succes un curs de pregătire care să include calificare profesională

pentru atingerea unui anumit nivel de cunoștinţe privind eco-condiţionalitatea, Natura 2000,

aspectele de agromediu, programele legate de politica la nivel judeţean, de exemplu Programul de

dezvoltare rurală al Republicii Cehe și programele aferente, precum și privind securitatea la locul de

muncă. La finalul cursului, candidaţii trebuie să susţină un proiect de acreditare independent.

În Slovacia solicitanţii trebuie să participe la un program educaţional specific (care cuprinde diferite

aspecte agricole precum: Tendinţe de gestionare și dezvoltare, Producţia vegetală, Producţia

animală, Agricultura ecologică, Industria de prelucrare a alimentelor). La final, este necesară

susţinerea unui test obligatoriu și redactarea unei teze. Autorizaţia este valabilă timp de 5 ani.

În Flandra criteriile de selecţie pentru organismele private de consultanţă din sistemul de consultanţă
agricolă sunt: fiabilitatea, experienţa anterioară în consultanţă privind gestionarea ecologică și

agricolă, facilităţile administrative și tehnice și calificarea personalului. Toate aceste criterii trebuie

îndeplinite în vederea obţinerii unei autorizaţii în calitate de organism care furnizează servicii de

consultanţă agricolă. Calificarea personalului prezintă cea mai mare pondere relativă. Nivelul minim

de educaţie solicitat depinde de experienţa consultantului. Un consultant fără experienţă necesită un

master sau de o diplomă de licenţă (în funcţie de cursurile pe care le-a urmat). Un consultant care are

numai liceul poate, de asemenea, să obţină o autorizaţie dacă are mai mulţi ani de experienţă în

oferirea de consultanţă fermierilor. Organismele de consultanţă trebuie să dovedească, prin

trimiterea tuturor documentelor necesare, că îndeplinesc toate criteriile de selecţie. Organismele de

consultanţă sunt autorizate de Ministerul Agriculturii. Pentru a obţine o autorizaţie pentru activităţi

de consultanţă privind standardele de siguranţă la locul de muncă, consultantul trebuie să urmeze

cursul „consultant privind prevenţia / consultant privind siguranţa nivelul III” sau cursul „siguranţa în

exploataţia agricolă”, organizate de un organism privat.

5.6 Ce formare suplimentară este furnizată consultanților?

Știinţa agricolă și în domeniul agromediului se îmbunătăţește constant și permite modalităţi mai

bune de protejare a apei. De la începutul acesteia, s-au adăugat standarde la domeniul de aplicare a

eco-condiţionalităţii. În plus, necesităţile fermierilor în ceea ce privește tipul de consultanţă pe care îl

primesc se modifică. Prin urmare, numeroase state membre consideră că este esenţială formarea

continuă a consultanţilor.

Caseta 7: Cursuri pentru consultanți

23
Institutul de Informare și Economie Agrară (IIEA) din Republica Cehă este responsabil de asigurarea

calificărilor actualizate pentru consultanţi. IIEA colaborează cu universităţile, cu organizaţia non-

profit și cu Camera Agricolă de Comerţ și organizează diferite seminarii și activităţi de formare

pentru consultanţi. Consultanţii sunt incluși în sistemul de educaţie obligatorie.

În Suedia cursurile de formare pentru consultanţi se bazează în fiecare an pe un sondaj. Printre

exemplele de tematici se numără:

• Reducerea cultivării terenului

• Zone de protecţie a apei și utilizarea pesticidelor

• Modul de întreţinere a zonelor umede

• Modul de iniţiere a schimbărilor

Până în 1995, în Saxonia Inferioară (Germania), existau cursuri avansate de formare pentru

absolvenţii de „facultăţi verzi” precum agricultură, horticultură sau geografie. În prezent, se utilizează

cursurile de formare la locul de muncă, seminarii, instructaje și conferinţe pentru informarea

permanentă a consultanţilor.

6 Cum poate fi direcționată consultanța pentru a soluționa o

anumită problemă de mediu?
Statele membre ale UE dispun de capacităţi de consultanţă foarte diferite. Raportul dintre

consultanţi și fermieri variază de la 1:20 (de exemplu, în Danemarca) la 1:500 (de exemplu, în

Polonia) (a se vedea reuniunea acţionarilor CIFAS, 2005). Cu toate acestea, în majoritatea situaţiilor,

este necesară o direcţionare selectivă a consultanţei pentru o utilizare optimă a resurselor limitate.

Întrebarea cheie în acest context este „Cum pot fi selectaţi fermierii care trebuie abordaţi?”

În statele membre se adoptă o serie de abordări:

• Selecţia se bazează pe amplasarea exploataţiei agricole, ţinând cont de criteriile spaţiale și

geografice privind aspecte legate de mediu, de exemplu sensibilitatea corpurilor de apă

subterană pentru a difuza poluarea. În acest caz, stabilirea grupului ţintă s-ar baza pe

amplasarea exploataţiei agricole, și nu pe tipul acesteia.

• O posibilitate de stabilire a priorităţii tipurilor de exploataţii agricole pentru consultanţă este

utilizarea informaţiilor de la autorităţile în domeniul mediului privind tipurile predominante

de exploataţii agricole care încalcă legislaţia sau standardele privind mediul.

• Concentrarea producţiei (de exemplu, creșterea animalelor) în raport cu problemele de

mediu cauzate de anumite tipuri de producţie.

• În cele din urmă, opţiuni pentru autoevaluarea fermierilor. O nouă abordare în Anglia

utilizează un chestionar pe internet pentru a identifica cerinţele și standardele de mediu

pentru care fermierii participanţi necesită consultanţă. De exemplu, fermele arabile nu

necesită consultanţă privind gestionarea îngrășămintelor naturale. În același timp,

capacitatea (limitată) a fermierilor de a completa chestionarul și de a furniza informaţii

24
 privind necesităţile lor individuale de consultanţă avansată sau de bază privind standardele

de eco-condiţionalitate constituie o barieră în calea punerii în aplicare pe scară largă a

acestei abordări.

Caseta 8: Abordarea agricolă globală

Abordarea agricolă globală este un serviciu online gratuit pentru fermierii din Anglia. Aceasta

utilizează un sistem de chestionare care caută informaţii privind activităţile dumneavoastră actuale și

oferă consultanţă privind bunele practici pentru a ţine cont de cerinţele ecologice. Aceasta stochează

date privind exploataţia dumneavoastră agricolă și oferă informaţii legate de cerinţele legislative.

Abordarea agricolă globală oferă o serie de servicii securizate care facilitează finalizarea tranzacţiilor

agricole online:

• My Farm, Surveys & Assessments (Ferma mea, sondaje & evaluări) - fermierii pot vizualiza o
actualizare a detaliilor privind exploataţia lor agricolă, pot completa sondaje și pot utiliza o

gamă de instrumente online de autoevaluare și consultanţă.

• SPS Online – oferă sprijin privind schema de plată unică a UE.

• CTS Online- fermierii pot declara online nașterea, deplasarea și decesul vitelor lor.
• ELS Online- fermierii pot aplica online la Programul de gestionare pentru începători.
Sursă: https://secure.services.defra.gov.uk/wps/portal/wfa

25
Caseta 9: Modalități de direcționare a consultanței

În statele membre în care nu întreaga ţară este cuprinsă într-un plan de acţiune privind nitraţii,

consultanţa este direcţionată către zonele vulnerabile la nitraţi (de exemplu în Suedia), cu o

subclasificare a diferitor tipuri de exploataţii agricole.

Agenţia teritorială flamandă abordează grupurile ţintă selectate prin măsurarea reziduurilor de

nitraţi din sol din cadrul exploataţiilor agricole situate în zone de risc în ceea ce privește poluarea cu

nitraţi. Pentru a selecta exploataţiile agricole, Agenţia teritorială flamandă își utilizează propriile date

colectate de autoritatea de mediu privind pierderile de nutrienţi din mediu.

În Ungaria, consultanţa se bazează pe autoevaluare. Cu toate acestea, centrele de consultanţă și

consultanţii supraveghează de asemenea exploataţiile agricole din zonă pentru a găsi clienţi cu

probleme de mediu (sau alte tipuri de probleme).

În Austria, se realizează autoevaluarea fermierilor.

În Irlanda majoritatea fermierilor preferă să angajeze un consultant profesionist pentru a analiza în

mod critic exploataţia agricolă și pentru a le oferi orientare privind activităţile agricole, inclusiv

măsurile legate de eco-condiţionalitate.

Sistemul de consultanţă din Finlanda este pe bază voluntară în sensul că fermierii sunt cei care iau

legătura cu consultanţii. Cu toate acestea, se discută în prezent în cadrul proiectului TEHO despre

modul de abordare a consultanţei în viitor. Selecţia se poate realiza pe baza riscului evaluat privind

mediul. În cazul Finlandei, acest lucru ar putea însemna câmpuri care sunt predispuse eroziunii

(câmpurile în pantă aflate în apropierea corpurilor de apă) cu un nivel ridicat de nutrienţi în sol. La

scară mai largă, consultanţa se poate axa, de exemplu, pe bazinele râurilor, a căror situaţie este

nefavorabilă sau unde creșterea animalelor este intensivă. Sunt în curs de elaborare metode mai

sofisticate de direcţionare a măsurilor de protecţie a apei (de exemplu, modelul de eroziune Rusle).

26
Experienţele din proiectul TOPPS arată că, în general, necesitatea consultanţei privind mediul nu

poate fi corelată cu dimensiunea exploataţiei agricole sau capacităţile de producţie. Poluarea apei cu

pesticide este mult mai strâns legată de tehnologia de aplicare care se utilizează decât de zonele

tratate. Această ipoteză este valabilă de asemenea pentru aspectele legate de nitraţi. Prin urmare,

consultanţa trebuie să fie concentrată asupra zonelor care prezintă un anumit risc. În zonele care

prezintă un grad ridicat de risc pot fi puse în aplicare concepte de audit în care este inclus fiecare

fermier pentru a completa activităţile de consultanţă. În același timp, prin aceasta se măsoară

progresul (raport de audit; detalii TOPPS raport de extindere). În astfel de zone sunt necesare,

probabil, măsuri obligatorii. În zonele mai puţin vulnerabile, modelele de cooperare voluntară pot fi

suficiente. În zone care prezintă un grad scăzut de risc, reuniunile generale de consultanţă și sprijinul

aferent din partea mass-media pot fi suficiente.

