Limbajul istoric de specialitate nu este deosebit de limbajul pe care îl folosim în viața
cotidianã. Cuvintele sau expresiile utilizate pentru a descrie o epocã, un proces istoric sau un eveniment fac parte din vocabularul obișnuit. Cel mai important lucru este sã folosim noþiunile potrivite în anumite contexte, astfel încât exprimarea noastrã sã fie cât mai aproape de adevãr. Nu putem, sã transferãm înțelesul unor noțiuni din prezent la activitãți, evenimente sau procese istorice desfãșurate cu foarte mult timp în urmã. Putem descoperi semnificația sau înțelesul noțiunilor și termenilor istorici cu ajutorul dicționarelor de specialitate sau al DEX-ului( Dicționarul Explicativ al Limbii române) sau site-ul https://dexonline.ro/ Utilizarea greșitã a termenilor de specialitate poate da naștere la confuzii, unele amuzante, altele cu consecințe grave pentru reconstituirea adevãrului istoric. Cunoașterea limbajului istoric sau a limbajului de specialitate ne ajutã sã înțelegem mesajele pe care le transmit sursele istorice, cãrțile de istorie, ziarele, televiziunile etc. Noțiunile și conceptele istorice pot fi deslușite cu ajutorul dicționarelor sau din contextul în care ele se gãsesc. Aplicație : Citește textul, analizeazã explicația termenilor și apreciazã dacã economia din timpul regimului comunist a fost un element pozitiv sau negativ pentru dezvoltarea liberã a personalitãții umane: „În economie s-a trecut la adoptarea modelului economiei de comandã. În toate țãrile comuniste s-au format comisii ale planificãrii de stat. Economia de stat planificatã a avut ca bazã naționalizarea principalelor mijloace de producție. Economia fiecãrei națiuni a fost orientatã spre industrializare forțatã. Proprietatea privatã asupra pãmântului a fost desființatã și înlocuitã cu gospodãriile colective. Temeiul ideologic al colectivizãrii era credința cã țãrãnimea constituie prin definiție o clasã reacționarã.” (Vladimir Tismãnenu, Reinventarea politicului) Dicționar: – economie de comandã: economie condusã dupã reguli aplicate în funcție de interesele politice ale partidului comunist; – planificare de stat: economie planificatã și controlatã de cãtre stat; – naționalizare: trecerea tuturor proprietãților particulare în proprietatea statului; – industrializare forțatã: industrializare realizatã într-un ritm alert și la dimensiuni care nu țin seama de resursele de materii prime și de piețele de desfacere; – colectivizare: confiscarea pãmânturilor aflate în proprietatea privatã a țãranilor și trecerea lor în proprietate colectivã; – gospodãrii colective: formã de organizare a activitãților agricole dupã colectivizare; – clasã reacționarã: categorie socialã care se credea cã luptã împotriva comunismului.