Sunteți pe pagina 1din 94

Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud.

Prahova 2019

PROIECTANT GENERAL:
RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L.

COD PROIECT: B-URB-07-0H4

TITLU PROIECT: Actualizare PUG şi RLU Com. Bătrâni, jud. Prahova

FAZĂ: VOL I – Memoriu General

MEMORIU GENERAL

PROIECTANŢI:
RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L.
Urb. Dpl. Adela Georgeta GHEORGHIŢĂ
Ing. Alexandra RĂUȚĂ
ing. Elena NICULEA

BENEFICIAR:
Consiliul Local al comunei Bătrâni

DATĂ: rev. 2019

1
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

COLECTIV DE ELABORARE

Proiectant general: RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE


(fost S.C. BLOM ROMÂNIA S.R.L.)

Specialişti Urbanism: urb. dpl. Adela Georgeta GHEORGHIŢĂ

Specialisti reţele tehnico-edilitare: ing. Alexandra RĂUȚĂ

ing. Elena NICULEA

Întocmit: urb. dpl. Adela Georgeta GHEORGHIŢĂ

2
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE

PIESE SCRISE

VOLUMUL I - MEMORIUL GENERAL

VOLUMUL ÎI - REGULAMENTUL LOCAL

PIESE DESENATE

P1 - ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU
1 Încadrare în teritoriu 1:25 000

P2 - SITUAŢIA EXISTENTA-DISFUNCTIONALITATI
2.1. Situaţia existentă – Disfuncţionalităţi 1:5 000
2.2 Situaţia existentă – Disfuncţionalităţi 1:5 000
2.3 Situaţia existentă – Disfuncţionalităţi 1:5 000

P3 – REGLEMENTARI URBANISTICE-ZONIFICARE
3.1 Reglementari urbanistice – Zonificare funcţională 1:5 000
3.2 Reglementari urbanistice – Zonificare funcţională 1:5 000
3.3 Reglementari urbanistice – Zonificare funcţională 1:5 000

P4 – REGLEMENTARI – ECHIPARE EDILITARĂ


4.1 Reglementari – Ehipare edilitara 1:5 000
4.2 Reglementari – Ehipare edilitara 1:5 000
4.3 Reglementari – Ehipare edilitara 1:5 000

P5 – PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR


5.1 Proprietatea asupra terenurilor 1:5 000
5.2 Proprietatea asupra terenurilor 1:5 000
5.3 Proprietatea asupra terenurilor 1:5 000

P6 – CAI DE COMUNICAȚIE
6.1 Căi de comunicație - profile transversale 1:5 000
6.2 Căi de comunicație - profile transversale 1:5 000
6.3 Căi de comunicație - profile transversale 1:5 000

3
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

CUPRINS

1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei
1.2. Obiectul lucrării
1.3. Surse documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE


2.1. Evoluţie
2.2. Elementele cadrului natural
2.3. Relaţii în teritoriu
2.4. Potenţial economic
2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale
2.6. Circulaţia
2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial
2.8. Zone cu riscuri naturale
2.9. Echipare tehnico-edilitară
2.10. Probleme de mediu
2.11. Necesitaţi şi oprtiuni ale populaţiei

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ


3.1. Studii de fundamentare P.U.G.
3.2. Eoluţie posibilă, priorităţi
3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu
3.4. Dezvoltarea activităţilor economice
3.5. Evoluţia populaţiei
3.6. Organizarea circulaţiei
3.7. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial
3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare
3.10. Protecţia mediului
3.11. Reglementări urbanistice
3.12. Obiective de utilitate public

4. CONCLUZII – Măsuri în continuare


ANEXE
ANEXA 1 – PLANUL DE MĂSURI ŞI OBIECTIVE STABILITE PRIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
COMUNEI BĂTRÂNI

ANEXA 2 – FORMULARUL STANDARD NATURA 2000/ DOCUMENTAŢIA DE CONSTITUIRE A ARIEI


NATURALE PROTEJATE/ FISA ARIEI NATURALE PROTEJATE
4
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei
Denumirea lucrării: „ACTUALIZARE PUG ŞI RLU COMUNA BĂTRÂNI, JUD.
PRAHOVA”
Beneficiar: PRIMĂRIA COMUNEI BĂTRÂNI
Proiectant general: RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L. (fosta BLOM
ROMÂNIA S.R.L.)
Data elaborării documentaţiei: rev. 2017

1.2. Obiectul lucrării

Prezenta documentaţie s-a întocmit în baza comenzii Primăriei Comunei


Bătrâni şi a contractului de proiectare nr. 2022/10.07.2007, şi are ca scop stabilirea
obiectivelor, direcţii principale de acţiune şi măsurilor de dezvoltare a localităţii pentru
o perioadă de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a
strategiei de dezvoltare macroteritoriale. Planul urbanistic general este un instrument
operaţional al politicii de dezvoltare adoptată de administraţia locală.

Scopurile generale avute ale acestui tip de documentaţii sunt legate de:

• raportul optim dintre amenajarea generală a teritoriului şi dezvoltarea


urbanistică a localităţilor sale;
• relaţionarea localităţii cu teritoriul său administrativ şi relaţionarea
suprateritorială;
• relaţionarea din punct de vedere funcţional a spaţiilor;
• stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
• delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice şi reducerea
vulnerabilităţii fondului construit (existent şi viitor);
• delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, afectate de interdicţii
temporare şi permanente de construire;
• evidenţierea fondului construit şi amenajat valoros din punct de vedere istoric
şi ambiental şi propunerea unui sistem de protecţie a acestuia;
• modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă
zonelor de extindere a intravilanului;
• creşterea calităţii vieţii;
• activarea economiei locale;
• stabilirea reperelor necesare realizării investiţiilor de utilitate publică;
• precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi
amenajate;
5
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

• punerea la punct a sistemului de reglementare a activităţii constructive


(certificate de urbanism şi autorizaţii de construire);
• corelarea intereselor publice cu cele individuale.

Teritoriul comunei Bătrâni are o poziţie geografică şi caracteristici care au impus


analize particularizate prin studii de fundamentare ale teritoriului, preluate apoi în
documentaţia PUG. Din acest motiv analiza şi propunerile sunt adaptate acestei
situaţii, fiind în acelaşi timp conforme cu cadrul conţinut general acceptat.

Documentaţia P.U.G. va fi utilizată împreună cu Regulamentul Local de


Urbanism.

1.3. Surse documentare


La baza întocmirii prezentei documentaţii au stat următoarele materiale
documentare:
Studiu geotehnic de fundamentare PUG comună Bătrâni judeţul Prahova
Studiu istoric de fundamentare
Ridicări topografice sc. 1:5000, 1:25000
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bătrâni pentru perioada 2014-2020;
Datele statistice sunt furnizate de Centrul Judeţean de statistică Prahova şi de
Primăria comunei Bătrâni;
Enciclopedia României;
Anuar statistic al României;
Lista agenţilor economici de pe raza comunei Bătrâni;
Informaţii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadastrul funciar al
intravilanului şi extravilanului comunei Bătrâni;
Studii de fezabilitate şi proiecte elaborate anterior pentru lucrări de echipare
tehnico-edilitara.