Iniţiativa privind prestarea de servicii în vederea promovării unei agriculturi favorabile bazinelor

hidrografice din Anglia se concentrează pe bazine hidrografice prioritare cu cel mai ridicat risc de

neîndeplinire a ţintelor Directivei-cadru privind apa și SSSI din cauza agriculturii. Identificarea acestor

bazine hidrografice s-a realizat utilizând hărţi pe bază de risc pentru Directiva-cadru privind apa,

coroborate cu date sensibile și o listă cu locurile prioritare desemnate ca prezentând risc de poluare

agricolă. Datele pentru hărţile pe bază de risc au fost colectate pentru nitraţi, fosfor și poluarea cu

sedimente, alături de date privind pescuitul sensibil în apă dulce, râuri de cretă, apele pentru scăldat

de o calitate în scădere, apele subterane și lacurile desemnate ca arii speciale de conservare. Sunt

vizate exploataţiile care prezintă riscul de a avea efecte adverse asupra corpurilor de apă, de

exemplu, exploataţiile agricole riverane de animale legate de apele pentru scăldat din aval care

prezintă un nivel ridicat de contaminare cu fecale. Pentru a viza prestarea de servicii, CSFO au realizat

evaluări detaliate ale bazinelor hidrografice, în cursul cărora au revizuit productivitatea modelelor

27
bazate pe risc și au solicitat opinia părţilor interesate la nivel local pentru a stabili priorităţile prestării

de servicii în ceea ce privește poluanţii, activităţile și zonele geografice în perioada 2006-2008.

Priorităţile au fost convenite și semnate de Grupurile de gestionare a bazinelor hidrografice.

7 Care sunt diferitele abordări ale consultanței agricole care pot fi

utilizate?
Informaţiile privind eco-condiţionalitatea trebuie puse la dispoziţia tuturor fermierilor. În

conformitate cu capitolele 1.2 și 3, consultanţa agricolă poate fi legată de o gamă largă de activităţi.

Consultanţa individuală la exploataţia agricolă sau în afara acesteia poate fi îmbinată cu abordări mai

interactive și cu integrarea activităţilor de grup. Următoarea secţiune oferă o trecere în revistă a

celor mai utilizate instrumente și abordări care pot completa consultanţa din cadrul sistemului de

consultanţă agricolă.

28
7.1 Ce instrumente de furnizare a informațiilor există?
Instrument Descriere Exemplu

Pliante/broșuri: Pliantele și broșurile prezintă de obicei un text care descrie practicile

agricole care conduc la poluarea apei și modalitățile de prevenire a

acesteia. Unele formează un cadru pentru alte instrumente, de exemplu

un pliant poate fi utilizat drept cadru pentru alte pliante specifice. Astfel

de publicații ar trebui să fie redactate într-un limbaj accesibil deoarece

grupul țintă este format din fermieri. În alte cazuri, se găsesc pliante sau

cărți mai cuprinzătoare, de exemplu cu instrucțiuni detaliate pentru

gestionarea nutrienților. În acest caz, grupul țintă este format, de obicei,

din consultanți. Pliantele sunt difuzate în formă tipărită și/sau electronică

(accesibile prin internet).

Postere și fluturași Posterele și fluturașii explică importanța anumitor practici ecologice

și/sau prezintă studii de caz privind fermieri.

Liste de verificare: Listele de verificare cuprind, de obicei, o serie de întrebări sau afirmații http://www.landwirtschaft-

care vizează respectarea cerințelor de reglementare în materie de bw.info/servlet/PB/menu/1064966/index.html, www.gqs-

gestionare/bune condiții agricole și de mediu sau sunt legate de bw.de

informațiile de sprijin. Acest instrument este utilizat fie de fermieri

pentru autoverificări (Germania), fie de consultanți pe parcursul vizitelor

individuale la exploatația agricolă (Republica Cehă, Germania). Atunci

când sunt utilizate de consultanți, completarea listei de verificare este,

de multe ori, urmată de consultanță direcționată sau de studii de sprijin

29
 privind exploatația agricolă.

Ziare/buletine Fermierii sunt informați periodic prin ziare sau alte buletine periodice de

periodice de știri: știri privind aspectele legate de eco-condiționalitate în majoritatea

statelor membre.

Prezentare În majoritatea statelor membre fermierilor și consultanților li se oferă

PowerPoint cursuri de formare în domeniul eco-condiționalității. Acest proces este

standardizată: de multe ori sprijinit de prezentări PowerPoint standardizate, care de

obicei sunt utilizate în mod uniform în întreaga țară. În cel de-al doilea

caz, formarea presupune nu numai o prezentare a cerințelor de

reglementare în materie de gestionare/bune condiții agricole și de mediu

și a practicilor agricole aferente, ci și o explicare a utilizării celorlalte

instrumente. De exemplu, cursurile de formare îi ajută pe fermierii din

Anglia să utilizeze manuale pentru proiectarea planurilor de conservare a

solului.

Coduri de bune Un cod de bune practici agricole este un ghid practic destinat a-i sprijini

pe fermieri, producători și administratorii de terenuri să protejeze

30
practici mediul în care își desfășoară activitatea. Codul descrie măsuri cheie pe

care fermierii le pot adopta în vederea protejării și ameliorării calității

apei, solului și aerului.

7.2 Ce metode există?

Următoarele instrumente și metode oferă un schimb interactiv între fermier și consultant și completează furnizarea de servicii de consultanță în cadrul

sistemului de consultanță agricolă:

Metodă Descriere Exemplu

Manual, Un manual este de obicei un text sau un tabel care îi ghidează pe fermieri sau

model pentru pe consultanți pe parcursul unei sarcini complexe. De exemplu, fermierii

un plan de trebuie să aplice azot într-o cantitate care să nu depășească cerințele privind

exploatație
culturile. În acest caz, se utilizează tabele cu serii de date standardizate.

Manualul îi ghidează pe fermieri și/sau pe consultanți în procesul de calculare a

agricolă cantității de fertilizare cu azot care trebuie aplicată pentru fiecare recoltă

pentru a obține producția preconizată. Manualele sunt de multe ori cuprinse

într-o broșură, prin urmare nu este întotdeauna posibil să se facă o distincție

clară între aceste două tipuri de instrumente.

Modelele constau în scheme care oferă structura pentru proiectarea planurilor

de exploatații agricole (de exemplu, un plan de conservare a exploatației

agricole). Modelul ajută la organizarea colectării informațiilor necesare privind

exploatația agricolă și îi ghidează pe consultanți în ceea ce privește elaborarea

de recomandări. Manualul poate fi sub formă de document tipărit cu tabele sau

un model simplu sau poate face parte din modele de software mai sofisticate.

Plan/hartă Planurile sau hărțile sunt de multe ori instrumente pe internet sub formă de Fermierii și/sau consultanții pot să verifice dacă o fermă sau

sisteme de informare geografică sau pot fi derivate din imagini din satelit. câmp sunt situate într-o NVz la adresa

Fermierii și consultanții pot verifica dacă o fermă sau un câmp sunt situate într- https://farmar.mze.cz/geonetwork/srv/en/main.home

o zonă desemnată ca fiind protejată. În plus, la baza de date sunt anexate

31
 sugestii privind gestionarea ecologică a exploatației agricole în zona protejată La adresa http://www.magic.gov.uk/ fermierii pot să

în cauză. vizualizeze o hartă interactivă pe internet care reunește

informații privind mediul de la diferite autorități

guvernamentale.

Model de În cazul aspectelor ecologice complexe, sunt utilizate modele de software

software/ sofisticate pentru a facilita consultanța. Acest instrument este utilizat frecvent

instrument pentru gestionarea nutrienților în sectorul producției vegetale. Unele

informatic
instrumente sunt relativ simple și ajută, de exemplu, la calcularea bilanțului

nutrienților. Altele țin cont de condițiile regionale/locale și pot să estimeze

pierderile de nutrienți și să propună nivelul corespunzător de îngrășăminte care

trebuie utilizat. Modelele cuprind de multe ori secțiuni privind capacitățile de

depozitare a îngrășămintelor naturale, rotația culturilor, raportare privind

utilizarea nutrienților (la fața locului) etc.

Această categorie cuprinde de asemenea instrumente care fac parte dintr-o

bază de date și un sistem de modele extinse, sprijinind consultanța agricolă

globală (Danemarca, Anglia).

Un alt tip de model de software/instrument informatic a fost elaborat pentru a

le oferi asistență fermierilor în depunerea unei cereri pentru a participa la La adresa

schema de agromediu pentru începători din Anglia. Măsurile oferite de acest http://www.planet4farmers.co.uk/content/aboutus.html

instrument sunt în conformitate cu prezența efectivă a anumitor specii de

fermierii pot găsi module de calcul care îi ajută să respecte
păsări în localitatea în care este situată exploatația agricolă (sprijinite de o bază
reglementările Programului de acțiune NVZ
de date cuprinzătoare).

http://www.agrokrom.cz/ permite înregistrarea utilizării

azotului și calcularea utilizării optime a nutrienților. O

abordare similară se regăsește la adresa

http://www.dlr.rlp.de/Internet/global/startpage.nsf/87f723

73f4207cacc1256df2003dcfff/f377a621f88b3042c1256e240

0349668?OpenDocument

32
Vizite La exploatația agricolă sau în altă locație, un consultant vizitează o fermă și

individuale la oferă consultanță specifică direcționată către necesitățile fermierului respectiv.

exploatația În general, prin această metodă sunt mari șanse ca fermierul să accepte

agricolă
soluțiile propuse de consultant, întrucât este o metodă persuasivă, care îi dă

fermierului posibilitatea să reacționeze sau să adreseze consultantului întrebări

mai specifice pentru a se convinge de utilitatea sau de aplicabilitatea sfaturilor

primite. Vizitele individuale le permit fermierilor să construiască o relație

bazată pe încredere cu consultantul, astfel încât acesta este în poziția cea mai

bună de a încuraja utilizarea de noi tehnici și schimbările la ferma respectivă

pentru a îndeplini obligațiile legale. Prin intermediul acestei relații, consultantul

poate stabili obiective pentru fermier și poate reveni pentru a-l ajuta la

îndeplinirea acestora. Totodată, vizită individuală poate fi o vizită cu caracter

unic, în cursul căreia un consultant vizitează un fermier, consultanța oferită

fiind considerată suficientă pentru moment.

