Sunteți pe pagina 1din 44

Strategii didactice

moderne
Lect. univ. dr. Ecaterina Gabriela Totolan
Strategia didactică

 STRATEGIA DIDACTICĂ reprezintă un sistem complex si coerent de mijloace,


metode, materiale și alte resurse educaționale care vizează atingerea unor
obiective.
 ocupă un loc central în cadrul activității didactice, deoarece proiectarea și
organizarea lecției se realizează în funcție de decizia strategică a profesorului.
 este concepută ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicați actorii
predării - învatarii, condițiile realizării, obiectivele și metodele vizate.
 prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic și mai eficient pentru
abordarea unei situații concrete de predare si învătare (astfel se pot preveni
erorile, riscurile și evenimentele nedorite din activitatea didactică).
 Strategia didactică este:
 „un ansamblu de acţiuni şi operaţii de predare-învăţare în mod deliberat structurate sau
programate, orientate în direcţia atingerii, în condiţii de maximă eficacitate a obiectivelor
prestabilite” (Cerghit, 2002);
 „ansamblul mijloacelor puse în lucru pentru a atinge scopul fixat începând de la organizarea
materială şi alegerea suporturilor până la determinarea sarcinii de învăţare şi a condiţiilor de
realizare. Toate acestea vor depinde de obiectivele propuse a fi atinse şi de fazele formării trăite
de subiect” (Nunziati, 1990);
 „o acţiune decompozabilă într-o suită de decizii-operaţii, fiecare decizie asigurând trecerea la
secvenţa următoare pe baza valorificării informaţiilor dobândite în etapa anterioară. În acest sens,
strategia devine un model de acţiune, care acceptă in ab initio posibilitatea schimbării tipurilor de
operaţii şi succesiunea lor” (Potolea, 1989);
 „un grup de două sau mai multe metode şi procedee integrate într-o structură operaţională,
angajată la nivelul activităţii de predare-învăţare-evaluare, pentru realizarea obiectivelor
pedagogice generale, specifice şi concrete ale acesteia, la parametri de calitate superioară”
(Cristea, 1998);
 „ansamblu de resurse şi metode planificate şi organizate de profesor în scopul de a permite
elevilor să atingă obiectivele date. Persoanele, localurile, materialele şi echipamentele formează
resursele, în timp ce modurile de intervenţie (abordare), formele pedagogice şi tehnicile
pedagogice constituie metodele” (Parent, Nero, 1981);
 „un ansamblu de procedee prin care se realizează conlucrarea dintre profesor şi elevi în vederea
predării şi învăţării unui volum de informaţii, a formării unor priceperi şi deprinderi, a dezvoltării
personalităţii umane” (Nicola, 2003);
 „aspectul dinamic, activ, prin care cadrul didactic dirijează învăţarea” (Manolescu, 2008).
Componente ale strategiei didactice:
 sistemul metodologic, respectiv sistemul metodelor și procedeelor didactice,
 sistemul mijloacelor de învățământ, respectiv a resurselor utilizate,
 sistemul formelor de organizare si desfășurare a activitații educaționale,
 Sistemul interacțiunilor și relațiilor instrucționale,
 sistemul obiectivelor operaționale.

Caracteristici ale strategiei didactice:


 implică pe cel care învață în situații specifice de învățare;
 raționalizează și aduce conținutul instruirii la nivelul/după particularitățile
psihoindividuale
 creează premise pentru manifestarea optimă a interacțiunilor dintre celelalte
componente ale procesului de instruire
 presupune combinarea contextuală, originală, unică uneori, a elementelor
procesului instructiv-educativ.
Tipuri de strategii didactice:

 strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general;


