PIATA UNICA

Piața internă a Uniunii Europene, cunoscută și sub denumirea de piața unică, le permite
cetățenilor și întreprinderilor să circule și să își desfășoare activitatea în mod liber, pe teritoriul
celor 28 de state membre. Concret, le dă europenilor dreptul de a locui, de a studia sau de a
beneficia de pensie în altă țară din UE. De asemenea, le oferă consumatorilor acces la o gamă
mai vastă de produse la prețuri competitive și le permite să se bucure de o mai mare protecție
când fac cumpărături acasă, în străinătate sau pe internet. Cu ajutorul pieței unice, întreprinderile
mari și mici pot efectua mai simplu și mai ieftin tranzacții comerciale în afara granițelor
naționale și pot concura la nivel mondial.
Pe durata celor peste 20 de ani de existență, piața unică a crescut de la 345 de milioane de
consumatori în 1992 la mai mult de 500 de milioane astăzi. Comerțul transfrontalier între țările
membre ale UE a luat, de asemenea, amploare, valoarea bunurilor comercializate crescând de la
800 de miliarde de euro în 1992 la 2,8 mii de miliarde de euro în 2011. În aceeași perioadă,
comerțul dintre UE și restul lumii s-a triplat, de la 500 de miliarde în 1992 la 1,5 mii de miliarde
în 2011
Piatra de temelie a pieței unice este reprezentată de cele patru libertăți consfințite de
Tratatul UE, respectiv libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalului.
Același tratat le conferă instituțiilor UE puterea de a adopta acte legislative (sub formă de
regulamente, directive și decizii) care au prioritate față de legislația statelor membre și sunt
obligatorii pentru autoritățile naționale. Comisia Europeană joacă un rol important: propune
legislație, veghează la respectarea tratatelor și se asigură că legislația europeană se aplică în mod
corespunzător peste tot în UE – de către persoane fizice, autorități naționale sau alte instituții
europene.
Piața unică în fapte și cifre:
—Cel mai mare PIB din lume;
—500 de milioane de consumatori, 20 de milioane de IMM-uri;
—28 de state member;
—Simbol al integrării europene;
—Cel mai mare exportator din lume și cel mai mare importator de alimente și
furaje ;
—7 % din populația mondială;
—20 % din exporturile și importurile înregistrate la nivel mondial
   Principalul autor al Pietei Interne a fost francezul Jacques Delors, devenit înca din 1985
presedinte al Comisiei Europene. În prefata  la lucrarea "1992, Le defi. Nouvelles données
économiques de l'Europe sans frontières", Jacques Delors numeste acest proiect ca fiind "une
véritable révolution tranquille" în procesul de constructie a Europei. Obiectivul propus - un
spatiu unic, comun, fara frontiere pentru 320 milioane de persoane, despovarat de multiple
obstacole pentru schimburi si cooperare între "cei 12" - a avut nu numai sprijinul clasei politice
vest-europene, dar si al cercurilor economice, financiare si sociale.

            Data de 1 ianuarie 1993 marcheaza crearea Pietei Unice a UE

  Provocari pentru Piata Unica în contextul actual.

      Aderarea de noi membri. O Carte Alba referitoare la  Piata Unica a fost adoptata în
iunie 1995, cu scopul de a sprijini tarile asociate sa devina compatibile cu Piata Interna a
UE. Pe lânga Acordurile Europene (AE) de asociere si dialogul structurat între
aceste tari si institutiile UE, acest document a reprezentat unul din componentele
strategiei de pre-aderare la UE.
Cartea Alba s-a dorit a fi un ghid al masurilor pe care tarile asociate la UE ce aspira sa
adere la aceasta trebuiau sa le adopte pentru a fi capabile sa participe la o componenta
primordiala a UE, Piata Interna. Cartea Alba a stabilit care sunt caracteristicile fundamentale
ale Pietei Interne ce au dus la eliminarea barierelor fizice, tehnice, fiscale si tarifare dintre
statele membre ale UE. Pentru a adapta pietele nationale ale tarilor asociate astfel încât ele sa
poata face piata unica cu aceea a UE în perspectiva aderarii lor, Cartea Alba a prevazut
domeniile în care aproximarea legislatiei este o conditie obligatorie pentru realizarea Pietei
Interne, precum si masurile/institutiile de implementare si control al respectarii acestei
legislatii. Cartea a oferit un ghid cu ordinea logica de prioritate în armonizarea legislatiei în
diferite sectoare ce concura la crearea Pietei Interne.
În fine, Cartea a reprezentat fundamentul programelor finantate prin UE - PHARE, de
sprijinire a tarilor asociate în efortul lor de asimilare a unei parti a legislatiei comunitare, cea
referitoare la piata unica.
România si Bulgaria si-au armonizat în buna masura legislatia nationala cu cea
comunitara în domeniul Pietei Interne. Dificultatea principala este însa punerea în aplicare.
De aceea Uniunea nu mai pune accent pe procesul de armonizare a legislatiei, cât mai ales pe
implementarea acesteia. Noii membri ai UE au fost supusi deja unui strict proces de
monitorizare în privinta respectarii acestei legislatii.
      O mai buna implementare si respectare a legislatiei comunitare. Transpunerea
greoaie a directivelor comunitare în legislatia nationala a statelor membre a creat goluri
majore în cadrul Marii Piete Unice. Este necesara o mai buna colaborare între Comisia
Europeana si statele membre pentru aplicarea, la timp si corecta, a legislatiei U.E.. Printre
domeniile unde  transpunerea incorecta a legislatiei comunitare a creat probleme pot fi
 amintite: industria muzicala întâmpina dificultati datorita incorectei aplicari, în unele
state membre, a directivei privind comertul electronic; în industria alimentara
producatorii si-au exprimat nemultumirile privind nerespectarea de catre statele membre
a Directivei privind Ambalarea.
      Un cadru legislativ mai eficient. Birocratia excesiva, volumul enorm de "legi"
comunitare, au determinat critici din partea mediului de afaceri european. Camera de
Comert a Austriei a elaborat un studiu ce releva faptul ca legiferarea excesiva aduce
costuri suplumentare de circa 4-6% procente din PIB-ul cumulat la nivelul U.E..
      O mai mare atentie acordata de organismele comunitare pentru asigurarea pe
Piata Unica a unui mediu "prietenos" atât pentru inovatie cât si pentru accesul
unor noi actori. Asigurarea unui mediu concurential autentic la nivelul Pietei Unice este
o conditie esentiala pentru redresarea procesului de atingere a obiectivelor Strategiei de la
Lisabona, prin care Uniunea Europeana îsi propune sa devina cea mai puternica
economie a lumii bazata pe cunoastere.
      Asigurarea unui raspuns adecvat la transformarile globale. Organismele
comunitare trebuie sa tina seama de noile coordonate ale mediului global, astfel încât
legislatia U.E. asupra Pietei Interne sa nu creeze dezavantaje competitive pentru
societatile transnationale europene ce au o dimensiune mondiala.

Bibliografie:

-http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/internal_market_ro.pdf
-http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/PIATA-INTERNA-UNICA-
A-UNIUNII-35317.php

Chera Robert Catalin-Grupa 521D