Grupuri Fermierii sunt instruiți sau informați pe parcursul anumitor evenimente precum Principala funcție a CSG în Regatul Unit este concentrarea

restrânse cursuri de formare, ateliere, seminarii sau reuniuni de informare. expertizei parteneriatului Natural England/Agenția pentru

Un grup de fermieri care desfășoară o activitate comercială similară sau care se mediu, a părților interesate cheie și a fermierilor pentru a

confruntă cu o problemă similară din cauza unor metode de producție similare contura activități agricole favorabile bazinelor hidrografice

sunt instruiți în același timp cu privire la subiecte specifice. Această metodă în cadrul bazinului hidrografic, în special acordarea de

poate fi aplicată la exploatațiile agricole sau în sală cu costuri reduse, însă consultanță specifică ținând cont de circumstanțele locale.

prezintă dezavantajul faptului că unii fermieri sunt reticenți să explice Termenii de referință pentru CSG sunt:

problemele individuale ale exploatației agricole sau să adreseze întrebări în - Să susțină ECSFDI în cadrul bazinului hidrografic

reuniuni de grup. Cu toate acestea, cu ocazia unui seminar sau a unui curs de - Să ofere consultanță privind poluarea difuză la nivel

formare cu un grup restrâns, fermierii se întâlnesc cu consultantul și pot aborda local a apei ca urmare a agriculturii

probleme specifice ale exploatației agricole fie după cursul de formare, fie pe - Să asiste CSFO

parcursul unei vizite ulterioare la exploatația agricolă. O variație a acestei - Să informeze privind evaluările bazinului hidrografic

metode poate consta în „zilele pe teren” în care fermierii se întâlnesc cu și planurile de prestare a serviciilor

consultanții la anumite exploatații agricole și primesc informații privind - Să identifice soluții relevante și măsuri de prestare a

subiecte specifice, care sunt de obicei demonstrate la exploatația agricolă. serviciilor

- Să asiste evaluarea și monitorizarea ECSFDI

- Să asigure raportul preț-calitate pentru ECSFDI

33
Cursuri de Fermierii sunt instruiți sau informați cu privire la anumite evenimente.

formare,
ateliere,
seminarii și
reuniuni de
informare

Linie de Problemele simple se pot soluționa printr-un telefon; cu toate acestea, Este utilizat în Anglia în cadrul informării privind eco-

asistență persoana care prestează un astfel de serviciu trebuie să fie instruită în condiționalitatea susținute de guvern. A se vedea

telefonică: domeniu.
http://www.crosscompliance.org.uk/cms/contact-us/
Liniile de asistență telefonică sunt de multe ori primul pas pentru a solicita

consiliere suplimentară privind exploatația agricolă și de obicei ajută la

stabilirea organismului specializat de consultanță care este cel mai capabil a

soluționa problema. Această metodă este adaptată la problemele individuale

ale exploatației agricole și reprezintă o opțiune cu costuri reduse. Cu toate

acestea, problemele individuale ale exploatației agricole pot fi dificil de explicat

prin telefon, iar linia de asistență telefonică are și mai puține șanse să

detecteze probleme/comportament necorespunzător decât un consultant dacă

fermierul nu este conștient de acestea.

Informare Se pot furniza informațiile prin intermediul internetului, fie sub formă generală, A se vedea http://www.activefarming.org/forum

prin fie adaptate unor tipuri specifice de exploatații agricole sau sub formă de

intermediul întrebări adresate frecvent de fermieri. De asemenea, se poate utiliza un forum

internetului
de discuții care permite discuții și diferite opinii.

De multe ori, statele membre îmbină diferite metode pentru a optimiza prestarea de servicii. Experiența dobândită de diferite state membre sugerează că

modalitatea cea mai eficientă de oferire a consultanței pentru fermieri este consultanța individuală. Cu toate acestea, costurile acestui tip de consultanță sunt

considerate ca fiind cele mai ridicate, întrucât consultanța necesită un nivel ridicat de resurse umane.

34
7.3 Cum se selectează instrumentele și metodele corespunzătoare?
O serie de factori legați de fermier, dar și de furnizorul de servicii influențează deciziile privind

instrumentele/metodele care trebuie utilizate. Factorii care influențează selectarea instrumentelor

sunt:

• în ceea ce privește fermierul:

o motivația și resursele (timp, resurse financiare, conștientizarea problemelor privind

mediul) fermierului de a participa

o cunoștințe informatice

o activitate comercială cu normă întreagă/cu normă parțială

o tipul de producție

o nivelul de educație anterior

• în ceea ce privește serviciul

o numărul fermierilor la care se poate ajunge simultan

o constrângeri bugetare

o numărul adecvat de consultanți bine pregătiți

o problema/activitatea/tema abordată

Experiențele diferitor state membre sugerează urmărirea unei abordări multiple prin furnizarea mai

multor instrumente și metode în același timp. Prin urmare, se sugerează că măsurile trebuie să fie

adaptate la problemele dintr-un domeniu. Problemele specifice pot necesita consultanță personală

directă. Domeniile cu mai puține probleme semnificative ar putea să funcționeze cu o abordare

segmentată. Segmentarea exploatațiilor agricole, astfel cum se subliniază în capitolul 9, este

esențială.

Caseta 10: Exemple din partea statelor membre privind modul de selectare a instrumentelor și metodelor
corespunzătoare

În Ungaria , metoda este întotdeauna stabilită de consultant, în funcție de ceea ce dorește fermierul.

Majoritatea fermierilor necesită vizite personale și consultanță. Mulți dintre aceștia doresc ca un

consultant să fie disponibil la telefon la orice oră. Nu mulți fermieri utilizează internetul, dar

numărul de utilizatori este în creștere; cu toate acestea, în timp ce informațiile generale pot fi

valoroase, acestea nu oferă informații adaptate exploatației agricole. Puțini fermieri au tendința să

citească publicații, în special dacă acestea sunt prea lungi sau sunt redactate într-un stil sofisticat.

Grupurile restrânse de la anumite exploatații agricole selectate constituiau un instrument foarte

popular, iar Ungaria intenționează să reînceapă să îl subvenționeze.

În ECSFDI ( Regatul Unit ) îmbinarea diferitor tipuri de metode este adaptată în funcție de ceea ce

funcționează mai bine într-o anumită zonă a bazinului hidrografic. Prestarea serviciului urmărește,

35
de obicei, următorul proces:

1. Fermierului i se trimite un buletin informativ care îl informează privind ECSFDI și i se explică de ce

este vizată zona respectivă a bazinului hidrografic.

2. Fermierului i se trimite o invitație la un seminar de grup pentru a afla mai multe despre ce oferă

ECSFDI sau pentru a oferi informații privind un anumit aspect precum nutrienți, îngrășăminte

naturale sau gestionarea solului.

3. Fermierul participă la seminar. În cadrul seminarului i se poate propune o vizită individuală la

exploatația agricolă pentru a aborda problemele specifice ale exploatației agricole respective.

4. În cazul în care fermierul nu participă la seminar, CSFO îl poate suna la telefon și îi poate propune

să îl viziteze pentru a discuta despre ceea ce ar putea face pentru a reduce poluarea în cadrul

exploatației agricole respective.

5. CSFO vor utiliza, de asemenea, alte metode pentru a-i implica pe fermieri, cea mai importantă

fiind colaborarea cu părțile interesate și cu partenerii și utilizarea legăturilor acestora cu fermierii

pentru a transmite mesajele ECSFDI.

8 Modalități de sporire a eficienței consultanței și de reducere a

costurilor
Astfel cum s-a menționat anterior, consultanța agricolă poate cuprinde o serie de aspecte care

variază de la activitatea comercială în general până la aspecte specifice legate de mediu care se

axează pe cerințe juridice, precum și pe inițiative voluntare. În multe cazuri, mai multe instituții sunt

implicate în consultanță și informare. Prin urmare, un demers integrat trebuie să abordeze trei

niveluri:

1. Îmbinarea diferitor metode și instrumente. Conform discuțiilor cu ocazia seminarului privind

sistemul de consultanță agricolă, experiențele din mai multe state membre arată că cea mai

bună modalitate de a-i informa pe fermieri și de a asigura că aceștia asimilează informațiile

este consultanța individuală. Alte abordări precum scrisori, pliante și broșuri explicative nu

sunt citite sau înțelese de majoritatea fermierilor. Fluturașii etc. sunt utili ca punct de

referință, dar trebuie urmate de consultanțe individuale, care, la rândul lor, pot fi urmate de

reuniuni în grup restrâns ale fermierilor.

2. În țările în care diferite instituții sunt implicate în coordonarea sistemului de consultanță,

este necesar să se asigure o abordare comună între instituțiile respective.

Caseta 11: Centrul de coordinare din Estonia

Centrul de coordonare din Estonia are următoarele responsabilități:

• Dezvoltarea sistemului și serviciului de consultanță

• Colectarea și analizarea feedback-ului

• Comunicare cu instituțiile de cercetare

36
• Cursuri de formare și cursuri de formare la locul de muncă pentru consultanți

• Elaborarea instrumentelor de consultanță (programe, analize ale riscului etc.)

