73) f,

Ludwig von Mises (1881-19 t,,

. .. t н· eco nomiчi а а. os1 lt1/ ,1 . CU JJHl №,
се1 та1 1mpor an ' . у I SE\(o / с,,1)1
. .
/а U/u ; а / r~
lea . А parhcipat асн ,, fo nd ar:
еа So cie t.1t ,{~
л, '
ре1епn. ~1. а cond us юarte mu/ti, а 111. un s <1,tii
r
. 'vio ,11
.
pin ie х е,,, ,,,а, . 7
reprezentat о ,,епtаЬi/а pe re1 Pent сеа / 'l<l : / · Л / Л Л!J f O /Ш l ,
!J I ... .
de ru 1lli~c"
/iЬera/a diл . ultima ju mata te ''еас. D чtеа
.... ......
13
. .. ma ra te ca rt· d е-а /u 11 / N П<O I JUCE R F, .....
..........
13
,,1ер1 , а scr1s ne nu , 1, ou a d . 8111 ..... .. ... . . .. ..
nom icii -i . //ltre е/ J. E пunful pr o Ы e m ei .. .... 14
zл
•
0110/i eco
Acfiunea umanii ~i Soanlismu/: о
е, оm1а de piat.1
;, socтoюgrca 2. Ca pi ta/ism ul sa u есоп
1

. ' Pu tand fi 20
е ale ~tiiлfelo r soc iale. .... ............ ........ .. ........
cons1derate drept сароdорег з . Econ om ia soc iali sta . 23
tul ca pit ali st 9i s tat u l soc ial ist ..... .......
4. Sta ......... 26
....... ................... ........
5. Statul interveпti oпi s t ............. 29
rala .. .............. .... ................
6. Ap elu l /а о ref orm a mo
NARE ....................... 35
CA PIT OL UL 1. lNТERV
ENТJA PRIN RF.SТRI CJlO
..... ........... ........... ... 35
tricti ve .... .. ... ..........
1. Na tur a masurilor res
masurilor restrictiv e ...................... 36
2. Co stu ril e 9i be ne fic iile ............ 38
3. Ma su ril e res tri cti ve са
privilegii ..............................
cti ve Iл calitate de cheltuie
li ......................... 39
4. Ma su ril e res tri

Щ'RI LOR ... .... .42

UL 11. lN ТE RV EN JI A PRIN CONТROL Ul PR
CA PIT OL .. .......... .42
1. Alterлativa: leg ea jur
idica versus leg ea eco no mi ca
.............. 47
.... .... ..... ... ....... .... ............... .....
2. Re act ia pie tei ... ...... ... ...
I
.. ..................... .... 52
ajuJ ... .. ............ ..... .... ..
I

lariul шi лi m 9 i ~oш
3. Sa .... .......... 56
4. Co ns ec int ele politice
ale ~omajului ... .... .... ... ..... ......
Descrierea CIP а ВiЫ; ..
VON MISES, LUDWJ~ te cн Nationale а Romaniei .... 59
$1EXPANSIUN EA CRED ITl JlU I .... .... ....
lnterventio . CAPПOLUL 111 . lNF LA ТIА
,
.... .... ..59
L d , 11.JsmuJ - о а 1. economicЦ
1. lnflatia ..... ... ...... .. ...... ..
... .............. ........ .. ..................... .....
u. wig von Mi.ses · t na Iz.l briel М ...... .... ... ..... 65
Un1 versiЩjj i ... .... ....... ........ .... .. .. .... ... ....
1
' rad . de Ca
,А/ . /. ursa. - Ia$i: Ed itu ra 2. Expansiuпea cre dit ulu
ISBN 978 Cuza", 2011
rs ulu i de schiшb ........... ...... .... ..
............. ... ..... .... 73
-973-703-690-2 3. Co ntr olu l cu
r tlotaлte " .... 76
ug a ca pit alu lui " ~i рrоЬ/еша " capitalшil o
4. ,,F
I. Mursa G
' abrie/ (trad.) 81
LE ...... .. .. .. .......... .... .... .
ISCAREA $1SUBVEN TII
CA PITOL UL IV. CONF •·...... •· •· 81
•·
.. .. ....... ... ... ..... .. .. .. ......... .. .. ..
.....
1. Co nfi sca rea ..... .... .. .. .... ce .... .. ......... 84
репtп1 cl1 eltL1ie lil e puЫi
2. Ob tin ere a de fon du ri

5
 '"'1 \ /<, lf!/ ·1) \\11// \/ t(' \ \\f/1 1
1,ТfR f\ ,,.

. .. i.1· nerentaЬi"le ~' su/11

·e11 l11 8Н
1~n1cupui,ке q1
4 iлtrepnnzJtoru l "altru1st
. .... ... ............. ..
/JUH Л'f Л Л U HJJ<Ul, UI
\ f .. ................. .
. CORRЖ~ПS \f ~/ 51\'DICШS . ·· ·· 91
CtlTTCtLl \
.. · . ·......................... 91
Cor('--.ra~mul ... · .... . · .. ·
1
2Smdllal~-т ul · ·.. · · ·..................................... 98

.......... ........ .... .. .. 102

- \1 f '"L1\ .()\ [ { Df R}JВO/ ................
( J.fff(XC. l
,.1~-.,n.1т1 1 dep1 at~ . ................
....... . 102 .... .... .... . . ..

1 1ШОО и1 !• ~\. VII V U 1

dm punct dl! ·1edffe

.................... ........ ...... 104 а апа /11,З
1

2/ШkJrul total ~ x\1al1Sm ul ....... :.... &ори ! aceslui er;e uesle a

celade
rate de mterven/ы sta tu/ш iл lum
ропа /а ........ .... ............ ...101 e-a
: EarкJIТtю Je piata ~1apararea па есопотiс рrоЫет е/е gene
?i sooa/e ale acestei pt>l1ha а
afa cerilor. ConsecinJele politice
( !,n.J~L~ \11 (J\5fй\ТШ
EC0.\0.\ fla,WALE $1
Jio nis mu lui1 пи po t fi iлf ele s€ ?i judecate decat ре Ьаz.а
114 int erven
implica,hilesaleесоnотке
,-,rт-тl1 .... .... .... .... .. .. .
· - ·r \- ... ,\i.; .... .... .... .... .... ..
?'JГk.1!.J.-. :_, t
unui studiu referitor !а efectele ~;
LL

-C :й ко по тк е .............. ................. . . ............ .... . . 114 ulhmelordeceru j dmsecolul

;C oiE«
.. 118 Dupa се guvemele europene ale
wl ра гы те пt м ~iinten'en,honismul ........ n calm-
: Gm e~~ т.J :
а! XIX-lea аи inceput sa
foloseasca aceasta ро!Шса, deseo
; ulкti tti ~:5:Ettmuleronomic
. .............. ............ .... .......... 122
............... 125 a dr ep t "p rog res ista ", in rea lita te о revenire !а mercaлlilismul
- .. .. ................... ..................... cat
~ .\fс1ьэ IluZJe me i pa rp din secolu l а/ Х\ Ш-/еа,
.... ......... .... .................... 128 secolu lui а/ XV II-lea $i al pri
: On grr~ }XCбulu 1 lш Hi tleт......... at in mod constaлt inconsisten
~ ~1
econonщtii аи evidenp
masuri, aлticipand consecin tel
e lor iл
. ......... ................ ........ Jзз inutiШatea uлor astfel de
c!. rr: 11: \1110-1.с.rzп. .....................
.
n ро lШ с $i soc ial . Gu vem ele , partidele poutice ~i ор тjа
pla
..................... ......................... ............
....... 137 аи ign ora t mu lt tim p av ert ismentele acestora. Ei аи
риЫiса
triлar al "economiei ort
odoxe'' ~;
ridiculizat caracterul pretins doc
('JJf. :~ ШJ\().\f/E ~/ 5ос!ЕТ
7 А ТЕ LfBERA .... .... ................. .... . 140
u cel eb rat vic lor iile " asu pra teoriei economice, ~'ictom а /а
i-a II

Pyrrhu s.

ionism este utilizal iл sensul

1 iп acest eseu, termenul de intervent
nomi~ti. El are iл vedere polihca
folosit de mai multe generaJii de eco
in lum ea afa cerilor. Nuar trebui sa
intern~ deamestec а! guvernu lui
d~m sensul ре саг е il poate lua "in ter venJio nismul"in politica
conf un cial iл
l~, atun ci can d se ор ип е )zolaJioпismului ", in spe
int ernaJiona
uala in cf1 estiunea razboiului.
leg~lurj си po lemica americanJacl

7
 IS~ILIL - l1.\ \, \l ll " ' ' " " ' '- 1
J Nf[R \' [J\ГГiO~ '

. ь·~ ale eve11in1e11telor се au urn1а t ap/j l ' l'lf Л / ЛЛI f Г1 JJ I J J I J

. le iлeVJta 1е
c0nseante tioniste den1011streaza perfect cor . -
ectitц_ imet.li ate alc intervenpilor punctu ale, fara а lua 1n calcul efectele
. ·1or iлtef''en , . . ..
cariI masu.n t de econon11~h. Efectele pol1hce n 1.
' е rni~. lor i11di1·ecte ~i ре termen lung. Еа п u tine сопt decat de
d·c~ilor
1 facu е ,. ,. .
dinea pre , razboiul nu au 111tarz1at sa арага beпeficiile pres upuse, i gлorand costuri le 7i inconvenientele.
·aJa dicta tura sau . ,. .
tea sOCI ' , . propune sa anal1zeze, 111 mod parti Desigur, cu о asemeпea metoda nu ат putea оЬрле о
F,seul de fata nu 1~1 . . ,. cu 1ar,
·сап cj interve11horusm ul т general arat ' evaluare completc'\ а consecintelor eco пomi ce 7i sociale aJe
amen . ' ' . . . ' and
Nе\V DeaJ-uJ
. stfel de politici sunt acelea~1, шd1ferent de t interveпtionismului. Nimeni nu п еаgа faptul са алumф iлdi vizi
са urmanle uлor а ,. . . ,ara
. tl. t,ainte de 1933, m Statele Uшte ex1sta d sau grupurile mici nu ar putea fi privilegjate temporar priл
luata in d1scu, е. · oza O
masuri iлtervenponiste . Totщ;i, pro Ы erna principaJa vizeaza
. а de interveпtionism . New Deal-ul nu reprezinta dec"t
putemк ' . . .. . а cuлoa~terea efectelor ulterioare се rezulta in cazu l iл care se
. ctuala specific ameпcana а une1 pol1t1CI care debutase
vалалtа а ·, iлсеатса atribuirea acelora~i privilegji iлtregji populaµi . Prin
peste tot _ desigur, ~i in America - 111 urma cu cateva decenii. Din
urmare, este esenpal sa studiem politica iлtervenponista in
puлctul de vedere al economi~tilor, New Deal-ul nu aduce nirnic
totalitatea sa, luaлd in considerare atat efectele ре termen scшt,
nou, acest program deoseЬindu-se de politka lui Wilлelm а! П-lеа cat ~i efectele ре termen lung.
~i de сеа а RepuЬlicii de la Weimar doar priп masurile adaptate Ar fi о gre$eala daca analiza de fata ar fi considerata drept о
condфilor specifice ale Statelor U11ite. EI Yi pune ре americani fn critica adusa oarnenilor de stat sau politicienilor la puteтe. Critica
fata uлei dileme similare celei cu саге se confruntau germanii in mea este dirijata contra uлei doctriлe, nu contra iлdivizilor .
urma cu zece ani. Indiferent de modelul constitфona1 al uлei tari, guvemele ar
Acest eseu este de natura ecoпomica ~i, pгin urmare, nu se trebui sa urmeze о politica ре care opinia publica о considera
ocupa de aspectele legale ~i coпs titupoпale ale proЫemei . Legne dreapta $i Ьш1а. Daca iпcearca sa se орuла doctrinelor predomi-
~i constitupile nu au decat о importaпfa secundaгa. Ele sunt пante, ele i~i vor pierde sprijinu1 popular, fiiлd inlocuite cu

facute pentг~ а fi in serviciul oameпilor, nu pentru a-i supune. oameпi се cauta sa satisfaca reveпdicarile omului de raлd . Nici