 strategii deductive (invers față de cele inductive): concretizarea lor în exemple;
 strategii analogice - predarea și învățarea se desfășoară cu ajutorul modelelor;
 strategii transductive cum sunt explicațiile prin metafore;
 strategii mixte: inductiv-deductive și deductiv-inductive;
 strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative,
programate şi algoritmice propriu-zise;
 strategii euristice - de elaborare a cunoștințelor prin efort propriu de gândire,
folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze,
dialogul euristic, experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect
stimularea creativității.
 Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor
de predare și învățare (informative şi activ-participative,
de studiu individual, de verificare si evaluare).
 Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia
didactica.
 Metoda vizeaza o activitate de predare-învatare-
evaluare.
 Strategia vizeaza procesul de instruire în ansamblu si nu o
secventa de instruire.
METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
 acele căi prin care elevii ajung, in procesul de învățământ, sub coordonarea
educatorilor, la dobândirea de cunoștințe, deprinderi, la dezvoltarea
capacitaților intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice.

Metoda reprezintă:
o un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea atingerii unui
scop
o un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de formare a abilitatilor
o este o tehnica de care profesorul si elevii se folosesc pentru efectuarea actiunii de
predare-invatare; ea asigura realizarea in practica a unei activitati proiectate
mintal, conform unei strategii didactice.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
 Mijloace de învățământ
 ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente si sisteme
tehnice care susțin si facilitează transmiterea unor cunoștințe, formarea unor
deprinderi, evaluarea unor achiziții si realizarea unor aplicații in cadrul
procesului instructiv-educativ.
 Mijloacele tehnice de instruire
 ansamblu al mijloacelor de învățământ cu suport tehnic si care pretind
respectarea unor norme tehnice de utilizare speciale, respectiv
echipamentele tehnice-aparatele dispozitivele, mașinile, utilajele, instalațiile
utilizate in procesul didactic.
 Mijloace de instruire cu ajutorul comunicării la distanță
FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI
DE ÎNVĂȚĂMÂNT
 Moduri de organizare a activității didactice după numărul de participanți:

 Activitatile frontale cuprind: lectia, seminarul, laboratorul, activitatile în cabinetele


pe specialitati, vizita, excursia, spectacolul etc.
 Activități de grup - dirijate cuprind: consultatii, meditatii, exercitii independente,
vizita în grupuri mici, cercul de elevi, întâlniri cu specialisti (oameni de stiinta,
scriitori), concursuri si dezbateri scolare, sesiuni de comunicari si referate, reviste
scolare.
 Activitățile individuale cuprind: studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă,
studiul în biblioteci, lectura suplimentara si de completare, întocmirea de proiecte,
referate, desene, scheme, alte lucrări scrise, comunicări științifice, alte proiecte
practice.
 Moduri de organizare a activității didactice după modul de interacțiune cu
elevii:

 Activități față-în-față
 Activități on-line
 Sincron
 Asincron
Predarea in online
Predare online sincron
 = activități online sincron sunt activități live, în care toată lumea este conectată în același timp, prin
sisteme de conferință online cum sunt Zoom, Google Meet, Teams etc.

Predare online asincron


 = activități online asincron sunt activități individuale ale elevului/elevei, pe care le primește prin
platforme mai degrabă de instant messaging sau clase virtuale: Whatsapp, Google Classroom, Edmodo
etc.

Învățare online
 = învățarea online este educația care are loc pe internet. Este adesea denumit „e-learning (e-
învățare)” printre alți termeni. Cu toate acestea, învățarea online este doar un tip de „învățare la
distanță” – termenul umbrelă pentru orice învățare care are loc la distanță și nu într-un mod
tradițional în clasă.

