1

2.1. INTRODUCERE ÎN TRIBOLOGIE

1.1 PREAMBUL
[Denape, Popa, Onescu Dinamica interfetelor ]
2.1.1 DEFINIŢII ŞI COMPONENTELE TRIBOLOGIEI

Etimologie

Cuvânt de origine recentă

(Jost 1966)

τριβειν (tribein) «a freca»

şi λογοσ (logos) «ştiinţă»
Ştiinţa şi tehnologia suprafeţelor în
contact şi aflate
în mişcare relativă
Fig.1.1 Sisyphe, rege mitic din Corint, condamnat
în infern să rotească o piatră (Amorfă apuliană,
sec. IV, Muzeul Naţional Arheologic, Napoli,
Italia)

Componentele tribologiei

Frecare

► fenomen care tinde să se opună alunecării relative a două suprafeţe în contact

► se traduce printr-un efort tangenţial în sens contrar deplasării
► rezultă dintr-un compromis între puterea disipată şi mişcare

Adeziune (aderenţă)
► fenomen care împiedică mişcarea relativă a obiectelor solide în contact (statică)
Uzura

► Una din consecinţele frecării,

► Se manifestă printr-o pierdere de material, o deteriorare a suprafeţelor
► Nu poate fi evitată, ci doar redusă sau controlată.

Lubrificaţia (ungerea)

► Unul din mijloacele de protecţie contra frecării şi uzurii

► Separarea suprafeţelor printr-un film de material de slabă rezistenţă la tăiere
► Rolul viscozotăţii (frecării interne) a lubrifiantului (lichid, solid sau gazos).

Câteva fenomene condiţionate de frecare

► Limitarea mişcărilor şi a vitezei (fluvii, vânt, maree, gheţari…)

► Fenomene sonore (zgomot, cântecul greierilor, instrumente cu coarde…)
► Fenomene termice (chibrituri, brichete…)
► Fenomene geologice (alunecări de teren, mişcări seismice)
 2

…aderenţa

► Prinderea şi îngramădirea obiectelor

► Funcţionarea asamblărior (cuie, şuruburi)
► Transporturi (căi ferate, roţi, pneuri), mersul pe jos

…uzura

► Scrisul (creion, cretă, gumă, imprimeria)

► Fabricarea obiectelor (usinaj, polizaj)
► Eroziunea litosferică (uzura solului)

…lubrificaţia

► Articulaţiile membrelor (umăr, genunchi)

► Ghidarea obiectelor (lagăre paliere, rotule).

Sectoare de activitate legate de tribologie

Mediul tehnic modern est guvernat, în mod esenţial, prin intermediul contactelor
Orice utilizator de sisteme este supus tribologiei

Transport Automobile, feroviar, aeronautic, spatial…

Mecanic Lucrări publice, industria minieră, siderurgie, textilă, materiale agricole,

punerea în formă a materialelor…
Sport Sporturi de alunecare (ski) caiac-canoe, ping pong …

Medicină Proteze articulare, siste-me

biomecanice …
Energie Hidraulică, nucleară,
eoliană, electrică…
Informaţie Informatică,
telecomunicaţii…
Militar Discreţie acustică, tuburi de
arme..
Materiale Tratament de suprafaţă,
lubrifianţi… Utilaj într-o mină de cărbune
3
 4

Elementele cu frecare ale unui automobil

Repartiţia pierderilor într-un automobil (Monteil 2002)

Ponderea pierderilor în ciclul urban Ponderea pierderilor în ciclul extra urban

O reducere cu 20% a frecării conduce la o reducere de 7% a consumului de combustibil a unui automobil
(Korcek&Nakada 1993)
Repartiţia pierderilor într-un automobil (Monteil 2002)
 5

2.1.2 PROBLEMATICA TRIBOLOGIEI

Întrebări practice (90% din cazuri) în birourile de studiu:

Ce material de Ce valoare a
contact alegem? coeficientului de
frecare luăm?

Frecarea şi uzura: multe idei primite …mai degrabă false!

Rezultate justificate în cazuri particulare, utilizate apoi ca postulate

Cu cât este mai dur se O frecare crescută

uzează mai puţin! provoacă o uzură
puternică!
Cu cât mai lucios,
alunecă mai bine!

Generalizări hazardate – Fără soluţie din “catalog”.