Ele ar tгеЬш formulate ~i iпteгpгetate astfel fncat sa permita macar dictatorii пu pot ajunge sau sa se menpna la putere fara
d~z~oltarea есопотiса се aduce buпasta,·e tuturor grupurilor sprijiл popular. Totalitarisпшl epocii noastre constituie produsul
dm mteriorul uпе·1 н · D acceptarii generalizate а uпei ideologii totalitare; el ar putea fi
, na,.unl. аса nu гeu~esc sa-~i atiпga oЬiecti-
vul, ~tat ele, cat ~i interp1·etarea lor аг trebui modificate. iпlocuit doar priпtr-o filosofie diferita.
L1teratura ре n, · s Ь. Daca vrem sa iпtelegem proЫemele ecoпomice, trebuie sa пе
Ьо at . . argmea u iectului se dovede~te а fi extreш de
g а. Z1!111e apar noi contrib ~ .. tiпem la distanta de orice prejudecata sau opiлie preconceputa.
stud" u,н, fnsa aproape toate aceste
н se dedicii exclusiv aпumitor Daca suпtem convin~i dinaiлte са masurile preconizate а veni iп
termen scurt Di .. masuri ~i efectelor lor ре sprijinul aлumitor grupuri sau clase, spre exemplu al fermierilor
iлsuf·1CJenta пeferic,re,
11
. · aceasta metoda de analiza este
Еа sau al muпcitorilor, reprezinta pentru ace$tia uл ajutor veritaЫl
· se multume~te sa evidenpeze consecintele

9
8
 N I ~/LII - O ,\ NЛ /I / Л l · L \ N\1
1 ~ 1/ \ ' ,\
..
IN l'l:1~1•~NJ IL J ~

d cic'i ,1L1 ,, е-а т dcc is sн ,,е .,t1,1

11ti1111.~111
. . . Р1 ·р
0 predкii
, а .
.
" t /ео-е пi111ic. Ro ltr 1 pгe ze1 1tc1 .i11a /i 7.l' ,_
11 н,,; 1lr • i, rн rlr•r l,1r l11 l,1l11I , lr•/,1
rr 1r, / f, ,~:1 ( /Р (J ,)«.P m ono>.:1 a oor da re
$1 nu . . . l lO/) o,
. Mi/e ЛU VO i11 rn,e о II п r ,;э<; l r<> -о,µ 1nvd rl 1n
JUrul
1udec , 'tOCПlЭI. асе /а. d e а stab l li Li ac"
1t
pol1 t1 c 1/c 1·cco 111 u,,lit
.- l' cJ(' 1r,, 11 !' , 1 r ~•, 11 11н • 11/ o lr • 11r1 l1l1 rr, ,,lr• r•p• 1r
.
cfe ctiv /а . , ;Pn~1r1n1c;mulu1 U1;,,;;1gu r,
. ste
.d . ·ut1u гi cJ e p1·e s1t111e co11<.it1 c < Apit ;i li<1 11 111 l111 , c.r1.- 1,1l1 "l rr111 l1J1 ,, ,r, t"r
mice е ' C ~t, /_
rr,mpl,:,,;,1, 1n<;J rr)ntPmpo r aл 11
diversele part:J е $1 gi r
v iAiil G( ' cl() V(•<IPc, tr• ,1 f, rn1J II rn;..i1
. . ~•1 рl ,эс;;эt .-h ,,,; t11JnP;э r,r,;an1
zAr 11
tatele dorite. .
/ ca p,t·a '
/is t ("'с, d rcii 11 0 -;; lri 1"1l l (lor1 r P roпr, m 1 7 t11
rez ida 111 а s~ h dac a s 1ste 111u . r<>f\<>r t11 pr,l1t1rP Pa rt1d e le
Рr0Ые111а лu
ata. cl1e st1u 11 e es t е d е cco11omicf' in , Pn tr1;I p rrJ pr11lr1r
. d . t.x) este t,uп sa u гаu . Adevaг ~
ro liti cc, fi:'\ ra ('XCE' pt1e , с;р пr tJp.1
<>цltJC,I'/ dP ;J<; ~rtP ~rono
m кe;
econom1a е р1а , с1 11a1 т s ubst ittri · i-ea
. d асах п. ,,.er esul п,аs е! ог co11sta toc1 ind ra р•JЛР'J'РЭ r,r IЛ ртасtк а jj
а
1 • •
c le 1~i prc zint a p rog.ram e lP c;uc;t1n.'
, za а,, u- sшп е
$t:I '
eva e,r1 de1 1tia r 1 T()a te g:rup1JП ) P Je рте
. • de pi·at,a cu al t sis te111 . Dac a cu1 va 1mb ogc1 p р е pro p ri1 i c; u•ч 1 n ato
econom1e1
ia de pia ta пu а reu §it Si\ s1tu a µe1 economкe H1tleт '?1
mite situapi nefa,roraЬile ре саге ecoпom se lup ta p e ntru ame l io rare a
t, soc iali smu l §i iпterven­ nu d eµneтn n1mк, ·пеm о par te
le elunine nu mseamлa са, autoшa Mu sso lini pro clam a : ,, Noi , cei с е
~tu l
le. а bog ~tie i plut ocтatil o r !" Do
rin! a d e а pos eda repтez1n ta s tng
tiorusmul sun t practicaЬi !e ;,i deziraЬi
ent ape cel putiл coпdamna­
m арт о Ьа 5a U con dam na а~
' Aici avern de-a face cu о arg urn de lup t~ la ordiлea ziJei . Nu p ute
i se irnp uta efe ctei e ind e- cev a, ins~ nu put em neg a rea lita tea.
bila. Са regula gen eral a, cap ital isrn ului uaJ il det eпmn-1 ре eco -
а elim ina situ api le nep lacu te. Nu arogaлta sau oтizontu l inte lect
ziraЬile а/е unei politici destiлate din pun ct d e ved er e eco nom ic.
ta nu spu ne "ca pita iism uI nom ist sa trat eze lucruтile doa r
Се/ ce~$i senre;,te cafe aua de dirn inea a uл pun ct de ved ere persoлal
. Can d cite §te in zia re са Per soa nel e iлcapabile de a-~i form
rru-a pus Ia dispozфe acea sta Ьautura" ica te ~i foart e tehn ice pтecum
une i par ti din rec olta de asu pra une i proЫeme atat de del
guv emu / Braziliei а ord ona t dist rug erea nom ie sociali sta nu ar tre bui e
sa se
Iata се fac e guv ern ul!" , ci сеа а calc ulu lui intr -o eco
cafea, lш лu-i trece prin сар sa afir rne din tre soc iaJi sm $i ca p i tali sm.
pro nun te in priviлta opozфei
11

exclarna "lat:a la се con duc e cap itai isrn

Analiza proЫernelor trat ate m ace
conformeze de O man i а s tт .
er
f apt се ar pute a pert Ь · d
ur а JU ecat a oЬiectiva prjn ape lul
In consecmta am d • sa scriu
A
•
ul!"
sca des pre inte rve npo nis m d aca
Nir nen i nu ar treb uie sa vor bea
asta car te treb uie sa se
nom ice. Ar tre bui e sa p une m
. e nu i-a ana liza t con sec inte le eco
icta reg ubl or logi cii §i sa evi te oric pre sub iect in spet,a fo losi ndu -ne
cap at ten din tei de а disc uta des
la ern otii .
, la mo da. Ar fi mai s:im plu sa

t de pre jud eca ti, sof ism e ;;i ero ri

ula re ~i
ata
, '
incJ uz ~ d А
ecis
ace s ese u de о ma nie ra rnaj evi tam proЫernel e attt enti ce ser
vindн-ne de slog ane pop
relax
' ал 1Л el ane cdo te о cJ\e stiL me seri oas a; cei car
e nu
. . .. arn uza nte asu pra mc' isur ilor plin e de emo tii, iпsa pol itic a este
paradoxale §i ridicoJ 1е p ol1ti n ·
еа c11 eco
omi ce contemporaпe. Suпt cap at asu pra imp tica µilo r ei ar
dor esc sa gaлdeasca рапа la
.
sigur с~ cititorul ser·юs va apr e ·
Aлumite pers oan e c_za о ase men ea abo rda re. treb ui sa s tea deo par te.
р Ы ar suspлe са nu-1. suficieпt sa trat c'im i пщ;tri sa-~i recoпsidere ide ile
ro ema doa r din А ven it vтemea са sem eni
pun ct de ved ere lie~ te ar treb ui sa a dm ita des chi
s
viz~
m aspectele politice 1 . ofi ei eco nom ic, ci ar treb ui sc'i p o litic e. Ori ce persoaлa car e gfu1
, а е frlos . .. .
vietн ~J ale val oril or

11
10
 ' ) \ N \1 1/ \ 1\ \ )№ '~ 11 \ \
\\JI ... ~ ll 11 •
I\ 1
11 R\ 1\ ! 11 .
iiimi11,1\ SL'l'11,1 p1,li1ic,1 111 с " 1. -''11/
, . .
j ·11·itll' .
~1 ,111\1 со 11н 111 j ~ 1 1111/
l',1\\' ,1\I l
са ct'k 1iоод (Х 11\ l'tltll p 1l,1' Л t1lil,1 sc 1 s 11111I
1
'
. •
1 ,111 111ce ,'l\ll JN'f ROГJUCE R Е
н\tiп1i\()Г а 111 ,lLt t'~L. ~ . i 11 1,,) CL' Hitk't' .~i St,1li1
S,)
. i tl <.t't11111 tK,ф ,l l l D()JI
.
L'ri 1{1'1 7,t,o·
~i-i\tl r1еГ1. l ~- . 1ii11 tit11pt1I c~llll 1.il'-.l 1
' \нн 111 .~ 1 1,1 1 1\а
i\S(ltr1Li <1

~f()nliial:. , . ,,а fi нtil:i celol' п11·е doгe sc sll-~ i. liпip ('.