Învățare mixtă sau hibrid (Blended learning)


 = orice combinație de predare-învățare tradițională față în față cu predare-învățare online

Învățare la distanță în situații de urgență


 = este o trecere temporară a predării-învățării la un mod alternativ din cauza circumstanțelor de criză.
Aceasta implică utilizarea de soluții de predare complet la distanță pentru instruire sau educație care
altfel ar fi livrate față în față sau drept cursuri mixte sau hibride și care vor reveni la formatul
respectiv odată cu diminuarea crizei sau a situației de urgență.
Tradițional versus online
 Modurile tradiționale de organizare a școlii cer elevilor să învețe materii precum
matematică, științe, studii sociale, independente unele de altele și cu mai puțin focus
pentru a lega posibile conexiuni. Dar în lumea reală, elevii nu sunt așteptați să opereze
cu acest conținut independent, ba dimpotrivă, ei trebuie să integreze mai multe
informații, să facă legături între ele, să gestioneze o realitate complexă și integrată.
Adoptarea unei abordări multidisciplinare care leagă diferite materii și diferite subiecte
permite oportunități care promovează învățarea autentică și oferă spațiul elevilor să
studieze și potrivit intereselor lor.
 Suspendarea cursurilor survenită în martie din cauza Covid-19 ne-a pus în fața unei
situații fără precedent: să ne organizăm în condiții extraordinare să susținem orele
eminamente online.
 Au fost multe aspecte care au fost scoase la iveală pe care a trebuit să le gestionăm în
situație de criză: infrastructură pentru predare online, pregătirea digitală a cadrelor
didactice, sprijinul instituțiilor cu autoritate în educație, situația elevilor/elevelor și a
familiilor acestora, implicarea părinților în actul didactic, și altele.
 Contextul pandemiei continuă să ne aducă noi provocări și pentru acest nou an școlar,
2020 – 2021:
 Predarea față în față și/sau online
 Colaborarea și conectarea în contextul distanțării sociale
 Navigarea printre diferite potențiale scenarii de aplicat în școală și modele fluide de predare
Sincron versus Asincron
 Puncte tari:  Puncte tari:
 Se aseamănă cel mai mult cu instrucțiunile tradiționale din clasă.
 Elevii/elevele pot trece prin învățare în ritmul
 Construiește comunitate și conexiune. lor până ajung să stăpânească conținutul.
 Excelent pentru instrucțiuni de grup mic.
 Poate fi extrem de individualizat.
 Atât profesorii, cât și elevii pot obține feedback și răspunsuri la
întrebări în timp real.  Învățarea se poate întâmpla oriunde și oricând.
 Mai multe oportunități de a încorpora mai
multe instrumente și de a împărtăși
 Puncte slabe: perspective multiple.
 Necesită conexiune foarte bună la internet.  Puncte slabe
 Nu toți elevii și poate, chiar, nici toți profesorii nu vor avea  Necesită o intenție clar stabilită din partea
conexiuni puternice la internet pentru a gestiona întâlnirile virtuale.
profesorilor în ceea ce privește crearea
 Mai puțin flexibil. oportunităților de conectare și de construire a
 Mai puțin individualizat. comunității.
 Dificultate în crearea unui spațiu pentru reflecție.  Necesită o anumită înțelegere a modului în
 Poate fi dificilă sincronizarea orarului. care învățăm online diferit de cum învățăm în
 Oboseală foarte mare a elevilor și a cadrelor didactice (stat în fața
setările tradiționale.
monitoarelor/telefoanelor/tabletelor, pe scaun mult timp)
 Feedback-ul profesorului nu este imediat.
 Necesită oricum timp pentru elaborarea materialelor ce trebuie
transmise elevilor, ca suport  Mai multă responsabilitate pentru elev să
rămână angajat și concentrat.
Cât de mult sincron și cât de mult asincron?
 Dacă excludem în acest moment din discuție aspectele legate de accesul la
tehnologie și internet, răspunsul depinde de nivelul de autonomie al elevilor și de
nevoile lor de învățare legate de structură și interacțiune.
 Cu cât elevul este mai autonom în învățare, cu atât va avea nevoie de mai puțină
structură și interacțiune. (Dr. Michael G. Moore, Teoria tranzacțională a învățării)