Frecarea şi uzura: combinaţie de numeroşi parametri

Parametrii mecanici Parametrii Ambianţa chimică şi termică

şi cinematici materialului
Parametrii
Parametrii Natura, reactivitatea şi de mediu
funcţionali proprietăţile substraturilor şi
ale suprafeţelor
Ierarhia şi gradul de cuplare dintre aceşti parametrii depind
foarte mult de cazurile considerate
 6

Frecare slabă Frecare ridicată Frecare slabă Frecarea şi uzarea nu

Uzură ridicată Uzură slabă Uzură slabă sunt proprietăţi
intrinseci ale
materialelor:
ele sunt
PROPRIETĂŢI DE
UZARE
Fabricaţie Frânare Alunecare
Frecarea şi uzura: mărimi fizice non clasice

Coeficient de frecare Raport de uzură

Factor de frecare (AFNOR) Diferite formulări sau combibaţii

Raportul dintre forţa tangenţială FT şi Variaţia masică ∆m sau de volume ∆V pe

forţa normală de contact FN unitatea de timp t sau lungime L
(număr fără dimensiune) ∆m ∆V
U ( g.s −1 ) = U (m 3 .m −1 ) =
FT t L
µ= , Teoretic 0 < µ < ∞ Archard (1953)
FN
FN şi U (m 3 .N −1 .m −1 ) = ∆V
∆V = kL
H FN L
Un scăzut conţinut fizic:
«Independent de tot …atunci când depinde U ( J .m 3 ) = µ
FN L
, U (m 3 .J −1 .m −1 ) = ∆V
de tot» ∆V Ed L

Validitatea rezultatelor: studiul VAMAS (Czichos 1987)

Versailles Advanced Materials and Standards Programme (VAMAS) on wear test methods (1982)

Compararea încercărilor de frecare şi uzură

efectuate de laboratoare din 7 ţări

Frecarea oţel – oţel (AISI 52100) în

configuraţia bilă-disc uscat (după o curăţare
potrivită) în condiţii precise de funcţionare

Contact uscat oţel-oţel: µ = 0,60 ± 0,11 (109 măsurători – 26 laboratoare)

 7

2.1.3 ASPECTUL ŞTIINŢIFIC

Necunoscutele frecării

Frecarea: fenomen dispativ de energie

Tranformarea ireversibilă a unui sistem deschis, în regim tranzitoriu
Convertirea energiei din
Enegie de deformaţie
contac Alte forme de disipare a energiei
» Deformare plastică,
viscoplastică…
Energie electrică
Energia de rupere
» Electrizare, acumulare de sarcini
» Fisuri, smulgere… (electroni)…
Energia chimică Energie acustică
» Adeziune, oxidare, coroziune, » Vibraţii, zgomot…
mirosuri…
Energie luminoasă
Energia termică
» Radiaţie, foto-emisie …
» Încălzire, fuziune…

«Diferite materiale în contact pot avea acelaşi coeficient de frecare dar în aceleaşi condiţii pot prezenta diferenţe
importante ale raportului de uzură, deoarece conversia energiei transmisă la deformare, vibraţii şi căldura va fi
diferită» (Rymuza 1996).
 8

Frecarea: fenomen foarte interactiv

Solicitări termomecanice locale Frecarea grafitului (Seal 1958)

Reactivitatea suprafeţelor
(interacţiuni solid-solid, solid-lichid,
solid-gaz)
«Interdependenţa fenomenelor tribologice explică că poate fi posibil să explicăm un lucru şi contrariul
său» (Berthier 1992)

Fenomen la nivelul mai multor scări şi multi-fizic

Evoluţia aproximărilor în tribologie

Debutul secolului XX Mijlocul secolului XX Sfârşitul secolului XX

Tribologia Tribologia Tribologia

volumelor suprafeţelor interfeţelor
Concepte mecanice Aproximările maerialelor Conceptul celui de-al
treilea corp
 9

Teoria gravitaţiei (Newton 1687) Modelarea frecării (…)

Mărul Coaja de banană

Grade de formalism

Domeniul lubrificaţiei şi a Domeniul frecării şi al uzurii

mecanicii contactului
Formalism matematic avansat Formalism matematic redus
Raspuns asupra a trei ecuaţii Raspuns asupra conceptului cvasi-
fundamentale din mecanică limitat din ştiinţa materialelor

Modele predictive Modele descriptive

(analitice şi numerice) (fenomenologice)
Mijloace performante Se recurge la experiment
TRIBOLOGIA : ştiinţă internaţională

» Articole în jurnalele şi revistele ştinţifice specializate:

Wear, J. of Tribology, Tribology International, Tribology Letters, Tribology
Transactions, J. of Engineering Tribology, Lubrication Science…
» Comunicări la congrese şi conferinţe:
World Tribology Congress, International Congress on Wear of
Materials, Nordtrib, Rotrib, Balkabtrib, Leeds-Lyon Symposium on
Tribology, Gordon Conference on Tribolgy…
 10

Obiectivele şi perspectivele economice ale tribologiei

Complexitatea şi diversitatea extremă a situaţiilor posibile

Economie de materie primă de energie

» Ameliorarea funcţionării maşinlor (fiabilitate, randament)
» Creşterea duratei de viaţă a organelor de frecare (durabilitate)
» Protecţia mediului şi sanitară şi limitarea riscurilor industriale
Estimările costurilor de înlocuire a pieselor uzate
≈ 25 miliarde de euro în Franţa adică 3% din PIB (CETIM 1994)