• Actualizarea portalului de informare agricolă și rurală www.pikk.ee

3. Îmbinarea diferitor subiecte (de exemplu, consultanță privind mediul și privind activitatea

comercială) pentru a situa aspectele legate de mediu în contextul activităților agricole,

ținând cont de aspecte regionale, de tipul exploatației agricole etc.

37
Caseta 12: Exemplu de îmbinare a diferite subiecte de consultanță în Suedia

9 Ce îi motivează pe fermieri să participe și cum pot fi abordați

fermierii pentru a participa?
Nu toți fermierii sunt la fel, iar motivațiile de a participa la activitățile de consultanță diferă. Printre

motivele posibile se numără:

• Preocupări legate de mediu

• Presiuni sociale (societatea civilă sau alți fermieri îl obligă pe fermier să participe)

• Motive economice (reducerea costurilor datorită practicilor optimizate de gestionare)

• Respectarea cerințelor juridice

• Motive sociale (întâlniri cu alți fermieri sau loialitate față de consultant)

Există puține studii care stabilesc o legătură între anumite caracteristici ale unui fermier și/sau ale

structurii unei exploatații agricole și decizia de a participa la activități de consultanță. Cu toate

acestea, există o serie de studii care investighează comportamentul fermierului în general, de multe

ori cu privire la punerea în aplicare a măsurilor voluntare privind agromediul. Se pot extrage

concluzii și corelații din astfel de studii și se pot aplica consultanței agricole, care se bazează, de

asemenea, pe participarea voluntară.

38
În timp ce metodele agricole sunt, într-o anumită măsură, influențate de probleme privind aspectele

tehnice ale producției agricole și ale structurii exploatației agricole, valorile personale joacă un rol

important în procesul decizional.

Indiferent de motive, este importantă cunoașterea acestora înainte de a aborda un fermier. Prin

urmare, segmentarea fermierilor este un aspect important. Cu toate acestea, segmentarea privind

aspectele legate de preferință/comportament nu este ușor de realizat (costisitoare), iar în multe țări

aceasta nu este disponibilă. În plus, astfel de segmentări nu sunt stabile în timp.

Caseta 13: Segmentarea în Regatul Unit

Modelul de segmentare, creat de Garforth et al. (2006), cuprinde patru tipuri preconizate de

exploatație agricolă bazate pe valorile, scopurile, obiectivele, atitudinile și convingerile fermierilor.

Consultanții sunt încurajați să aibă în vedere tipul de fermier și să își adapteze consultanța în funcție

de ceea ce ar putea motiva cel mai bun răspuns privind mediul din partea fermierului.

În primul rând, fermierii utilizează serviciul de consultanță agricolă oferit de FLA deoarece doresc să

respecte legislația privind îngrășămintele naturale. Consultanții agricoli utilizează contactele cu

fermierii pentru a le spori gradul de conștientizare privind aspectele legate de mediu.

10 Care este cel mai bun moment pentru consultanță?

Cel mai bun moment pentru consultanță depinde de tipul de metodă de consultanță agricolă utilizat,

precum și de sistemul de producție în vigoare. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere câteva

reguli de bază:

• Consultanța trebuie oferită pe întreg parcursul anului pentru ca fermierii să poată să solicite

și să primească consultanță în momentul pe care îl consideră potrivit.

39
 • Consultanța generală, de exemplu privind aspecte juridice sau comerciale, trebuie să se

desfășoare mai ales în perioada unei activități mai puțin intense (iarna) sau când trebuie

respectate cerințe noi.

• Informații/consultanța specifică privind anumite măsuri tehnice sunt oferite în momentul

când trebuie să se acționeze și la cerere dacă apare o „problemă”. De multe ori, activitățile

de grup au loc seara.

Caseta 14: Exemple de perioade în care s-a oferit consultanță specifică

De exemplu, în cazul unui plan de protecție a plantelor, consultanța se oferă iarna sau la începutul

primăverii, înainte ca fermierii să achiziționeze pesticidele. Se pot înregistra rate ridicate de oferire a

serviciului de consultanță și înainte de data limită de depunere a anumitor cereri. În afară de aceste

servicii stabilite, numeroși fermieri necesită ajutorul consultantului pe întreg parcursul anului.

În orientarea fermierilor în ceea ce privește gestionarea nutrienților, accentul cade de multe ori pe

planificarea adecvată a fertilizării. Pentru a asigura oferirea unei consultanțe utile pentru fermieri în

această privință, cel mai bun moment pentru oferirea consultanței este înainte ca fermierul să

înceapă fertilizarea.

În privința exploatațiilor agricole arabile, momentul cel mai potrivit pentru oferirea consultanței este

după recoltare, în lunile de iarnă, când fermierul este mai puțin ocupat. De asemenea, acesta este

cel mai bun moment pentru a identifica orice probleme structurale ale solului atunci când solurile

sunt umede și au fost supuse multor activități. La fermele de oi, fermierii nu sunt disponibili pentru a

primi consultanță în perioada în care se nasc mieii.

• Instrumentele/metodele utilizate definesc de asemenea momentul în care poate fi utilizată

metoda. În timp ce unele dintre metodele menționate în secțiunea 7 sunt corespunzătoare

pe întreg parcursul anului, alte abordări sunt utile numai în anumite perioade ale anului, în

principal datorită volumului de efort și de timp pe care fermierul îl asociază cu activitatea

respectivă:

o Manual, modele, hărți, instrumente informatice: Abordarea fermierilor prin aceste

instrumente este corespunzătoare pe întreg parcursul anului deoarece fermierii pot

utiliza manuale și modele la exploatația agricolă. Actualizările acestor instrumente

trebuie realizate iarna, înainte de principalul sezon de semănat, pentru a asigura

transmiterea informațiilor corespunzătoare către fermieri.

o Linie de asistență telefonică: Ca și în manualele și instrumentele informatice, liniile

de asistență telefonică sunt corespunzătoare pe întreg parcursul anului. Cu toate

acestea, dacă bugetele sunt limitate, trebuie acordată o atenție deosebită

personalului, care trebuie să fie disponibil periodic în principala perioadă vegetativă.

Liniile tehnice de asistență telefonică ar trebui să fie disponibile, de asemenea, pe

parcursul orelor obișnuite de funcționare a exploatației agricole, și anume dimineața

devreme.

o Vizite individuale : Vizitele personale la exploatația agricolă sunt cele mai relevante

în apropierea perioadei vegetative sau pe parcursul acesteia. În timp ce astfel de

abordări iau din timpul fermierului, vizitele individuale la exploatația agricolă reduc

40
 percepția fermierului privind un efort suplimentar asociat cu activitățile de

consultanță. De multe ori iarna/seara; pentru fermierii care cresc animale pe întreg

parcursul anului.

o Activități în grup restrâns: Ședințele în grupuri restrânse sunt cele mai adecvate la

începutul perioadei vegetative.

o Cursuri de formare, ateliere, seminarii și reuniuni de informare: Astfel de abordări

prezintă adesea probleme legate de participare și, întrucât fermierii sunt, de obicei,

foarte ocupați în timpul perioadei vegetative, cursurile de formare, atelierele și alte

activități asemănătoare pot asigura un grad mai ridicat de participare dacă nu se

desfășoară în perioada vegetativă. Numeroase centre de consultanță agricolă oferă

cursuri pe perioada iernii, când fermierii au mai mult timp pe care îl pot petrece în

afara exploatației agricole.

11 Exemple de activități de consultanță agricolă pentru a aborda

probleme privind gestionarea apei provenite din agricultură
Prezentul capitol urmărește să ofere o sinteză privind:

• experiențe privind tipurile de consultanță care sunt corespunzătoare pentru problemele

legate de gestionarea apei;

• exemple și abordări din partea statelor membre – inclusiv avantaje ca urmare a activităților

Măsurile tehnice de reducere a presiunilor se regăsesc în catalogul de măsuri realizat de JRC (a se

vedea versiunea cea mai recentă la http://prb-water-agri.jrc.ec.europa.eu/Prb-

agri/documents/open-section)

11.1 Poluarea cu nutrienți prin scurgere rapidă și percolare

Poluarea cu nutrienți reprezintă una dintre cele mai mari provocări din Europa. Pentru a aborda

această problemă în cadrul consultanței, este important să se cunoască de unde provine poluarea cu

nutrienți și ce activități de gestionare trebuie abordate la nivelul exploatației agricole. Următorul

tabel oferă o prezentare generală:

Sursa de Producția vegetală și fertilizarea Producția animală

poluare
Activitatea • selecția culturilor, rotația culturilor • Păscut/intern

de (se au în vedere cazurile specifice ale

gestionare vinului, fructelor și plantele perene

• depozitare (îngrășământ natural,

nămol, utilizare intermediară pentru

pentru bioenergie)

producția de biogaz)

• ararea solului, culturile secundare

• Ajustarea hranei

• planificarea fertilizării (inclusiv

41
 bilanțurile de N) • împrăștiere/ aplicare (cantitate,

perioadă, organică, minerală,

• împrăștiere/ aplicare (cantitate,
poziționare, tehnică)
perioadă, organică, minerală,

poziționare, tehnică)

• echipament (tehnologie, arhivare,

curățare)

42
Caseta 15: Consultanță și informare privind nutrienții în Regatul Unit

Pentru a reduce concentrațiile ridicate de nutrienți în Regatul Unit, au fost create 50 de zone cu

bazine hidrografice prioritare care prezintă cel mai ridicat risc de poluare difuză a apei, precum și

4 parteneriate naționale și 10 regionale între diferite instituții interesate de reducerea nivelului de

nutrienți. Scopul acestor parteneriate este să ofere consultanță și instrumente privind gestionarea

nutrienților care sunt ușor de utilizat de toți fermierii și pot fi utilizate la nivel mai extins în zone cu

risc mai scăzut. Aceasta ar trebui să le permită fermierilor sprijiniți de consultanți să elaboreze

planuri mai bune privind nutrienții, să sporească eficiența utilizării îngrășămintelor și îngrășămintelor

naturale, să îi ajute să respecte obligațiile din zonele vulnerabile la nitrați și să reducă poluarea

difuză a apei cauzată de îngrășăminte și îngrășăminte naturale. În cadrul acestor parteneriate, CSFO

oferă consultanță gratuită fermierilor care utilizează contractanți specializați. În cadrul atelierelor și

vizitelor de consultanță la exploatația agricolă se furnizează informații privind următoarele aspecte:

• Prelevarea probelor de sol și analiza acestora

• Planuri de gestionare a nutrienților

• Planuri de gestionare a îngrășămintelor naturale

• Planuri de gestionare a solului

• Calibrarea mașinilor de împrăștiat îngrășăminte/pulverizatoarelor

• Analiza îngrășămintelor naturale și îngrășămintelor lichide de la exploatația agricolă

În plus, a fost elaborată o broșură specifică privind modul de simplificare și utilizare mai practică a

planificării și înregistrării nutrienților pentru fermieri. Există un site web care oferă informații

suplimentare privind studii de caz și consultanță, foi de înregistrare electronice ale exploatației

agricole/câmpului, legături, de exemplu registrul FACTS, site-uri web ale NVZ, module de formare.

