Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
https://clubenigma.ro/cristalele/
Există cristale mai puţin flamboaiante, mai puţin frumoase, dar totuşi extrem de puternice.
În stare naturală, înainte de a fi tăiate, aspectul pietrelor preţioase nu este spectaculos, în
ciuda calităţilor avute.
Majoritatea oamenilor au auzit vorbindu-se despre cele mai răspândite cristale, precum
ametistul, malachitul şi obsidianul. În prezent, cristale noi precum larimarul, petalitul şi
fenacitul îşi fac apariţia pe piaţă. Există așa numitele „pietre ale Noii Ere” care facilitează
evoluţia planetei şi a locuitorilor săi. Aceste cristale vibrează la o frecvenţă extrem de
ridicată, care înalţă conştiinţa şi deschide chakrele superioare, înlesnind comunicarea cu
alte dimensiuni.
Dacă vreţi să vă bucuraţi de darurile pe care vi le oferă cristalele, este necesar să ştiţi să le
folosiți. Cu cât veţi înţelege mai multe despre cristale, cu atât ele vor fi mai eficiente. Este
extrem de important să știți despre alegerea şi îngrijirea lor, cum să le folosiţi pentru
vindecare şi decorare şi despre felul în care să le „programaţi”.
Programarea cristalelor le ajută să lucreze mai eficient. Este o parte a ritualului implicat în
folosirea lor. Deoarece cristalele posedă o putere intrinsecă, trebuie să vă apropiaţi de ele
cu respect. Dacă veţi face asta, ele vor fi încântate sâ coopereze cu dumneavoastră.
Foarte multe persoane au o „zi a cristalelor”, zi în care le curăţă şi în care meditează
împreună cu ele pentru a primi mai multă energie. Respectarea acestei zile cu regularitate
va face cristalele să vorbească cu dumneavoastră sau să vă arate cum să le folosiţi pentru
a vă îmbunătăţi viaţa şi a avea o stare de bine.
A vă rezerva un timp pentru curăţarea cristalelor este foarte important. Cristalele absorb şi
transmit energie. Una dintre funcţiile lor este aceea de a curăţa şi a transforma energiile
negative. Dacă nu curăţaţi regulat cristalele, multe vor intra într-o stare de saturaţie,
nemaiputând acţiona eficient. Câteva dintre ele, însă, se autopurifică.
Ce sunt cristalele
Un cristal este un corp solid cu formă geometrică regulată format de-a ungul evoluţiei
Pământului. Cristalele au continuat să se metamorfozeze odată cu evoluţia planetei. Ele
sunt ADN-ul Terrei, amprenta chimică a evoluţiei. Cristalele sunt depozite miniaturale,
conţinând arhivele transformărilor planetei de-a lungul milioanelor de ani şi deci memoria
forţelor puternice care au modelat-o. Anumite cristale au fost supuse la presiuni enorme,
altele au apărut în cavităţi subterane de mare adâncime, unele s-au dezvoltat în straturi, iar
altele s-au format picătură cu picătură. Indiferent de forma lor, structura lor cristalină poate
absorbi, conserva, concentra şi emite energie, mai ales în spectrul frecvenţelor
electromagnetice.
Rețeaua cristalină
Fie că e mare sau mic, un cristal va avea exact aceeaşi structură internă, vizibilă la
microscop. Această reţea geometrică particulară permite identificarea cristalelor. De
exemplu, anumite cristale, precum aragonitul, prezintă culori şi forme foarte diferite care, la
prima vedere, nu par a avea nimic în comun. Având aceeaşi structură internă, ele aparţin
unei singure categorii. Această structură este crucială în clasificarea cristalelor, şi nu
mineralul sau mineralele care intră în compoziţia lor. În anumite cazuri, conţinutul de
minerale diferă foarte puţin, determinând culorile proprii unui anumit tip de cristal. În timp ce
mai multe cristale sunt formate din acelaşi mineral sau combinaţie de minerale, fiecare tip
are un sistem de cristalizare propriu. Cristalul este simetric de-a lungul unei axe. Planurile
exterioare regulate sunt expresia ordinii sale interioare. Fiecare pereche de faţete prezintă
exact aceleaşi unghiuri. Această structură internă cristalină este imuabilă.