Creşterea performanţelor maşinilor

» Creşterea condiţiilor de funcţionare (încărcare, viteză, temperatură)
» Ameliorarea suprafeţelor (scopuri tehnologice)
» Lupta contra zgomotului de origine tribologică
» Ameliorarea tehnicilor cunoscute şi crearea de noi tehnici (nanotribologie, biotribologie, sustentaţie
magnetică)
» Punerea în practică de concepte şi soluţii noi

1.2 EVOLUŢIA TEHNICILOR DE FRECARE

1.2.1 LA ORIGINILE PRIMELOR CIVILIZAŢII

Evoluţia temporală neliniară şi reparţiţia geografică inegală

Cronologie

-35000: Extinderea omului modern ce a străbătut Producerea focului prin frecare

lumea din Orientul Apropiat (Paleolitic superior)
-30000: Dispariţia omului de neandertal
-20000: Grota de la Lascaux (Franţa)
-10000: Debutul agriculturii în Mesopotamia (Irak)
-4000: Oraşele state sumeriene şi chinezeşti
-3500: Debutul epocii bronzului în Orientul
Apropiat
Domesticirea calului
-3200: Prima scriere cunoscută (Sumer)
-3100: Narmer, primul faraon (Egipt)
-2700: Civilizaţia Indus (Pakistan) Rotirea unui băţ de lemn dur peste alt băţ ţinut în mână sau
-2600: Piramida lui Keops (Egipt) cu ajutorul unei corzi (anul 20000 i.e.n)
-2300: Naşterea civilizaţiei Hittite (Turcia)
-2000: Palatul de la Minois (Creta)
-1900: Civilizaţia miceniană (Grecia)
 11

-1800: Debutul epocii bronzului în Europa

occidentală
-1760: Codul legilor Hammourabi la Babilon (Irak)
-1500: Debutul epocii fierului în Anatolia (Turcia)
-1375: Sosirea lui Amenofis IV (Grecia)
-1304 la -1224 Domnia lui Ramses II (Egipt)
-1200: Invazia «popoarelor mării» (Turcia)
-1180: Războiul Troian (Dardanele, Turcia)
-1000: Alfabetul fenician cu 22 de semne (Liban) «Brichetă» egipteană (Valea regilor sec XVI-XI î.e.n,
-900: Civilizaţia Etruscă (Italia) Muzeul Luvru)
-80000 la -10000: Ultima glaciaţiune (Wurm)
-5500: Ridicarea nivelului mării (Anglia devine
insulă)
-3800: Erupţia vulcanului Pavin (Masivul Central)
-3000: Sahara devine un deşert
-1470: Erupţia vulcanului Thera (Santorin, Grecia)

Bucăţi de piatră tăiate prin frecare

(anii 4000 la 2000 î.e.n în Europa)
Mina de la Rijckholt (Olanda) Templul megalitic de la Stonehage
(anii 2500 la 1450 î.e.n, Anglia, Daniel 1980)
Megaliţi până la 45tone deplasaţi pe 30km

Deplasarea pe schi
Pictură rupestră (anul 2000 î.e.n)
Insula Rodoy (Danemarca) Reconstituirea transportului unui megalit de 32tone în
1979 la Bougon (200 oameni, 100 m într-o zi)
Transportul cu sania

Sanie desenată pe bucăţi de piatră

(Kish, Mesopotamia, anul 3500 î.e.n, Transportul statuii lui Ti, Mormântul lui Saqqara
Adam, 1975) (Egipt, anul 2400 î.e.n, Dowson 1979)
 12

Sănii cu boi pentru construcţii. Basorelief din Tourah (Memphis, 1580 î.e.n Egipt)
Transportul megaliţilor

Transportul unei statui colosale (aprox. 72 tone) pe o cale din lemn sau argilă lubrifiată cu apă (172 oameni
reprezentaţi) pe o distanţă de 15 km
Mormântul lui Tchutti Hetep (Deir el Bersheh, Egipt, 1880, î.e.n, Adam 1975)

Construcţia piramidelor (Kheops, 2600 î.e.n): 2300000 pietre de 2.5 tone fiecare
(dalele ce acoperă sala funerară: 40 de 200 tone)

Folosirea butucilor de lemn şi a levierelor pentru transportul unui basorelief asirian la Kouzunjik (Irak, 700
î.e.n, Barquins 1991)
 13

Roata

Roţi pline ranforsate Gravuri rupestre cu trăsuri cu 4 roţi pline (Val

Roţi sumeriene pentru trăsuri (Ur, 3500 î.e.n) Camonica, Alpii Italieni, 1500 î.e.n)

Roţi cu spiţe pentru carul lui Akhenaton Car hitit cu roţi cu spiţe
(Egipt, 1350 î.e.n, Grimberg 1983) (Turcia, 1350 î.e.n, Grimberg 1983)
Pivotul