S r са aceasta L,11te
ре . , 1 ,-J mai Ы11е рг0Ыеп1еlе 111011d1al e alе
zeasca ideile ~1 s.' 111\'€ е,ч,
. . .
zi]elor noastre. fllrll а-1111. ехрп 111а smcera grati-
. , 1ei prefata , . . 1. ENUNTUL PROBL EMEf
Nu пеаu sa-1111 ~пс, d Tl10mas
. d · d · coleoо·i ai mei, He11 1ncl1 Bu11 ~t
. ры~ drep t асеа fonn a
tudme fata е се1 01 Vom defini ca pitalis mul sau econom1a de
,..,, n·, au aJ·utat si!-111i preg
iНesc ~1 sa ь·aduc manus-
_, 1
- neta tea pnv at.a asupra
Muнanus , са, ...
de coop erar e sociaJa се se sprij ina ре prop
crisu l in eпgleza . mijloacelor de ртоd uctie.
Ре de aJta part e, sociaJismul, co mur
usm uJ sau econ omia
е SOCiala fond a ta ре
Lud wig von Mises plan ifica ta cons titui e forma de сооретаr
de prod ucµe . Т enn enii
Noie rnbr ie 1941 prop rieta tea puЫica asup ra mijJoacelo r
a" au о sem nific aµ e
"cap itaJi sm de stat" sau "eco nom ie auto ritar
simi lara.
de coop erar e soc:iaJa
Se spun e dese ori са exista uл aJ treiJe a tip
са forrn a permaлeлta de orga niza
re econ omica , adic a uл siste m
r de produф e iл care
aJ prop rieta tii priv ate asup ra mijlo acelo
diфi. Aces t а1 treil ea
guve rnul iлtervine priл decr ete ;;i iлter
iл prezeлt, guve mele
siste m poar ta num ele de iлterveл ponism.
ifest a dar toate, iлcl usiv
nu prac tica sociaJismul de о man iera man
paтtidele poli tke, tind sa fie, mai
mult sau mai рuµл , iлterven­

tioпiste3. Se spun e са aces t siste

m se afla la jl!mata tea ctist ante i

ventionisшul, recu -
2 Anticipasem cooperarea dintre . . . 3
Totu~i, шaтx i~tii ortodoc~i preconizeaza inter
-marx ismu s" 1 -~' bol~evici inc,1 din 1925, in tшge econoшia de piata capi talis ta
arhcolul meu "Aлti ;z1l~t пoscand са acesta paralizeaza, di s
р. 279), reprod us ~л cartea d. е tw1rschaftliches Archiv ' vo) · 21 ' ~i conduce la socialism . Aces ta а fost argшnent
ul avansat in urm a cu
mea 111 1929 К Н .
р . l 06 ' п 1 des lnterventionismus
· 1
L1n secol de catre Friedrich Engels.

12 13
 1 \ N \/ 11 \ 11 11м 1M l t \

' "' ' ' " ' 1 N I 11 •N /4~ /[ I/ 1

1 11 ,, , 1 ,, , r /11
, , ,1,. ,·cp r't'7l'lll fl 11 11 lr·t'i1
1 1·,1 /" 11 I (•
• . 11
1 /11 -. 1 ,.,"'t' l,1 1f:-, /11 , ,r p,•rc;oa ne
,,,,l r,, 11r101 r1•r,11 1n••r,1t11, ,,/t,
1'
(' V/f,1 ,
1 f111 (I\ ' c,ч, i t,J I~ ', ••• •, ,н· l\'/i lll' ,1\',111flljl'/c (11 11/)('/or·, 1(/ i1r1 11r111111 1t,11,, 1l 1rr •r 1, ,
pi"Г'tlйnvJP c;a u
.., ,._f,'i1 1l ~1 1,1 :, • 111 mm 1 lntr i•pr 1n/ /tt,, r ,
,\~le ,!, н, ,\, . • f / иr, t u ,1 rr • '1.:1 lr• (,,/, , ,,,.,, ,,
i d )( .
,~ <ю( 1:i f11 lr• r;irr • prrн l 11r r 11
~,,1r,1 prr ,prн ,,,11 1mpr11m11t,Jt1
, 1 ,1 , 1t,r ~1.1l"l' s~ \!С( е 111 ACt1 rr1l 1•1·v(' 111; 0
fl lCL' l\" rl
., . . . rP der 1d
•
"' ' rP pr,r / ,Н, ,r ,r ,;11nt (" PJ r;:i
1
' · 1,, 1 pri m ;i v ,ч lr> rr-, ,; о r,,ir" г ,'t
f1111 1L ' \
fп i;f t1Lf шl lic l,11,, ,•mi р 1a t1 z 101 1 ~, vm/); / ,1 1 ru
_ . J ,,. ~, 1111 siste111
11 P с;:, .,.,, p rr,,Jщ r~ f r,t
151, r1Jm п 11 pr,- :,du r pPПt
sj гjs pu11de111 /а• lll'Пlill oa ,·l'n'
((' ~; , 11 т l rl"ht
•
1 f'"\1tt' t l C1lП ~ l\ll •
n,sni u 1 \' f11се гса r rnr rir/c nr• v o,, ( 1 pPntm ,, r,ic;p
11n1Jp rp/ r,r d,n JUT, Pl tтPbl.JJP c;;i-5
1
i\XlJ"t'f,\ ПI S1X lil f'
1·ea /1 zez e сеса се ,r Г-Р dnresc
( 1111
• a t, i I iпterYe J1lio 11is 111t1I sc1 , nnc;11mat,-,ri/,,r, .:Jd1ra rpJr
lap ' . v fl rк/ r'I rrn c/uc;p/p РР pr,l yl
c~ nurie este 11etгal opu se celo,. nc;umP V-э ,1•1ра .. ,1rcpc; dna
r r ntrepтiл­
. . , sa u пroduce efecte le d1a1 г с;:1 / е cum pe rP с;, с;с1 le cn
а , -оса t11
mar P P.f1rac1tate '51 ,Р/е та,
:,,i 1 - m1a
1,zea zA . с1?
te atuno cAnt.i este pus fп practrc . . d z~ to rul ca re pro duce с и сеа mar
mte,·es аса em ic. Cu dP rhe /tu, P/1, a rtкolel e се/ ma1
cos turi, mai p rec ic,, си mm, mu m
,,п
asem enea ала /i~ пu are dec at ш1 a
0 rnaпia in ase me nea condф 1 poa te ave
. dou ~ ~ri socialiste (Rusia sov.ieti.cc'i ~i Ger cc\tutat e d e cons um a to ri; doa r n1,
e\ cept:Ja а , con sum ato n1, nt.. intr epn nz. 1to
). iлter1·en~o пisniu/ reprezintэ asta
z1 s,st em u/ eco nom ic s ucces ~i pro fit . ln consecinf.1,
~ prod ucµei intт-o econam1e de
, а fnte leg e interventionismu
l determinc\t dir ecpa ~; vol um ul
dопuлалt а / plaлet-ei . f11 coпsecin~ an j : е1 con duc 1ar iлtтepn
nz;1 toru
uie о con dip e ese npa IJ pia ta, con s um atorii sun t s u veт
s1 iлe,ita bilele sa.Je coпsecinte con sht /от deo are ce este iл mteтes
ul l от 5.:1
ice diл pre zen t. treb uie sa se pun a in seтv ic iul
penm.i а e)._p lica proЫemele econom ma i adecvat..:1 don n1e le
sa пе abt me m de Ia oric e Ie sati sfa ca de о mani eтa cat
iл aceasta analiza, ,•om incerca pia t~ repтezm t..:1 о d em ocr aµ e
reЬam dac a int erv ent, ion ism
ul Se poa te spu ne са eco nom ia de
iud ecata de ,•aJoare . No i nu пе int се еа org anizea za in
fiec are п un
а cons um ato rilo r dеоате
rec orn and abi J sau con dar n- Bul etm ul
este Ьuл sau rnu, moral sau imoral, ref ere ndu rn cu pri vire ! а pтe
feriлte le consumaton loт.
eba rea dac a el ser ve~ te sau
rnbil. Рш ~i simplu пе pun em intr
a
ban ilor per son al1 reprezmt..:1 dou
alte cuvinte, con duc e el de vot la ale ger i ~i che ltui rea
dauneaz.з inteлp.il or aparatorilor sai. Си me tod e de exp rim are а opi
niei puЫice . Cumpaтand sau
erea sa fn pra chc a?
lв rеаЬ.z.агел obiecti,,elor unnarite priл puл abtI ina ndu -se de la cшnpar are
, con sum a torii dea d suc
ces ul sau
ebari, treb uie sa clarШcam ma
i
Penrru а rasp und e acestor intr e~ecul intr eprinz ato rilo r. Ei ii im
bog afe sc ре antrepтenorii saraci
lism" $i int erv ent io- rag mijloa ce/e d e ртоduф е d e
la
:.!i(д! sensul cu,'intelor "ca pitalism", ,,socia U I
~i-i sar ace sc ре cei Ins tarф . Ret
г~..s.!11' sca ~i-i
di spozфa intr eprinz a tori
lor car e nu ;;tiu sa- i foJosea
Yar at са
traлs fera celo r car e pot
sa-i utilizez e шаi Ь iле . Este ade
d de
Li uc Ьuлшi de con sum d e piл
2 CAPTTALISМUL SA U ECO NOMIA DE PlATA. doa r iлtreprinzatorii care pro
la dispoz ip_a ordiлeJo r d.iтec te
ale
consu111a tori ; doar ei se afla
iп с:еоос,ПШJ c.гpitгJisм, лujl oacEle de r .
iлdivizi- it ace s te oпtine al tor an trepre
пori
. d. . . Р odu cpe apatjin con s um a tori lor . lnsa ei traлsm
lor sa u <2.SuC1.i:ipiJor d e JЛ 1v1z1 spre е l J. Pro d uca tor u buлurilo r de con
sum
fj ' . .
durn~ sun 1 е utilizate d .хет р и, intreprinderi. се pro duc bLrnuri de ca pita
M1jloaa:lt: dc rrrrv - ,._...
·
neet d e proprietari, fi e
15
14
 а сuтреге de uпde pot ~i la се ) 111ai sca z ut с
ь.
tте ше s . .. . os t bL111
d ctie песеsаге sat1sfacel'II dоппtеlог сопs U111ato,·U1•i1 ~
de pro u , .. '
Оаса пu reu ~esc sa ut1l1zeze pгodusele Ia cele ll1ai l11 ici Pr UIL1i. pl eDci'i . Oricc om arr- poc:.i ib1l1tatea de а с,е supune sau nu acestui
exa men ri gur<JS; nimeni nu i-o va cere, el trebuie s~ о faca din
х suпt 111 stare sa cl1eltuiasca есопотiс bu llUrile etllti
'
d аса пu .. prop ri e in ip ati va , trebui e c;a-"?i pтocu re mijloace le pentru propria
ei ,юr fi i11capab1l1 sa raspuпda doriпteloг co11su cle
сопs U111 , . , acLi viLaLe an treprenoriala .
torilor !а cele mai scazute prep.m; aпtrepreno rii cei mai ef· . lria. De-a lungu l timpulu j, s-a afirmat са saracii nu ат avea acces la
ICJ erч·1
саге ~tiu cun, sa cun1pere ~i sa produca, ii vor elimina d , funфa de 1ntreprinz~toт in stad iul "capitalismu lui avansat" .

