Bert Hellinger

Constelatiile
familiale
Terapie pentru suflet

Edilia a ll-a

Traducere de
Cristina Livia Vasilescu

phitoblo
 Cuprins

3
Multumiri
5
Prefafd.
in experienla comunitdlii" . '
;,Gred
I
Despre cerul care imbolndvegte
gidesprepdmdntulcarevindece'... "" 15

Terapiasufletului. """" 35

65
Maxime 9i scurte istorisiri
.....
Ordineleiubirii 75

ExperienlaluiDumnezeu... ""' 97

Religie,psihoterapiegiterapiesufleteasci ' " ' ' 103

Obignuitulgifacilul """ 107

Psihoterapiegireligie :'. "" 133

Vinovdfiegidoliu. """' 145

Prezenfa morfilor in viala noastrd """ 169

Congtientizarea prin renunlare. '' 181

Religiegipsihoterapie.. """' 193

. 211
 ,,CRED ]N EXPERIENTA
coMUNffAflt"
Conferinld susf inut d in 197 2,
la postul de radio Sudwestfunk

DIALOGUL
CAnd aud cAte un catolic spunAnd: ,,Cred in experienfa co-
munitdfii", mi se umple sufletul de speran!5 qi, totodat5, dein-
doiali. Dorinfa md impulsioneazd sd sper. Experienla Pe care
o am cu Biserica md face si mi indoiesc. Iar, atunci cAnd declar
eu insumi: ,,Cred in experienfa comunitilii", md raportez nu
atAt la sifuafia mea actuald, cdtla un program pentru viitor.
tncep prin a povesti ceva ce mi s-a intAmplat personal. La
16 octombrie anul trecut, Sinodul Diocezei de la Sankt Polten
igi suslinea gedinfa inaugurald, in vreme ce eu ilcepeam, in
aceeaqi clddire, un seminar pe tema dinamicii de grup' Spre
seari, oamenii alergau gi strigau pe culoare, tncercAnd sd-i
adune pe participanfii Ia sinod care fuseseri absenfi' Mulli
dintre ei plecaserd deja, aga cd sinodul nu mai putea lua
decizli.
Sd fie o intAmplare? Poate ci da. Totuqi, gtim ci nume-
rogi creqtini nu mai vor si participe la reuniuni atunci cAnd
e vorba despre reinnoirea Bisericii. Sunt obosifi gi se retrag'
Cu doar cAliva ani ?:r urm6, agteptdrile noastre erau cu mult
 Constelaliile familiale
mai mari. La vremea aceea, investeam mai multi speranfd in
discufii - in ,,dialog", clJm il numeam - gi experimentam noi
structuri menite sd permitd acest dialog.
Speranfele acelea nu s-au implinit. Dupd Conciliu, nume-
roase forme organizafionale s-au transformatin ,,datotie", h-
ind insd lipsite de forf5 creatoare. Concesiile fdcute in privinfa
formelor erau insuficiente pentru a calma teama de posibilele
consecinfe ale unui dialog fdrd restricfii. Pentru cd, in noile
ulcioare ale unor structuri imbundtdfite, rimdsese incd vinul
vechi al autoritdfii gi al intimiddrilor reciproce.
Sd ne punem urmitoarea intrebare: existi in cadrul Bise-
ricii grupuri in care am indrdzni sd vorbim despre experienfa
noastrd legatd de credinld gi sd ne exprimdm indoielile, fdri
teama cd cineva ne-ar putea suspecta aceste trdiri extrem de
personale, ba chiar ni le-ar interzice? De cAte ori nu ni se in-
tAmpli sd constatim cum cregtinii, prin uimirea lor dispre-
fuitoare, igi provoacd reciproc nesiguranfd? Cum zAmbesc cu
superioritate qi se indigneazd peste misurd cAnd cineva iqi ex-
primd o pdrere personald? Cum se pun reciproc la punct, ape-
lAnd la autoritate,luAndu-gi drept scut dogme gi legi? PAnd la
urm6, nu mai indrdznim sd credem in propria experienlh gi
nu mai suntem siguri cd Dumnezeu se manifestd gi acfionea-
zd, prin intermediul experienfei proprii fiecdruia dintre noi.
Ne pierdem, agadar, in dezbateri ce au drept temi structurile
ideale gi ludm decizii in numele ideologiei. Facem apel la ra-
fiune, ne condamndm qi ne ameninldm cu judecdli de valoare
pe care experienfele noastre nu le confirmd. Deci nu trebuie
sd ne mirdm dacd indelungatele noastre disculii se incheie cu
sloganuri lipsite de substanf5, cu pretenfii vagi, cu legi moar-