La baza elaborării memoriului general pentru comună Bătrâni, stau în principal:

• Legea privind amenajarea teritoriului şi urbanismul nr. 350 /200, cu


modificările ulterioare;

• Ordinul 233/2016 pentru aprobarea normelor metodologice a Legii 350/2001


privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările ulterioare

• Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism


Reglementare tehnică (Indicativ GM 007 - 2000) aprobată cu Ordinul MPLAT
nr. 21/N/10.04.2000;

• Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al Planului


urbanistic general (ORAŞE - Volumul 2 -Regulament local de urbanism)
aprobat prin Ord. MLPATnr. 13 N din 10.03.1999
6
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

• Ordinul nr. 839/2009 al MLPAT pentru aprobarea Normelor metodologice de


aplicare a Legii nr.50/1991, actualizata;

• Legea 453/ 2001 - privind modificarea şi completarea Legii nr. 50 /1991


privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor ;

• Legea nr.50/1991 cu modificările şi completările ulterioare(OUG nr. 214/2008)


privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor şi completări.

• Legea fondului funciar nr. 18/1991, versiunea actualizată la 13.12.2007 care


cuprinde ultima modificare adusă de Legea nr. 340/2007.

• Legea 401 /2003 pentru completarea şi modificarea Legii 50 / 1991 privind


autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor;

• Legea 50/ 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii din


13.10.2004 ( cu anexele 1 şi 2)

• Legea nr. 98/1994 modificată prin O.G. nr.18/2005; lege privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igiena şi sănătate publică.

• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, Consolidata 2007

• Legea privind protejarea monumentelor istorice ( 422/2001);

• OG 43/ 2000 privind siturile arheologice modificată şi completată prin Legea


378/2001 respectiv Legea 258/2006.

• Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin H.G. nr. 525/1996 cu


completările ulterioare;

• Hotărârea de Guvern nr. 101 din 03.04.1997 cu modificările şi completările


ulterioare pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă, şi lucrărilor de captare, a
construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă;

• Legea nr. 7/1996 Actualizata prin Legea nr. 329/2009 O.U.G. nr. 64/2010;
lege privind cadastrul şi publicitatea imobiliară.

• L. nr.46/2008 - Codul silvic

• O.U.G. nr.3/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996

• Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauza de utilitate publică.

• Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.


7
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

• Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al
drumurilor.

• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

• Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/ 2014 pentru aprobarea Normelor de


igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;

• Legea privind protecţia mediului 137 / 1995, republicata, OUG 195 / 2005;

• Ordonanţa guvernului nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul juridic al


drumurilor;

• Legea nr. 82 din 15.04.1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvenului nr. 43 /


1997 privind regimul juridic al drumurilor;

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 44 din 27.01.1998 pentru aprobarea


Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu
înconjurător;

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45 din 27.01.1998 pentru aprobarea


Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor;

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46 din 27.01.1998 pentru aprobarea


Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47 din 27.01.1998 pentru aprobarea


Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru
instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale;

• Legea 575/2001 privind aprobarea PATN – secţiunea a V-a – zone de risc


natural;

• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – secţiunea a III –a – zone


protejate;

• Legea 351/2001 privind aprobarea PATN – seciunea a IV – a – reţeaua de


localităţi;

• Celelalte legi de aprobare a secţiunilor PATN, legislaţia actuală


complementara domeniului urbanismului şi amenajării teritoriului şi Codul
Civil;

• Ordinul Ministerului Culturi şi Patrimoniului naţional nr. 2361/2010 pentru


modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturi şi cultelor nr.2341/2004
privind aprobarea listei monumetelor istorice, actualizata şi a listei
monumetelor istorice dispărute, publicate în M.O. al României nr. 670 bis / 01.
10 2010.

8
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,


adoptata la Florenţa la 20 octombrie 2000.

• Legea nr. 13 din 2007: „ Legea energiei electrice” ACTUALIZATA

• H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

• OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române, modificată prin


Ordonanţa de Urgenţă nr.111 din 14 iulie 2005

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE


2.1. Evoluţie
Bătrâni este o localitate în judeţul Prahova, situată la 20 km de Vălenii de Munte
şi la 52 km nord faţă de Ploieşti. Localitatea se află în depresiunea Drajna-Chiojd, în
zona Carpaţilor de Curbură în partea de nord-est a judeţului Prahova.

Date privind evoluţia în timp a unităţii teritorial-administrative ce face obiectul


PUG
Comună Bătrâni a fost desființată în 1968, când a fost încorporată comunei
Starchiojd, reședința comunei a fost stabilită în satul Starchiojd, și reînființată în
2005, prin legea nr.401/27.12.2005.
Aşezat teritorial spre mijlocul suflării româneşti, sub Carpaţii de Curbură, în
punctul de confluenţă a provinciilor istorice Transilvania, Moldova şi Ţara
Românească, Starchiojdul ar fi existat şi înainte de întemeierea statului Ţării
Româneşti. Pe atunci, moşia chiojdenilor cuprindea teritoriul actual al Chiojdului
Mare şi Chiojdului Mic.
Valea Teleajenului, împreună cu dealurile subcarpatice dintre Teleajen și Buzău
cuprinde și depresiunea Drajna-Chiojd, zonă în care s-au găsit urme materiale al
unor așezări umane din cele mai vechi timpuri. “La Chiojd-Buzău s-a descoperit în
1934 un mormânt germanic”, iar la Starchiojd și Bătrâni numeroase urme tătărești: în
toponemia localităților din zonă sunt numeroase nume tătărăști, Zăpodii, Podul
Cotorcii (gropi săpate de tătari), Drumul Tătărăsc, munții Tătarului, Pasul Tătarului
etc.
Conform Listei Monumentelor Istorice comună Bătrâni are în listă situri,
ansambluri și munumente istorice și cuprinde 30 poziții.
Aşezarea de la Bătrâni - "Coada Malului"- la marginea de SE a satului, pe deal,
în stânga pârâului Bătrâneanca - locuire civilă; Aşezare: Prahova, Bătrâni, Epoca
romană, Latene / sec. IV - VI, sec. IV - I î. Hr.
Aşezarea de la Bătrâni - "Slobozia" - la intrarea în sat, pe dreapta, între şosea
şi malul drept al pârâului Bătrâneanca locuire civilă; Aşezare: Prahova ,Bătrâni,
Epoca romană / sec. V Pe văile Teleajenului și Buzăului au trecut oștile lui Mihai
Viteazu în octombrie 1599 în Transilvania.
9
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Satele dintre Teleajen și Buzău sunt sate de plăieși, păzitoare de graniță,