Pivot de lemn sau de piatră (Ierihon, Palestina, 2500 î.e.n, Dowson 1979)

Suport de uşă din piatră Pictură din mormântul vizirului Rekhmine (Egipt, 1500
(Lagash, Irak, 2500 î.e.n, Dowson) î.e.n)

1.2.2 ANTICHITATEA

Cronologie
-814: Fondarea oraşului Catargina (Tunisia)
-776: Primele jocuri olimpice (Grecia)
-753: Fondarea legendarului oraş Roma (Italia)
-660: Venirea lui Assourbanipal în Mesopotamia
-600: Venirea lui Nabuchodonsor la Babilon
-509: Proclamarea republicii romane
-505: Cyrius fondează imperiul persan (Iran)
-490 la -479: Războiul greco-persan
-443: Pericle ales strategul Atenei (Grecia)
-431 la -404: Războiul peloponesian (Grecia)
-334 la -323: Cuceririle lui Alexandru cel Mare
-313: Chandragupta Maurug, primul împărat al Indiei Belier din Diades, inginer al lui Alexandru cel Bun.
-285: Construcţia farului din Alexandria (Grecia)
Ghidaj rectiliniu cu role (330 î.e.n, de Latil 1972)
 14

-264 la -241: Primul război punic (Catargina/Roma)

-221: Quinb Shi Huangdi, primul împărat al Chinei
-220: Debutul construcţiei marelui Zid
-218 la -202:Al doilea război punic Catargina/Roma)
-146: Distrugerea Cartaginei, Grecia romană
-58 la -52:Cucerirea Galiei celtice de către Cezar
-27: Augustus, primul împărat roman
-4: Naşterea lui Iisus Hristos
79: Erupţia Veziuviului (Pompei,Italia)
324: Fondarea Constantinopolului (Bosfor, Turcia)
410: Vizigoţii cuceresc Roma
451: Învingerea Hunilor (Attila) la Chalon (Franţa)
476: Căderea Imperiului Roman în Occident
Baroulkos: transmisie de putere prin demultiplicarea
-563 la -483: Viaţa lui Bouddha (India) forţelor printr-un tren de angrenaje (sec. III î.e.n)
-551 la -479: Viaţa lui Confucius (China)
-470 la 399: Socrates (filozof grec)
-428 la -348: Platon (filozof grec)
-287 la -212: Arhimede (matematician şi fizician grec)
anul 1: 250 de milioane de oameni pe glob

Reconstituirea unei căruţe rustice cu roţi de Reconstituirea unei căruţe celte

lemn protejate contra uzurii de un bandaj de (Vix sur Seine, Coasta de Aur, sec. VI î.e.n)
fier
(epoca romană)

Lagăr din bronz de la o căruţă celtă

(-100 î.e.n, Muzeul Copenhaga, Danemarca)

Tălpi prevăzute cu cuie de fier Utilizarea manşoanelor din piele, a lubrifianţilor pe

(epoca romana, Dowson 1979) bază de ulei vegetal şi animal pentru reducerea
frecării (Adam 1975)

Maşini de ridicat, scripeţi

 15

Transportul coloanelor de piatră

(Templul Dianei din Efes, Turcia,
după Vitruve, inginer roman, sec. I
î.e.n)

Butuci cu ţăruşi de fier ştrînşi cu

plumb Reconstituirea unei capre (cocor de ridicat)
roman cu scripeţi
(după Vitruve, inginer roman, sec. I î.e.n)

Platforme rotative

Platforme pivotante în lemn cu bile din bronz ( Φ 45 mm) sau din lemn ( Φ 50 mm) montate pe
galere romane construite în 40 î.e.n (Lacul Nemi, Italia, Dowson 1979)
 16

2.3 DE LA EVUL MEDIU LA RENAŞTERE

481: Clovis regele Francilor
570 la 632: Viaţa lui Mahomed (Arabia)
622: Anul 1 al erei musulmane
732: Charles Matel bate arabii la la Poiters
762: Fondarea Bagdadului, capitala abasidă (Irak)
800: Charlemagne, împăratul occidentului
845: Şederea în Paris a vikingilor
911: Vikingii se instalează în Normandia (Franţa)
962: Othon I fondează Imperiul Roman Germanic
987 la 996: Hugues Capet, regele Franţei
1099: Cucerirea Ierusalimului de cruciaţi (prima Moară de vânt şi moară cu apă pentru cereale în
cruciadă) Europa de Nord (sec. XII)
1189 la 1199: Richard Inimă de Leu, regele Angliei
1204: Căderea Constantinopolului de către a 4 a
cruciadă
1206: Gengis Han stăpânul Mongoliei
1226 la 1270: Loius IX regele Franţei
1337 la 1453: Războiul de 100 de ani (Franţa/Anglia)
1348 la 1352: Pesta neagră în Europa (25 mil morţi)
1378 la 1417: Marea schismă a Occidentului
1453: Căderea Constantinopolului
1492: Căderea califatului de Granada (Spania)
1519 la 1521: Cortes cucereşte Imperiului Aztec
(Mexic)
1520: Soliman Magnificul, sultanul Otoman (Turcia)
1532 la 1533: Pizzaro cucereşte imperiul Inca (Peru)
Antrenarea unei pietre de moară
1547 la 1584: Domnia lui Ivan al IV lea, ţarul Rusiei (Moară Boukel, sec. XIII, Bartz 2001)
1599: Edictul de la Nantes de Henric al IV lea
(Franţa)