Informații suplimentare la www.nutrientmanagement.org/

Caseta 16: Consultanță și informare privind nutrienții în Flandra

Reducerea reziduurilor de nitrați din sol pe perioada iernii va îmbunătăți calitatea apelor de

suprafață și subterane. Prin urmare, Agenția teritorială flamandă oferă orientări pentru fermierii

care dețin parcele în zone cu risc de nitrați, în care sunt măsurate reziduuri cu nivel ridicat de nitrați.

Orientările sunt sub forma unei vizite individuale la exploatația agricolă, în care se evaluează fiecare

aspect al unei gestionări eficiente a nutrienților. Pe parcursul vizitei, consultantul agricol încearcă, în

colaborare cu fermierul, să identifice cauza reziduurilor cu nivel ridicat de nitrați și să îi ofere

fermierului consultanță privind modul de prevenire a acestor probleme în viitor. Pe parcursul vizitei

se abordează următoarele aspecte:

• Optimizarea gestionării nutrienților la exploatațiile agricole de animale

• Planificarea fertilizării și monitorizarea acesteia

• Tehnici de fertilizare

• Utilizarea îngrășămintelor vegetale

• Utilizarea analizei solului și consultanță privind fertilizarea

• Utilizarea analizei îngrășămintelor naturale

43
După vizita la exploatația agricolă, fermierul primește un raport care cuprinde toate aspectele

discutate, împreună cu un exemplar scris al consultanței oferite pe parcursul vizitei.

44
Caseta 17 Proiectul emblematic macro-regional din Marea Baltică de reducere a nutrienților

„Punerea în practică a bunelor practici din agricultură” (Baltic DEAL) este un proiect macro-
regional de susținere a Strategiei UE pentru Regiunea Mării Baltice. În cooperare cu federațiile
fermierilor din Suedia, Danemarca, Germania și Finlanda, Baltic DEAL urmărește să
îmbunătățească în continuare statutul Mării Baltice printr-o utilizare mai eficientă a nutrienților
în agricultură fără a conduce la pierderea competitivității sau a producției din sector. Principalul
obiectiv constă în promovarea și consolidarea serviciilor de consultanță agricolă și a activităților
de demonstrare și informare conexe, cu axare pe ameliorarea practicilor ecologice și agricole.
Proiectul va fi derulat în perioada 2010-2013, în special de actorii cheie din domeniul serviciilor
de consultanță agricolă, sub conducerea federațiilor fermierilor și în strânsă cooperare cu
acestea. În total se preconizează aproximativ 15-20 de parteneri. Pentru a îndeplini scopurile și
obiectivele globale ale proiectului, se au în vedere următoarele activități ale proiectului:
• Crearea unei platforme comune pentru schimbul de cunoștințe privind motivația
fermierilor

• Activități pilot care elimină principalele decalaje din sistemele de consultanță în ceea ce
privește dimensiunile de agromediu și activitățile naționale de relaționare

• Implementarea bunelor practici privind exploatațiile agricole de demonstrare

• Diseminarea rezultatelor

11.2 Poluarea cu pesticide

Pesticidele încă reprezintă o sursă de probleme ecologice în numeroase domenii și constituie o

problemă în special în zonele bazinelor hidrografice cu apă potabilă datorită limitelor foarte stricte

pentru apa potabilă tratată. Cu toate acestea, pesticidele nu sunt utilizate numai în domenii agricole,

iar aceleași substanțe se pot regăsi uneori în apă datorită utilizării non-agricole (de exemplu utilizare

urbană). Acest lucru este important deoarece legătura dintre sistemul de consultanță agricolă și

sursele non-agricole este utilă în înțelegerea sursei reale de poluare.

Sursa de Producția vegetală Depozitare Deșeuri

poluare
Activitatea • Pulverizare • Manevrare • Eliminarea resturilor

de produsului

gestionare • Echipament • Depozitare, inclusiv a

PPP neutilizate • Eliminarea deșeurilor

de ambalare

45
Caseta 18: Gestionarea consultanței și informării privind pesticidele în diferite state membre

Modelul de cooperare din Germania . Industria apei sprijină consultanții specializați într-un anumit

bazin hidrografic și le oferă stimulente tehnice fermierilor. De exemplu, în „Halterner Stausee“,

fermierii sunt în principal crescători de animale, astfel încât accentul principal nu este asupra

producției vegetale. Prin urmare, în numeroase situații nu se utilizează cele mai bune tehnici și

practici disponibile privind protecția plantelor. În cadrul cooperării cu sectorul de gestionare a apei,

fermierii urmează sugestiile consultanților. De-a lungul anilor, această abordare a redus costul

tratamentelor apei cu peste 1 milion EUR.

Într-un proiect de parteneriat între Agenția flamandă pentru mediu și Ministerul flamand al

agriculturii și pescuitului au fost organizate mese rotunde de colectare a informațiilor pentru

fermierii din toate provinciile flamande privind modul de prevenire a pătrunderii în apele de

suprafață a reziduurilor din protecția plantelor.

În 2001 guvernul britanic a acceptat propuneri înaintate de industria agricolă și de protecție a

plantelor pentru a reduce la minimum impactul pesticidelor asupra mediului. Programul

(www.voluntaryinitiative.org.uk) a fost elaborat ca alternativă la un impozit pe pesticide avut în

vedere de guvern. Scopul Inițiativei voluntare pentru pesticide constă în furnizarea de materiale

informative pentru fermieri și agronomi privind cele mai bune practici legate de utilizarea

pesticidelor. Printre activități se numără instrumente de autoevaluare ale fermierilor și liste de

verificare ale consultanților; o broșură privind protecția apei; sondaje ale fermierilor privind

practicile legate de pesticide; ateliere privind protecția apei; zile de formare pentru furnizorii de

cursuri de formare în domeniul pesticidelor; articole și editoriale pentru mass-media în domeniul

agricol; alte materiale informative, inclusiv prezentări, broșuri și articole. ECSFDI lucrează în

parteneriat cu Inițiativa voluntară pentru a oferi consultanță fermierilor cu privire la cele mai bune

practici legate de utilizarea pesticidelor.

În Suedia , diferite autorități, grupuri de interes și întreprinderi cooperează în cadrul campaniei de

informare „Zoom asupra pesticidelor”, cu scopul de a reduce pesticidele din apele subterane și de

suprafață și de a îmbunătăți utilizarea echipamentului personal de manevrare a pesticidelor.

Fermierii au, de asemenea, posibilitatea de a primi consultanță individuală în cadrul exploatației

agricole ca parte a inițiativei „Zoom asupra nutrienților” (a se vedea Caseta 22: Consultanța agricolă

individuală în Suedia în vederea reducerii nutrienților și a pesticidelor din apele subterane și de

suprafață).

Printre domeniile de consultanță se numără:

- Manevrarea pesticidelor; depozitare, umplerea rezervoarelor, spălare, transport

- Strategia de protecție a plantelor pe câmp

- Pulverizarea în zona de protecție a apei

- Ajustarea echipamentului de pulverizare a copacilor

46
Materiale de formare pentru a aborda problema pierderilor din poluare ca urmare a produselor de

protecție a plantelor pot fi consultate la adresa http://www.topps-

life.org/web/expertcommunity.asp?cust=1&lng=en&m=12.

11.3 Irigațiile
Utilizarea apei pentru irigații are loc în principal în perioada de vegetație în care plouă puțin sau

deloc; prin urmare, aceasta contribuie la accentuarea insuficienței apei, în special în sudul Europei.

Sursa Selecția plantelor Tehnologia de Irigare Gestionarea irigării

problemei

Activitatea • Nevoile de apă ale • Tipul de irigare (de • Momentul irigării

de plantelor exemplu, stropire,

gestionare micro)

• Tipul sistemului de

distribuție a apei (de

exemplu, canale

deschise, conducte)

Caseta 19: Consultanță pentru optimizarea irigației

Institute du végétal (Arvalis, Franța) le permite fermierilor să descarce diferite documente de

orientare destinate regiunilor și culturilor lor de pe site-ul web (www.arvalisinstitutduvegetal.fr/).

47
Printre documente se numără:

• Consultanță privind poziționarea tensiometrelor de sol (Watermark®) și privind interpretarea

datelor colectate;

• Norme privind gestionarea irigării în funcție, de exemplu, de etapa în care se află cultura sau de

tipul de sol;

• Un carnet de lucru în care se înregistrează principalele etape ale culturii și cantitatea de apă

furnizată.

11.4 Eroziunea solului

Eroziunea solului cauzată de apă, vânt și arat afectează atât agricultura, cât și mediul natural, de

exemplu tipul de sol, panta, intensitatea ploii și vântului. Principalul impact la fața locului este

reducerea calității solului, care rezultă din pierderea straturilor superioare ale solului bogate în

nutrienți și din capacitatea redusă de reținere a apei a numeroase soluri erodate, care cauzează

condiții mai puțin favorabile pentru agricultură. Principalul efect al eroziunii apei în afara exploatației

agricole este transferarea sedimentelor și a poluanților agricoli în cursurile de apă. Aceasta poate

produce astuparea barajelor, perturbarea ecosistemelor de lacuri și contaminarea apei potabile.