printre acestea se află și satul Bătrâni ce s-a dezvoltat pe valea îngustă a pârâului
Bătrâneanca.
Într-un document datat din anul 1618 se menționează că satul Bătrâni face
parte din județul Săcuieni, Plaiul Teleajenului. Din Plaiul Teleajenului făceau parte și
satele Starchiojd, Chiojdul de Basca Ogretin, Drajna și Păltineni.
Deși atestarea documentară este ulterioară atestări satului Starchiojd, C.C.
Giurăscu arăta că satul Bătrâni, deși înființat anterior satului Starchiojd, este atestat
ulterior datorită dezvoltării sale mai încete, influenţată de condițiile geografice ale văii
pârâului Bătrâneanca.
Documentar, localitatea este atestată de la începutul sec. al XVII-lea. Într-un
hrisov dat de Radu Şerban, în 1609, pentru hotărnicia unei ocine din Starchiojd, este
menţionat ca martor şi un anume Stanciu din Bătrâni. Satul este menţionat şi într-o
carte eliberată de Grigore Ghica (1660 – 1664 şi 1672 – 1673).
În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, localitatea Bătrâni este denumită
comună ca unitate administrativă.
În anul 1864 satul devine comună, condusă de un primar, ajutor de primar și
consiliul local, în baza legii administrative a domnitorului Al.I.Cuza. Timp de 104 ani,
localitatea își păstrează statutul de comună, până în 1968, când este încorporată în
comună Starchiojd, devenind satul Bătrâni.
În 1897, avea 1398 locuitori, care dispuneau de 367 de case de locuit, plus 176
odăi (adăpost de vite într-o pădure) şi bordeie.
Comună Bătrâni a luat ființă în 2005, prin legea nr.401/27.12.2005, o dată cu
reorganizarea comunei Starchiojd. Componenţa: Comună este formată din satele:
Bătrâni – centru administrativ şi Poiana Mare.
Așezați în mijlocul pădurilor subcarpatice, locuitori satului Bătrâni s-au ocupat
cu tăiatul și prelucrarea lemnului, veche îndeletnicire a muntenilor. Din lemn
confecționau:cozi pentru unelte, doage petru butoaie și buți, există chiar un loc numit
la Dogărie, obezi pentru roți și diferite materiale prelucrate din lemn pentru
construcția caselor.
Alături de agricultură și de exploatarea lemnului locuitorii din Bătrâni practicau o
serie de meserii unele renumite: croitoria, dulgheria, fierăria, cărăuşia, industria
casnică- desfășurată în gospodăria particulară.
Comerțul este una din cele mai vechi preocupări al unor locuitori din comună
Bătrâni. Produsele erau aduse de negustori și se vindeau în prăvălii, băcănii și
cârciumi.

Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localităţilor, repere în evoluţia


spaţială a localităţii
Conform Legii nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, localităţilor rurale de
10
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

rang IV satul reşedinţă de comună, nivelul de dotare minim obligatoriu necesar în


vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt:
• sediu de primărie;
• grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială;
• dispensar medical, farmacie său punct farmaceutic;
• poştă, servicii telefonice;
• sediu de poliţie şi de jandarmerie;
• cămin cultural cu bibliotecă;
• magazin general, spaţii pentru servicii;
• parohie;
• cimitir;
• alimentare cu apă.
Comună Bătrâni dispune de toate dotările necesare unei bune funcţionări.
În lista monumentelor istorice, comună Bătrâni figurează cu 27 poziţii cu
ansambluri şi monumente de arhitectură (detaliate la 3.1. - Zonele protejate şi limitele
acestora).

Evoluţia localităţilor după 1990


Transformările socio-economice ce au condus la reconfigurarea ruralului, în
ultimele două decenii, au avut efecte diferite asupra diverselor categorii de populaţie
sau localităţi rurale. Procesul de schimbare socială în rural a fost, astfel, oscilant,
neunitar şi, adesea, contradictoriu, ceea ce a condus la creşterea diferenţierii sociale
atât la nivel individual, cât şi la nivel de localitate.
Tranziţia economică prin care a trecut România a fost resimţita intens de către
populaţia rurală, care în mai mare măsură decât rezidenţii din mediul urban a fost
afectată de sărăcie, de şomaj sau de lipsa accesului la servicii publice de calitate,
factori ce au determinat precaritatea condiţiilor de viaţă pentru o parte însemnata a
locuitorilor de la sate. Restructurarea economiei a dus la apariţia de forme sociale
noi, precum agricultura de subzistenţă şi sărăcia extremă, forme necunoscute în
perioada de până în 1989. Practicarea pe scară largă a aşa numitei agriculturi de
subzistenţă a repezentat, în fapt, modalitatea de autoadaptare a segmentului cel mai
sărac din populaţia rurală la noile condiţii economice, consituind una din principalele
strategii de supravieţuire în condiţiile date.
Lipsa de oportunităţi pe plan local, infrastructura deficitară şi nu în ultimul rând
nivelul de pregătire profesională şi sărăcia au reprezentat, pentru perioada de după
1990, principalele bariere cu care s-au confruntat locuitorii din comună Bătrâni aflaţi
în căutarea unui loc de muncă în sfere economice non-agricole.

2.2. Elementele cadrului natural


Relieful
Teritoriul comunei Bătrâni este situat în zona subcarpatică, districtul prahovean
11
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

„Subcarpații Prahoveni” și este sectorul cel mai fragmentat transversal, din toți
subcarpații. Se caracterizează printr-un relief de dealuri pe structura intens cutată, cu
eroziune accentuată și alunecări intense, masivele deluroase depășind înălţimi de
600-700m. Din punct de vedere geomorfologic, este situată în zona dealurilor
pericarpatice de la sud de munții Buzăului, cunoscută în literatura de specialitate sub
denumirea de depresiunea sinclinală Drajna-Chiojd. Aspectul morfologic general,
este al unor dealuri înalte, fragmentate şi modelate de o rețea hidrografică deasă.
Varietatea și frumusețea formelor de relief, ca și bogăția pământului, a apelor și
pădurilor sunt strâns legate de existența munților cu vârfuri cuprinse între 1202,5m
(vârful Poiana Condrea) și 649,4m (vârful Păltinişul).
Zona muntoasă ocupă cea mai mare parte a comunei, la vest este limitată de
interfluviul dintre bazinul de recepție al râului Buzău și bazinului de recepție al râului
Teleajen. Această culme are o direcție de la nord-vest la sud-est și este marcată de
vârful Schiaului,vârful Ţiganului (1080,8m), vârful Lazului (945,4m) şi Păltinişul
(849,4m).
La est, comună este limitată de o culme muntoasă întreruptă de eroziunea
rețelei hidrografice din zona reprezentată de la nord la sud de dealul Stănila, plaiul lui
Ioan, vârful Zmeuretului (1136,2m), muchia Șerbești (805,4m). Zona este marcată și
de culmi muntoase izolate de rețeaua hidrografică vârful Gămălia(1018m). Din
culmile muntoase principale se desprind culmi secundare înguste ce coboară către
valea Bătrâneanca (muchea Movilei, muchea Pleșei) sau culmi cu pante domoale
(plaiul Gămăliei, dealul Bâlbâitoarea, plaiul Corboaica).
Zonele de versant prezintă un relief cu pante variabile, adesea afectate de
fenomene de instabilitate și de eroziune ale apelor pluviatile, cu râpe abrupte sau
pante domoale, bombamente, trepte și zone depresionare umede.
Zona depresionară creată de eroziunea pârâului Bătrâneanca are o dezvoltare
discontinuă și lăţimi variabile destul de reduse pornind din dreptul satului Poiana
Mare și până la confluența cu Stamnicul în satul Rotarea (comună Starchiojd).
În partea de sud se dezvoltă depresiunea Starchiojd formată în urma
confluenței a 3 pâraie cu dispoziție radiară (valea Stamnicul, valea Plopului, valea
Screziei) cu relief aproximativ plan și lățimi de circa 200m.
Altitudinea maximă pe teritoriul comunei Bătrâni este atinsă de vârful Poiana
Condrea (1202,4m), iar cea minimă este de de 450m pe valea Bătrâneanca în colțul
sud-estic al teritoriului comunei, astfel diferența altimetrică este de 753m.
Regiunea studiată în lucrarea de faţă este situată în zona colinelor
subcarpatice, pe capetele de afundare ale depozitului Flişului paleogen, care
constitue cei doi pinteni, Pintenul de Văleni şi Pintenul de Homorâciu-Prăjani. La sud,
depozitele paleogene sunt mărginite de o importantă linie tectonică de-a lungul
căreia ele încalecă peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadează dinspre
sud Neogenul care formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă
meridională de care ţin cuvetele de Vitioara-Predeal, Vărbilău-Trestioara şi o zonă
12
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