1000: 300 milioane de locuitori ai planetei

1271 la 1295: Calătoria lui Marco Polo (Asia)
1492: Călătoria lui Cristofor Columb (America)
Morile: primele maşini industriale

Roată de moară de apă dotată cu un

pivot de piatră
(Irlanda, 950±110 , Dowson 1979)

Antrenarea prin pinion din lemn

acoperit de fier (moară de vânt)
(moară de vânt, Crete 2002) Moară cu angrenaje de lemn acţionată de cai (M. Taccola
1449)
 17

Sticlărie cu vasele acţionate prin roţi de apă şi Mină pentru extragerea aurului:
sistem bielă manivelă convertind mişcarea de concasor cu came (C), scurgerea (H) în trei bancuri de
rotaţie în mişcare de translaţie (Ramelli 1588) decantare (O) cu agitatoare (S) acţionate prin roţi dinţate
(Agricola 1556))

Ghidaje: pivoţi, angrenaje, rulmenţi şi angrenaje melcate

Pivoţi conici cu bile şi role, angrenaje melc roată melcată, angrenaje pentru transformarea mişcării
de rotaţie continuă în mişcarea de rotaţie alternativă, rulmenţi cu bile cu colivie pentru a evita
contactul bilelor
(Leonardo da Vinci, Codex Madrid I, 1493-1497, Dowson 1979)
Reducerea uzurii

Trăsură cu roţi ţintuite şi plug de lemn cu încrustaţii din piatră (Luttrell Psalter 1338)
 18

Axul roţilor unei trăsuri, din lemn ranforsat cu Brăzdar de plug (1500±100, Danemarca,
pastile de piatră (Danemarca, Dowson 1979) Dowson 1979)

Mecanică de preciziie: orologiile

Orologiu din Dondi (sec. XIV)

Cadranul lui Mercur: Orologiu mecanic din Catedrala Salisbury
angrenaje cu zone ovale şi dinţi interiori (Anglia 1386, Dowson 1979)
(Institutul Smithonian)

1.2.4 DE LA SECOLUL LUMINILOR LA REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ

1618 la1648: Războiul de 30 de ani (Europa centrală)
1642: Fondarea oraşului Montreal (Canada)
1653 la 1660: Dictatura lui Cromwell (Anglia)
1666: Marele incendiu asupra Londrei (Anglia)
1682 la 1725: Domnia lui Petru cel Mare (Rusia)
1703: Fondarea oraşului Sankt Petersburg (Rusia)
1707: Naşterea Regatului Unit
1763: Franţa pierde Canada, Mississipi şi India
1768: Prima expediţie a lui Cook în jurul lumii
1769: Maşina cu abur a lui Watt (Anglia)
1783: Independenţa SUA
1789: Declaraţia drepturilor omului (Franţa) Prima maşină de calcul (Pascal 1642)
1792 la 1799: Prima republică (Franţa)
1804: Napoleon împărat, primul imperiu francez
1815: Restaurarea monarhiei (Franţa)
1833: Abolirea sclavagismului în coloniile engleze
1837 la 1901: Victoria, regina Angliei
1848 la 1852: A doua republică franceză (Franţa)
1852 la 1870: Napoleon al treilea şi al doilea imperiu
1861 la 1865: Războiul de secesiune (Statele Unite)
1869: Deschiderea canalului de Suez (Egipt)
1871: Comuna din Paris, a treia republică (Franţa)
1888: Construcţia turnului Eifel (Paris)
1896: Descoperirea radioactivităţii uraniului (Franţa)

1564-1642: Galileo (fizician şi astrononm italian)

1596-1650: Decartes (filozof şi matematician francez)
1622-1662: Pascal (filozof şi fizician francez)
1642-1727: Newton (fizician englez)
1736-1819: Watt (inginer scoţian) Paliere pentru axe de trăsuri
1800: 1 miliard de locuitori pe Terra (Feltow 1794, Dowson 1979)
Maşină hidraulică de la Marly pe Sena la Marly le Roc (1680)
 19