 nivel învățământ primar – pentru elevii mici, balanța înclină mai mult către mai multe
activități sincron decât asincron;
 nivel învățământ gimnaziu – dacă elevii de gimnaziu dovedesc anumite competențe,
activitățile sincron pot fi la câteva zile sau chiar opționale și limitate la întâlniri de
feedback cu profesorul sau întâlniri de evaluare 1 la 1; aici pot fi luate în considerare și
întâlniri sincron în grupuri mai mici.
 nivel de învățământ liceal – aproape toate activitățile pot fi asincron; desigur, prezența
profesorului în clasa virtuală trebuie să fie vizibilă.
Tipuri de interacțiuni online
 Sunt 3 tipuri de interacțiuni care sunt esențiale de avut în vedere atunci când
proiectăm experiențe de învățare online și mixte:
 #1 - Interacțiunea elevilor/elevelor cu cadrele didactice
 #2 - Interacțiunea elevilor/elevelor cu conținutul
 #3 - Interacțiunea dintre elevi/eleve
 Dacă puteți include în experiența sincron sau asincron, fie online, fie față în față,
cele 3 tipuri de interacțiune, veți crea o experiență interactivă, indiferent dacă se
lucrează în grupuri sau nu, dacă fac schimb de materiale sau nu.
Interacțiunea elevilor/elevelor cu cadrele didactice
 În modul sincron:  În modul asincron:
 Este inerentă, dar aveți în vedere să nu
fie unidirecțională
 Puneți cât mai multe materiale în
 Folosiți tehnologie colaborativă pentru a sistemul de management al claselor
face schimb de materiale/resurse sau
pentru a interacționa în timp real virtuale / lecțiilor online pe care îl
folosiți
 Folosiți camera (în mediul online) pentru
a stabili conexiune cu elevii/elevele cu  Creați cât mai multe contexte în care
care lucrați. Știm că unii elevi nu pornesc prezența ta ca profesor este foarte clară
camera, acest aspect poate fi cadrat cu (Tutoriale video, Înregistrări video sau
elevii și negociat. Puteți avea și discuții 1 audio, etc.)
la 1 pentru a înțelege care sunt motivele
elevului.  Oferiți feedback/feedforward
 Lucrați în grupuri mai mici pentru a crea
conexiune și un mediu mai intim pentru
învățare
Interacțiunea elevilor/elevelor cu conținutul
 În modul asincron
 Găsiți conținut interactiv (simulări, jocuri,
etc.)
 În modul sincron  Folosiți video-uri interactive
 Evitați lecții lungi și monologurile  Colectați date din cum interacționează
ca formă pasivă de învățare elevii/elevele cu conținutul asincron pentru
a vă îmbunătăți lecțiile (Spre exemplu, cât
 Stop și reflectați – creați contexte de repede parcurg un material, cât timp au
de reflecție și feedback nevoie pentru a parcurge conținutul, cât de
implicați sunt în diferite părți ale lecțiilor,
 Creați contexte pentru simulări, ce tip de conținut preferă etc.)
jocuri de rol, dezbateri
 Stop și reflectați – creați momente de
 Folosiți opțiunea de a crea sondaje reflecție
 Aveți în vedere cât conținut pot să digere
elevii/elevele, spargeți conținutul în bucăți
mai mici și variați modalitatea de livrare a
lui
Interacțiunea dintre elevi/eleve

 În modul sincron  În modul asincron


 Discuții, dezbateri, metoda socratică  Creați oportunități de discuții între
elevi (Spre exemplu, generați
 Folosiți opțiuni precum chat,
discuții asupra unui text într-un
breakout rooms / întâlniri în grupuri
document colaborativ prin
mici exclusive pentru elevi
comentarii la diferite pasaje)
 Creați contexte de lucru în grupuri
 Folosiți aplicații colaborative
mici și apoi împărtășire în plen a
ideilor principale  Creați grupuri pe rețele de
socializare unde elevii/elevele pot
 Folosiți instrumente colaborative
comunica
Instrumente pentru activitățile didactice în modul asincron
 #1 Google Classroom
 Google Classroom face parte din suita de aplicații G Suite for Education creată de Google împreună cu profesori, pentru a le
permite acestora să faciliteze, în online, predarea, interacțiunea și colaborarea cu elevii atât în timpul orelor, cât și în
afara lor.
 Practic, Google Classroom vă ajută să creați clase virtuale pentru elevii cu care lucrați. Imaginați-vă o clasă, cu elementele
ei nelipsite: elevi, profesori, sarcini de lucru, proiecte, feedback din partea profesorilor (și a elevilor) și modalități de
evaluare, dar în online.
 Este accesibilă atât de pe desktop, cât și de pe telefon și, din experiența noastră, este folosită pentru toate nivelurile de
învățământ.
 Ce aveți nevoie?
 Pentru a vă pregăti pentru organizarea unei clase virtuale Google Classroom aveți nevoie de o adresă de email care poate fi
oricare dintre variantele:

 1. O adresă personală de Gmail, de forma nume@gmail.com.


 2. Adresa personală cu domeniul școlii, de forma nume@domeniulscolii.ro (De exemplu, dacă predați la Școala Gimnazială
Ilfov și adresa de website înregistrată a școlii este www.scoalailfov.ro, veți avea adresa de email nume@scoalailfov.ro. Mai
multe detalii despre cum poate școala în care predați obține licența gratuită Google for Education găsiți
pe www.clasaviitorului.ro.
 Pentru a descoperi perspectiva profesorului și cum să creați o clasă virtuală în Google Classroom, parcurgeți pas cu pas
tutorialul de mai jos.
 https://www.youtube.com/watch?v=S2z4mxOsN9M&feature=emb_logo
 Și pentru că, nu-i așa, perspectiva elevului este la fel de importantă atunci când proiectăm activități de învățare, vă
invităm să îl însoțim pe elevul din clasa de mai sus când își rezolvă tema.
 https://www.youtube.com/watch?v=S8W0VyCbVrM&feature=emb_logo
 #2 Class Dojo
 Class Dojo este o platformă gratuită, disponibilă pentru desktop sau mobil,
foarte cunoscută şi utilizată în rândul profesorilor. Deși vizează în special
clasele din ciclul primar, merită încercată și la gimnaziu.
 Ce puteți face în Class Dojo:
 Creați o clasă virtuală - Creaţi o clasă, fiecare elev primește un personaj
tare simpatic. Chiar și elevii mai mari vor fi captivați de echipa de monștri, în
rol de avatar
 Invitați părinții / tutorii elevilor (opțional) - Părinții pot fi opțional invitați în
platformă, pentru a le oferi acces la activități și a-i avea aproape și informați
despre progresul elevilor.
 Creaţi portofolii - Creaţi portofolii pentru fiecare elev, încărcând fotografii cu
texte, cu lucrări de la activități artistice, proiecte de la științe etc

 Pentru a afla cum puteți folosi Class Dojo, urmăriți materialele video de mai jos:
 https://www.youtube.com/watch?v=xkRVYq1S7Nc&feature=emb_logo
 https://www.youtube.com/watch?v=oufeciODPuo&feature=emb_logo
#3 Alte instrumente de învățare asincron

 24edu
 Microsoft Teams
 Kinderpedia
 Kahoot
 Livresque
 Twinkle
 HyperDoc
 Choice boards
 Edmondo
 Edmodo - Platformă creare clase virtuale https://new.edmodo.com/
 Articol și exemple Activități la Alegere https://shakeuplearning.com/blog/home-
learning-with-choice-boards-during-school-closures-suls056/
 Model de Activitate la Alegere - acces link AICI
 Alte exemple de activități la alegere / liste / meniuri de activități (limba engleză) -
acces link AICI
 https://brenhamtechdaily.blogspot.com/2019/08/student-voice-and-choice-with-
digital.html
 Exemple de HyperDocs (limba engleză) - acces link AICI
 Minicursuri despre utilizarea HyperDocs (limba engleză) - acces link AICI
 Resurse gratuite Class Dojo şi activităţi de 5 minute cu întrebări de ghidare pentru
dezvoltarea şi antrenarea abilităţilor socio-emoţionale (SEL) acces link AICI.
 Platforma Kinderpedia (posibil contracost) - Platformă creare și gestionare clase
virtuale - acces link AICI
 https://www.kinderpedia.co/
 Platforma Seesaw - Platformă creare și gestionare clase virtuale - acces link AICI
 https://web.seesaw.me/
 Platforma Remind - Platformă creare și gestionare clase virtuale - acces link AICI
 https://www.remind.com/
Instrumente pentru activitățile didactice în modul sincron
 # 1 Zoom