nordică de care ţin cuvetele de Drajna-Chiojd şi Slănic. Urmărită în dezvoltarea ei,


morfologia regiunii subcarpatice din cadrul comunei Bătrâni, poartă amprenta
îndeosebi a agentului fluviatil a cărei forme rezultate au servit drept câmp de
desfăşurare a altor procese. Dezvoltarea ritmică a reliefului a avut drept consecinţă
apariţia a trei trepte morfologice principale: suprafeţe de eroziune, terasele şi luncile
actuale. La acestea se adaugă morfologia minoră rezultată din acţiunea proceselor
de pantă care în anumite condiţii fizico-geografice se desfăşoară cu o intensitate
deosebită, ajungând în unele sectoare să fie procesul predominant.
Din punct de vedere geomorfologic, comună este situată în zona dealurilor
pericarpatice de la sud de masivul muntos Ciucaș-Zăganu, cunoscută în literatura de
specialitate sub denumirea de depresiunea sinclinală Drajna-Chiojd. Aspectul
morfologic general, este al unor dealuri înalte, fragmentate şi modelate de o rețea
hidrografică deasă. Comună s-a dezvoltat în lungul văilor, pe şesul aluvionar și
pantele puțin înclinate de la baza versanților.
Trăsăturile morfologice sunt rezultatul acțiunii combinate a factorilor interni
(tectonica, structura, litologie) și a celor externi (climatici, biologici, hidrologici).
Conform litologiei și tectonicii zonei,direcția structurilor principale este de la
nord,nord est-sud,sud, sud-vest transversal pe directța rețelei hdrografice principale
din zonă. Rocile stâncoase dure ocupă culmile muntoase proeminente, iar cele
marnoase și argiloase, formează zone depresionare. Versanții constituiți
predominant din roci marmoase sau roci stâncoase puternic tectonizate, sunt în cea
mai mare parte afectați de alunecări de teren active sau stabilizate cu un relief
specific, vălurit în trepte cu zone depresionare şi bombamente.
Zona muntoasă prezintă următoarea succesiune litologică:
- în suprafaţă depozite eluvial-deluviale constituite din argile, argile nisipoase,
cu structură neomogenă și fragmente de gresii marno-calcare și conglomerate;
- în continuare se identifică zona de alterare a rocii de bază,constituită din argile
neomogene, marne alterate, greşi și conglomerate alterate;
- urmează rocă de bază constituită din marne, argile, gresii, conglomerate,
gipsuri, ufuri, în strate cu inclinări cu valori dela 30°-70°, pe alocuri întens tectonizate;
Zona de versant:
- în suprafață depozite deluvial-coluviale neomogene constituite din sol vegetal
în amestec cu argile-prafuri-nisipuri și fragmente de roci dure cu consistență redusă;
- urmează zona de alterare a rocii de bază și rocă de bază descrisă mai sus.
Zona depresionară:
- în suprafață strat de sol vegetal cu grosime variabilă;
- urmează deposit proluvial cu grosime de 0,5-1m constituit din pământuri
argiloase-nisipoase;
- în continuare apar depozite aluvionare constituite din petrișuri cu bolovăniş și
nisip argilos la partea superioară.

13
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică din comună Bătrâni nu este foarte bogată. Teritoriul
comunei este traversat prin centru de pârâul Bătrâneanca. Pe teritoriul comunei se
află şi Izvorul Corcodel care va fi folosit ca sursă de alimentare cu apă şi Lacul “fără
fund” care se află în proprietatea cetăţenilor, şi conform legendei, acesta nu ar avea
fund.
Rețeaua hidrografică de pe teritoriul cumunei Bătrâni aparține bazinului
hidrografic al râului Buzău prin afluentul său pârâul Basca Chiojdului. Pârâul Basca
Chiojdului își are izvoarele în zona de nord a comunei Bătrâni, unde pârâul Basca
traversează de la vest la est teritoriul.
Zona mediană a teritoriului comunei Bătrâni este traversat de pârâul Bască,
care se formează prin confluența pârâielor Bâscioara, Grohotișului și Porcarul.
Pârâul are un curs sinuos la început: nord vest-sud est, apoi către est. Din dreptul
vârfului Țiganului și plaiului Corboaica se formează pârâul Bătrâneanca cu afluentul
pe partea stângă, pârâul Corboaica. Pârâul Bătrâneanca are un curs de la nord-vest
la sud –est și are debite mici dependente de precipitații. În perioadele secetoase
pârâul seacă. Văile de pe teritoriul comunei au caracter torențial, sunt adânci cu profil
în forma literei ”V”. Fiind în cursul superior unde energia de relief este mare, acestea
nu prezintă potențial de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate.
Apele subterane din cuprinsul comunei Bătrâni dependente de distanța față
de apele curgătoare,altitudine, litologia și structura rocilor, gradul de fisurare și
prezența liniilor tectonice.
Nivelul apei freatice se află la 1-3 metri adâncime în zona de luncă şi la 4-10
metri în zona teraselor inferioare. Cea mai mare parte a comunei se alimentează din
puțuri cu apă nepotabilă, alimentate doar din precipitații. În perioadele secetoase
puțurile seacă. O problemă de interes major, este alimentarea cu apă curentă a
comunei.

Clima
Situat pe cele trei trepte principale de relief, teritoriul judeţului Prahova aparţine
în proporţie de 80% sectorului de climă continentală (ţinuturile de câmpie şi
subcarpaţii) şi în proporţie de 20% sectorului de climă continental-moderată
(ţinuturile montane).
Comună Bătrâni se încadrează în climatul temperat continental de tranziție al
etajului de munte, cu ierni friguroase și veri răcoroase, uneori mai calde.
Temperatura medie anuală variază între 8°şi 11°C, temperatura medie de iarnă, între
3° şi 5°C, iar a verii, între 18° şi 21°C. Precipitațiile sunt relativ abundente – între 700
şi 900 mm/an; în unele veri, vremea este secetoasă, cu urmări negative pentru viața
social- economică, temperaturile maxime atingând 30°-32°.
Direcția predominant a vânturilor este NVși SE canalizată de-alungul rețelei
hidrografice principale din zonă (pârâul Bătrâneanca).Viteza medie a vântului în zona
14
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

este v=4m/s.
Pe teritoriul comunei nu există surse de poluare şi degradare a mediului
importante. Poluarea se produce în special din lipsa spaţiilor amenajate pentru
depozitarea deşeurilor.
Temperatura medie anuală variază între 8˚C şi 11˚C. Temperatura medie iarna
este de -3˚C până la 5˚C. Vara temperatura medie variază între valorile de 18 şi 21
˚C.

Principalele elemente climatice:

Temperatura maximă înregistrată vară a fost de 43˚C în vara anului 2000.