Sursa de Producție vegetală

poluare
Activitatea • Rotația culturilor

48
de • Acoperirea solului

gestionare

Casetă 20: Consultanță privind eroziunea solului

În Irlanda , administratorii au identificat fermierii situați în zone în care solul este vulnerabil la

materia organică. În aceste zone, fermierii trebuie să apeleze la un consultant pentru a preleva

probe de sol și pentru a elabora un plan pentru exploatația agricolă de corectare a nivelurilor

organice din sol. Aceasta constituie, de asemenea, o parte obligatorie a reglementărilor privind

bunele condiții agricole și de mediu, iar fermierii sunt informați cu privire la aceste cerințe prin

publicații și fluturași trimiși prin email. Consultanța individuală privind eroziunea solului este

acordată fermierilor care participă la scheme de protecție a mediului în zone rurale (REPS),

altminteri este sarcina fermierului să caute în mod activ consultanță fie din partea unui consultant

9
privat, fie din partea unui consultant Teagasc . Măsura 2 din REPS a fost destinată parțial protejării

solului prin urmărirea unui anumit plan de gestionare a solului.

11.5 Abordare mixtă – abordarea mai multor aspecte

Consultanța privind protecția apei poate fi concepută într-un modul care să includă toate aspectele

precum nutrienți, pesticide etc. Măsurile de reducere, precum și părțile interesate implicate sunt în

parte similare cu cele menționate anterior.

Caseta 21: Servicii integrate de consultanță

Abordarea Proiectului TEHO ( Finlanda ) constă în două vizite la fiecare exploatație agricolă. Cu ocazia

primei vizite are loc un interviu pe teme generale. Ulterior se discută despre activitățile exploatației

agricole, se subliniază aspectele bine gestionate din punct de vedere ecologic și se specifică țintele

cele mai urgente pentru dezvoltare. Experiența fermierului este utilizată în mod eficient în serviciile

de dezvoltare a consultanței pentru a satisface necesitățile individuale ale fermierului. Înainte de

următoarea vizită se elaborează materiale sub formă de hărți bazate pe metode GIS și materiale

colectate de la exploatația agricolă. Materialele contribuie la alocarea măsurilor de protecție a apei.

În plus, se elaborează materiale legate de aspectele economice și bilanțul de nutrienți. Cu ocazia

următoarei vizite se discută ținte de dezvoltare, care îi sunt recomandate fermierului. Există încă un

deficit de cunoștințe privind modul de funcționare a sistemului, însă primele experiențe par

promițătoare. De asemenea, nu este sigur cum vor fi organizate vizitele de control și ce tip de

activități de sprijin vor fi necesare pentru a obține rezultate bune.

Proiectul TEHO organizează cursuri pentru fermieri și stabilește experiențe „non-științifice” la nivelul

exploatației agricole pentru a furniza informații privind practicile agricole bune sau noi. De

asemenea, este subliniată împărtășirea activă a informațiilor privind probleme actuale (de exemplu,

prin ghiduri).

ECSFDI (Anglia ) oferă o „Evaluare globală a exploatației agricole” care este utilizată pentru a

9
Autoritatea pentru Agricultură și Dezvoltare Alimentară (Irlanda)

49
identifica aspectele specifice ale unei exploatații agricole, indiferent dacă este vorba despre

nutrienți, îngrășăminte naturale, sol sau gestionarea pesticidelor. Evaluarea globală a exploatației

agricole îl îndrumă pe fermier în direcția consultanței suplimentare disponibile în vederea

soluționării problemei respective.

Caseta 22: Consultanța agricolă individuală în Suedia în vederea reducerii nutrienților și a pesticidelor din apele
subterane și de suprafață

În Suedia „Zoom asupra nutrienților” a elaborat un program specific de consultanță pentru diferite

tipuri de exploatații agricole care urmează un calendar de trei ani. Programul de consultanță

cuprinde consultanță pentru a reduce nutrienții și pesticidele din apele subterane și de suprafață la

nivelul exploatației agricole.

În cazul Östergötland, unde acest sistem a debutat în 2005 cu 254 de membri, au fost înregistrate

următoarele reduceri: percolare N: - 800 tone/an; emisii de NH3: - 560 tone/an; percolare P: - 20

tone/an. A se vedea http://www.cost869.alterra.nl/Nottwil/Heeb.pdf

50
 12 Care sunt costurile pentru consultanță și cum sunt acoperite
acestea?

12.1 Costurile serviciilor

Costurile totale ale serviciului depind în principal de costurile personale. Prin urmare, cu cât este mai

ridicat numărul de organizații de consultanță care oferă servicii de consultanță agricolă, cu atât

costurile sunt mai ridicate.

Caseta 23 Costurile sistemului de consultanță agricolă

ECSFDI (Anglia) cheltuiește 2 milioane de lire anual pentru consultanță contractată și 1,2 milioane de lire
pentru a finanța 50 de posturi de CSFO. În medie, fiecare consultanță individuală costă aproximativ 600 de
lire, iar fiecare workshop, 1500 de lire.
Programul „Zoom asupra nutrienților” (Suedia) cuprinde planuri sau rețete individuale care oferă
informații specifice pentru fiecare vizită de consultanță. Există aproximativ 20 de tipuri de vizite diferite.
„Zoom asupra nutrienților” estimează perioada necesară pentru acoperirea informațiilor în cadrul unei
anumite vizite. Ulterior, perioada este discutată cu consultații și este testată un anumit timp. Apoi, fiecărei
vizite i se alocă un număr de ore. Întrucât contractele dintre autoritățile guvernamentale și consultanți
sunt gestionate la nivel regional, suma plătită pe oră variază, costul pe oră fiind între 70 și 80 de euro.
Costul total pentru finalizarea unei rețete este de aproximativ 480-580 euro. Costul total al proiectului se
ridică în prezent la 2,2 milioane de euro pe an și se va extinde la aproximativ 4 milioane de euro pe an
datorită extinderii domeniului, precum și intensității consultanței.

12.2 Finanțare
Care sunt principalele surse de finanțare?
Finanțarea consultanței și informării se organizează în moduri diferite:

• Costuri sau impozite alocate: Alocarea este o practică bugetară prin care se atribuie

impozite, costuri sau alte venituri unui anumit program sau scop, de exemplu în unele părți

ale Germaniei printr-un impozit pe apa potabilă, iar în Suedia printr-un impozit pe azot.

• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală:

o Articolul 21 „Formare profesională și acțiuni de informare”: Această măsură urmărește

să îmbunătățească competențele ocupaționale și competența persoanelor implicate în

activități agricole și silvice. Se finanțează cursuri care nu fac parte din programele

obișnuite de educație agricolă și silvică la nivel de liceu sau facultate. Aceasta este

concepută să îi ajute pe fermieri să organizeze din nou producția în termeni calitativi, să

aplice practici de producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisajului, să

protejeze mediul, să respecte standardele aplicabile și să își gestioneze mai bine

proprietățile. Măsura este pusă în aplicare în toate cele 27 de state membre (deși nu în

toate planurile regionale de dezvoltare rurală).

51
 o Articolul 24 „Utilizarea serviciilor de consultanță” : Această măsură oferă sprijin

financiar fermierilor și proprietarilor de păduri pentru a acoperi costurile care provin din

utilizarea serviciilor de consultanță. Normele privind articolul 24 limitează volumul de

sprijin eligibil la o sumă maximă de 1 500 EUR și la 80% (o sumă minimă de 20% din

costul eligibil este suportată de fermier). Măsura este utilizată în 20 de state membre și

în 59 de programe de dezvoltare rurală (BE, CY, CZ, DK, EE, FR, DE, EL, HU, IT, LV, LT, LU,

MT, NL, PL, PT, SK, ES și UK)

• Articolul 25 „Crearea de servicii de management, de înlocuire în exploatație și de

consultanță” : Această măsură oferă sprijin financiar pentru a acoperi costurile care

provin din crearea unor servicii de management, de înlocuire în exploatație și de

consultanță, precum și servicii de consultanță silvică. Sprijinul scade treptat pe o

perioadă maximă de cinci ani de la începere. Utilizarea acestei măsuri nu este atât de

răspândită ca cea în temeiul articolului 24: este pusă în aplicare în 7 state membre și în

34 de programe de dezvoltare rurală (FR, De, IT, MT, PT, ES și UK.

• Cotizații de membru: Fermierii aderă la o organizație a fermierilor și plătesc o cotizație.

Cotizațiile sunt utilizate pentru a furniza servicii sau instrumente de consultanță generală.

• Fermierii plătesc pentru fiecare serviciu: Această abordare se utilizează frecvent atunci când

serviciul este furnizat de instituții comerciale.

• Abordări mixte: În multe cazuri se utilizează o combinație de diferite mecanisme de

finanțare, în special în situațiile în care consultanța este împărțită între instituții private și

publice.

Caseta 24: Diferite modele de finanțare pentru consultanța agricolă în UE

În statul federal Schleswig-Holstein (DE ) există aproape 50 de nuclee de consultanță cu 100 de

consultanți și aproximativ 4 900 de întreprinderi agricole membre (2007). Nucleele de consultanță

sunt asociații de fermieri care au întreprinderi agricole similare sau probleme similare și care se

reunesc pentru a angaja unul sau mai mulți consultanți agricoli. Membrii achită o contribuție

financiară pentru a finanța sistemul. Contribuția se poate baza pe dimensiunea exploatației agricole

sau pe numărul de animale sau membrii pot plăti o cotizație fixă, indiferent de dimensiunea

întreprinderii. Fondurile sunt completate de onorariile percepute pentru serviciile care depășesc o

anumită limită de bază. Până în 2004, nucleele de consultanță din Schleswig-Holstein au beneficiat

de sprijin financiar și de fonduri pentru resurse de la bugetul de stat.

