STUDIU DE CAZ

1
 Codruţ R. este un copil de 7 ani, de sex masculin, elev în clasa I la Şcoala
Generală Nr. ……. . Provine dintr-o familie organizată, formată din părinţi, o soră
şi un frate.
Mama, Geta R., 38 de ani, este casnică şi fără venituri.
Tatăl, Doru R., 42 de ani, este muncitor în construcţii, primeşte salariul
minim pe economie.

2
 Situaţia financiară este dificilă, veniturile familiei constând doar din alocaţia
copiilor şi salariul tatălui, dar mare parte din bani sunt folosiţi de către tată în
scopuri personale, băutură alcoolică şi ţigări.
Ambii părinţi au probleme constante cu consumul de alcool, neglijând copiii
în cea mai mare parte a timpului. Cei doi fraţi au fost crescuţi în mare parte de

3
bunicii din partea mamei, dar datorită vârstei înaintate n-au mai putut să-l crească
şi pe Codruţ, el rămânând cu părinţii săi.
EVOLUŢIA PSIHO-FIZICĂ
Sarcina a evoluat normal. Naşterea a fost la termen şi fără complicaţii.
Codruţ s-a născut cu o malformaţie a bolţii şi a valului palatin. Până la vârsta de 6
ani a avut o intervenţie chirurgicală pentru remedierea malformaţiei. Evoluţia

4
limbajului şi a vorbirii a fost marcată de tulburarea organică a copilului. Gânguritul
a apărut cu întârziere şi s-a manifestat prin sunete fără rezonanţă orală.
Emisiile consonantice erau inexistente, putând pronunţa numai vocale.
Primele greutăţi au apărut odată cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatală şi
linguo-velare. Primele cuvinte au fost pronunţate defectuos datorită imposibilităţii
articulării majorităţii sunetelor. Vocabularul pasiv a crescut mai rapid decât cel

5
folosit, mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu mimica şi emisiile
verbale greu de codificat.
Din punct de vedere somatic şi psihic, Codruţ este dezvoltat normal. Din
punct de vedere al limbajului, prezintă o întârziere în dezvoltarea limbajului oral
sub aspectul achiziţiei şi folosirii vocabularului şi sub aspectul executării fono-
articulatorii. Înţelegerea este bine conservată. Se observă o discrepanţă între

6
posibilităţile intelectuale şi insuficienţa verbalizării. Datorită acestei deficienţe,
Codruţ a devenit un copil timid, retras, cu complexe de inferioritate faţă de colegii
săi de clasă şi faţă de prietenii de joacă.
O dată cu intrarea copilului în clasa I, învăţătoarea a observat că
dezvoltarea limbajului şi a vorbirii sunt foarte limitate, aceasta datorită
modificărilor aparatului fono-articulator. Malformaţiile bolţii şi valului palatin îl

7
împiedică pe copil în execuţia corectă a sunetelor. Nu poate pronunţa consoanele:
l, r, t, ţ, n, d, s, x, în schimb poate pronunţa nazalizat toate vocalele. Sunetele: ce,
ci, ge, gi sunt afectate fiind înlocuite cu un suflu nazal.
Părinţii sunt îndrumaţi să-l ducă pe Codruţ la un logopeg, unde după
examenul logopedic s-a dat diagnosticul de dislalie polimorfă datorată despicăturii

8
velo-palatine. Pronosticul logopedului este o evoluţie lentă pe toate palierele
limbajului.
PLAN DE INTERVENŢIE
Ipoteze

9
1. Deficienţa cu care s-a născut şi care a provocat tulburări organice foarte
grave şi care poate avea consecinţe asupra dezvoltării intelectuale şi asupra
întregii personalităţi.
2. Lipsa exerciţiilor logopedice încă din preşcolaritate.
3. Lipsa de susţinere afectivă din partea părinţilor şi lipsa de
comunicare cu copii de vârsta lui.

10
Obiective pe termen scurt:
- cunoaşterea nivelului de adaptare şi de evoluţie a copilului la instituţia
şcolară;
- conştientizarea necesităţii unui logoped ;
- identificarea tipurilor de exerciţii logopedice;

11
- convingerea şi conştientizarea din partea părinţilor în acordarea unui
sprijin afectiv şi comunicaţional lui Codruţ;

Obiective pe termen lung:

12
- cunoaşterea aptitudinilor lui Codruţ necesare implicării în anumite
activităţi şcolare şi extraşcolare;
- obişnuirea părinţilor în a-şi asuma fiecare responsabilitatea lui şi de a-
şi cunoaşte locul în cadrul familiei;
- învăţarea părinţilor în a avea încredere în logoped;
- învăţarea copilului să-şi învingă teama şi timiditatea;

13
 - formarea unui eu social bazat pe o imagine de sine conform
posibilităţilor reale ale personalităţii;

Strategii de investigare:

14
- să aibă un program de exerciţii logopedice, de corectare a pronunţie,
de gimnastică a aparatului fono-articulator;
- părinţii să acorde mai mult timp comunicării cu Codruţ şi invers;
- să participe la diferite activităţi şcolare şi extraşcolare;
- să facă un sport ( deoarece aşa copilul îşi va putea face prieteni );

15
- de asemenea şi învăţătoarea trebuie să-i acorde sprijinul necesar
integrării lui în colectivitate ;
- să aibă un program de relaxare împreună cu părinţii ( să meargă
împreună cu părinţii în parc, la cofetărie, la teatru, etc;

16
17