Precipitaţiile medii sunt între 700-900 mm/an.
Precipitaţiile medii anuale depăşesc cu puţin 800-900mm în zona montană şi
650-750mm în zona deluroasă. Precipitaţii abundente cad în lunile de primăvară şi
vară. Iarna, datorită frecvenţei mări a timpului anticiclonal, cantităţile de precipitaţii
sunt mai reduse.
Umiditatea aerului este maximă în luna decembrie şi are o valoare minimă în
luna august. Valoarea medie a umidităţii relative în timpul sezonului de vegetaţie este
de 65%.
Numărul mediu anual de zile însorite este cuprins între 80-100 în zona montană
şi de 110-120 în zona subcarpatică şi a dealurilor înalte. Numărul mediu de zile
acoperite cu nori este de 140-160. în zona montană şi de 120-140 la nivelul zonei
submontane.
Vânturile sunt puternic influenţate de relief. Predomină vânturile din nord-est şi
nord. Viteza lor variază între 1,2-2,5m/s în vatra satului, 1,8-4,6m/s pe dealurile înalte
şi 7-10m/s În regiunea montană. Direcţie predominantă este din N şi NV, iar vântul
caracteristic este crivăţul.

15
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Vegetaţia
Vegetaţia lemnoasă este formată din arbori şi arbuşti. În comună Bătrâni
vegetaţia lemnoasă este constituită din păduri de molid (Picea abies), brad (Abies
albă), larice (Larix decidua), fag (Fagus silvatica), gorun (Quercus petraea), anin.
Acestea sunt prezente în zona de dealuri înalte şi în zona montană. În pădurile de
fag şi alte păduri de foioase, în pădurile de conifere, prin poieni şi livezi cresc diferite
specii de ciuperci, unele comestibile, altele otrăvitoare. Din categoria ciupercilor
comestibile putem aminti: Brunişor, Buretele cu perucă, Buretele de mai, Pâinea
pădurii, Burete lăptos, Bureţi de prun, Bureţie de rouă, Hrib, Ghebe dar şi Mitărci.
Flora care intră în structura vegetaţiei pajiştilor, poienilor şi fâneţelor este
formată din numeroase specii erbacee şi arbuşti. Pe teritoriul comunei Bătrâni există:
- pajişti, poieni şi fâneţe mezofile cu specia dominantă iarba vântului
(Agrostis capillaris);
- pajişti, poieni şi fâneţe cu păiuş stepic (Festuca valesiaca);
- pajişti, poieni şi fâneţe cu păiuş (Festuca rupicola);
- pajişti, poieni şi fâneţe cu sadină (Chrysopogon gryllus);
- pajişti, poieni şi fâneţe cu bărboasă (Botriochloa ischaemum);
- pajişti, poieni şi fâneţe cu coada vulpii (Alopecurus pratensis).

Faună
Fauna comunei Bătrâni este formată din nevertebrate şi vertebrate,
reprezentate de specii sălbatice şi specii domestice-crescute de om pe lângă casa
lui.
Speciile de animale nevertebrate sunt foarte numeroase, ocupând toate mediile
de viaţă. Dintre nevertebrate amintim: coropişniţa, lăcusta, cosaşul verde,
greierul, cârtiţa, cărăbuşul de mai.
Animalele vertebrate, componente ale ecosistemelor forestiere formează o
varietate de specii importante pentru economia locală.
În apele curgătoare fauna piscicolă este reprezentată de mreana, mreana
vânătă, cleanul, iar în zona montană, este întâlnit păstrăvul.
Pe teritoriul comunei Bătrâni se găsesc reptile cum sunt: broscă ţestoasă de
apă, şopârle şi şerpi.
Dintre păsări putem enumera: ciocănitoarea, coţofana, corbul, gaiţa, cucul,
pupăza, mierla, piţigoiul mare, piţigoiul codat, rândunica, şoimul călător,
huhurezul mic, cucuveaua şi uliul.
Mamiferele sălbatice sunt bine reprezentate, unele existând prin fâneţe, poieni,
altele în pădurile din apropiere sau în cele montane. Se întâlnesc specii precum:
iepurele comun (Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris), ariciul (Erinaceu
romanicus), liliacul (Rhinolophus euryale), jderul (Martes martes), vulpea (Vulpes
vulpes), lupul (caniş lupus), râsul (Linx linx), pisica sălbatică (felix silvestris), ursul
(Ursus arctos), porcul mistreţ (Sus scofa), căprioara (Capreolus capreolus), cerbul
16
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

(Cervus elaphus).

Caracteristicile geotehnice
Comună Bătrâni dispune de o gamă largă de soluri. La formarea lor influenţă
mare o au condiţiile de relief, rocă, clima dar şi vegetaţia.
În zona montană s-au format soluri brune acide şi soluri brune podzolice,
caracterizate prin prezenţa humusului brut în cantităţi mari. În zona submontană s-au
identificat soluri brune eumezobazice şi soluri brune luvice. Solurile brune
eumezobazice sunt soluri tipice pentru gorunete şi şleaurile de dealuri, pentru făgete
şi pentru amestecurile de răşinoase cu fag. În zonele depresionare sunt
caracteristice solurile aluviale şi protosolurile aluviale. Specific acestor soluri sunt
hazardele naturale de tipul alunecărilor. Totodată este de remarcat şi prezenţa
eroziunii de adâncime manifestată de văile torenţiale din zonă.
Dintre toate solurile, în comună Bătrâni sunt mai bine reprezentate ca extindere
regosolurile, solurile brune eumezobazice şi solurile brune acide.
Funcţie de condiţiile geologice şi morfologice, respectiv a riscurilor naturale
identificate pe teritoriul comunei au fost conturate următoarele zone:
• Zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale
reţelei hidrografice, terenurile inundabile din vecinătatea văilor
afectate de eroziune, zonele cu alunecări de teren respectiv zonele
cu hazard alunecări de teren precum şi zonele inundabile şi zonele
de protecţie hidrografie, conducte, CF, LEA,
• Zone bune de construit cu amenajări speciale în care sunt
cuprinse zonele de culme deluroasă şi versanţii cu pantă mare şi
zone cu stagnare temporară a apelor după precipitaţii abundente.
• Zone bune de construit fără amenajări reprezentate prin terasă
şi zonele de platou din cadrul culmilor deluroase, având stabilitatea
generală a terenului asigurată
Investigaţiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba
încadrarea zonelor în orice direcţie, în funcţie de rezultate.deoarece aceste
informaţii sunt generale şi orientative, fiind accesul dificil în anumite zone.
Conform normativului privind principiile, exigentele şi metodele cercetării
geotehnice, indicativ NP 074/2002, funcţie de relieful zonei , pe baza prospecţiunii
geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar următoarele condiţii
geotehnice şi a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor construcţii
de categoria de importanta redusă.
Culmi deluroase
Terenul prezintă o pantă mică şi prezintă următoarea succesiune litologică:
- în suprafaţa depozite eluvial – deluviale constituite din argile, argile nisipoase,
nisipuri, cu structura neomogena
- rocă de baza constituită din argile, nisipuri şi pietrişuri mărunte în strate cu
17
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