piata. f11 calitate de cumparatш, individul i~i poate urma е Ре Nimeni nu а dovedi t vreodata aceasta afirmape. Dupa pтim ul
' gusturi ~i fantezн. . xt oru 1 care cump~r~ fact Pro.
.. 9111 treprtnza . eпunt al acestei teze, structura clasei. an treprenoriale s-a schimba t
Priile . . . or1 de
А fuлdamental : о parte consideraЫJa а vechilor iлtrepтinzatori. ;;i а
Productie pentru propr1a соmраше trebшe sa faca astfel incat s~
, . . . mo$tenitorilor lor а disparut, iлcat cei din ziua de azi poarta
raspunda cat mai ef1cace revend1car1lor consumato rilor. Igno.
numele de "self-made mел" . Reconfigurarea contiлua а elitei
rarea doleantelor consumato rului va avea un impact asupra ran.
antrepreno riale este !а fel de veche са economia capitalista insa;;i,
daшentului propriei activitati, facandu-1 sa inregistrez e pierderi constituind о parte integraлta а acesteia.
$i periclitandu-i роzфа.
Aceasta constatare este valaЫla atat pentru iлtrepriлzatori, cat
Aceasta este situatia dura cu care se confrunta 1лtrepriп­ ;;i iп cazul capitali;;tilor. Doar capitalistul се ;itie sa-;ii utilizeze
zMorul се analizeaza orice lucru din perspectiv a monetara. EI se corect (diп puпct de vedere economic) capitalul, mai precis, care
vede constrans sa raspunda ordinelor consumato rilor nedispщi ;;tie sa-l investeasca astfel incat mijloacele de productie sa fie
sa-i ofere Ьанi ре degeaba. Prin conduita lor de piata, consu- alocate in cel mai eficace mod pentru а servi consumato rii, va fi
matorii determina iпdirect prepлile, salariile ~i, 1n consecinta, capaЬil sa-;;i conserve $i sa-~i sporeasca patri.moniu l. Daca nu-i in

repa.rtizarea bogatiei mtre membrii societatii . Alegeril e J~r
~otar.asc се ar trebui sa faca proprietaru l mijloacelo r de produc-
pe. F1ecare Ьаnщ cheltuit de catre client influentea za orieпtarea
volumul $i natura produфei vandute. ' ,
stare de а$а ceva, va suferi pierderi ~i va trebui sa puna
mijloacele de produфe la dispozфa altor intrepri.ndeгi. intr-o
есопошiе de piata, capitalistul , iпtrepгinzato rii ~i salariatii se afla
iп serviciul coпsumatorilor . Pare inutil sa 111.ai precizam с а, de

IntreprinzMorii пu rep 1. · txа о с1asa sau uп ordiп incl,is. fapt, salariatii, capitaii;,tii ;,i intrepriлzatori poseda ;,i statut de
. . ezm
Опсе шdivid poate deve111. А consLtmator.
IПtreprinzator daca dispune de capa-
•

. 111.tr-o lume supusa condфilor economice coпstante, volumul

c1tatea de а aпticipa mai ь· . ..
.. . IПе evolut1a v11toare а p ietei decat cheltuielilo r realizate de iпtrepгiпzatori CLI acli.iz фa mijloacelor
concurentн sa1, daca poate . . А '

tentativele 1 . d . msp,ra incredere capitali~til or ~i daca de productie - salarii, doblmzi ;,i renta - ar fi ideпtic cu voluпшl
ш е а-$1 asuma · ·
Cineva poate d . riscuп sunt incoronate си succes. 111.011.etar а1 vanzarilor. Costurile de produфe ar fi egale cu
еvещ antrepreno r . . d 1 . .
testului impart· 1 . . ie~in а bata1e ~1 expunandu -se preturile buпurilor, iar intrepriлzatorii nu ar iшegistra nici
,1а а 1 p1ete1, сеа care h tx х .
о ara~te cine ramaпe ~i cine

17
'16
 r . - ... . , . . . .. . •~ ·~ ·~·~ · ~ - , , ,,,,1 1~1111\.' , 1 l't' .1 1,,
"-"' fl t."l
schiшba 1-e; p1·i11 нпню·е, йcti,, it ~ ! i l e eco
..~ l ' i1
110 111 icl' a i, ~ \'~:'1 1i,1 щ
iпcert ~i specula ti,•. Вшшгil 1 '"' "'' , ""'
е s uпt pгo du s c pe пti · ti " 11,•f' 1
\ " ·n\ l1,r 1 rPl 1111r• r1 •\10 ""' i1n or t ln tr-, , ,..-:1••1;}\~ foпJ.i\fl ре
un ei cereri ,·i itoaгe , d еs рге '1 111,1 1
ca t'e 110 1. ~ti m foa i-te t Rp 11 11(\r
i ~ ~•
1 ·, е
r rorr"''
. -1
;:i 1( ' , I pri 1, 1 t• •п • 1 1 п11m1t,, r m 11 •й ,-р ,i" p rr,u uc,
m om eпtu l Lie fa t~. Suгsa ,I
J ,\ pv )'
1 Ь I i n tт e
' pt·o fitu lui sau а pi e t·d e гil o г с-- Ptt\ i11 ,1 r1 1h l 1rr 11 11 rr,11 1\ 11r P ,\ "" t:. I-.1... m rr11 ,-t r, u ,m
v .:i
'
,na>1e
cl1i ar incerti tudiпea, е1е de piп · 1"\ , an11
zaп d ' COtl st·1 . с,пс 1 ;1\ 1', rт, '; 1 prr , pri
Pt,'\ IP r ' "' <1 t ,1t r pr ,'\ Pl\c ; t
•
d e cap aci ta tea d e а .' L•i~ 1 f rl
,\ ,jr,; }r c,,IP'",/3 r <Jm p
\<> ,.п, nr,m1Pl de
cor ect sta d1 u l \'lt.. tor а 1 сег .. p11\1\1 cf', rf"'" \ 11 11n f1rm<> pr1ч,,t .. , r;i r ,1rtP T \C\ t 1r1
еп1 . Va 111т eg 1sh·a pi-oс fita11t1ci
,._ •

intrep rinzatoгu l 1.п sta re sa aпticipez d Ра r 1 пk'I r,,m ;\n 1n\Ж IP \ntтPpr1nd<>Т h\ ,-,. ~t;}t t n c a\1t ate de
e n1ai Ыпе d eca t сощр t· oar 1IP ,"1 1 ,
1-fi nt\P- 7\ fпт~ de
c um p~r ,\t nr 1 d 4" m<1tPТI I
pr1 mP, prr,d tJ<; .P ',.РТТ ьl
sai do rin tel e , riito are ale co11su .
111atoпlor. Iпtreprinzatorulе 1tor jj ~ - n<; tura de •1,1n / i\tr,т d " iJn
, tтPЬule <;с\ se
nu-i m unc fi, с .э t '1 1 ,n Р ur •
int ere sat sa ~tie daca pro pri ii f. d nн~"" \ео-
clieпtJ ale g mt ele pt sau nu, inte gre ze 1n me can ,-,me \е 1p1e tP1 1tn ,;ur- _,..- ~t\от ace stei a
sau im ora1. Е1 pro du ce iп con moral • ь· _,. ·117 VP pтnf1tu\ 51 sa ev1 te
for mi tat e cu do rin tel e coпsum Pe n tru а -~ 1. р ~ s tт а poz,1tJa ее tте ше .,,..
-
a. , , ,;au e\1minaтea ace stei
tor ilo r; de асееа, coпduita sa po
ate fi cat alo gat a dre pt amorala. p ie rde ri 1е . о ас ~ ·se lnc ear ca ate nua rea
d e pe nd e nie pri.n асо релтеа p1er en or cu a,utoтu\ 5U bve nui \or
EI d \
p rod uce Ьauturi ako oli ce ~i arm
e, du pa cu m po ate vin de hain .
sau aliш ente; nu- i tre aba lui sa e . ra
guve rлa me nta\e, sin gu con sec mta va rez1da ю а dan cue a une i
~tie mo tiv ati ile cli ent ilo r. Daca , \ deo are ce rmvoace\e
din astfe\ d e dep en d eni e. 5е lnt am pla ace st ucr u
rap un i etice ref uza sa pro du ca Ь hi trebu1e \ua te d e u_nde'<'a .
sa о faca . Oa me nii nu Ьеаu din
wh isk y, va da pos ibi lita tea alto
ra се f urn ize aza su me le pen tru su \ve
:po z1tare sup \imentarc\ ms .\
cau za са exi sta dis tile rii; exista Spr e exe mp \u, se poa te rec urge а 1
d isti ler ii pen tru са oam eni i apr . . . tl ре pta tA, nu asupтa
eci aza alc ool ul . Pu tem deplan
ge efectel e une 1 as tf е 1 de masur1 se vor reяm
ace st luc ru da r rol ul int rep rin \ . С toa te ace ste a, pia ta,
zat oru lui пu coпsta in edu car
ea ре 1nc asari.lo r f'1sc al е ale guv em u ш . u
. . . tu1
nu
.
p lan mo ral а um art itatii. Nu ei . al va sta bu1 cm e va а chi ta nn.a .lm ente unp ozi ~1
po art a vin a in Ioc ul cel or се ar dir ect iile f1sc е, - ·
fi ' . . . . лsumu\ui. 1 ocm ai m
tre buit sa-i con v ing a ре оашевi
de irn ora lita tea coвsurnului de car e v a f1 efech.t1 asu рта pтo d uc'tle1 ~1 со .
ace ast a con s ta pre val en~ a pie
. . етu1 \II\p \ac abil al \egilor
alcool . \ei !?l car act
Int r-o eco no mie cap ital ista , sal e 4 .
pia ta rep rez int a pro ces ttl се
reg lea za pro du ctia ~i consum
ul. Еа con sti tui e sis tem ul ner
cen tra l а] sis temuJui cap ital vos
ist. Pri n int erm edi ul ei, ord
con su ma tor ilo r sun t tra nsm ine le
ise !а pro du cat ori , asi gu ran
funcpo n.a rea arm oni oas a а sis d
tem ulu i eco nom ic. Pre tur ile
pia t,1, pri n ele insele, ech ili bre de
aza ofe rta ~i cer ere a. Ca nd , cet
paribu s, ре p ia~ ajun ge un eris
vol um ma i rid ica t de pro du . . Ь · а ma ref er
s uЬi. ectu\ш. , tre
pre pп i le sca d; can d, ceteris se, Pen t ru о dis clф e
ma i seп oasa a~~::, н1lo ko11 01 11ie,
u1e s
Тlte
4
paribu s, cer ere a cre ~te, pre tur ile
se :щs 1л car tea n"\e a o r· i e des Handetns
m ajo reaza. \ а сееа се а ю 5 f
1111 d Wirtsc lн1fte 11 s (Ge
0) РР · 221.\.-228 .
nev a, 194 ,

19
18
3. ECONOMIA SOCIAL ISTA
1111111 11,1 ,, 11'1
Jпtт-о огdiпе socialista, toate 111ijloacele d e ,11• ~
. .. . . r- OL1 Lrc tj q\,.1h1\ 1tr- ;нh1tra r de c~tre guvem . Auto-
чс,н;'\ Ul' rl'Гn 1Jr1f'r,1 i11
паtшnн . Gu,,епш\ dec1de се ~• cun, tтe bui e . 1. ' Q aputi·
' . P odus 1111 rit~ple, nu con<iumator11, r,r1r>ntPa z~ produc~ia . De fapt, v o rЬim
fiecaruia о pai·te а Ьш1ш·1lоr prodнse. ' aloc~" d c un iюc ia \ i ,; m c 1J ар,н Р n~Р , ap1ta\1c;te Eticheta economiei de
• tl
1

Uп аsешепеа sisteш poate fi pus in aplicare 1 d pia~~ capita\iqta r~manr>, dar Ра с арМ~ cu totu l '?i cu totul alte
n ОЩ\ 1110 sc mnif i c,фi .
diferite. clur 1