te qi intr-o atmosferd de resemnare generald.
10
,,Cred in exPerienla comunitdlii"
DTALOGUL ESENTIAL
ln mod public, dialogul esenlial ocupd un spaliu restrAns
in cadrul grupurilor ecleziastice oficiale' CAnd spun dialog
esenfial, mb refer la dialogul referitor la experienfa persona-
16 in ceea ce priveqte credinfa, dialogul despre contestdrile qi
indoielile pe care le avem atunci cAnd discutdm diverse pro-
bleme de care ne temem/ in fafa obscuritdtii care, uneori, pare
fdrd iegire. Prin conversafie esenliald infeieg, de asemenea,
dialogul ce are drept subiect mesajul lui Iisus care ne trans-
formi viafa de zi cu zi: cum judecd gi purifici acest mesaj,
cum, dintr-o datd, impune o noud libertate 9i permite accesul
la speranfd gi la putere.
loc atAt de rar
$i m[ intreb: de ce acest dialog personal are
in Bisericd? Ce anume mi impiedicd sd imi iau in serios ex-
perienfa legatd de credinfd, sd o exprim atunci cAnd port un
dialog? Ce mi se poate intAmpla dacd imi asum ceea ce am
experimentat in privinfa credinfei, recunoscAndu-i acesteia
totodat6 exigenfele?
RISCUL
Rispunsul meu: e posibil si mi se intAmple foarte multe lu-
cruri. in interiorul Bisericii, a vorbi personal despre credinfd
rcprezintdun risc. Trebuie sd mi exPun complet gi, astfel, risc
mult. E in joc mai ales relafia mea cu Biserica. Conducdtorii
Bisericii se simt tndreptdlifi sd-mi judece experienfa in func-
lie de a lor. Pot si-mi conteste experienla gi sd o califice drept
periculoasd, chiar falsd. imi pot cere sd-mi neg propria expe-
rienfi, sd renunf la intrebdri qi la cdutirile personale, dac6 nu
inainteazd pe direcfia indicatd de ei. in ultimd instanfi, pot sd
md admonesteze public qi sd md excludd din cadrul institufio-
nal al Bisericii, din ceea ce este vizibil' E posibil ca, dacd ajung
11
 ,,Cred in experienla comunitd!ii"
Constelaliile familiale
manierd cu adevdrat verificabild. Aqadar, cAnd ne referim la
efectiv intr-o astfel de situatie, si md absolve totugi si sd nu
revelafie, la dogmd, la legea divini sau la o altd autoritate re-
rlzeze de acest drept. Atunci insd, este foarte ugor sd gdseascd
ligioasd, e clar cd nu vorbim despre ceva din afara experienlei
alfi membri ai Bisericii care, invocAnd autoritatea qi bazin-
umane sau de ceva care se afld mai presus ca ea. Deci, intot-
du-se pe condamnarea lucrurilor exprimate de mine, si preia
deauna este vorba doar despre experienla personald.
problem4 s5 incerce sd mi intimideze gi si md ameninfe in
Ceea ce are anumite consecinfe. Dacd revelafia, dogma,
momentul in care experienla mea nu corespunde cu a lor. De
legile gi toate celelalte autoritili religioase constituie doar
aceea, in Bisericd, nu existd un grup ffr mijlocul ciruia aS pu-
expresia unei experienle personale, ele nu pot fi, agadar, cre-
tea scipa de aceasti presiune. $i tot de aceea, dialogul cu ade-
dibile gi obligatorii decAt in mdsura in care exigenfele lor igi
vdrat deschis este atAt de rar in acest mediu institufionalizat.
gdsesc ecou in experienfa personald a individului care le im-
Constat cd diverse persoane din cadrul Bisericii se simt res-
pdrtdgegte gi le considerd valabile pentru el.
ponsabile de relafia mea cu Dumnezeu. Existd preofi, pastori,
dascdli, judecdtori gi mulli alfii care, cu deplind naivitate qi in
numele Domnului, se considerd indreptdlifi sd se amestece in
viata mea gi sd decreteze clJ autoritate ce irrseamnd Dumne-
zeu./ ce anume spune El gi cum anume judecd El.
$i totugi, vdd
ci ei nu dispun de elemente in plus fafd de mine. Si pentru ei,
Dumnezeu este o lumind inaccesibild.