inclinări variate de 20 - 30°, motiv pentru care parametrii fizico – mecanici au


valori reduse.
Nivelul hidrostatic apare la adâncimi variabile şi este influenţat de volumul
precipitaţiilor sau de litologia şi structura tectonica a zonei.
Terenurile identificate în această zonă se pot încadra la terenuri bune-medii de
fundare.
La proiectarea construcţiilor se va evalua gradul de stabilitate al versanţilor
limitrofi şi se va stabili distanta de amplasare fata de versanţii instabili precum şi o
zonă de protecţie de minim 100 de m de aceştia.
Zonele de versant
Zonele pe care se pot amplasa construcţii sunt cele care fac trecerea între 2
nivele de terasă şi prezintă o pantă de până la 20 %.
Zonele de versant se caracterizează prin următoarele depozite:
-in suprafaţa depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal în
amestec cu argile-prafuri-nisipuri.
Terenurile identificate în această zonă se încadrează la terenuri dificile de
fundare, din cauza pantei terenului.
Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi mari în perioadele cu precipitaţii
normale.
La proiectarea şi executarea construcţiilor, măsurile speciale şi lucrările ce sunt
necesare constau din:
• amenajarea suprafeţei versanţilor cu platforme şi ziduri de sprijin,
• lucrări de drenare a apei din precipitaţii
Pentru construcţii cu categoria de importanta redusă, riscul geotehnic al
execuţiei lucrărilor pe aceste zone este de nivel ridicat.
Zona de terasă
Terenul este plan, stabil şi afectat pe suprafeţe reduse de fenomene de
inundabilitate în perioadele cu precipitaţii excesive precum şi de eroziune de mal
datorită caracterului torenţial al cursurilor apelor din perimetru.
Succesiunea litologică se prezintă astfel:
-in suprafaţa strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabilă;
-urmeaza depozit proluvial cu grosimea de constituit din argile prăfoase cafenii
gălbui şi argile nisipoase cu rar pietriş;
-in continuare până la adâncimi de apar depozite aluvionare constituite din
pietrişuri cu nisip, argilos la partea superioară.
Nivelul hidrostatic apare la adâncimi cuprinse între 6 – 7.00 m pe terasa.

Riscuri naturale
Ţinând seama de poziţia geografică, aşezarea, relieful zonei şi activităţile ce se
desfăşoară pe teritoriul comunei putem identifica, mai mulţi factori de risc. În cazul
comunei Bătrâni sunt prezente într-o măsură mai mică sau mai mare Categorii
principale de riscuri naturale: alunecări de teren, inundaţii, eroziunea malurilor,
fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure şi cutremure.

2.3. Relaţii în teritoriu


18
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Din punct de vedere administrativ comună Bătrâni este amplasată în zona de


nord-est a judeţului Prahova pe drumul judeţean DJ 102 L, cu acces la drumul
naţional DN 1A, la o distanţă de 52 km de municipiul Ploieşti şi la 20 km distanţă de
Vălenii de Munte.
Din punct de vedere geografic se situează pe paralela de 45°19’ latitudine
nordică şi 26°9' longitudine estică (Primăria Bătrâni), fiind aşezată în zona
Subcarpatilor de Curbura, respectiv Subcarpatii externi.
colțul cel mai vestic, meridianul 26°4′6,7” longitudine vestică;
cel mai estic punct, meridianul 26°10′43,53” longitudine estică;
cel mai nordic punct, paralela 45°26′14,7” latitudine nordică;
cel mai sudic punct, paralela 45°17′47,2” latitudine nordică.

Încadrarea în reţeaua de localităţi


Comună Bătrâni este amplasată în zona de nord-est a judeţului Prahova
adiacent drumului judeţean DJ 102 L la o distanţă de 52 km de municipiul Ploieşti şi
la 20 km distanţă de comună Vălenii de Munte. Comună Bătrâni este compusă din
satele Bătrâni (reşedinţa) şi Poiana Mare.
Teritoriul administrativ al comunei Bătrâni se învecinează conform planului de
încadrare:
* La est comună Starchiojd, jud. Prahova;
* La nord comună Starchiojd, jud. Prahova;
* La sud comună Poseşti, jud. Prahova;
* La vest comună Ceraşu, jud. Prahova.

Accesul în teritoriu se face prin:


DJ 102L – porneşte din DJ 102B şi are următorul traseu: Nucşoara de Jos,
Valea Plopului, Bătrâni, Starchiojd, Chiojdu, Lera, Corbu, Catina, Slobozia.
DC 34 – porneşte din DJ 102L şi face legătura între Bătrâni şi Poiana Mare.

Încadrarea localităţilor în teritoriul administrativ


Ca mărime comună se încadrează în categoria localităţilor mici cu un teritoriu
administrativ de 4591.99 ha şi o populaţie de 2138 locuitori.
Localităţi componente Cod SIRUTA1
BĂTRÂNI 136278 Comună
BĂTRÂNI 135333 (sat reşedinţa comună de rangul IV)
POIANA MARE 135360 (sat component de rangul V)

Relaţia comunei cu zona de influenţa


Caracterul şi rolul relaţiilor dintre municipiul reşedinţa de judeţ Ploieşti, Vălenii
de Munte şi municipiul Buzău se poate defini prin:
- relaţii economice fundamentale.

1
Sistemul Informatic al Registrului Unităţilor Teritorial - Administrative
19
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

- relaţii sociale
- relaţii ocazionale: cele orientate spre oraş în mod stabil, dar cu o frecvenţă ce
are caracter ocazional (procurarea unor produse şi servicii din oraş sau din zona).
- relaţii excepţionale: cele neregulate (spitalizare, voiaj comercial, înspre şi
dinspre Ploieşti).

Prevederi ale PATN cu privire la teritoriul comunei Bătrâni:


• Legea 351/2001 – Reţeaua de localităţi: satul reşedinţa de comună Bătrâni de
rangul IV, iar satul component de rangul V, cu nivelurile de dotare
corespunzătoare;
2.4. Potenţial economic
Funcţiile economice şi sociale din teritoriul comunei Bătrâni sunt date de:
- Poziţia faţă de municipiul Ploieşti
- Cadrul natural
- Resursele solului - fond forestier
- fond agricol
- Resurse ale subsolului - materiale de construcţii

Activităţile economice ale comunei Bătrâni sunt într-o strânsă relaţie cu


resursele naturale ale spaţiului respectiv. În raport direct cu posibilităţile naturale ale
zonei, potenţialul economic al comunei se bazează pe creşterea animalelor şi
cultivarea plantelor.
Agenţii economici care activează pe raza comunei Bătrâni, sunt următorii:

Domeniu de activitate
Firma

1. ÎI Enachescu Doina comerţ cu amănuntul


2. AF Ştefan Ana comerţ cu amănuntul
3. AF Raducu Gheorghe Gheorghe comerţ cu amănuntul
4. ÎI Răducu Dragoş comerţ cu amănuntul
5. SC Doriada comerţ cu amănuntul
6. SC Vionex comerţ cu amănuntul
7. ÎI Stan Ghe. Gheorghe comerţ cu amănuntul
8. SC Scafy Company SRL comerţ cu amănuntul şi fabrica de hârtie
igienică
9. SC Aster SRL comerţ cu amănuntul cu materiale de
construcţii

20
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

10. SC Bradeti COM comerţ cu amănuntul


11. SC Bătrâneanca SRL comerţ cu amănuntul şi moară de porumb
12. SC Enmarlo SRL comerţ cu amănuntul
13. SC Axa Roteal SRL fabrica de săpun
14. AF Mirică Adrian-Florin comerţ cu amănuntul
15. ÎI Beldiman Evelina comerţ cu amănuntul
16. SC Cereus SRL farmacie umană
17. SC Laumed VetFarm SRL farmacie veterinară