Cristalele se formează plecând de la una din cele șapte forme geometrice fundamentale:
triunghi, pătrat, dreptunghi, hexagon, romb, paralelogram sau trapez. Aceste forme se
ordonează într-un anumit număr de tipuri cristaline, având nume generice ce evocâ
geometria lor internă. Asa cum sugerează numele, un cristal hexagonal este constituit din
hexagoane ce formează o structură tridimensională. Un ansamblu de pătrate alcătuieşte un
cristal cubic, triunghiurile formează un cristal romboedric, dreptunghiurile un cristal
tetragonal, romburile un cristal ortorombic, trapezele un cristal tridinic, iar paralelogramele
un cristal monodinic. Forma exterioară a cristalului nu reflectă neapărat structura sa internă.
Atomii, elementele constitutive ale unui cristal, sunt formate din particule care se învârt în
jurul unui nucleu printr-o mişcare continuă. În ciuda aparenţei sale calme, cristalul este de
fapt o masă moleculară în efervescenţă, vibrând la o anumită frecvenţă.
Scoarța terestră
Pământul era la origine un vârtej gazos, din care s-a format apoi un nucleu solid, care s-a
contractat într-o minge incandescentă. Progresiv, de-a lungul erelor, un strat subţire din
această magmă în fuziune s-a răcit până la formarea unei scoarţe – învelişul terestru. Sub
acest strat subţire, magma fierbinte, bogată în minerale, continuă să fiarbă şi să dea
naştere la noi cristale. Anumite cristale, precum cuarţul, se formează plecând de la gaze
fierbinţi şi minerale lichide din centrul Pământului. Supraîncălzite, ele urcă la suprafaţă, fiind
propulsate de forţele generate de mişcarea plăcilor terestre. Pe măsură ce gazele
penetrează scoarţa terestră şi întâlnesc roci solide, ele se răcesc şi se solidifică, proces
care poate fi îndelungat sau foarte rapid şi violent. Dacă procesul este relativ lent sau dacă
se derulează într-o bulă gazoasă, vor apărea cristale mari. Dacă procesul este rapid,
cristalele sunt mici. Dacă procesul se opreşte şi apoi reîncepe, este posibil să se formeze
cristale „fantomă” sau autovindecătoare. Dacă procesul este extrem de rapid, nu apar
cristale, ci o substanţă asemănătoare sticlei, obsidianul. Cristale precum aventurinul sau
peridotul iau naştere la temperaturi ridicate din magma lichidă. Altele, precum topazul şi
turmalina, se formează când gazele penetrează rocile pe care le întâlnesc. Unele cristale
se formeazâ când magma se răceşte suficient pentru a permite condensarea vaporilor de
apă. Soluţia rezultată, bogată în minerale, produce cristale precum aragonitul şi kunzitul.
Când penetrează prin fisurile rocilor cu care intră în contact, această soluţie se răceşte
foarte lent formând cristale mari şi geode precum calcedonia şi ametistul. Cristale precum
granatul se formează la adâncime, când mineralele se topesc şi apoi se recristalizează sub
o presiune imensă şi o căldură extremă. Este cazul cristalelor metamorfice, la care o
transformare chimică a modificat matricea iniţială. Calcitul şi alte cristale sedimentare sunt
rezultatul unui proces de eroziune. Rocile de la suprafaţă se sparg, mineralizând apa. Astfel
se formează noi cristale sau are loc o fuziune a mineralelor. Acest gen de cristale cresc în
straturi într-o matrice. Textura lor este în general mai fină. Aceste cristale rămân adesea
ataşate pe baza pe care au luat naştere sau sunt topite într-un conglomerat.
Vechii greci prețuiau cristalele de cuarț pentru frumusețea lor și considerau că au puteri
supranaturale. Ei credeau că mineralul de cuarț, cu structura lui cristalină, era de fapt o apă
atât de înghețată, încât n-avea să devină niciodată lichidă și de aceea i-au spus
“krystallos”, de la cuvantul “kryos”, care înseamnă rece ca gheața. Termenul Kristallos a
devenit “cristal”, în Evul Mediu, când desemna pietrele cu structuri similare cuarțului. Atomii
și moleculele din cristale sunt întotdeauna dispuse în șiruri ordonate. Aceste modele
repetate conferă cristalelor strălucirea specifică și formele deosebite.