EXPERIENT, A

Se pare cd aceasti situafie este contrazisd de faptul cd par-

tizanii autoriti{ii religioase nu se bazeazd. pe experien{a lor
personald, ci pe revelalia divini, pe dogmele qi pe regulile
ecleziastice. $i atunci, sd ne continudm cdutdrile fdrd prejude-
cdli gi sd ne punem urmitoarea intrebare: cum se infdptuieqte
revelalia divind? Cum ajungem sd proclamdm o dogmd sau o
lege divind? Cum dobAndim un drept religios asupra altcui-
va? Rdspunsul este intotdeauna legat numai de experienfe-
le proprii. Orice revelafie divini se manifestd ca o experienfd
personald gi ca o punere in practicd a unei astfel de experienfe.
in niciun caz, revelalia, dogma, legea bisericeasci gi dreptul la
autoritatea religioasd nu depdgesc experienfa fiecdruia, intr-o

13
12
 DESPRE CERUL CARE
inneolruAvesrE st DESPRE
pAnaAruTUL cARE vlruoecA

Ceea ce vom discuta aici referitor la Cerul care imboln6-

veqte descrie situafiile care conduc la boli grave, la accidente
Ei la sinucideri in comunitdlile constituite din familii gi cla-
nuri care impdrtdgesc un destin comun. Ceea ce urmeazd sd
discutdm cu privire la PdmAntul care vindeci reprezintd o in-
cercare de a infdqiga lucrurile care, uneori, ne abat de la astfel
de destine.
Este vorba despre comportamente legate de imagini ale
Cerului, de imagini ale suferinfei, despre ispiqirea prin im-
puternicire, despre regisirile de dupd moarte gi despre nemu-
rirea personald. Aceste imagini provoaci gAnduri, dorinfe qi
acte magice, care il fac pe bolnav sau pe muribund sd creadd
cd, dacd se supune din proprie inifiativd suferinfei, ii poate
elibera pe ceilalgi de suferin{ele lor, chiar qi atunci cAnd aces-
tea sunt doar consecinla unei lovituri a sorfii.

COMUNITATEA UNffA PRIN DESTIN

Din comunitatea unitd prin destin - in cadrul cdreia acest
mod de a gAndi, descris antetior, cauzeazd prejudicii - fac
parte: frafii gi surorile, pdrinfii, frafii gi surorile acestora,