Dispozitiv de 14 roţi de 12 m în diametru pompând apa până la un apeduct la 153 m deasupra

fluviului pentru desevirea bazinelor gradinii Versailles pentru Ludovic al XIV lea (Aceste roţi
funcţionau încă în 1950 în ciuda frecării considerabile şi un randament ridicol, Reynolds 1984)
Transportul soclului statuiii ecvestre a lui Petru cel Mare la Sankt Petersburg (iarna 1768) de către contele
Carburi de Cefalonia (Grecia) din ordinul ţarinei Caterina a II a a Rusiei (Adam 1975)
Megalit de granit de 1250 tone
(13×7×9 m)

Glisieră dublă liniară cu bile din fontă (diametru 14 cm)

Rulment primitiv cu bile (morişcă de vânt

de la Independence Hall din Philadelphia,
SUA, 1770) Lagăr cu bile de la moara Spowston (1780) (Diametru exterior 86
cm, bilă de fontă 57 mm, Dowson, 1979)

» Rulmenţi cu bile într-un butuc de roată (brevet englez Vaugham

1794)
» Rulmenţi cu role conice pentru dresarea cailor în iarmaroace
(brevet francez Cardinet 1802)
» Cuzineţi cu galeţi (Ader 1867)
» Ax cu coroană de bile fară ungere pentru biciclete (brevet
francez Suriray 1869)

Palier lucios de la maşina de tip Watt

(1788, muzeul Ford, SUA, Frene 2001)
 20

Dezvoltarea lubrificaţiei

Noi lubrifianţi minerali pe bază de «ulei de Mecanism bielă manivelă (Frene)

rocă» pe maşina cu abur din 1881

Patină hidrostatică (Girard 1865): separarea suprafeţelor

prin injecţie de ulei sub presiune
Forajul primului puţ de petrol (Titusville,
Texas, SUA 1859)

Mecanizarea şi transporturile

Locomotiva Hawthorn (1840) ciculând de Maşina lui Watt (1881)

la Paris la Versailles (Muzeul de arte şi meserii, Paris)

Paliere de alamă lubrificate cu ulei, de la roţile de vagonete pentru transportul cărbunelui (Woods 1838)

1.2.5 SECOLUL XX
1905: Prima revoluţie rusă (răzvrătirea lui Potemkine)
1914 la 1918: Primul Război Mondial
1917: Revoluţia rusă, instaurarea comunismului
1929: Criza financiară (31 milioane de şomeri)
1930: Două miliarde de oameni pe Terra
1933: Hitler, cancelarul Germaniei, partidul unic
1934: Lungul marş a lui Mao Zedong (China)
» Rulment cu role scobite şi
1939 la 1945: Al doilea Război colivie cu ace (1899)
1945: Prima bombă atomică la Hiroshima (Japonia)
Fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU)
1947 la 1991: Războiul Rece (SUA-URSS)
1948: Declaraţia drepturilor omului, Apartheid în
Africa
 21

de sud, Fondarea statului Israel

1949: Republica Populară Chineză
1950 la 1953: Războiul din Correa
1954 la 1962: Războiul din Algeria » Rulment oscilant
1957: Tratatul de la Roma (Crearea CEE)
Primul satelit artificial cu două rânduri de
1960: 3 miliarde de oameni pe Terra bile (Wingquist,
1962: Primul om pe obita terestră (Gagarin , URSS)
1968: Mişcările studenţeşti, primăvara de la Praga
1907, fondator
1968 la 1975: Războiul american în Vietnam SKF)
1980 la 1988: Războiul Iran-Irak
1989: Căderea zidului Berlinului, represiunea în China
1999: 6 miliarde de oameni pe Terra

Rulmenţi cu bile, cu ace, cu role Patină cu aer (Kingsbury 1926)

Transmisii de putere

Turbină de condensare cu vapori de 600 Tren de angrenaje cu dantură elicoidală (David Brown Gear
MW în curs de montare (Alsthom) Industries, Trib. Intem. 1983)
 22

Lagăre axiale cu patine oscilante

» Patine oscilante: patină pe pivot pentru a

prezenta totdauna o înclinare
corespunzătoare încărcarii optimale a patinei
(Mitchell 1905)

Fabricarea lagărelor axiale cu patine oscilante pentru

susţinerea arborelui unei centrale hidroelectrice (Neyrpic în
1960, Frene)

» Lagăre axiale în trepte:

capacitate de încărcare superioară
celorlaltor tipuri cunoscute
(Lord Rayleigh, 1918)
Lagăre axiale şi paliere netede

Suprafaţa unei unui lagăr axial cu capacitate Palier neted de diametru mare
mare de încărcare (masa rotorului: 2250 (Th. Goldschmidt, 1992)
tone, Frene)

Patine hidrostatice
 23

Telescopul de 5m de pe muntele Palomar (SUA, 1948) susţinut de o contragreutate de 450 tone care se roteşte
pe 3 perechi de patine cu ulei sub presiune ( µ ≈ 10 −7 , puterea motorului de antrenare 60 W, puterea
hidraulică de alimentare a palierelor 2,5 kW, Frệne)
Motorul de automobil

