Definiții

Mitul vorbește despre lumi spectaculoase, dominate de personaje cu trăsături ciudate, ce

par de pe alte tărâmuri. Mitul povestește o istorie spirituală, relatează un eveniment care a avut
loc la începutul timpului. Altfel zis, mitul povestește cum, mulțumită isprăvilor ființelor
supranaturale, o realitate s-a născut, fie că e vorba de realitatea totală, Cosmosul, sau numai de
un fragment: o insulă, o specie vegetală, o comportare umană, o instituție. E așadar întotdeauna
povestea unei «faceri»: ni se povestește cum a fost produs ceva, cum a început «să fie».

a) Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea
universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari, etc.

b) Mitul este o poveste, o legendă, un basm. Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ediția a
II-a, Univers Enciclopedic, București, 1996 despre zei și eroi care personifică forțe ale naturii
sau ale societății. Are o factură folclorică și si se transmite oral. Miturile multor popoare au fost
transformate în epopei, care reprezintă adevărate monumente ale vechilor culturi și fac parte din
tezaurul culturii universale (ex. epopeele homerice, indice, etc.).

Miturile sunt de mai multe tipuri.

 miturile teogonice (ex. Teogonia lui Hesiod) povestesc cum au apărut zeii;

 miturile cosmogonice (ex. cele din Upanișade și din Biblie), povestesc cum a
apărut lumea;

 miturile etiologice se referă la originea unor fenomene, ritualuri, instituții, etc.

(ex. mitul Pandorei, care încearcă sa explice originea răului).

Rapsozii populari și apoi artiștii culți s-au abătut adeseori de la latura religioasă a
miturilor, lăsând să se reflecte în mituri aspecte lumești (ex. mitul lui Promoteu). Unele dintre
cele mai frumoase mituri cântă sentimente etern umane: dragostea (ex. mitul lui Orfeu și
Euridice), prietenia (mitul lui Oreste și Pilade), dorul neîmplinit (mitul lui Eros și Psyche), etc.
Datorită caracterului lor simbolic complex, miturile au constituit o sursă permanentă de inspirație
pentru creatorii din toate domeniile artei.
 Mitul (definiție externă, perspectivă externă asupra acestuia) este o povestire fabuloasă de
origine populară și necugetată, în care agenți impersonali, cel mai adesea forțe ale naturii, sunt
prezentate sub formă de ființe personale ale căror acțiuni și aventuri au un sens simbolic.

Mitul este o poveste care relatează evenimentele situate la originea lumii, a cosmosului, a
omului, a plantelor și animalelor. Mitul este la originea credinței omului într-o divinitate sau un
singur Dumnezeu. În ce privește sensul miturilor, două sunt astăzi valabile. Primul ne spune că
mitul este o poveste fabuloasă, inventată, imaginară. Celălalt sens ne spune că mitul este o
poveste care traduce realitatea sub o formă simbolică. Limbajul mitic uzează așadar de cuvinte
care sunt simboluri, adică de cuvinte cu sensuri aparente, în spatele cărora se ascund alte sensuri.
Pentru cercetători ca Mircea Eliade, mitul este expresia unui mesaj codat căruia trebuie să-i
găsim cheia de decodare. Mitul este o poveste a originilor omului și în același timp mărturisește
și modul în care trebuie să concepem originea zeilor, adică a religiei. Astfel, un mit egiptean nu
are un același sens cu unul hindus. Forma narativă este identică, dar modurile fiecăruia dintre ele
de a concepe lumea sunt diferite.