15
 Constelatiile familiale
bunicii, uneori unul sau altul dintre strdbunici gi tofi aceia
care qi-au cedat locul uneia dintre persoanele sus numite.
Persoanele care si-au cedat locul pot fi: soli sau parteneri
anteriori ai pdrinfilor sau ai bunicilor, logodnici, de exemplu,
la fel gi toli aceia care, prin plecarea sau prin nenorocirea 1or,
le-au permis altora fie sd pdtrundi in acest grup, fie sd oblind
un avantajpersonal de pe urma lui.
ATA9AMENTUL $r CONSECTNTELE LUt
in aceastd comunitate de destiry fiecare membru se afld in
relafie cu tofi ceilalgi.
Atasamentul actioneazd cel mai puternic intre copii gi pd-
rinli, intre frafi gi surori gi intre so! qi sofie. Un ataqament
aparte se instituie, de asemenea, intre cei sosifi mai tArziu qi
cei dinaintea lor, care le-au fdcut log mai ales dacd acegtia din
urmd au avut parte de un destin impovirdtor; de exemplu,
intre copiii din a doua cdsitorie a unui bdrbal gi prima lui so-
!ie, moartd in timpul unei sarcini. Atagamentul este mai pulin
puternic intre pirinfi qi copii gi atinge cel mai slab nivel intre
cei care au ficut loc gi cei care ii urmeazl: de pild5, intre pri-
ma logodnicd a unui bdrbat gi urmitoarea sofie.
ASEMANARE 9r REECHTLTBRARE
Atagamentul le insufld celor care vin mai tdrziu - gi care
sunt cei mai slabi - dorinfa de a impiedica plecarea celor deja
aflali la fala locului gi care sunt cei mai puternici; iar, dacd
acegtia din urmd au plecat deja, cei care vin mai tArziu vor
si-i urmeze.
in plus, atagamentul face ca cei avantajali sd-gi doreascd
si devini asemenea celor dezavantajafi. Astfel copiii sdndtogi
16
Despre cerul care imbolndvegte gi despre pdmdntul care vindece
vor sd semene cu pdrinfii lor bolnavi qi cei mici sau inocenfii
vor sd semene cu adullii ori cu cei vinovafi.
Atagamentul face ca cei s[ndtoqi si se simtd responsabili
fald de bolnavi, nevinovafii, responsabili fald de vinovafi,
cei fericifi, fali de nefericifi qi cei vii, responsabili fald de cei
decedali.
Iati motivul pentru care persoanele avantajate sunt gata
sd-gi rigte gi sd-gi sacrifice sindtatea, inocen{a, viala gi fericirea
pentru sdndtatea, inocenfa, viala qi fericirea altora.
Aceqti indivizi nutresc speranla cd, renunlAnd la viafa 9i
la fericirea lor personald, pot garanta qi salva viafa gi ferici-
rea altora in aceastd comunitate unitd prin destin. Ei sper6, de
asemenea, ci vor putea astfel si regdseascd gi sd refacd viafa qi
fericirea celorlalli, chiar dacd acestea sunt deja pierdute.
in interiorul comunitdfii unite prin destin, pe care o consti-
tuie familia sau clanul qi date fiind atagamentul 9i dragostea
prin atagamen! domnegte o nevoie irezistibili de reechilibrare
intre avantajul unora gi dezavantajul altor4 intre inocenla 9i
fericirea unora qi vinovdlia gi nefericirea altota, intre sdnitatea
unora qi boala altora,intre viala unora 9i moartea altora. Aceas-
td nevoie irezistibild face ca un individ sd-gi doreasci si devini
gi el nefericit dacd un altul este nefericit ca cineva sindtos qi
nevinovat sd se imbolndveascd sau sd devind vinovat dacd un
altul s-a imbohrhvit sau s-a fdcut vinovat de ceva 9r, dacd o Per-
soand apropiati moare, o rudi a acesteia sd vrea qi ea sd moard'
Prin urmare, in interiorul comunitifii unite prin destin
se produg prin atagament gi reechilibrare, imitdri 9i partici-
pdri la vinovdfia, boal4 destinul qi moartea semenului; sunt
incercdri de a pldti fericirea altcuiva cu propria nefericire,
vindecarea altcuiva printr-o boali, inocenla altcuiva prin vi-
novhlia personali sau prin ispdqire qi viala altcuiva prin pro-
pria moarte.
17
 Constela!iile familiale
BOALA ASCUUTA DE SUFLET