Unele cristale produc, atunci când sunt comprimate, la extremități, sarcini electrice
(piezoelectricitate), iar altele produc sarcini similare când sunt încălzite (piroelectricitate).
Ambele proprietăți sunt evidente la cuarț și fac mineralul util la fabricarea sonarului și în
radio, la amplificarea curentului electric. De asemenea, fac posibilă convertirea, în bateriile
solare, a luminii Soarelui în energie electrică. Cristalele de litiu sunt o sursă de energie în
popularul serial Star Trek, unde alimentează nava spațială Enterprise. Pe Pământ, litiul
este cel mai ușor metal și ca atare e folosit la realizarea bateriilor de acumulatori.
Calitățile verificabile ale cristalelor sunt relevate în numeroase aplicații ale tehnologiei
moderne, dar calitățile lor mistice sunt mai dificil de explicat și depind mai mult de credință.
Încă din Egiptul antic cristalelor li s-au atribuit proprietăți vindecătoare și abilitatea de a
elimina energiile negative din corp. Se credea că ele au capacitatea de a memora imagini și
gânduri, servind ca păstrătoare ale cunoștințelor din trecut. Printre alte atribute ale lor se
numără proprietatea de a înmagazina și elibera lumina, de a percepe impresii de la oamenii
care sunt capabili să programeze cristale pentru anumite funcții, de a emite frecvențe și de
a se reenergiza de la razele de Soare și de Lună. Despre cuarț se spunea că ar atrage
energia pozitivă și se presupunea că mici baghete având la capete montate cristale ar fi
putut localiza în corp durerea și boala.
Când câmpul energetic a fost activat, individul trebuie să înceapă să sufle în cristal cu
intenția de a fi capabil să vindece trupurile fizice ale celor ce apelează la el. Vindecătorul
trebuie să-și amintească întotdeauna că intențiile sale vor fi amplificate de cristal, care va
servi ca un puternic instrument tămăduitor.
Cristalele și zodiacul
Berbec: magnetit, ametist, rubin, piatra sângelui, aventurin,cornalina
Cristalele și chakrele
CRISTALELE SI CHAKRELE. IMAGINE PRELUATA DIN CARTEA „TOTUL DESPRE
CRISTALE” DE JUDY HALL
Pentru a vindeca şi echilibra chakrele, se plasează timp de cincisprezece minute un cristal
potrivit pe chakra în cauză, pe partea anterioară sau posterioară a corpului, unde vă
convine mai bine. Pentru a efectua anumite sarcini, cristalele sunt plasate pe toate
chakrele, deasupra capului până la tălpi.
GÂT – Azurit, turcoază, ametist, acvamarin, topaz albastru, turmalină albastră, ambră,
kunzit, ametist, lepidolit, obsidian albastru, petalit
INIMĂ – Cuarţ roz, cuarţ cu clorit, aventurin, kunzit, variscit, muscovit, calcit roşu, rodonit,
turmalinâ pepene, turmalină roz, turmalinâ verde, peridot, apofilitâ, lepidolit, morganit,
danburit roz, rubin, crisocol, safir verde
PLEXUL SOLAR – Malachit, jasp, ochi-de-tigru, citrin, turmalină galbenă, beril auriu,
rodocrozit, smithsonit
SACRALĂ – Jasp albastru, jasp roşu, cornalină portocalie, topaz, calcit portocaliu, citrin
PĂMÂNT – Boji, agat-de-foc, jasp brun, cuarţ fumuriu, hematit, obsidian acaju, turmalină,
rodonit
Cristalele și aura
Purtaţi şi plasaţi cristalele următoare pe corpul dumneavoastră le o distanţă de aproximativ
o palmă între ele pentru a îndeplini funcţiile de mai jos.
CRISTALELE SI AURA. IMAGINE PRELUATA DIN CARTEA „TOTUL DESPRE
CRISTALE” DE JUDY HALL
AMBRA. Protector antic. Aliniază aura la corpul fizic, minte şi spirit. Extrage energia
negativă şi purifică astfel aura.