• Aplicația în care suntem convinși că mulți dintre dumneavoastră sunteți deja fluenți, ce permite
efectuarea de apeluri video de grup, folosirea chat-ului, partajarea ecranului profesorului, utilizarea unei
table virtuale interactive și împărțirea elevilor în echipe, în camere separate (EN: breakout rooms).
Poate fi folosită atât pentru comunicarea cu elevii, cât și pentru comunicarea cu alte cadre didactice.
În prezent durata unei sesiuni live este limitată la 40 de minute, însă puteți solicita (chiar în procesul
de crearea a unui cont nou) durată nelimitată, dacă aveți o adresă de email cu domeniul școlii.
• Pentru a descoperi cum să folosiți funcționalitățile ZOOM de tablă virtuală și breakout rooms (camere
virtuale în care elevii să discute în grupe mai mici anumite subiecte) vă încurajăm să urmăriți chiar
tutorialele pas cu pas Zoom de mai jos
 Pentru tablă virtuală – https://support.zoom.us/hc/en-us/articles/205677665-Sharing-a-whiteboard
 Pentru utilizarea și configurarea breakout rooms –
https://support.zoom.us/hc/en-us/articles/206476313-Managing-Breakout-Rooms
Pentru că tutorialele de mai sus sunt în limba engleză, provocarea suplimentară de data această pentru
dumneavoastră este să folosiți Google Translate pentru a traduce o întreagă pagină de conținut
Toate detaliile de utilizare a platformei ZOOM le găsiți în acest articol Școala pe Net (proiect în care
suntem parteneri de implementare) AICI
 # 2 Google Meet

Google Meet este o aplicație de teleconferință, dezvoltat de Google. Este


accesibil și poate fi folosit cu orice adresă de Gmail pentru a crea întâlniri
online sincron cu o limită de 100 de persoane. Este integrată în platforma
Google Classroom. Poate fi folosită atât pentru comunicarea cu elevii, cât și
pentru comunicarea cu alte cadre didactice.
În prezent durata unei sesiuni live este limitată la 60 de minute (pentru
conturile personale de Gmail), limită care NU se aplică pentru conturile
cu licență G Suite for Education la nivelul școlii.
Mai multe despre utilizarea Google Meet în tutorialul următor:

https://www.youtube.com/watch?v=MIcTMENZVmY&feature=emb_logo
 # 3 Jitsi

Jitsi este o platformă de video conferințe gratuită, 100% sursă deschisă (open source),
flexibilă, pentru care nu este nevoie de cont pentru a fi utilizată.

https://www.youtube.com/watch?v=1d8gNaRontg&feature=emb_logo
Evaluarea online
Evaluarea formativă în ora digitală
 Evaluarea formativă este evaluare pentru învățare, care îi indică elevului unde se află și îl ghidează către
dobândirea competențelor, iar profesorului îi arată cum îl poate sprijini pe elev pentru atingerea
obiectivelor de învățare personalizate.
 Focusul în evaluarea formativă este pe feedback și pe progres!
 Idei de evaluare
 Teste scurte
 elevul primește feedback imediat dacă sunt corectate automat
 asigură înțelegerea conceptelor din lecție
 ideal să fie folosite fără o miză importantă (de exemplu note sau calificative) și fără recompense.
 Activități de reflecție scurte
 asigură înțelegerea și reținerea conținutului (texte / rezolvări de probleme etc.) și gândirea critică
 previn plagiatul de idei și rezolvări
 oferă profesorului feedback despre nivelul la care se află elevul
 Activități de feedback scurte:
 creați etape în realizarea unui proiect, cu evaluare formativă și feedback la fiecare etapă.
 Materiale video interactive
 creați materiale interactive (cu Edpuzzle / Nearpod) în care:
 elevii pun pauză, interacționează cu conținutul, răspund la întrebări.
 elevii au acces la jocuri și simulări cu răspunsuri imediate.
 https://www.youtube.com/watch?v=JJ5yRhyIeFI&feature=emb_logo
Evaluarea sumativă în ora digitală
Evaluarea sumativă este o evaluare a învățării, care se finalizează de
obicei cu o notă, cu un calificativ, cu o diplomă.