În Țările de Jos , sistemul s-a modificat începând cu anul 1995, evoluând în direcția unui sistem

privatizat în care guvernul nu oferă subvenții forfetare. Finanțarea guvernamentală este acordată

numai pentru executarea anumitor proiecte/programe. Fermierii achită în întregime fiecare serviciu.

În Estonia Ungaria
și , fondurile provin de la stat și din bugetul RDP.

În Slovacia , sistemul de consultanță este sprijinit prin finanțare UE, de organizații naționale, non-

guvernamentale și din sursele personale ale utilizatorilor.

52
În Ungaria , au fost selectate 82 de organisme de consultanță privată pentru a angaja consultanți

înregistrați. Organismele de consultanță încheie contracte cu fermierii care achită serviciul. Ulterior,

fermierii pot solicita o rambursare în temeiul RDP. Nu există ajutor suplimentar pentru organismele

de consultanță sau pentru consultanți.

Consultanța din Austria privind eco-condiționalitatea este subvenționată de stat.

Inițiativa
Pentru a-i încuraja pe fermieri să le permită consultanților să ofere consultanță, o parte din

privind prestarea de servicii în vederea promovării unei agriculturi favorabile bazinelor

hidrografice din Anglia este finanțată prin subvenții de capital. Aproximativ 5 milioane de lire

sterline sunt disponibile în fiecare an pentru a realiza îmbunătățiri ale exploatației agricole în

vederea diminuării surselor de poluare. Consultanța specifică privind producția, în afara domeniului

de aplicare a ECSFDI, este plătită în mod personal de fermierii britanici. Cu toate acestea,

consultanța furnizată de Natural England privind scheme de eco-condiționalitate și agromediu este

finanțată de guvern și este gratuită pentru fermieri.

În cazul în care consultanța este externalizată de stat către instituții „private”, care sunt condițiile
de finanțare?
Astfel cum s-a menționat în capitolul 5, serviciile de consultanță sunt de multe ori împărțite între

autorități private și publice. Cu toate acestea, sursa de finanțare provine de multe ori de la bugetele

publice, iar instituțiile private trebuie să solicite aceste fonduri publice. Criteriile de acordare se pot

baza pe:

• Calificarea consultanților

• Conceptul și instrumentele de consultanță

• Monitorizarea efectelor

Caseta 25: Criterii de acordare pentru subcontractarea serviciilor de consultanță privată

În Flandra fiecare consultant de la o instituție privată trebuie să fie autorizat pentru modulele pentru

care oferă consultanță. Sunt necesare calificări diferite pentru fiecare modul.

Ungaria selectează organismele de consultanță utilizând următoarele criterii: consultanța este

furnizată numai de consultanți înregistrați, având un birou echipat suficient și experiență în

consultanța agricolă.

În Austria organizațiile care oferă servicii de consultanță agricolă sunt evaluate în funcție de numărul

și calitatea consultanților, de metodele și temele utilizate și de modul de reglementare a

monitorizării.

În prezent, în Irlanda nu se alocă finanțare instituțiilor private. Numai serviciul de consultanță

publică este finanțat de guvernul irlandez . Nu a fost repartizată finanțare a sistemului de consultanță

agricolă nici consultanților, nici fermierilor.

53
12.3 Costuri pentru fermier
Costurile pentru fermier reprezintă un factor important de asigurare a participării acestora. Totuși,

costurile diferă considerabil în Europa, astfel cum indică următoarea casetă:

Caseta 26: Costuri pentru fermier

În Estonia, Slovacia și Belgia – Flandra , fermierii pot solicita o subvenție de până la 80% din

cheltuielile eligibile pentru servicii de consultanță, fără să depășească 1 500 EUR pe an.

În Țările de Jos, Țara Galilor și Danemarca , sprijinul pentru fermieri este de 50% din costurile

utilizării serviciilor de consultanță în cadrul RD (articolul 24), însă în Țara Galilor tinerii fermieri pot

solicita sprijin de până la 80%.

În Anglia , există de asemenea servicii gratuite de consultare și informare pentru a îmbunătăți

gestionarea eficientă a terenului pentru fermieri precum plimbări prin exploatația agricolă, ateliere

și vizite la exploatație. Serviciul de informare privind conversia ecologică este gestionat de Natural

England și oferă vizite gratuite la exploatație pentru exploatațiile care trec la activități agricole

ecologice.

În Letonia , rata maximă a sprijinului este de 60%, fără să depășească 1 000 EUR.

În Luxemburg , fermierii pot solicita o subvenție pentru utilizarea serviciilor de consultanță de până la

70% în primul an, ulterior subvenția scăzând la 50%.

În Ungaria , fermierii sunt liberi să încheie un contract de consultanță cu oricine, însă au dreptul să

primească sprijin numai în cazul în care contractul este încheiat cu Centrele regionale de

consultanță, iar consultantul este pe lista oficială de consultanți. Pentru a obține sprijinul, fermierii

trebuie să furnizeze Agenției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală numerele de înregistrare, iar

10
dimensiunea exploatației agricole trebuie să fie de cel puțin 2 EUME sau 1 EUME în cazul unei

exploatații horticole. Sprijinul este disponibil numai de trei ori în perioada 2007-2013. UE

rambursează 80% din costuri, însă contractele pe termen lung primesc numai o sumă de la 700 EUR

până la o sumă maximă de 1500 EUR.

În Austria majoritatea serviciilor sunt gratuite.

În prezent, în Irlanda fermierul trebuie să angajeze un consultant privat sau public pe propria

cheltuială. Din cauza veniturilor scăzute și a lipsei de finanțare a sistemului de consultanță agricolă

pentru fermieri, nu se solicită consultanță.

Sistemul de consultanță agricolă din Cehia este împărțit în 4 niveluri. Costurile pentru un fermier

sunt diferite în funcție de nivel:

• Nivelul 1 – Introducere: Consultațiile sunt gratuite și oferă (într-o limită de timp) informații

generale.

10
Valoarea marjei brute standard totale a afacerii este exprimată în EUR, fiecare sumă de 1200 EUR fiind o

unitate de mărime europeană (EUME).

54
• Nivelul 2 – Consultații profesionale: Consultațiile sunt gratuite și îi ajută pe solicitanți, sub formă

de contacte telefonice, electronice sau personale (într-o limită de timp), să obțină răspunsuri la

întrebări orientate profesional, cu caracter operațional. Acest nivel cuprinde, de asemenea,

servicii speciale de consultanță pentru producția animală și vegetală.

• Nivelul 3 – Servicii de consultanță individuală: Servicii de consultanță cu participarea financiară a

clienților (20%) furnizate de consultanți acreditați. Acestea sunt utilizate în cazul în care un

organism comercial trebuie să soluționeze probleme profesionale care se încadrează în principal

în sfera respectării principiilor PAC.

• Nivelul 4 – Furnizarea de informații prin portaluri web specializate gratuite.

13 Care sunt competențele non-tehnice ale consultantului?

Transferul și punerea în aplicare eficientă și specifică a aspectelor privind mediul necesită

interacțiune personală la nivelul exploatației agricole. În unele țări consultanți specifici pe probleme

de mediu au fost trimiși fără prea mult succes deoarece fermierii i-au perceput ca fiind „organisme

de control” care le fac concurență consultanților lor de încredere. Prin urmare, se pare că este

necesar un numit nivel de încredere și este riscant să se amestece funcțiile de consultanță cu

mecanismele de control. Construirea acestei încrederi necesită confidențialitatea informațiilor

colectate și capacitatea de a înțelege necesitățile fermierului („a înțelege și a vorbi limba

fermierului”).

Competențele non-tehnice se referă la o gamă foarte diversă de abilități precum:

• Autoconștientizare

• Gândire analitică

• Competențe de lider

• Competențe de lucru în echipă

• Flexibilitate

• Capacitatea de a comunica eficient

• Creativitate

• Competențe de soluționare a problemelor

• Competențe de ascultare

• Diplomație

• Disponibilitate față de schimbare

• Confidențialitate

Aceste competențe sunt de multe ori considerate la fel de importante pentru o consultanță agricolă

reușită, în special pentru stabilirea unei relații bazate pe încredere între consultant și fermier, ca și

consultanța însăși. Prin urmare, în cadrul cursurilor de formare oferite consultanților trebuie

55
acordată o atenție deosebită problemei competențelor non-tehnice. Caseta de mai jos oferă o serie

de exemple de abordare a acestui aspect în statele membre.

Caseta 27: Care sunt competențele non-tehnice?

Ministerul Agriculturii din Flandra furnizează sprijin de reglementare, oferind criterii de calitate

adecvate și monitorizând calificarea (autorizații, cursuri de formare etc.) consultanților pentru

fiecare modul. Criteriile pentru a obține o autorizație ca organism de executare a sistemului de

consultanță agricolă cuprind:

• Fiabilitate acumulată în activitățile anterioare de consultanță;

• Experiență anterioară în consultanță privind mediul și gestionarea exploatațiilor agricole;

• Echipament administrativ și tehnic;

• Calificarea personalului.

Calificarea personalului are cea mai mare pondere relativă.

În Ungaria , în afara criteriilor de înregistrare, consultanții trebuie să dispună de competențe foarte

bune de comunicare și empatie pentru a putea analiza în profunzime situația și problemele

fermierilor. De asemenea, este important pentru consultant să țină legătura cu cât mai mulți

fermieri. Prin urmare, mulți dintre cei mai eficienți consultanți oferă de multe ori prezentări în cadrul

unor reuniuni și evenimente profesionale și predau cursuri la locul de muncă.

Comunicarea și înțelegerea necesităților fermierului sunt cele mai importante atribute. Majoritatea

consultanților din Irlanda au o educație în domeniul agricol, ceea ce constituie un avantaj în relațiile

cu fermierii și conduce la bune cunoștințe practice și la înțelegerea provocărilor zilnice ale gestionării

unei exploatații agricole. Cea mai mare provocare pentru consultanți este să fie la curent cu

tehnologiile și evoluțiile recente. Administrația ar trebui să finanțeze educația și cursurile de formare

ale consultanților privați pentru a asigura actualizarea continuă a competențelor lor de comunicare

și a cunoștințelor sau competențelor tehnice. Consultanții publici beneficiază deja de finanțare

pentru cursuri de formare. Printre astfel de cursuri s-ar putea număra îmbunătățirea

„competențelor non-tehnice” ale tuturor consultanților.

