TENIS DE MASĂ

Învățarea jocului de mijloc tăiat cu reverul

Tenisul de masă sau ping-pong este un sport în care doi sau patru jucători
lovesc o minge ușoară din celuloid de la unii la alții cu ajutorul unor palete. Jocul
are loc pe o masă separată în două de un fileu. Un jucător trebuie să lase mingea
jucată spre el să cadă o singură dată pe partea sa de masă și trebuie să o trimită
înapoi pe partea de masă a adversarului. Jocul se desfășoară cu viteză mare și
necesită reflexe rapide. Un jucător bun poate imprima efect mingii, ceea ce face
ca ricoșajul din masă sau paleta adversarului să fie imprevizibil. Tenisul de masă
a luat naştere ca un joc de societate al înaltei clase, practicat în Anglia sfârşitului
de secol XIX. Alături de badminton şi tenis de câmp, varianta de masă s-a
dezvoltat din tenisul antic, cunoscut şi sub denumirile de Jeu de Paume, Real
tennis, Court Tennis sau Royal Tennis.
Pregătirea tehnică reprezintă factorul de bază al antrenamentului prin care
se urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:
a) Însuşirea şi perfecţionarea procedeelor tehnice;
b) Prevenirea şi corectarea greşelilor;
c) Automatismul loviturilor;
d) Creșterea eficacităţii tehnice.
Cauzele care favorizează apariţia greşelilor sunt demonstraţiile incorecte,
explicaţiile insuficient de clare, nefolosirea observaţiei ca metodă de învăţare şi
perfecţionare precum şi insuficienta supraveghere din partea antrenorului.
Corectarea se poate face cu o eficienţă maximă în faza de învăţare a loviturilor
atunci când nu sunt formate deprinderile, pe când automatismele defectuoase se
corectează foarte greu și necesită un timp îndelungat.
 Jocul de mijloc constituie ABC-ul tenisului de masă. Loviturile au un
caracter pasiv și nu se urmăreşte preluarea iniţiativei. Eficienţa loviturilor este
dată de razanţa, intensitatea tăieturilor şi direcţionarea mingilor spre punctele
vulnerabile ale adversarilor.
Jocul de mijloc poate fi clasificat în funcţie de:
a. efectul imprimat mingii: jocul de mijloc tăiat (din forhand şi din rever) care se
bazează pe utilizarea loviturilor „tăiate“ şi jocul de mijloc netăiat (cu forhandul şi
cu reverul), care se bazează pe utilizarea loviturilor „drepte“;
b. momentul contactului dintre paletă şi minge: jocul de mijloc din semizbor,
când contactul cu mingea are loc imediat după ricoşarea acesteia din masă, pe
traiectoria ascendentă.

Rever (backhand) este lovitura realizată de pe partea opusă mâinii care ţine
paleta, de pe partea stângă în cazul jucătorilor care folosesc mâna dreaptă.
Lovitura tăiată este lovitură realizată cu o mişcare de sus în jos a braţului
de joc, oblic spre înainte, imprimându-se mingii o rotaţie spre înapoi, în sens
invers direcţiei de zbor.
Jocul de mijloc tăiat din rever cuprinde mai multe etape.
a) Partea pregătitoare: paleta este retrasă în partea stângă, cu planul înclinat
spre înapoi. Piciorul stâng este retras lateral şi înapoia celui drept având în
finalul părţii pregătitoare greutatea repartizată mai mult pe el. Stabilitatea
corpului este asigurată prin flexarea genunchilor şi prin distanţa optimă
între membrele inferioare. Odată cu retragerea paletei trunchiul se răsuceşte
spre stânga, proiectând umărul drept înainte;
b) Lovirea propriu-zisă din punctul final al retragerii paleta este dusă înainte
având în permanenţă o înclinaţie deschisă. Contactul paletei cu mingea se
face tangenţial într-un moment situat în apropierea punctului cel mai înalt
al traiectoriei mingii. Accentuându-se flexarea genunchilor odată cu
mişcarea braţului, începe şi trecerea progresivă a greutăţii corpului de pe
 piciorul stâng pe cel drept. În momentul impactului cu mingea, greutatea
este repartizată pe ambele picioare;
c) Finalul mişcării după contactul cu mingea, paleta îşi menţine înclinaţia
deschisă şi îşi continuă drumul spre înainte prin extensia aproape totală a
cotului. Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul drept situat
într-o poziţie uşor avansată.
Jocul de mijloc din rever și variantele sale:
- joc de mijloc rever în diagonală;
- joc de mijloc rever în linie;
- joc de mijloc dirijat alternativ în diagonală şi în linie;
- joc de mijloc liber dirijat.
Greşeli frecvente:
- uniformitatea exagerată în intensitatea efectelor de tăietură imprimate
mingii;
- terminarea loviturii se realizează prea lateral în dreapta;
- înclinaţia necorespunzătoare a paletei în momentul contactului cu
mingea.
Indicaţii metodice:
- piciorul drept în faţă;
- respectarea direcţionărilor stabilite de profesor/antrenor;
- privirea urmăreşte mingea.

Exerciţii pentru perfecționare

Exerciţii pentru perfecţionarea combinării jocului de mijloc tăiat din
forhand şi rever:
- joc de mijloc tăiat, alternativ cu forhandul şi reverul spre forhandul
adversarului, care la rândul lui, va dirija mingile cu forhandul, alternativ,
în diagonală şi în linie;
- acelaşi exerciţiu, spre reverul advers;
- acelaşi exerciţiu, din colţul rever spre forhandul sau spre reverul advers;
- joc de mijloc tăiat din ambele părţi spre forhandul advers;
- acelaşi exerciţiu, spre reverul advers
- joc de mijloc combinat forhand şi rever, cu direcţionarea mingilor în
exclusivitate în diagonală sau în linie; partenerul va răspunde cu lovituri
executate întotdeauna în linie sau în diagonală;
- joc de mijloc tăiat din ambele părţi, cu o direcţionare liberă a mingilor.
Bibliografie:

1. Apostu P.,Tenis de masă teorie și practică, disponibil la:

https://docplayer.org/53956191-Tenis-de-masa-teorie-si-practica-lector-dr-
apostu-paula.html, accesat octombrie 2020;

2. Feflea I., Tenis de masă – Curs, Partea I: Tehnica, Universitatea din Oradea,
Facultatea de Geografie, Turism și Sport, Oradea, 2015.