Cum nevoia de a ajunge in aceeagi situafie precum cel6-
lalt, ca de altfel gi dorinfa de reechilibrare vizeazi boala gi
moartea, trebuie sd conchidem cd boala ascultd de suflet.
Agadar, pentru a se putea produce o vindecare, este necesai,
pe lAngi ajutorul medical in sensul restrAns al cuvAntului,
gi un ajutor avizat in privinla problemelor care lin de suflet.
Este posibil ca medicul sd combine din proprie iniliativd cele
doud ajutoare, altminteri e nevoie de altcineva care sd preia
domeniul sufletesc. Totusi, in vreme ce medicul actioneazd
si trateazi,boala, cel care il ajutd in problemele legate de su-
flet se manifestd mai degrabd cu rezerv5, fiind tulburat de
for(ele cdrora trebuie si le facd fafd gi considerAnd cd ar da
dovadd de aroganfd dacd ar vrea si le infrunte. Socotindu-se
mai mult aliatul decAt adversarul lor, el se strdduiegte agadar,
in acord cu ele, sd deturneze soarta potrivnicd. Urmdtorul
exemplu va ilustra acest lucru:
,,MAI BINE EU DECATTU!"
in timpul unei gedinte de hipno 26., o tdnbrd bolnavd de
sclerozi in pldci se vedea ingenunchind lAngd patul mamei
sale paralizate gi luAnd pe datd decizia: ,,Dragl mam5, mai
bine eu decAt tu." Pentru participanlii la qedinla de terapie a
fost foarte emofionant sd fie martori la marea dragoste pe care
un copil le-o poarti pdrinfilor. Odatd gedin{a terminatd, tAnd-
ra s-a simfit impXcati cu ea gi cu propriul destin. in schimb,
o participantd n-a putut suporta aceastd iubire, fiind dispusd
si preia boala, suferin{ele si moartea mamei. Participanta i-a
spus mediatorului: ,,As vrea atAt de mult sd o poli ajuta." Me-
diatorul a rdmas inmdrmurit. I se pirea cd femeia tocmai a
distrus totul.
18
Despre cerul care imbolndvegte gi despre pdmdntul care vindecd
Cdci cum ar indrdzni cineva si considere dragostea unui
copil drept ceva nefast? Nu ar rdni astfel sufletul copilului 9i
suferinfa acestuia nu ar deveni oare inci 9i mai mare? Copilul
nu qi-ar ascunde qi mai mult iubirea pentru mamd 9i nu s-ar
ag61a oare gi mai tare de speranfa pe care gi-a pus-o in decizia
lui de a-gi salva mama prin suferinfa personald?
Un alt exemplu:intr-un gruP, o alti tAndrd, bolnavi 9i ea
cle sclerozd in pldci, arcalizat o constelalie a familiei sale care
a redat, cu ajutorul membrilor grupului, dinamica relalionali
existent5. Agadar, etav rePtezentali acolo mama qi, la stAnga
ei, tatdl. in fala lor stdtea pacienta, cea mai mare dintre frafi,
Ei, la stAnga ei, fratele mai mic, decedat
la vArsta de paispreze-
ce ani din cauza unei insuficienle cardiace. $i tot la stAnga se
afla un alt frate, cel mai mic dintre copii.
Mediatorul i-a cerut reprezentantului fratelui decedat sd
iasd pe uqei ceea ce, in acest gen de constelafie, inseamnd a
muri. De indatd ce a iegi! hgttafetei s-a luminat dintr-o datd,
iar mama s-a simlit gi ea mult mai bine' Apoi, mediatorul i'a
scos afari pe fratele cel mic, dupd aceea pe tat6, pentru ci re-
matcase ci gi ei se simteau atragi spre iegire. CAnd to,ti bdrbafii
au pdrdsit inciperea * deci de indatd ce au ,,murit" - mama
s-a ridicat in picioare triumfdtoare. A devenit evident faptul
cd ea era cea sortiti morlii - indiferent care erau motivele - 9i
cd se simfea extrem de uguratd ci ceilalli au ales, de bunivoie,
si moard in locul ei.
Apoi, mediatorul le-a cerut birbafilor si se intoarci in
incipere gi a rugat-o pe mamd sd iasd. Dintr-o datS' toli s-au
simlit eliberali de participarea la destinul mamei: tofi se sim-
feau bine.
Totugf mediatorul bdnuia cd scleroza fetei era legati de
obligalia de a muri a mamei. De aceea, el a rechemat-o pe
mame, a plasat-o la stAnga tatilui, iar pe fat6, alituri de mami'
19