 Creată de profesor încă din etapa de planificare, având obiectivele de


învățare și competențele în minte, evaluarea sumativă verifică atât ceea
ce înțelege și cunoaște elevul, dar mai ales ceea ce știe să facă și cum
reușește să aplice ceea ce a învățat (niveluri cognitive superioare în
Taxonomia lui Bloom revizuită).
 Focusul în evaluarea sumativă este pe atingerea obiectivelor de
învățare și stabilirea unor noi obiective!
 Dacă evaluările formative sunt aplicate eficient, profesorul va
cunoaște progresul și nevoile de intervenție ale elevilor săi înainte
de a ajunge la evaluarea sumativă.
Recomandări pentru realizarea testelor online

 Dacă alegeți ca evaluarea sumativă să aibă forma unui test online, aveți în vedere
pentru itemii online:
 Adecvați lungimea textului vârstei elevilor și păstrați ce este esențial; dacă dați
un examen mai complex, grupați întrebările în funcție de conținut;
 Eliminați ambiguitățile din întrebări și răspunsuri;
 Folosiți tipuri diferite de întrebări;
 Evitați negațiile în întrebări sau afirmații;
 Evitați utilizarea frecventă a întrebărilor Adevărat-Fals, Da-Nu, elevul are 50%
șanse să ghicească răspunsul;
 Testați evaluarea din perspectiva elevului înainte de a o trimite.
Metode combinate de evaluare în ora digitală

 Alte metode care evidențiază progresul și rezultatele învățării și care combină


evaluarea formativă cu cea sumativă pot fi:
 1. Portofoliul digital al elevului (foto, video, text) cu Padlet, Wakelet, Class
Dojo, Google Slides etc.
 2. Documentarea foto / video a unui proiect cu Quik, Stop Motion, Flipgrid etc.
 3. Realizarea unei colecții de texte / articole / bloguri cu Bookcreator,
StoryJumper etc.
 4. Turul galeriei virtuale – Evaluarea colegilor și a muncii în echipă cu Padlet,
Flipgrid etc.
 5. Auto-evaluare și autoreflecție într-un jurnal de învățare online (foto, video,
text) cu Padlet, Google Doc, Word Doc, Powerpoint, Google Slides, Mindmaps
etc.
Instrumente de evaluare online

 Evaluări atractive, ca o joacă!


 Kahoot! este o platformă gratuită de învățare bazată pe joc și tehnologie
educatională. Lansată în august 2013 în Norvegia, Kahoot! este acum folosită de peste
50 milioane de oameni din 180 de țări. A fost proiectat pentru a fi accesibil la clasă și
alte medii de învățământ din întreaga lume. (sursa: Wikipedia)
 Urmăriți tutorialul video de mai jos pentru a afla cum să creați o evaluare în Kahoot.
 https://www.youtube.com/watch?v=hAixCRp1Mrw&feature=emb_logo
 Evaluări interactive, ca o joacă!
 Quizizz este o platformă în care puteți crea evaluări, dar și lecții care să includă
aceste evaluări. De asemenea vă oferă acces la rapoarte privind răspunsurile și
rezultatele înregistrate de elevi.
 Urmăriți tutorialul video de mai jos pentru a afla cum să creați o evaluare în
Quizezz.
 https://www.youtube.com/watch?v=GEGjMnDQwaM&feature=emb_logo
Google Forms

 Evaluări atractive, rezultate la îndemână!