Trebu ie s.:I s u Ь\iniem о ac,tfel de eventualitate pen tru а evita

Priшa пюdalitate - ре care о putem пumi calea .
л
• • Щаrхщ~ co nfu zia dintre social1sm '?• 1nter,1ent10nism. lnteтven tioni s m u l
rusa - este рш b1rocrat1ca. Toate шtreprinderile 5 sau I I

unt act 111111. se difeтenpaza de socialism prin faptul с~ reprezinta, 1n

strate de catre departamente guvernarnentaie, du а i- continuaie, о economje de pia~ . Autorita!ile incearca sa i_nflu-
. . . 1 1 . р mocte\u\
armate1 sau шапnе1, eventua а s1stemului po~tal. Intr . en~eze pia~a pтin с оетсфе dar nu se strad шesc sa о elimiл e . Ele
. х . 1 . е orice 1~i propun са producra ~i consumul sa se dezvolte in direc~
uzшa, magazш sau ехр oatape agricola ~i organizatia се
· ta I · · ·1ara се1ei dintre un oficiu ~i intr '
ex1S о re аре s1m1 ntra\~
. diferite de cele urmate de piaia \iЬета . Autorita~ile incearca sa-~i
л 1
egu s1stern atinga oЬiectivul prin intermed.iul or d ine loт, norme\or impe-
po~tal. Napunea ш ansamЫul sau nu reprezinta d л t
•

. . . . еса о armщ rative ~i interdiфilor impuse de aparatu\ de constran geтe ~i

niunc1toreasca u111ca, cu serv1cш oЫigatoriu с
. . omandantu\ putere.
aceste1 armate este ~eful statului.
Obiectivul acestui eseu nu vizeaza viabilitatea unei. economii
А doua maniera - a~a-zisa cale germaлa - difera d е . socialiste. SuЬiectul analizei noastre este intervenp.onismul, nu
. рпmа
р~ faptul са mentine_ in aparenta proprietatea privata asupra socialismul. Prin urmare, nu lпtamplator subliniem fap tul са
~1JJoacelor de product1e, са permite existeщa intreprinzatorilor societatea socialista este incapabila sa recurga \а calculul
~1а tranzactiilor de piata IЪ х ЛI · economic raµonal. Calculul economic utilizat lпtr -o economie
' ,
1
era. ntreprшzatorii cumpara ~i vand
platesc salariatii со tr t х . ' capitalista se fondeaza ре preturile de piata ale tuturor bunurilor
А n ас eaza cred1te, rarnburseaza doba.nzi i
~
• , '

шregistreaza amort· t sau serviciilor, precum ~i ре cele ale capitalului sau fortei de
ismen е; си toate aceste, sunt iлtrepriпzatori
d oar cu numele Gu 11 . пшnса. Doar pre~urile monetare permit aducerea la un numitor
. vernu е d1cteaza се ~i cum anume sa
pro d uca, la се pret ~i d 1 . comun а costurilor asociate dileritelor bunuri sau diferitelor
cui sa vanda· 1 d' . е а ~111~ sa se aprovizioneze, la се pret ~i calita~i ale for~ei de munca, perшi~and comparaµa cu pre~rile
, е ec1de сш ~1 ре . d
1mprumute са 1•t . .. се реrюа а ar trebuie sa-~i ob~iпute sa u се pot fi оЬµтшtе ре pia~a . De асееа , se poate
Р а 11~t11 fondurile d ·
trebui sa mun ' un е ~1 pentru се salariu ar cunoщ;te prin cifre efectнl probabil а1 unei aciiuru p\aнilicate ~i
ceasca salariatii Scl11. Ь . .
decat о comedie L f · m urile l1bere nu reprezinta efectul real al ac~iш1ilor intreprinse in trecut. Deoarece nu
· а е 1 са toate celelalt ·
d obanzilor sunt t· t d е pretur1, salariile ~i ratele dispuпe d e preturi pentru bш1urile de produc~ie, о economie
1ха е е catre aut . а . .
preturi doar in aparenta у . orit t1; рпn urmare, sunt socialista nu poate oferi posibilitatea unнi asemenea calcu1.
t . n real1tate, ele nu constituie decat о

20
21
 , ,, s i ) I\' L' \L' l1'J' l 11 , с,) µ 11\ l' 11111I 11 1,l'i
1
-.: ,
S,\ p 1\'Sltp tt l \l l , • r 1,111 Ч 1111
~ ~, , ,st пii,, s,-.\ ,, c.1sA. EI 1\1' \ Ч llt'П f ()\ o 14 i ,·~ 't · ,11 1\ 1 1 r , , ,,,
,11· \ 'l'l',l ~с, L\11 . ' 1<ll\ti 1I '
. ., -.щ ,1tc1. П i 11 p1111ctt1I Li l' VL' Li l'l'l' п \ nct•н t ,· . .~ \ 11 1,,,1 ,,,, '1' ,, ,1,ч11 1.. ' ;if, 11111 1/ ,1' 1\11-с;, ~· ••v,1111 :,ri
1етп , Р'" 1,,1 . , , . . . t ' i11111·11 11 i
111 , 11 , 111 .,,,
.. ..,._J , оtСГ~
me,t,,,,, , Liife1·i\c [l.\' cШI A JL' ~l \1l'Cl'S J\ f\ l ii Vt• 1·u I11'l1 .\11 i'J I ,1',l l(•111,,r1 ,, 1,, ,1, J} ,, ,1, prP р ,, mpl!J, н, к11vvrn lm1!.,\ 1, --1
t1ecare ,, е с
:i " ,ш, ,,с~ .;i m ,1tcп a l e lc 11cccsa1·e; ri p() i J) i·p 111,,1 r r111 •-1 l r 111 ,1 1' :\ 11 1 1l r,r11 , r-11 1 1 Р' ,1t1• r l,1 Р,НТ1,1, ,Jt,,r ,,r, с'1 J 1pJt1J I
Cll t
for,a l \: \ . ' ~ 11 р, 1
1

:i~ : i e tim11 specificA peпh·u а fr C()11sta1it~. Се 11

11 1111 1н,11 1n11lr,1 11° 11 11,tЛ rr ,r1tr, t11hf•r
. " 11 11 , / " , 1J1m pl11 1 1 E-ficarv,
репоаL L , . . . l e \ 01 1~
;i qt(PI , lll i/P<, tr,., ,,, f1,rj~ , \,. r,н,n, ;'1 ,, ,1v1•,. j" r, m,н11Pr:1 l1pc;t l,J
m, ,,епш \7 EI щ1 poate 1·educe d1fl'пte l e trpuгi Lic 1 ' \ti\
( )µ

а1ege ь ~ . .. . . . . с i c11,1 i1•I 111 jf' l f"JJ(II J П(J r ",f>Пkl prr,hlPmPI Р ,,. нm,,,,,м,., t"Um М puti-;J
cu nшпса ~i П1аtег11\ е рпше 1 а ш1 пш111t01 co111u11; pri,, ur 1
~L1v rrn11I п 1 no,1",IP ,1c;tr11 1 m•;,l,1f1t,1tP<1 fp 1 onc;tru1 dt ma1
.. N t I л 11'1аг~
nu poate recurge la co111pa1·ah1 . u роа е ua 111 ca lcu\ р .· , f'('OПOm 1(' rl (Pc;t·p c;,1n,,t11r 11 1
. . ' • 9 е , ioaLI
de coпstruire sau de uh11 za гe а case1. 111 coпsecint~ Л• а /\ num1tf' l1n11 rlP r,1IP fpr,1tJ n1J н f, f(l'-t m1:c;trшtP ,.... ,нul
. 1·1 . Ь f' .·1 ' ' ,, es1~
iniposiЬil sa со111раге 1 е ~1 с11 е 1tш е
ene 1с11 е, costurile . anulu1 1 9(Ю Llar,1 n1J с,..,н f1 p11t1Jt int1r-p;i "':У •.а JP'l·,()ltani
,,eniturile. EI nu ~tie daca deciziile се privesc utilizarea fact . ~ iJUto m oЬi l ulu1 "? • av1ai1P1 inc;J 1ntr1?pr,n/ :tt,.r, rмр r1nstrшa
1

. . orrlor
de productie sunt sau пu ratюпale dm punct de vede a tunci ~ti a се metnd~ de construc>1e trPbн а у1 нРа~ Jin rele
, ' re al
dis poniЬil e, bazand u-se ре evalш1nle, asteptanlP ;а,е Jm ерос~
aprecierii importantei bunurilor de consum.
~i ре pre~uril e de pia ~~ се reflectau ;щJm1t11 ,111~repтe:1onale in
Sрге exemplu, ре la mijlocul secolului al XIX-Iea, s-ar fi Putщ
leg~tur~ cu viitorul cereri1, аdю1 exact с ееа се ~· emuJ une-i
recomanda guvernului sa restranga semnificativ cre~terea oilor
co mun.it~ii socialiste nu ar putea '?tl Acesta ar r1 exact са un
in Еuгора ~i mutarea acestei activitati 1n Australia sau sugera
ca pitan de vas in mijJocul man1, l1psit de 5hmta sau arta
inlocuirea puterii animalelor cu сеа а ma~inilor cu abur. De се naviga~iei.
mijloace ат fi dispus acesta pentru а decide daca asemenea Noi am presupus са guvemu1 ar fi decIS punerea in apl1Care а
inova)ii sau altele ат fi fost avantajoase din punct de vedere unui proiect da t. lпsa, chiar pentru а lua aceasta dесше, ar fi
economic? trebuit sa recшga la caku1ul economic. Оесша de а constru1 о
. ".~e.acord", raspund sociali~tii, dar nici calculul capitalist nu-i centraJa electrica nu poate fi facuta decat daca se a1unge \ а
~ failibil: capitaJi~tii se pot 1n~ela. Desigur, а~а ceva s-a 1пtamplat concluzia са uл asemenea pтoiect nu va detuma mijloacele de
~1" se va mai intampla deoarece orice activitate economica vizeaz~ produфe de la L1tilizarile cele mai urgente. Cum putem deade in

vнtorul ~ar acesta este necunoscut. Toate planurile e~ueaza cand absenta calcLLlLLlui?
1

~teptaпle cu privire !а dezvoltarile viitoare nu se verifica. Dar

aceas~ oЬiecti e 1
f . · nu rezo va proЫema. Noi calculam astazi in 4. STATUL CAPПALIST ~l STATUL SOC1AL1ST
uncpe de cun щ;tintel e actu 1 . 1 ~
_ . а е ~• Р ecand de la a~teptarile noastre
prezente. ProЫ ema nu se d Intr-o econo ш.ie de pia~a, statul nLt se oc upa decat cu protejarea
~ atoreaza faptului са guvernul se
poate tn~ela deoarece judeca d 111 . . vie~ii, а saпa t api ~i а proprietaµi private а ceta~enilor sa.i contra
perspect1va evolupei viitoare, ci,

