PROIECT DIDACTIC

Disciplina: ISTORIE
Clasa a VIII-a
Unitatea de învăţare: România între democrație și autoritarism
Lecţia: Monarhia și partidele politice în perioada interbelică
Tipul lecţiei: mixtă
Timp: 50 minute

Competențe generale:

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.

2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

Competenţe specifice:

1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă şi în secolul
al XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală;
2.3. Realizarea, prin cooperare, a unei investigaţii istorice, care implică relaţionarea pozitivă cu ceilalţi;

3.6. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Epoca Modernă şi în
secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice;
3.7. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Epoca Modernă şi din secolul al XX-lea, pe baza
surselor istorice;
3.8 Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea , pe baza
surselor istorice;

3.10 Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al
XX-lea, pe baza surselor istorice;

Competenţe derivate:

CD1 să explice în ce constă o monarhie constitutională democratică și una autoritară;

CD2 să prezinte regii României interbelice;

CD3 să cunoască partidele politice din Romnânia interbelică.

Metode didactice: învăţarea prin descoperire, „ştiu, vreau să ştiu, am învăţat”, „mozaicul”, tabla și creta, lucrul
cu manualul.
Resurse materiale:
- Manual de istoria românilor pentru clasa a VIII –a, Editura Humanitas, București, 2011;
- Manual de istoria românilor pentru clasa a VIII-a, Editura Teora Educațional, București, 2011;
Organizarea activităţii didactice: frontal, individual, pe grupe

Scenariul didactic:

Momentul Competenţe Activitatea profesorului Activitatea elevilor

lecţiei şi durata specifice
1.Captarea Profesorul notează absenţele. Analizează situaţiile
atenţiei Verifică existenţa materialului didactic. problemă şi conştientizează
(2 minute) avantajele soluţionării
eficiente a acestora.

2.Reactualizarea Se vor recapitula principalele idei din tema Răspund întrebărilor

cunoştinţelor 3.7. „România după Marea Unire. Economia și profesorului.
societatea”: Se autoevaluează.
(5 minute) -Care sunt provinciile românești care s-au
unit în 1918 ?
-Ce s-a întâmplat cu populația și economia
României după Marea Unire?
-Care sunt măsurile de modernizare ale
României Întregite?
-Ce structură avea societatea românească
după Unire?
3. Dobândirea Realizează trecerea la noua temă:
de noi „Monarhia constituțională și partidele
cunoştinţe 1.2. politice”;
Împarte clasa pe grupe. Îi dă fiecărui grup Elevii pun cap la cap
(37 minute) mai multe pătrățele de hârtie pe care sunt cuvintele, reușind să
cuvinte. Fiecare grup trebuie, prin unirea descopere tilul.
pătrățelelor, să descopere titlul lecției.
Notează titlul lecţiei pe tablă.
Le cere elevilor să formeze grupe-perechi Elevii notează titlul lecţiei în
şi să realizeze o listă cu tot ce ştiu despre caiete.
3.6. monarhie și partidele politice în România Inventariază, procedând prin
interbelică. Construieşte pe tablă un tabel discuţii cunoştinţele pe care
cu următoarele coloane: le deţin cu privire la monarhie
Ştiu Vreau să Am și partidele politice
ştiu învăţat ŞTIU:
-România a avut 4 regi: Carol
I, Ferdinand I, Mihai, Carol al
II-lea;

Pentru a răspunde întrebărilor formulate de
elevi şi pentru a completa rubrica VREAU
SĂ ŞTIU, profesorul propune ca metodă
de lucru „mozaicul” şi împarte clasa în
grupe de câte 5 elevi.
Profesorul distribuie fiecărui grup câte o
2.3 fişă diferită de lucru, care cuprinde o parte
a unei unităţi de cunoaştere ce urmează să
o predea.
Profesorul monitorizează întreaga
activitate şi intervine pentru a rezolva
eventualele neclarităţi.
Profesorul urmăreşte dacă elevii, studiind
conţinutul fişei de lucru nr. 1 au înţeles
3.8. care măsurile înfăptuite pentru reformarea
și modernizarea României: reforma agrară,
dezvoltarea industriei, reformele în
învățământ, reforma administrativă,
reforma electorală.
Prezintă domnia regelui Ferdinand și
numirea lui Mihai I ca rege sub autoritatea
Regenței.
Profesorul, împreună cu elevii, studiază
fişa de lucru nr. 2 şi stabilesc care au fost
3.10. măsurile adoptate de Carol al II-lea: îl
detronează pe fiul său, Mihai; se
înconjoară de camarilă, neținând cont de
Guvern, Parlament, Constituție, slăbește
partidele politice, adopta un regim
autoritar.
Profesorul solicită elevilor să analizeze
tabelul cu partidele politice, manual, p. 165 manual şi răspund întrebărilor
şi să rețină informațiile.
-Cele mai importante partide
au fost PNL și PNȚ
Elevii, ajutaţi de profesor,
formulează întrebări despre
lucrurile de care nu sunt
siguri.
Se notează ideile asupra
cărora ar dori să afle mai mult
în rubrica
VREAU SĂ ŞTIU:
-Domnia celor 4 regi;
- Scena partidelor politice.
Elevii se grupează pentru a-şi
aprofunda cunoştinţele, dar şi
pentru a rezolva sarcinile de
lucru. Ei citesc, discută
pentru clarificarea diferitelor
aspecte şi stabilesc strategia
care le va permite transferul
de informaţii către colegi.
Elevii rezolvă oral sarcina de
lucru.
Notează în caiete principalele
măsuri.
Elevii sunt atenți și notează în
caiete.
Elevii rezolvă oral sarcina de
lucru.
Notează în caiete principalele
măsuri.
Elevii citesc textul din
profesorului, după care
 notează principalele partide
pe caiete.

4. Realizarea Profesorul împarte fișa nr. 3 pentru a Elevii completează fișa.

feed-backului verifica cunoștințele acumulate de elevi;
(5 minute) Profesorul formulează întrebări pentru a Răspund întrebărilor adresate
verifica cunoştinţele acumulate de elevi: de profesor.
-Care a fost regimul politic în România
interbelică?
-Care au fost regii României?
-Care au fost principalele partide politice?
5. Tema pentru Elevii au ca temă pentru acasă învățarea Elevii rețin tema.
acasă lecției.
(1 minut)
 SCHIŢA LECŢIEI

I. Monarhia constitutională

a. Măsurile ce au dus la modernizarea României: adoptarea votului universal, reforma agrară, reforma
administrativă, reformele în învățământ etc.

b. Prerogativele regelui: șeful Armatei, bate monedă, numește și revocă miniștrii, convocă și dizolvă
Parlamentul, are drept de veto, acordă decorații, încheie tratate etc.

c. Ferdinand I (1914-1927)

d. Mihai I și Regența (1927-1930)

e. Carol al II-lea (1930-1940): a impus, din 1938, un regim autoritar.

II. Partidele politice

a. Cele mai importante partide politice: PNL și PNȚ (format din fuziunea Partidului Țărănesc cu Partidul
Național Român din Transilvania) și doctrina lor.

b. Noile partide formate, inclusive cele din provinciile acum unite: Partidul Poporului (1918), Partidul
Naționalist Democrat (1909), Partidul Național Agrar (1923), Partidul Social-Democrat (1927)

c. Partide extremist formate: Partidul Comunist (1921), Liga Apărării Național-Creștine (1923), Legiunea
Arhanghelului Mihail (1927).