Potrivit experiențelor proiectului TEHO ( Finlanda ), un consultant nu trebuie să fie expert în toate

domeniile agriculturii, dar ar trebui să știe unde să găsească informații și pe cine să contacteze. Cel

mai important lucru este ca acesta să creadă în ceea ce face, să poată să îi convingă pe fermieri și să

creeze relații bazate pe încredere.

În Anglia , agenților CSFO li se oferă un program extins de formare care cuprinde competențe de

comunicare, instruire privind argumentarea și negocierea și competențe tehnice, inclusiv

gestionarea îngrășămintelor și nutrienților, în unele cazuri formare privind FACTS, gestionarea solului

și a apei și cursuri privind sensibilizarea agricolă.

Contractanții care furnizează consultanță trebuie să aibă o experiență minimă de 4 ani în consilierea

fermierilor și, în funcție de tipul de consultanță pe care o oferă, este posibil să li se ceară să fi

participat la un curs de formare de bază privind gestionarea solului și a apei sau la un curs FACTS, sau

să aibă orice alte calificări relevante pentru contractul pe care îl execută.

56
 14 Monitorizarea și evaluarea
În elaborarea manualului statele membre nu au furnizat informații privind monitorizarea și controlul,

iar sistemele de consultanță agricolă din multe state membre sunt prea recent înființate pentru a

dispune de evaluări finalizate. Informații detaliate privind UE în general se regăsesc în raportul

recent publicat de DG Agricultură privind punerea în aplicare a sistemelor de consultanță agricolă

(ADE et al, 2009).

Monitorizarea și evaluarea se pot concentra asupra următoarelor aspecte ale sistemului de

consultanță agricolă:

1. Competențele consultantului

2. Impactul exploatației agricole în ceea ce privește modificarea comportamentului /practicilor

3. Efectele asupra mediului

4. Eficiența abordărilor și instrumentelor utilizate

5. Eficiența cadrului organizatoric și instituțional

În prezentul manual accentul cade asupra primelor două aspecte.

• Competențele consultantului pot fi evaluate cu ajutorul schemelor de autorizare sau al

campaniilor de evaluare utilizate în sectorul public de educație în numeroase state membre.

Fermierul are numeroase legături cu „consultanți cu amănuntul”/distribuitori, iar în multe

cazuri fermierii se bazează pe cunoștințele acestora, chiar dacă nu au calitatea oficială de

consultant.

• Impactul exploatației agricole în ceea ce privește modificarea comportamentului/practicilor.

În acest caz, accentul cade asupra evaluării efectelor consultanței și trebuie avute în vedere

următoarele aspecte:

• Relevanță: Este consultanța relevantă pentru fermier?

• Credibilitate: Consideră fermierul că sfaturile sunt fiabile? Are acesta încredere în

sursa consultanței?

• Importanță: Recunoaște fermierul necesitatea de a-și adapta practicile legate de

gestionare?

• Responsabilitate: Crede fermierul că ar trebui să facă ceva?

• Capacitate: Crede fermierul că ei pot să facă ceva?

• Eficiență: Observă fermierul o diferență în urma schimbării

comportamentului?

• Vizibilitate: Este evident că se face ceva?

57
În ambele cazuri, monitorizarea și evaluarea se pot realiza fie de o organizație independentă,

organizația responsabilă de consultanță, fie de fermierii înșiși. Cu toate acestea, este important să se

asigure că fermierii sunt deschiși față de consultanță și că nu se confundă funcțiile de consultanță și

de control. De exemplu, în Ungaria, consultanții înregistrați nu au dreptul (prin lege) să participe la

controlul activității autorităților.

Caseta 28: Exemple de evaluare a sistemelor de consultanță agricolă

În Flandra , calitatea consultanței din sistemul de consultanță agricolă este evaluată pe baza

profunzimii consultanței pentru fiecare modul, iar aplicabilitatea directă a consultanței la exploatația

agricolă, prin adoptarea următoarelor măsuri:

• 5% din fermierii care solicită o subvenție în cadrul sistemului de consultanță agricolă sunt

controlați la fața locului în ceea ce privește numărul de module solicitate.

• Agenția pentru Agricultură și Pescuit, Divizia Structură și Investiții ia legătura frecvent cu

consultanții și organizează o reuniune anuală cu organismele de consultanță.

• Procedura de monitorizare a eficienței sistemului de consultanță agricolă este realizată înainte

de fiecare plată a subvențiilor sistemului de consultanță agricolă către fermier.

• La cerere, fiecare serviciu de consultanță trebuie să trimită o mostră aleatorie de consultanță

Agenției pentru Agricultură și Pescuit.

• La intervale regulate are loc o revizuire a sistemului și se sugerează ajustări serviciilor de

consultanță.

În Republica Cehă , la primul și al doilea nivel al sistemului de consultanță, furnizorii de servicii de

consultanță trebuie să aibă o listă a activităților lor de consultanță, care cuprinde numărul și

subiectul întrebărilor respective adresate de fermieri. La al treilea nivel, informațiile sunt furnizate

de agențiile de plată care primesc solicitările de subvenții. Evaluarea este efectuată în principal de

membrii Consiliului Național de Consultanță pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

ECSFDI ( Anglia ) este evaluat la patru niveluri:

1. Gradul și eficiența implicării fermierului.

2. Schimbări în ceea ce privește sensibilizarea și atitudinea fermierului.

3. Punerea în aplicare a măsurilor de control pentru reducerea poluării difuze a apei ca urmare a

agriculturii.

4. Reducerea pierderilor producției agricole din terenul agricol și infrastructura și îmbunătățirea

calității apei.

Primele trei niveluri trebuie considerate măsuri conexe pentru al patrulea – rezultatele ecologice pe

care ECSFDI urmărește să le obțină.

Evaluarea rezultatelor ecologice se axează în special pe modelare. Aceasta este o abordare logică

având în vedere perioadele relativ scurte de desfășurare a ECSFDI; scara îmbunătățirilor preconizate;

și efectul factorilor externi precum condițiile climatice, modelele de selecție a culturilor și alte

presiuni privind calitatea apei. Modelarea este sprijinită de un program de monitorizare a calității

apei.

58
 15 Unde se pot consulta informaţii suplimentare?
Site-ul web Descriere

www.topps-life.org Site-ul web al unui proiect EU-Life privind cele mai bune

practici de gestionare pentru utilizarea în siguranță a

produselor de protecție a plantelor

http://www.vlm.be/landtuinbouwer Site-ul web al Agenției teritoriale flamande

s/mestbank/bedrijfsbegeleiding/Pag

es/default.aspx

www.vlaanderen.be/landbouw/BAS Departamentul pentru Agricultură şi Pescuit al autorităților

flamande

www.vkszi.hu Site-ul web al MARD (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale), Institutul de dezvoltare rurală, educație şi

consultanță din Ungaria.

www.agrarkamara.hu Site-ul web al Camerei pentru Agricultură din Ungaria.

www.umvp.eu Site-ul web al Noului Program de Dezvoltare Rurală din

Ungaria.

www.mvh.gov.hu Departamentul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din

Ungaria.

www.lebensministerium.at Prima pagină a site-ului web al Ministerului Agriculturii din

Austria.

www.agrarnet.info Site-ul web al Camerei pentru Agricultură din Austria.

www.agriculture.ie
Site-ul web al Departamentului pentru Agricultură, Pescuit şi

Alimentație din Irlanda.

www.aca.ie Site-ul web al Asociației Consultanților Agricoli din Irlanda.

www.teagasc.ie Site-ul web al Autorității pentru Agricultură şi Dezvoltare

Alimentară din Irlanda.

www.environ.ie Site-ul web al Departamentului pentru Mediu, Patrimoniu și

Administrație Locală din Irlanda.

www.ymparisto.fi/teho Site-ul web al Ministerului Mediului din Finlanda.

http://www.mavi.fi/fi/index/viljelijat Site-ul web al Agenției pentru Afaceri Rurale din Finlanda.

uet/tilaneuvonta.html

59
http://eagri.cz/public/eagri/en/ Site-ul web al Ministerului Agriculturii din Republica Cehă.

60
 16 Bibliografie
ADE et al (2009): Evaluation of the implementation of the Farm Advisory System, Final Report.

(Evaluarea punerii în aplicare a sistemului de consultanță agricolă, Raport final)

http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/fas/index_en.htm

Agenția Europeană de Mediu (1999): Human Interventions in the Hydrological Cycle (Intervenții

umane în ciclul hidrologic), raport de evaluare a mediului nr. 17, 21 iunie 1999. Copenhaga: EEA.

Comisia Europeană, DG Mediu (2004): Report on The link between soil erosion and diffuse

contamination of water and air (Raport privind legătura dintre eroziunea solului şi contaminarea

difuză a apei şi a aerului), Raportul grupului de lucru privind eroziunea solului Task 5 în cadrul

Strategiei tematice privind solul a Uniunii Europene, martie 2004.

[http://www.sednet.org/materiale/eu_sts.pdf].

Kampa, E şi Dworak, T (2009): Active involvement in River Basin Management. Plunge into the

Debate Conference document (Implicarea activă în gestionarea bazinelor râurilor. Document al

conferinței „”Plunge into the Debate), Cea de-a doua conferință europeană privind apa, 2-3 aprilie

2009.

Povellato, A şi Scorzelli, D (2006): The Farm Advisory System: A Challenge for the Implementation of

Cross Compliance (Sistemul de consultanță agricolă: O provocare pentru punerea în aplicare a eco-

condiționalității), prezentare D14 a Proiectului CC Network, SSPE-CT-2005-022727.

61