 Google Forms este o aplicație de creare și administrare a chestionarelor online
inclusă în suita de Google Docs și în Google Classroom. Pentru a-l accesa aveți
nevoie de un email Google (Gmail sau cu domeniul școlii).
 Urmăriți tutorialul video de mai jos pentru a afla cum să creați o evaluare cu
Google Forms.
 https://www.youtube.com/watch?v=T2N7p1LN-AI&feature=emb_logo
Și alte platforme...

 ASQ este o platformă educațională gratuită creată de o


echipă de profesori români, care conține teste pentru
toate disciplinele. Este în curs de dezvoltare.
 Toate informațiile de acces și tutoriale le găsiți pe site –
https://asq.ro/

Padlet este o aplicație colaborativă, care permite elevilor


să co-creeze proiecte, materiale și sarcini de lucru pentru
diverse discipline. Ați avut deja ocazia să o folosiți pe parcursul
lecțiilor de până acum. Poate fi folosit și în evaluare.
https://ro.padlet.com/dashboard
 Flipgrid dezvoltă abilități de comunicare orală, gândire critică și exprimare a
opiniilor, iar prin funcționalitățile sale încurajează interacțiunea și feedback-ul
profesor-elev și elev-elev. Poate fi solosit și în evaluare.
 https://info.flipgrid.com/
Resurse online
 Aplicație / Instrument / platformă digitale
 = programe, website-uri sau resurse online care folosesc un laptop / un telefon / o
tabletă / un computer conectate sau nu la internet pentru a realiza anumite
funcționalități pentru care au fost create. Unele pot fi accesate în browser, fără a fi
nevoie să le descărcați.

Browser
 = numit și navigator web, provine din limba engleză și este un program ce permite
utilizatorilor să afișeze text, grafică, video, informații etc. situate pe o pagina www
(World Wide Web) și să comunice cu furnizorul informației; pe scurt, program de
navigare virtuală pe Internet.

web
 = Termenul World Wide Web, abreviat WWW sau și www, numit scurt și web este
totalitatea site-urilor / documentelor și informațiilor de tip hipertext legate între
ele, care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet (net = rețea
). Documentele, care rezidă în diferite locații pe diverse calculatoare server, pot fi
regăsite cu ajutorul unui identificator univoc numit URL. Hipertextul inclusiv imagini
etc. este afișat cu ajutorul unui program de navigare în web numit browser,
care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe un terminal „client”
la utilizator. (sursa: Wikipedia)
Explorarea naturii Am putea spune că explore.org este o grădină
zoologică globală.
Explore.org oferă acces la mii de camere
video live din diverse locuri din lume:
rezervații naturale, adăposturi pentru animale,
ferme și altele. În video-ul de mai jos vom
explora împreună platforma Explore.org.

COMUNITATE

Un alt spațiu online de explorare pentru elevi


este Youtube, unde puteți găsi de asemenea
materiale video live, căutând Youtube
Live. Iată câteva dintre aspectele învățate din
experiența de utilizatori și educatori despre
Youtube.
Artă și cultură

https://artsandculture.google.com/

Explorare: pământ, cer și mare

https://explore.org/
https://www.youtube.com/c/australiazoo/featured
https://wildliferomania.com/live/barza-alba-carpinis/
https://www.nasa.gov/stem
https://support.google.com/websearch/answer/9817187?co=G
ENIE.Platform%3DAndroid&hl=ro&oco=2
Aplicații grafice

 Platforma WordArt
 www.wordart.com

Canva este o platformă de design grafic care permite utilizatorilor


să creeze grafică socială, prezentări, afișe și alt conținut vizual.

www.canva.com
Timp pentru o pauză
Câte pauze de mișcare
ați făcut până acum?
https://www.youtube.com/watch?v=hdcTmpvDO0I&feature=emb_logo