Motor de automobil cu ardere internă cu pistoane de aluminiu (1925)

Organe de frecare pentru automobile

Frânarea prin frecare pentru transportul feroviar şi aeronautic

Boghiuri TGV: 4 discuri cu 2 semigarnituri şi 144 contacte

Energia de disipat prin frânare la oprirea de urgenţă (TGV,

310 km/h): 25 MJ/disc deci 600 kW/disc)
 24

Garnituri (compozite matrice organice sau pe

bază de fier şi cupru)
Frană de avion cu compoziţia carbon-carbon puţin după o
frânare de urgenţă

Mecanisme tribologice

Turbomotor de elicopter TM319

340 kW la 6000 rot/min pentru 87kg şi
78cm lungime (Turbomeca 1980)

Uşa navetei spaţiale Apollo (1968)

Uşă de avion (2004)

Proteze articulare

Preoteze de şold şi de genunchi Valvă cardiacă

şi radiografia aferentă (Medtronic Hall)
 25

Microsisteme electromecanice (MEMS «microelectromechanical sistems»)

Micromotoare electrostatice Microsisteme de rezemare

(Tai 1989) (Mehregany 1988)

Tren de angrenaje într-o Microredutor de viteză Microreductor pentru capul de citire al

microturbină cu aer (Lehr 1996) discului magnetic
(Mehregany 1988) (Horsbyet 1998)

Funcţiile sistemelor tribologice

Conceptul de sistem tribologic are în vedere aplicarea metodelor de analiză a interacţiunilor
mărimilor de intrare şi ieşire utilizate în alte domenii, de exemplu electrotehnică.
Din punct de vedere fizic se disting cinci funcţiuni de bază ale sistemelor tribologice:
a) ghidarea, cuplarea şi oprirea mişcării;
b) transmiterea energiei şi puterii;
c) generarea sau reproduerea informaţiilor;
d) transportul materialelor;
e) formarea materialelor.

În anexa A.2.1. sunt prezentate aceste funcţiuni şi exemple de sisteme sau procese tribo-
inginereşti.
Din punct de vedere extern, sistemul sau procesul tribologic trebuie considerat ca o “cutie
neagră” cu intrări şi ieşiri, prezentată schematic în fig. 1.3.
 26

Parametrii operaţionali ce trebuiesc consideraţi în caraterizarea sistemelor mecanice sunt

indicaţi în tabelul 1.3.

Tabelul 1.3.
Cantităţi de intrare şi
Variabile primare Variabile derivate
ieşire
Putere
Forţă/Moment
Energie (mişcare) Viteză de rotaţie
Poziţie/Dimensiune
Viteză de translaţie
Temperatură
Termice (transfer de Viteză de transfer a căldurii
Căldură specifică
căldură) Viteză de transfer a entropiei
Entropie specifică
Viteză de transfer de masă
Compoziţie
Masă (transfer de masă) Viteză de transfer de energie
Energie liberă
liberă
Poziţie Frecvenţă
Informaţie
Forţă/Moment Fază

Structura sistemelor tribomecanice

În acord cu teoria sistemelor, structura unui sistem este caracterizată prin elementele sau
componentele sistemului, proprietăţile lor relevante şi relaţiile dintre elemente.
Cea mai simplă structură a unui sistem mecanic este formată din două corpuri solide (1) şi (2)

Ieşiri-pierderi
• Pierderi prin frecare
(entropie, zgomot, vibraţii)
• Produse de uzură
{ Z}
} Ieşiri-utile
Mişcare
Intrări Energie
Mişcare { X}
} Informaţie
Energie Materiale
Informaţie Structura { Y}
}
Materiale sistemului

Perturbaţii
Entropie (căldură)
Vibraţii
Materiale (inclusiv murdărie)

Fig. 1.3

cu schimb mecanic prin suprafaţa de contact (fig. 1.4). Exemple de sisteme tribomecanice sunt date în
anexa A.1.2 .
 27

Variabile Caracteristici
de operat (4) tribometrice {X}
} , { Z}
}

Mişcare (3) (1) Forţă de frecare

{X}
} Sarcină Coeficient de frecare

Viteză (2) Vibraţii, zgomot

Temperatură Temperatură
(1) Triboelement
(2) Triboelement
Durată Viteză de uzare
(3) Lubrifiant sau volum
interfacial
Condiţii de contact
(4) Mediu

Proteză de Pompă cu Caracteristici ale

şold roţi dinţate suprafeţei
- Topografie
- Compoziţie

Fig. 1.4

Alunecare Continuă
Rostogolire Oscilatorie
Tip mişcare
Spin Reciprocă
Impact Intermitentă
Variabilele
Sarcina, Fn
de operat
Viteza, v
Temperatura, T
Distanţa de mişcare, s
Durata, t
 28

