Primul pas în utilizarea metodei Bullet Journal este ordonarea felului în care mintea noastră

gândește. Studiile au arătat că putem avea aproximativ 70.000 de gânduri pe parcursul unei zile.
Realizarea unei liste a tot ceea ce ni se pare a fi relevant din totalitatea gândurilor pe care le
avem pe parcursul unei zile poate ajuta în clarificarea ideilor pe care le avem.
A doua idee centrală a metodei se conturează în jurul ideii de a plănui cu atenție organizarea
ideilor întrucât această activitate poate distrage atenția de la procesele care deja se petrec la
momentul începerii perioadei de oganizare. Întreaga activitate pe care metoda Bullet Journal a
fost creată să o realizeze este menită să facă persoana care o folosește să piardă cât mai puțin
timp cu putință. Autorul metodei a fost conștient, la crearea acesteia, de faptul că agendele,
blocurile notes și listele tradiționale pot crea reale carențe în managementul timpului pe care o
persoană îl petrece pentru a finaliza anumite sarcini. Abordarea este una minimală și centrată pe
livrarea de rezultate, nu pe crearea unor liste care să nu rezolve problema de la care s-a plecat în
realizarea listei și anume prioritizarea sarcinilor.
A treia lecție pe care cineva trebuie să o învețe pentru a putea aplica acest concept este
înțelegerea faptului că orice lucru este perfectibil, astfel că atunci când ne prioritizăm sarcinile,
nu trebuie să căutăm perfecțiune. Spre exemplu, o persoană care bifează mai puține răspunsuri
corecte atunci când completează un chestionar poate să rețină mai multe informații de pe urma
acelui chestionar întrucât probabilitatea ca persoana respectivă să caute și să învețe informațiile
care i-au lipsit în completarea chestionarului, este mult mai mare decât dacă ar fi încercuit din
prima toate răspunsurile corecte. În plus, s-a observat pe bază de experiență, faptul că
perfecțiunea poate aduce după sine anxietate pentru creator întrucât acesta se va strădui
întotdeauna să se autodepășească și poate sfârși acest proces printr-un colaps al procesului
creativ.
Conceptele cheie pentru implementarea eficientă a metodei Bullet Journal constituie a patra
regulă, iar acestea se conturează după cum urmează:
Index – Începutul Bullet Journal, secțiunea unde sunt localizate secțiunile jurnalului;
Future Log – secțiunea în care sunt localizate sarcinile pe care persoana le are de îndeplinit,
luându-se în calcul o previzionare pentru următoarele 3 luni calendaristice;
Monthly log- secțiunea în care se regăsesc sarcinile pentru luna în curs
Daily log- secțiunea în care se definesc sarcinile zilnice și locul în care se adaugă o descriere
scurtă a fiecărei zile;
Rapid logging- secțiunea care funcționează ca o legendă a întregului jurnal, aceasta
caracterizându-se prin însemnări diferite de la persoană la persoană și care ajută la o indexare
mai rapidă a întregului conținut al jurnalului;
Migration – procesul prin care sarcinile se filtrează, iar cele care nu mai sunt de actualitate sau
care nu mai sunt relevante sunt șterse din listele de priorități enumerate mai sus.
A cincea regulă prin care se concretizează încă o parte din metoda Bullet Journal se
descrie sub forma unui inventar al sarcinilor prioritizate. Pentru a realiza inventarul sarcinilor se
utilizează o coală de hârtie poziționată orizontal care se împarte în trei coloane egale ca
dimensiune:
prima coloană va reprezenta toate sarcinile la care persoana lucrează în prezent;
a doua coloană va reprezenta o listă cu toate sarcinile la care persoana ar trebui să lucreze;
a treia coloană va reprezenta o listă cu sarcinile la care persoana și-ar dori să lucreze.

Regula a șasea impregnează ideea creării unor fluxuri de lucru sănătoase și eficiente prin care să
se câștige timp și prin care productivitatea să crească. Spre deosebire de mașinării, oamenii tind
să amâne sarcinile pe care le au de realizat, iar acest fapt duce la creșterea timpului de realizare a
unei sarcini și la scăderea per total a productivității. Amânarea realizării sarcinilor duce adesea la
dereglări ale proceselor creeative sau cognitive ale persoanei în cauză, iar aceste dereglări pot fi
evitate prin crearea unor fluxuri de lucru. Părintele fondator al conceptului de flux de lucru este
Mihaly Csikszentmihalyi, psiholog de origine ungaro-americană care a explicat faptul că
fluxurile de lucru sunt de fapt o totalizare a unui complex de reacții ale organismului la anumiți
stimuli prin care se crește productivitatea individului.