22
23
л,,
 р
)\N \ll / ,\ l t't)N\11\ ll 1 Л
l~~ ll 11
l )\J
• \

l \11 1·1<' 1 \Jl \

,~11 111,,,, 'н, ,,

_. г~ 1't11кliomн·t:>r1 ,11 · 11ю11io c1 ,s ,~ ,1, Рсо

. . 1
c 1 1·
. . . d~i s1·"'t11I '
•щppr,,, ,,rfl ,, ,,,.,,n ,)ml "'I
,:t~1g 11.
forte1 $1 fiaн 1: · . sa le с! е соегс1t1е. Е/ se a lJliii
te ·ii ' Olt1 , po 11 1qn11 1l111 c!(•or1 rPrr• r rr,, J ,п r>f1r,1r,t,1 tPr1
P ,,r/ m1n 1CJt"r,1t Jpr,; irPrP 11
,
. ~ gтa t1 e р11 , .
ш1е а се /т· се
. .
on11e1 de piat ~ ' 1 А 1il1eг tMii de асt1 11 . ~,. <lr rinJ A 1:, vr1r 11/1 c; I·,,, p 11 tr>rn /r ;, ~,,n
. r ' <\iu
" AI rea сотр et а '
act1 uпi 11u j , r ,,l ocf'\ u f1,n cJ1r• 1mpnrl,1nl ,1 prr,t PJrlT
Prl Prr,n r ,mJP / r lP p1,1~J
de la те са .· t "t tit11p cat ase111e11 ea 111 р 1ic~ t ,1nr 1 r;;:JПd
Mul t m;ir na, v r с;-,111 do vPrl, t mPtafu1r 1 PТ111
. pr JJc;;;Jr , ,1
. d. tтЪuie t,u11u11, а а la v1ata, s~пMatea
$1 is . fraudei, ш1 ate11tat sa u r,m1 ~ d P p 1,;i~ ,1•1 ра Jn
s us Jinc m , с.1 prog ra mul part u ,1n 1lnr Prr,n
i
.
т area forte1 sau
rep1·e ziпt.! :i uпа dmt гe caгac te1·i st· .
uh iz , . А easta
. . ic1/e ca ra c te r ncga ti v. reпtr u ace~t1 adP p~
;н tr,ta l1 tar 1sm,11u ;:,г;с;ас,
ro rietatea aJtшa . с . .
t le uпei есо11оmн de piaf a, ale une1 econ 11111
o ,, ma , mul te rr. .1r Je
r r .. ш1рс rtал е а e ra п ega ti v to t ce- i imp redкa с;а пеv-.,е
се\е ma1 ta 1 u
. . muп c~ puЫi ce . Prog ram ul ap;;'\r;:ito г,lor econom,e:i de :J•a
capitaliste . . . .
guv ernu Ju 1• •ln pr~ am eJe :;,г,t 'e<r-
i; · , J 'Ьerali'i с/аsю se opu
'
n mterve11t1e1 ' es te nega ti v deca t iп sen sul in care toate
LiЬeraul ·, 1
а']а се-✓а deoa rece · Ьe­
sfera economica deoarece ei ~tiu са econoпua ping e prog ram ele alteтnatjve. Se 1nta mpl a
de piat a reprezint~
а1 provnetat.11 ог..·, ate
Ei sun t convin~i с~ ralii veritabШ se declara feтven !1 part1zam
singurul sistem eficace de cooperare soci aia.
econ om 1e1 d e ::паt.1 , 1п
bun asta rea ~i feri- asup ra mijloacel or de prod uc_tie ~i а1
niciuл aJt sistem nu ar fi in mas ura sa asig ure a Jismu J ш $1 in ter ·en-
ConstitЩiei ame- cons ecin ta, se op un пecesaлnen te soci
cirea oamenilor. Englezii, francezii ~i pari npi
rieta pi priv ate, msa nu tion ismu lui .
ricaлe au insistat asupra proteфei prop /
e economкe cad in
curaлd, pent ru а Intr -un regi m socialist, toate activitapJ
pentru a-~i promova interesele egoiste ci, mai ne tutu ror ramuлJor
a са buna stare a resp onsa bllit atea stat ului Gu vem u J da ordi
proteja ре toata lumea ~i deoarece ei cons ider лa . Nu exis ta о sfeтa а
ra m siste rnul eco- de prod ucti e la feJ са in arm ata sau mari
uлei napuni ~i а fiecarui individ este rnai sigu dirijat de catr e guv em. mdi \'tduJ
activШфlor priv ate, totu1 fiind
nomiei de piaj:a. tenc iar. EJ treb we sa
este са uл ins diлtr-uл orfel.inat sau peni
In consecinta, ar fi о naivitate sa pres upu nern са adev
arati i
ume сееа ce- i ofer a
indepli11easca sarc inile atri bui te ~i sa cons
a~ara tori liЬerali ai proprieЩij priv ate ar fi adv
ersa rjj statul~i
~i ziare le tipar i te de
guv ernu l. Nu poate citi deca t revis tele
fimdca ei vor sa Jim·t 1 eze 5fera acpu. n11.. guverпarneпtaJe. Ei пu tori deca t daca orga nis-
sunt du~rnani ai statuJ • . а d versaп. ai. soc1. aJ1s . serv iciil e gLtv erna men tale ~i пu poa te cala
ш, ci rnului ~i inter ven- nece sare . El treb uie sa
mele statulLti ii рuл ! а dis pozфe mijloaceJe
gu vern ame ntal e ~i tre-
exer cite prof esia d eja alea sa de agen pile
Aici termenu! "IiЬe ra ]" este ut1!1z J1 daca guv emu l ii
5 ,.
! . at ·
s:nsu! ~u din secoJu/ а/ XfX-lea. buie sa-~ i schi mbe oc LJp,ф a sa LJ doпuciliL
n tanleangJo-saxone, cuvan tu) " ~ J· ьlП са ceta~enii uлei com u-
ordoпa. Iл aces t sens, ПLI pL1tem sp w1e
,
era) а a1un >< •
а сееа се d
. orea s~ dezvIOu,·e alt"d s sa mse mne contrar,ul
mtervent·юmst · sa u chiar soc· ]'а atij,· а cum, е 1 vrea sii spun~ radical- nitat i soci aliste s LJnt liber i 6 .
1а 1st се ·
sunt et· h .
se num eau cand va liЬer aJi I

drept re1c etat1ast~zi , de cMre socia J·1~t11"ce 1 ~i int · • •. . щ·

a ctюna ri , erveщюn,~t11 аmе пса
de perve rt· а sens , conservatori sau е conomi~t
ire l . 1. rega 1.1~t1.. Prin tr-o astfel
te ~i аЬ d u cuva ntu lui Ji' Ьe .
Ponis '( ап onul . . . /or 111ter i, nu este deca t un conc ept
Libe rtate a, s pL1n 111eta fiz icie nii prнsac
UJ
. .. ,, ra" 1 ' v·ictoria 1de1 ven· 6
liЬera lism . econom1e1 de •
,,·
,,i-a p1erd t propriul пите P 1Щil а d even1t· evidentii. Vecl,iul п ega tiv . Dup a Lе пiп , ,, liber tatea repr
ezin ta о prejL1decata bшgheza".
и

24
25
 5. STATUL JNТER VE NTIONI ST
1 '""'''', ' "'

fntr-un sisteni al eco110111iei de piata s u p us . 1 /р p 1,J!rl /1f;r,rr1 pn (rJГP

. .. ac1 1u11; 1· 11 нii r1 1Ji1·1 (lr•1.irc1hilr • rlr•r ;H ., ,,11,1J1,1 cj r,r P<;('
. . .
mentale, ad,ca шteпre11tю111st, guve111u 1 ~i fпtге .· B и v~r, G о ,П(f ( l i(i ((•7
1 а.
·d . . ь · d f' · · · р, 111 2~1-
с о,·; ; s n11 V ()m rnrPrr.э "1,1 ,1fl~ m , f,эr,1 ~u ·1Prnul ~
П(J/
се1 01 аgеп р 111 е е 111ф са ге асtюп еа zа 111 , /11 co11c;(•r infr1,
' s ,e,·a t,~ 1
, от~ 1n mfl inilf' l/П ()Г m1men1, ;ip;:i b,/1 c;;:irJ ,nr r1mpP t P11i1 , n()rnJJ <,a u
Dualismul piata/ autoritate coпtiпua sa exist .
е, totщ;
есо,10 111 1 с,1_
л л л • •
i g п obl l i 7 . Niri m;'irar , r·I ma1 bun 51 m;:ir гr1 mpPtPnt ,J,n trP (),tm PЛ J
сееа се se mtam pla 111 s1tuat1a есо 1101111·е 1· de p1ata. ' со,11·,.,
. . c,ra
пu -~ i poa le alin~e oЬiec ti vu J decat clara f n /()SP<;tP m11J r1,эг P adPr1a tP
1

tatea nu se nшltuшe§ te sa fmpiedic e а .. ' Pui е, at,t 0

.
л л раrфа prob/ r,. Nu vo m mai trala асе / е 1ntervent11 а / Р ,щtr1nt,1t11 r p on·1PSC
е111е1 0
•
х
. • '

Inter.7111e rn rnsa.~1 functюпar ea pietei pr1·11 111aSUJ·i .

, , р i. doa r consum ul . Spre exempl u, autorrtatea pna tP ·n tPr7,re rrmsu -
ordona §i interzice. unctua/e: еа
matorului , provizoriu c;a u permanent, с;а cum peтe anum1te aJ1-
. Inter.,enpa repreziлta uл ordiл specific al а . mente - sa spunem, din rati uni de c;ana tate c;a u re l, gюase Atuna
d1spuлe de aparatul de coпstraлgere soс1а . Jx , "~tontaщ се еа i~i asuma un rol de ga rdian а/ iлdiv1du lш, cons,dera ndu-1
л tr . . а . еа 1J оы·
~п __epnn.za tor ~1 ре proprieta rul mijloacelor de iga ре incapabll de a-~i cunoa~te propri ul interes: un tutore tr ebш e :;а- 1
utilizeze aceste instrumente de . . . productie sa protejeze de eventuaJele daune.
о maruera difeпta с 1 .
f
е е1 care ar fi Chestiuлea de а ~ti dacc1 autoritatea ar tтеЬш sa se ртеосuре
ost aleasa su Ь presiuлea excl . х . .
Ь us1va а p1eJe1. Ordin sau nu de о asemenea acti vi tate este о ches tjune po li tк.1 , nu una
aza ре comaлda sau interdictie· . . ul se poate
еmале de Ia guverл Se , ' nu-1 nevo1e са cele doua sa economica. Daca se р/ еаса de /а premiza сс1 autontatea v ше de la
dif . . poate са ele sa пе Dumлezeu ~i ar trebui sa joace, pentтu iлdi vid, rolul Pro\'1 dente1
елtа §i са aceasta а f . generate de о sursa
• s urmzeze sim It sau daca se crede са еа ar tтebu i sa reprezinte iлterese le oncare1
straлgere пecesar aplicar" d' , u ал, aparatul de con-
ochii u or melor Da а societ,!ф солtта iлteresel or iлco m pa tibile ale iлd ivizilor ego~ti, se
sau chiar mcura1·e х . с autoritate a fnchide
t · · aza un astfel d va ajunge la coлclu zia са о ase menea atitudine este justificata.
es е s1milara celei rezu/tate d. е comporta ment, situatia
Daca gu mtr-uл ordin d · ' Daca autoritatea se dovede~ te mai inteleapta decat propriii sai
verлuJ nu cons · . Irect al guvernu/ui.
coлstr · Imte §I se орuл supu§i си iлtelige nta limitata, daca еа ~tie mai bine decat
angere dar nu reui:e t е cu propriul aparat de
а iлdividul iлsu~i iп се coпs t a propria fericire sau daca еа se simte
reu§it sa . У § е, avem dovad
se consьtuie §i sa а с O alta autoritate а oЫigata sa sacrilice bllna.s tarea ct.Liva iл folosuJ prosperШфi
Fa.ra iл d . coлteste supre t·
OJa/a, guverлuJ .. ma,1a guverлamenta/i'!
constranger·1 . . are puterea sa d .
· §I Interdictjj d ecreteze asemenea 7 Hegel d eпuшe~ te s ta tн l drep t "Absolutul". Ferd iлaлd lassal\e
impune gr ti t ' upa cum d t · ..
iлte а, е fortei sa/e poJ 1't• е,те ШI]loacele de а /е spune са "statLII este Dшnneze L1 ". iл cartea sa despre socialismLil
reseaz~ iл tleлe§ ti . fлsa h . german, uп succes editorial, traliLisa iп engleza ~i fraлceza , profesorul
permjt acest eseu este с est1unea са ге пе
guvern uJ · urmMoarea · Werner Sombart declara са FiHuer- н l prime~te oнi iлe le de la
conduc la r UJ atingerea sco . · asemenea m~suri Dumпeze u . Noi ПLL vre ш sk'I contraz i ce ш coпceppi.le Lmor iлte lectu ali
ezuJtate care d . pur1lor vizate? N
' 1П punct d · u c шn va atat de im po rtaлti, ci v1·e111 sa ev iL"lentie111 Lioar са ele nu aLr nicio
е Vedere g
uverлame пta l, par lega tura cL1 SL 1Ьi ec t11I са ф i noast,·e.