Reprezentarea schematică a interacţiunilor tribologice

ANEXA A.1.1
SISTEME TRIBO-INGINEREŞTI
(a) transmiterea mişcării
(b) Transmiterea lucrului meanic (sau puterii)
(c) Generarea sau reproducerea informaţiilor tehnologie
(d) Transportul materialelor biologie
(e) Formarea materialelor
Fucţiunea tehnică Sistem tribo-ingineresc sau proces
primară tribo-ingineresc
(a1) Ghidarea sau Lagăre cu alunecare Şuruburi cu alunecare şi cu bile
transmiterea mişcării Lagăre cu rostogolire Osii şi axe
Lagăre cu ace Balamale
Lagăre pivot Articulaţii tehnice
Lagăre giroscopice Articulaţii umane şi animale
Ghidaje Încălţăminte sau piciorul pe sol
Mese de alunecare (drumuri) (ciment, scări etc.)
(a2) Cuplarea Flanşe Ambreiaj conic
mişcării Cuplaje dinţate Ambreiaj disc
Caneluri Ambreiaj cu bandă
(a3) Oprirea mişcării Frâne bloc Dispozitive de fixare
Frâne bandă Şuruburi de fixare
Frâne disc Amortizoare prin fricţiune
(b) Transmiterea Cremalieră şi pinioane Tranmisii prin lanţuri
lucrului mecanic sau Roţi dinţate cilindrice Transmisii prin curele
puterii Roţi dinţate conice Transmisii prin cabluri
Roţi hipoide Came
Roţi planetare Servomotoare
Angrenaj melcat Transmisii prin fricţiune
Şuruburi de mişcare Transmisii hidraulice
(c1) Generarea Sincronizatoare Întrerupătoare
informaţiilor Tachet-camă Relee
Contacte electrie Tipar
Element de scriere
(c2) Reproducerea Capete de înregistrare şi redare Video pick-up
informaţiilor Pick-up
(d1) Transportul Roată-şină Conveier (bandă transportoare)
materialelor Cauciuc-drum (pneu) Deplasare de pământ
Conducte Vene umane şi animale
(d2) Controlul Etanşări Robineţi
curgerii materialelor Valve Piston-cilindru (ansamblu)
Garnituri
(e1) Formarea Trefilare Rulare
(tehnologia) Laminare Turnare
materialelor Presare Injectare în matriţă
Extrudare Ţesături
Forjare Rabotare
(e2) Tăierea Minerit Sfărâmare, măcinare
materialelor Foraj Dragare
Exploatare în cariere Dantura umană şi animală
(e3) Prelucrarea Ascuţirea, tăierea Şlefuire, rectificare
mecanică a Găurire’Debitare,Pilire,Strunjire Prelucrare cu abrazive
materialelor Rabotare şi frezare,Perforare Prelucrare prin aşchiere,Lepuire
Forare Polizare,Periere,Suflare
 29

ANEXA A.1.2

ELEMENTELE TRIBOSISTEMULUI

Orice tribosistem (a,…,e), indicat în tabel, conţine:

- elementul (1)
- elementul (2)
- mediul interfacial (3)
- mediul înconjurător (4)
-
Elementele sistemului
Tribosistem sau Elementul 1 Element 2 Mediul Mediul
triboproces (mobil sau (mobil sau interfacial înconjurător
fix) fix) (3) (4)
(a1) Lagăre cu alunecare Fus Cuzinet Lubrifiant Aer
Articulaţie umană Femur Acetabulum Sinovial -
(a2) Ambreiaj bandă Fus Bandă - Aer
Caneluri Fus canelat Butuc canelat Unsoare Aer
(a3) Fână disc Disc Garnit.fricţiune Particule de uz Aer
Dispozitiv de fixare Bolţ Garnit.fricţiune - Aer
(b) Angrenaj cu roţi dinţate Pinion Roata Ulei Aer
Transmisii prin curele Roată Curea - Aer
(c1) Camă şi tachet Camă Tachet Lubrifiant Aer
Sistem de tipărire Tipar Hârtie Cerneală Aer
(c2) Contact electric Inel Perie Spray Gaz protector
Audio pick-up Disc Ac sapphir - Aer
(d1) Mers (locomoţia) Roată Drum Contaminanţi Aer
Conductă dde transport Fluid Conductă - -
(d2) Valvă Ventil Scaunul supapei Fluid Flud
Piston segment cilindru Segment Cilindru Lubrifiant Fluid
(e1) Trefilare (banc) Fir Filieră Borax Aer
Extrudare la cald Ţagla Matriţă Sticlă Aer
(e2) Foraj Burghiu Sol - -
Dragare Draga Coasta - Aer
(e3) Strunjire Piesa de lucru Cuţit Fluid Aer
Şlefuire Piesa de lucru Piatra de şlefuit - Aer