Comună Bătrâni cunoaşte o dezvoltare economică bazată pe sectorul primar, în


special pe agricultură, fapt privit prin prisma populaţiei ocupate:
specificare număr persoane %
populaţia ocupată 1.317 100,00
totală, din care:
agricultură 1.111 84,36
industrie 119 9,03
servicii 87 6,61
DJS Prahova, Fişa localităţilor 2012
În teritoriul studiat s-au dezvoltat şi activităţi industriale bazate, în special, pe
prelucrarea produselor agricole. Astfel, întâlnim o mică fabrică de brânzeturi şi o
fabrică de săpun.
Comerţul, transporturile, serviciile de învăţământ şi sănătate, precum şi cele
legate de administraţie reprezintă principalele activităţii din sectorul terţiar.
Aerul puternic şi ozonat asigură condiţii pentru obţinerea de produse
alimentare ecologice (carne şi produse din carne, brânzeturi şi lactate, miere, etc),
dar şi pentru dezvoltarea turismului, în special a turismului rural şi a agroturismului,
dacă ţinem cont de condiţiile excepţionale oferite de mediul natural şi antropic.
Principalele activităţi din agricultură sunt specifice zonei montane: creşterea
animalelor, pomicultură, apicultură, producţie vegetală (masă verde) destinată hranei
animalelor, dar şi culturi de legume, în mediu protejat destinat consumului populaţiei
(produse destinate consumului în stare proaspătă sau conservată, cum sunt:
tomatele, castraveţii, dovleceii, vinetele, precum şi alte legume).
Suprafeţele cu păşuni şi fâneţe sunt dominante, ca şi pondere, în suprafaţa
agricolă a comunei, cu 84,84%- fapt specific zonei montane.
Solurile din acest teritoriu administrativ sunt argiloase.

21
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Situaţia bilanţului teritorial, în comună Bătrâni, în anul 2005:


suprafaţa Comună Bătrâni Judeţul Prahova % faţă de
ha % ha % jud.
Prahova
agricolă 2124 100,00 275.680 100,00 0,77
45.85 58,46
arabilă 122 5,74 145.116 52,64 0,08
livezi 200 9,42 12.880 4,67 1,55
Vii 0 0,00 8.755 3,18 0,00
păşuni 652 30,70 71.836 26,06 0,91
fâneţe 1150 54,14 37.093 13,45 3,10
neagricolă 2509 100,00 195.907 100,00 1,28
54.15 41,54
păduri 2201 87,22 150.445 76.78 1,46
ape 14 0,56 9.034 4,60 0,15
curţi şi 136 5,42 - - -
construcţii
drumuri 13 0,52 - - -
neproductiv 145 5,78 - - -
alte destinaţii - - 36.428 18,62
total 4633 100.00 471.587 100,00 0.98
sursă: INSSE, Anuarul Statistic 2012; DJS Prahova, Fişa localităţilor 2012
Deosebirile care apar în bilanţul teritorial, între mărimile absolute de structură,
din teritoriul în studiu şi judeţul Prahova, se explică prin faptul că, la nivel de judeţ
întâlnim 3 forme de relief, repartizate uniform la nivel de judeţ.
Se observă că:
- teritoriul administrativ al comunei reprezintă aproape 1% din teritoriul judeţean;
- 3,10%-suprafaţa ocupată cu fâneţe este foarte importantă în ponderea
judeţului;
- suprafaţa arabilă are o pondere scăzută din teritoriul agricol într-o unitate
administrativ teritorială amplasată la munte;
- suprafeţele ocupate cu livezi, cu păşuni şi păduri se constituie într-un indicator
cantitativ foarte important în economia comunei. Aceste resurse oferă posibilităţi
multiple de valorificare (turism, industria de prelucrare a materialului lemnos şi a
mobilei, turism, etc.).
După cum am menţionat anterior, producţia agricolă vegetală este adaptată
condiţiilor pedoclimatice specifice reliefului montan. Se cultivă: porumb, sfeclă

22
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

furajeră, cartofi şi legume.


Producţia totală Producţia medie
specificare Suprafaţa (ha) %
(tone) la hectar (Kg/ha)
porumb 110 2.000 55
cartofi 240 8.000 30
sfeclă furajeră 400 20.000 20
legume 9 530 17
total - - 122 100,00
sursă: DJS Prahova, Fişa localităţilor 2012
Se observă că, producţia dominantă este cea de porumb.
Producţia de cereale/locuitor (de numai 46 kg porumb/locuitor) indică gradul
de acoperire cu resurse de bază din resurse locale.
Suprafaţa arabilă ce revine pe locuitor (0,o5 ha) este un indicator ce relevă în
bună măsură capacitatea de autosusţinere a populaţiei unui teritoriu din resurse
agricole locale.
Peste 90% din suprafaţa cu păşuni se află în sectorul privat. Primăria administrează
cca. 60 ha.
Cea mai importantă recoltă este cea care se obţine de pe păşuni şi fâneţe.
Această recoltă este însilozată şi destinată hranei animalelor. De pe fiecere hectar,
se obţin, în medie cca. 10 tone de masă verde.
Livezile din comună însumează 200 ha. Acestea sunt compuse din:
- 65 hectare cu meri, din care rezultă 140 tone mere;
- 135 hectare cu pruni, ce asigură o producţie medie de 1.000 kg/ha.

Agricultura
Agricultura este o activitate de bază a locuitorilor comunei Bătrâni practicata
mai ales la nivel de gospodărie.
Practicarea agriculturii în orice comunitate locală presupune existenta şi
utilizarea următoarelor resurse:
• Fond funciar amenajat în bune condiţii şi reglementari din punctul de vedere al
proprietăţii
• Condiţii pedoclimatice – sol şi clima
• Culturi agricole şi zootehnice
• Resurse materiale – utilaje şi finanţare
• Resurse umane
• Organizare şi asociere

Creşterea animalelor
Creşterea animalelor reprezintă principala ocupaţie din comună Bătrâni.
Animalele sunt crescute exclusiv în sistem privat. Sectorul zootehnic beneficiază de
23
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

un fond natural predilect. Condiţiile pedoclimatice şi de relief au favorizat extinderea


suprafeţelor cu păşuni şi fâneţe.
În sectorul zootehnic productivitatea este ridicată, după cum se observă din
indicatorii specificii:
- producţia medie/animal;
- producţia pe locuitor;
- încărcătura de animale la 100 ha.
Efectivele de animale şi producţia agricolă animală, din comună Bătrâni, la
sfârşitul anului 2012
NR PRODUCŢIA % PRODUCŢIA
SPECIFICARE ANIMALE CARNE PRODUCŢIE MEDIE/ANIMAL
(T. GREUTATE CARNE
VIE)
bovine 390 43 23,00 Lapte=3.000 l/cap
vacă
porcine 790 110 58,82 Carne porc=110
tone
ovine 2.040 18 9,62 lână=2 kg/cap
oaie
păsări 8.500 16 8,56 Ouă=150
ouă/găină
total - 187 100,00
sursă: DJS Prahova, Fişa localităţilor 2012, Primăria comunei Bătrâni

Conform indicatorului producţiei medii/animal, putem spune că subsectorul de


creştere o ovinelor este cel mai bine reprezentat.
Încărcătura animalelor la 100 ha teren în comună Bătrâni
specificare bovine porcine ovine păsări
com. Bătrâni 20,27 647,54 106,02 400,18
jud. Prahova 12,86 134,25 48,19 88,89
sursă: DJS Prahova, Fişa localităţilor 2012

Mediile obţinute la indicatorul încărcătura animalelor la 100 ha sunt de câteva


ori mai mari la nivel de comună faţă de media judeţeţului Prahova la toate speciile de
animale. Totuşi, la specia bovine rezultatele sunt la nivelul mediei naţionale.
Producţiile agricole animale pe locuitor au fost următoarele:
- 395,5 litri lapte vacă/locuitor;
- 1,65 kg lână/locuitor;
- 525 ouă/locuitor;
24
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

- 77,27 kg. carne/locuitor.