26 27
 Jt' a tuпci еа ,ш а,· tl'elnzi sff ez it·e
tuturor ce/or/а , I,
sa .s,1и Ь;Jl'
- , ~1 / /Jf ,, , , ,, 1 ,,,

·Je actiuпiloг i11di,ritf uale. i1 st',1

scopu n. . , . fi егоаrе s/1 сге d е т сах t и tе 1а a utoгi uн· · fl ~ [I C lllfl rrc/,iП l :1 (' /(' r(' p 1;iJr1 '} I ПIJ jlnr>m rrm~ tn ГР m J <,U Г6 d/J
q ('

Des1gu1, 81 O . . . . . ,. , 11 аs и ( o s t i11(/u c 11J a l c li e ;i ut u r i t r1 1r, . ЛrrPpf;\m J1JdPr.4JJ/"' 7, ·1;э/r,r1I "' ron-

. . .d . _ r putea Jm11ta /а domemul sif11Matii с>< Pr·a
тdн'1 и 1ш 5 а ' ' с1 еа s u111 ,1 l ol'ilo r са a la r c 5i п и п е 1n trebc'im тп d"' rP PJ 17 , rum p;jra
- d r си in teгzicerea sau limitaгea co11sumu/ ui· с S-ar dc gaz clin p r o pri e inф at , vc'i с;;щ /а СР Ге-f'РЭ ~u ·1~u lu1, nir 1
mu /tит1 оа . . . substa 111 ,1:;, li
•culoase precum орш/, morfina, alcoo/u/ $I nicot·· n. d e се c um p.1 ri1 m a i puJin а/соо / - f imd ci:1 prefPТa altP Ьипип ~аи
je /or реп .. . . . . llla, f~,-
~x ting.a 111 , теш~ fe/ liЬertatea md1v1du/ш. Dm тоте nt се d pe пlru с.1 g u ve rпul p ed e p se5te un astfel de conc;um
.xi а .

recuno8.$te principiul conform смиiа alegerile individu а 1ер.se Sa rc iпa n oa stra es te sэ ana l izam inteтventнl e autnrita;п in

,riлd consum ul ar tтebui sa fie contтolate sau limitate d r,. s fera proprietar i/o r fa c to ril o r d e pтodu ctje 51 а intтepлnzatonJoт,
. 1 d . d е cJtre пи а coпsumatorilor . N o i nu п е in treЬc'im daca ,nter1enp1Je 5е
au toritate, Jiшj ta a ces tш сопtто пи va ерт е decat de а
justifica, nici daca sunt confo r m e с и d orjntele noastтe sa u а/е
rit.atea ~i opinia риЫiса се о suspлe. De асееа, opozi,tia Ja ten u_to.
х А • • • d111. conswnato rilor. Noi sa ;; tim d o ar d aca asemenea masun
vте т
te ]е се doresc sa sирила mtreaga act1v1tate mdividua la ... .
pot atinge oЫectivele guvemulu i .
statului de,riлe logic imposiЫ/a. De се sa protejam doa r corpu/ grlJIJ
de_relele cauzate de otтa va ~i dтoguri? De се sa ли р ro tер';iп, . i
_
spmte/e sau sufletele noastre contra
. А
doctтiлelo r лocive ·
§1 а op1-
! 6. APELUL LA О REFORМA MORALA.
·1
m1 or се пе атетл,tа mantuiтea? A-i retrage indiv·d 1 и 1ш. 1·1Ьетtа
Totu~i, iпaiпte de а iлсере, pare recomaлd a ЫJ sa studjem о
tea de alegeтe in pтiviлja coпsumului iлseamna su . -
oricarei JiЬertap. pnmarea doctrina demлa de luat in seama, chiar ~i pen tтu s impJuJ motiY
са are sprijinul uлora dintre eminenpj conte m poraлi
Сал~с;т пе putem ocupa de aspectul economic а] рrоЫете. Facern referire la crediлta, coлform careia nu-i necesara о
аtеш chestiuлea inteтventionism 1 . .. 1.
fa ce referire doar la х . '. и ш, $hmfa economica iпterveпtie guvernarneпtala peпtru а d irija pia ta in аН е direq:ii
masun 1е се рпvе "
rile acpuлii. Pen tтu . d sc ml]1oacele, пи §i scopu- decat cele urmate iп mod spontaл . Reforrna torii sociaJi cre~tini
. а JU еса aceste та · ~i аnшnф adepfi ai uлei reforme sociale ре baz e etice s usµ.n са
cnteriu deca t се! de ti d sип, еа пи folose$te ип alt
ь· . а $ аса е/е sunt s atat coщ,tiiлta morala, cat ~i сеа religioasa a r tre bui sa-i g.h.id eze
о Iective/e urmjrite de . аи пи сараЫJе de а atinge
fл autontate Fapt 1 х ре оашепii "Ьшu" de ordiп есоп о шi с. Daca iпtre­
in chestiuлi
postura de а restт.· ·ti . и са сеа din urma se aflx
1c1,ona а/е ·1 . а
~оп_sит §i, deci, de а modifj gеп е mdividua le fл actul de priпzatorii au iп vedere doar profitLI.riJ e perso nale ~i propriil e

l1ze1 есопотiсе. са date/e pieJei iese di11 cadru 1 апа- interese egoiste, dar se g aлdes c, de ase meп ea, la oЫiga µile lor
Nи п е оси " sociale §i religioase , ordiлele gu v ern aш e пtal e аг fi s uper flu e
Ра.т aici de
carea directJ а ~suri autorita .
deoarece ace§tia ат urma, ori c uш, calea d reapta . P1·it1 шmare,
dотепц fn co_nsumu/ui ~i care d re се v1zeazJ modifi-
acefa$1 timp. Noi acceptiI аи r~ade f;Ir;I а afecta alte nu ar fi necesara о reforrna а s ta tL1lui, ci m a i сuгалd о purificare
т act1unil
consuma toгi Jor
е а umanHati i, о гeintoarcere Ja Dun111e z e L1 §i ! а ordiлea шоrа1а ,

28
29
r un а а
-Гcil
Ь ndon а / ,,,c,L'
.. /ui ego1s111
.. а 1 рго рпе
sa arniolllZ п ..
.
1ANA I 1 / Л 1•·C ()NtJ /\ II <· ,\
-, n -,oN /~/\fL' / - с
/Nl FR I'/· .. ,
tilui fп aces!"e cm1 (liUi 11
· ' ' '' n,• r·
. t,1 tea p,•;,,a l~ CLI liu11ifs ta 1·ec1 s . 1
.
·•ficatif de co 11sec rпte le p e micioas
- ос , <1 1,,
l r 11 ,,, ,, ,, 1r 1 ,,,

(о / оясяс / п , n n x ir-r11m1 :i J,.,;/,1 r.J1fr• p /M P~r rP.,,;u /t.:JtP /P rPvnltei, ne-

~ lije пJ c i 1;1 i r r o ri lor pprc;or,,i /r, ( rJ<1 pPra r Pa ПIJ гРrР mm1r ,3/tceva
d, , . ar t, pu1 J . • • • . с е а /с
.
;,, Lli vicl u l u i Ll cctн c ,i c1cPc, tr1 c; ;!i с1,t10ПР /Р in v,rtutP.:=t rnte-resu/uJ
А s tfe/, есопоп11. .Jа ~ /inнtaгea
11
. /'L,eitMi
1 i $' s pmtulш d e 111itia t··
' '''с'! а
,
Не gu ,re 1·11a111e11ta la; M o locl1-uJ сар ;_' pe r·so n в / . 1п c1 se rn e п ca , on clitir, nu -i ПPVOIP ,а ord1nPle auto-
capitalisni ult t r
. . tr-o ; 11 ten •e п , i·itf! Jii s~ - i s puna i n<.li v i du lu i се anume с,а fa ca с; ;эu ,;а n u faca,
iлdi,riz1/or pnn f' ~ /ocuit c u Molocl1-ul gu,,em a пi eпt 1
· d·15 trusf.JJ/la 1111 а. ,,u - i necesa rfl ut i/i za rca unui in c,t rument а/ puteт11 pentтu ap l1 -
talist ar fi . . • decable de ,,aloal'e ре саге se s p,- 1···
, 1 aлa/iza aJCJ JU ' . . . . . . J111c'I ca 1·ea aces [o ra.
Nu ' оп · , tereseazJ 111с1 cnt1C1le е1 la ad .
doctтiJ1a . Nu л е п . i esa Din col o d e sfer a p r opr i et,,Чii pri vate "?i а econom1e1 de pia~, se
aceasta .. . 1 е sau nefлtelegeпle sale. Noi пе v
са italismului, пю еrоп ' . . . оп, gase~ te d o me niul ac telor il ega l e : societatea pu ne Ьаnете pentru а
Р ti referitoare Ja сопstтшrеа une1 oгdmi soCJ-. pro teja proprietatea prjva ta ~i pi ata in fata fortei, fтaudei ?' reJe-
ocupa doar de suges а .
. Jtan ре de O parte, ре propпetatea .
privata
а lor intenpi. 1п aces t caz, nu mai domлe~te libeтtatea, ci oЫ i gati ­
ale fondate, sm1u ,
.. de productie iar ре de alta, ре о ordme morala се
.
vitatea. Nu se mai permite orice, iar о /imita separa "legaJuJ" de
m.I/1оасе1or , ' . .
limiteaz,a exercitarea dreptulш de propпetate се aparpne altcuiva. "ilegal". Puterea polфei este g a ta sa intervina cacj, daca nu ат fi
Ni se spune са aceasta ordine sociala bleala пи este сеа а socia- а$а, orice individ ar fi liber sa iл caJc e barieтele ordinii legale.

Jismului deoarece aici indivizii, fл special intтeprinzatorii, Reformatorii ale caror propuлeri le s tudiern aici vor sa puna
capital~tii $i proprietarii, nu mai sunt motivati de profit, ci de iл practica norrne etice suplimeлtare, d incolo de ordinea legala ~i

propria col1$tiinJ;J. Еа nu араrрле nki intervenpon ismului deoa- de codul moral destiлate а rnenpne §i pтo teja proprietatea pri-
rece пи presupuлe intervenp.i din partea guvernului pentru asi- vata. in сееа се prive~te producpa ~i consumul, ei d o resc rezul-
gurarea fuлфonarii ma$inii economice. tate diferite de cele produse de о pia fa to talmente libera in care
fлtr-o есолошiе de piatJ, individul este liber in actiunile sale nimic nu ar fi iпterzis iл afara de violarea dreptul ui de pтoprie­
ре masura extinderii proprietatii private §i а pietei. f~ acest caz, tate. Ei i~i propun sa elimiлe for5ele care ghideaza actele indivizi-
conteaza ~oar judecap.Ie, alegerile saJe, indiferent care ar fi ele. lor economie de pia fa, пшniл d u-le egoism, urrnariтea pтo­
intт-o
Pentru cerlalti partici р· I . . fitului etc., doriлd sa le iл.l ocuiasc a c u al te fory:e. Ace~ti reforma-
titu · f. ' рап а procesul p1ete1, actiunea sa con-
s re Ш1 apt· de luat fл seama С . , tori vorbesc de coл~tiinfa, altтui sm, r esp ec t fa ta de Dшnnez eu,
piatA se rega • . . · onsecmtele actiunii sale de ре
' sesc т profitun sau . d 1. .. dragoste fraterna. Ei vizeaza iлloп.Lirea " pro<.iuc:tiei релtгu
najele саге pun ..: . pier ег , acestea f11nd angтe-
. acuv1tatea sa fл со t . profit" cu "productia peлtru солs u ш ", I Ltcп1 sllficieл t peпtru а
sociaJe. Societa tea . л act cu ma§m~ria cooper~rii
· nu spune mdividul · . garanta cooperarea armonioasa а oameпilor in sarшl uлei eco-
лu-1 d.1 ordine $i . ш се trebшe s~ fac~ · n im eni
n u-1 cere sa se su . , пomii fondate ре di viz iuлea шtmcii, iпca t t1ti1 izarea in terven-
peлtru а ga.raлta prote· рuла, forta este utili.z aM doar
vjoJeщ · с00 1area proprietapi · . . tiilor d e ccl tre о a uto rita te - ordiлe sa Lt iл terdic tii - n t1 шаi es te
ei. perarea rezu/ta d. private §1 а p1etei fn fata /

т fu nctio • л ecesa ra .
' narea p1etei. C ei се n u-§i

за ЗL
r Еrоагеа fundameп
Jf\ГТER\IEN [ 1O

1 imp
N ISMLf f_ -ОЛN. \11.1-А ECL) NOII IIC,\

tala а acestei d.octrine est·e сас ееа с,1

.
ortant ;ucat ре p1aJa de . foгJe le р е са 1-
recunoa$te ro /иа imorale deoarece есопот1а de pia tJ
.. . . , ll
1~ц
е ес1
l1 с
H e fo гm a l o гul
/ 1\/ l(l (J / )l f ( ,.,,,,

crec.le, de ase men ea, сё'i 1ntreprinz,Hoтul

ego is t 1;i cluг Dtunci ca nd profit~ d e
este
co ndфiJ e de piata pen tru
suficien t de sca zute 1nc
а
at
fлsa$i Je dепипJ са lo е1•е
,-efu za s~ van d~ bunuril e la preJuri
. d . •d 111 сееа. се pп ve§ te ut1l1zarea mij асе/0 1'
nimic de /а т пn
ace s tea s~ fi e acc es iЬil e s~ racil or, ca re
nu-~i pot procura anu mit e
. , .. dca пи trebUie sa faca cev a pentгu el §i р е11ь-и de
producpe, 11m . .
tгu a-i . cJ buпuri /а preJurile cur ente
ridi ca te? Се ar trebui sa fa ca atun ci
. J" cestuia se dov.ede$te suf1c1e. .nt pen . as1gи,. ? Ar trebui sa dist ribu ie gтatuit
,,ego1smu а Jпtrep1·i11z.Нorul " d e trea b~"
. . а /а marele sistem al cooperarн soc1ale, fncat acн \ti il
. . Ьuлш·nе гesp ectiv e ? lnd
iferent /а се pre t ar v iпde, ar exis ta
partюpare
ie de nor mele ипе1 aut ont ati Tot сееа - nes atis facu ta . Caror c ump a тat o ri pote
ntiali ar
ta tеа sa лu ar
e nevo 1
•
тегеи о cere re
teapM. societatea de Ja ип ind ivid este са ace.sta sa-~уj и rrne2eсе uri s tabiliпd uп pre t?
а$
. trebui sa le refu ze acc esu l /а ace ste buп
pne tate a pri v ata §i inte le unu i eca rt diл­
ropriul interes fпtr-un .cadru fur1.11zat de pro . . Nu- i nev oie sa analizam detaliat con sec
P profJtulш, ach uni ] се/ е s taЬilit e Iibe r ре piaf a.
econ omia de piata . Рпп urm ar1r ea , е sa/e tre preJurile fixa te adm inis trat iv ~i
'. van da mai ieft in, va ram ane
devin automat soc1a/e. Dac a vaлzatorul лu are dre ptu l sa
raЬil saia-
lui, pri ncipiu] d'-1 uta. Dac a s-ar arat a favo
fncercarea de а inlocui mobva,tia pro fitu си о par te а stoc ulu i лevaлd
sau nu ar aju nge p entтu
rector а/ proprieM fii private asupra mijloacelor de pro duc,tIe, ·
си cilor van zan d sub pre ful piefei, stocul
. . . sa-i ach ite pre fu l mai sca-
.
e oЫe ctu l $i efic acit atea a-i satisface ре cei се se ara ta disp u~i
о pretJ~s~ moh_vape morala va d1strug tura cu ace st suЬiect a tun ci
о oгdine soc iala те zon a Ьila zut. Vom spuлe mai mu lt i'n lega
есопот1е1 de. p1at' a. Nu риtет crea · ctura pre furi lor . Deo cam -
8
,
шаs са omi a de piat a Jim ita лdu-ne J т А d
emnuJ can d vom analiza inteгventiile iл stтu
саге sa т/ос. . econ , а
nu- i sufi cien t sa afir mam са
. ea con' -=t·. t . . dat a vтem sa suЫiпiem doa r са
adresat md1V1dului de a-§i urma voc у 1m е1 $1 de а
ghi dat de piaJ a . Ar tт eb uj
sm in favoarea altruismului · Nu 1· s, r· . intr epr inza toru l ar tгebui sa se lase
renunpa /а egoi и 1c1ent sa
- poa te mer ge in lega tura cu
. .
ui /а се] .Ь sa-i spuлem се sa faca ~i рала und e
suger~m са md1vidul пи ат tтeb sa cum per e
та1 uп iлa caлtitafile pro dus e, ar
pref $1 sa vanda /а се/ mai ridicat р os1'Ь I·1; аг tгebu j me rs mai preturile. Dac a pгofitul лu mai deteпn
car e antrcpienoп,I sa le
de t . tJ·ebui sa-i dam ord ine pre cise, ре
par е $1 stabllite regulile de cond ш·txа ce-i ghi dea za activi- acti vita tea sa ar tтebLri diгij a t a priп
Щile. гespecte. Cu alte cuviлte,
саге refoгmatorii ar vre a
с
Sрте exempl и, reюr matorul cred х А acelea§i tipuгi de ordiпe aut orit are ре
Са mtгeprmzatorul este а/а §i dra gos te fгaterna .
•

. е
ego1 st $i dur cand , . ,
.1 sa le evi te ape lan d la coп§tiiпJa, тог
. 1$1 ю 1ose$te а vап tа;е е pen tru а vin de mai t "ju st" sau / а sa/aгii "ec hitaЬile " ,
ieftin deca t со
n cuтe n tul sau т . . Сапd fac em refe rire la pre
ai puj m eficace, sco Jan du- 1
din са s ingшul crit e riL1 car e пе
afaceтi. !nsa се ат tr е Ь и1.е sa fa ca А ar treb ui sa ave m fп miлte fap tul
N
и ат trebui sa vanda . . un mtr epr inz~ tor altгuist "?· per mit e sa ma sur am just eJe a §i ecl1
itat ea pre turi lor sa u sa la-
mcюdata т · · F . " ide a la .
sJi? А tul dec at com pet itor ii pat ibll itat ea Ior cu ord ine a soc iala
: r Риtеа avea dтep aJ ie tm riilor con sta fп com
PUfm scump?·
1 d - -·
' п anumite con 1111, s~ van dJ ma i
а / doil ea .
8
А se ved ea рагtеа sec und a а capitolului

33
32
 i 11)N lt. MI 11 () /\ l'J Л II / Л 1 ( 01''1 ( )1\Щ х
1N ll l< \ ' I N , ,,

.. "1. t~ ttCCr t RI~ oпli11 c social~ 1n a fara (',(

) Г) f> tr
1
\) ,l Ct' ' ' () 11' lr1 11
. () 11t1ten, a tin ge doar ce ra ndu -le indi v ·• . ''r•, r\
Ь '
1 1i,Чr"i , Af tll) C'I JHI
· .х ·ust~" . Ar tre u1 s~ le s p
1/,/j (Jt
\1 .
r

..
l ОПЧ t
111•tc li e О 111 1:l JlJ e l tt " '
. . • J
UП e rr, rr•r•- ,r,
.
t")Sf() /t lS1 sa 11 HtJ
111 fieca .re s1tuat1e pa rt1.cu aл r~. М а 1· •
r1 rr.
11') 1.J/~
. L . . ._ t·eguli prec1se pentru а d ec1de 1n f1 ecare , riг
h·cLю, sta .,, 11ie . .. . са %
. х aco,·dc1 Jl1 unei inst1tut11 dreptul d e а 1nterpreta ~, -:1 г
t-т·е l,ш sc:1 · . , ар /
. t al fп,buп~t~tj astfe] de norme. Nu -1 oЬJj ga ·t . rr~
~ 1, е,, е п u , r . or 1u
x tot·itate 5 ~ fie un stat supranaµonal sa u O 1• са
aceas tа а u erarL 11]~
teoc1·a ti с~ .
Apelul i·efoп11ato1·ilor privin~ renu~tarea I_a egoism i'n favoa.
..... •smului se adreseaza 1ntrepпnzator1Ior, propriet .
rea а 1LI u1 .. . ar1Jor
~i, uпeori, 111uncitorilor; iпs~ consu~atorн sunt ~е1" care joaca un
rol decisiv i11tr-o eco11om1e de p1ata, deterrn1nand conduita
fпtrepriпz~torilor ~i proprietari1or. De асееа, apelul ar trebщ
Iaпsat 111 directia consumatori1or. Reforrnatorii ar trebui sa ceara
consuп,atorilor sa reпuпte Ia bunuri rnai ieftine §i de mai buna
calitate peпtru a-i proteja ре producatorii rnai putin eficient.
Coпsu111atorii ar trebui sa fie cei се boicoteaza articolele а ca:ror
vaпzare рuпе in perico1 conditii1e considerate deziraЬile din
punct de vedere social; ei ar trebui sa se abpna de la cнrnpa­
raturi peпtru а Ie permite concetatenilor rnai saraci sa curnpere
fл IocuI lor. Daca se a~teapta Ia о astfel de reactie din partea
consumatorilor, reformatorii ar trebui sa Ie spuna exact cum, de
unde, cat ~i Ia се pret sa cumpere. Ei ar trebui s~ ia n1asнri pen-
tru а fo rta supunerea consun1atorilo1· се nu ar accepta asen1enea
instructiuni. Insa, in felul acesta, reforrnato1·ii ar face exact се ar
vrea sa evite, adica sa dirijeze ecoпomia prin ordiпe p recise ~i s~
pedepseasca nerespectarea Jor.

34