În concluzie, producţia vegetală contribuie la dezvoltarea sectorului zootehnic şi
la hrana locuitorilor din cele două sate ale comunei Bătrâni şi Poiana Mare, însă
mijloacele de subzistenţă din resurse locale sunt asigurate de producţia animală.

Industrie, servicii şi comerţ


La nivelul comunei Bătrâni îşi desfăşoară activitatea PF-uri, SRL-uri având ca
domeniu de activitate comerţ şi prestări servicii, alimentaţie publică, construcţii etc.

Turismul
În zonarea turistică a României, care este privită ca o modalitate de valorificare
superioară a resurselor turistice Prahova-Bucegi ocupă locul zece, aceasta privit prin
prisma a nouă grupe de criterii: resurse turistice naturale, resurse turistice antropice,
căi şi mijloace de comunicaţie, baza tehnico-materială turistică, activităţile turistice,
potenţialul demografic, potenţialul economic, localităţi urbane şi rurale, gradul de
poluare şi de degradare a mediului (sursă: Minciu R., Amenajarea turistică a
teritoriului, Editura ASE, 1996).
Această zonă este susceptibilă de dezvoltare datorită condiţiilor naturale,
poziţiei sale faţă de câteva mări aglomerări urbane (Bucureşti, Ploieşti, Braşov),
precum şi căilor de acces existente, însă cu evitarea supraaglomerării. În viitorul
apropiat se impune modernizarea bazei materiale şi corelarea acesteia cu dotările
pentru sporturile de iarnă. Pe subzone, prioritar se cer dezvoltatate/amenajate pentru
sporturi de iarnă (săniuş, schii fond), drumeţie montană, alpinism, zone din Munţii
Ciucaş-Zăganu-odihnă şi tratament, sporturi de iarnă, drumeţie şi zona subcarpatică-
tratament şi odihnă,, turism ştiinţific, turism de sfârşit de săptămână.
În plus, zona Padina, Peştera-Valea Ialomiţei, zona Valea Superioară a
Teleajănului-staţiunea Cheia era inclusă în prima fază a Programului Superski în
Carpaţi, ce este încadrat în legea 526/2003 şi modificată printr-un proiect de lege din
3 mai 2006. (sursă: Erdeli G., Gheorghilaş A., Amenajări turistice, Editura
Universitară, Bucureşti, 2006).
După litoralul românesc, Valea Prahovei şi judeţul Prahova sunt printre cele mai
căutate şi mai cunoscute şi mai apreciate zone turistice din ţară. În acest judeţ mai
există încă zone de o frumuseţe sălbatecă, cu vechi tradiţii ale comunităţilor, dar care
sunt încă necunoscute turiştilor. Unul dintre aceste locuri este comună Bătrâni. Zona
în sine mai cuprinde comunele Starchiojd, Poseşti, Ceraşu şi Măneciu, dar şi
staţiunile Slănic Prahova, Cheia, Vălenii de Munte, care ascund adevărate comori.
Din comună Bătrâni se pot face excursii, printr-un pe un traseu greu accesibil,
până în munţii Tabla Butii, locul era fosta graniţă dintre Austro-Ungaria şi România.
Pe vârful acestor munţi se află un cimitir militar în care sunt îngropaţi soldaţii care au
murit în Primul Război mondial, în luptele purtate chiar în acel loc.
25
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Alte locuri de interes sunt:


- Valea Stânii, Biserica de Lemn ce datează din secolul al VII-lea, construită din
lemn de gorun care nu conţine nici un cui;
- Piatra Rotarii, o stâncă din Starchiojd, care a servit drept adăpost împotriva
populaţiilor migratoare;
- Mănăstirea Crasna, Mina de Sare, Grota Miresei de la Slănic Prahova.
Aceste destinaţii reprezintă atracţii pentru turiştii străini, care vor să vadă locuri
exotice, locuri neamenajate încă pentru turism. Aceşti turişti sunt interesaţi de
turismul rural şi cultural.

2.5. Populaţia
Populaţia totală la 1 iulie (stabilă):
AN 2002 2006 2007 2010
Total 2159 2166 2154 2138
Populaţia comunei Bătrâni înregistrează în perioada 2000-2006 o uşoară
creştere iar apoi, 2007-2010 o scădere constantă. Aceasta scădere se datorează
sporului natural negativ al populaţiei, cât şi imposibilităţii comunei de a absorbi forţa
de munca existenta şi resursele de munca potenţiale.

Densitatea populaţiei
Regiunea Sud-
România Prahova Bătrâni
Muntenia
Locuitor
Numărul Locuitori Numărul i Numărul Locuitori Numărul Locuitori
locuitorilor /km2 locuitorilor /km2 locuitorilor /km2 locuitorilor /km2
18.măr
.10 21680974 90,9 3379406 98,1 829945 176 2138 47
Sursa : INS, Direcţia de statistică judeţeană Prahova

Se observa că în judeţul Prahova exista o densitate a populaţiei mai mare faţă


de media tării, ceea ce nu se poate spune despre comună Bătrâni, care are o
densitate de 47 locuitori/km².

Structură pe sexe
Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Bătrâni la 1 iulie 2007 reflectă un
relativ echilibru între ponderea populaţiei feminine 49% - 1056 femei şi a celei
masculine 51% - 1098 bărbaţi, situaţia fiind inversă celei observate în mediul rural la
nivelul judeţului Prahova în 2007 – populaţie feminină (50,54%) şi populaţie
masculină (49,46%), putându-se vorbi de diferenţe semnificative reflectate prin
raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) care are la nivelul comunei
studiate valoarea de 104, ceea ce înseamnă că acesta este superior celui calculat la
26
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

nivelul judeţului Prahova – mediul rural - care indică 97,9 bărbaţi la 100 de femei.

Mişcarea naturală şi migratorie


Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă că
importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două
fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea migratorie.
Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care
reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată
(un an calendaristic). În anul 2006, conform datelor furnizate de Baza Tempo on-line
a INSSE rata natalităţii avea valoarea de 5,54‰.
Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor
decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar
importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al
calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la
serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Rata
mortalităţii în comună Bătrâni avea în 2006 valoarea de 6,93‰.

Mişcarea naturală a populaţiei comunei Bătrâni (2002, 2006, 2012, 2015)


Unitate administrativ - Rata natalităţii Rata mortalităţii Spor natural
teritorială
Comună Bătrâni 5,54‰ 6,93‰ -1,39‰
Judeţul Prahova 9,63‰ 12,27‰ -2,64‰
Sursa datelor: Baza TEMPO on-line a INSSE 2015

Comparând aceste valori cu cele disponibile la nivelul judeţului Prahova pentru


anul 2006 se observă că rata natalităţii în comună Bătrâni este sub cea înregistrată
în judeţul de provenienţă (9,63‰), iar rata mortalităţii înregistrează o valoare situată
mult sub media judeţeană (12,27‰).
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două
fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii
şi se calculează că diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut
loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru Comună Bătrâni sporul natural
are valori negative în 2015 (-1,39‰).
Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a
acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi
plecărilor cu domiciliu (inclusiv din şi în străinătate) înregistrate la nivelul unei unităţi
administrativ-teritoriale.

27
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Mişcarea migratorie a populaţiei comunei Bătrâni


Anul Persoane sold La 1000 de locuitori
migratoriu
stabilite plecate stabilite plecate şold
2015 25 31 -6 11,54‰ 14,31‰ -2,77‰
Sursă: INSSE, Baza TEMPO on-line a INSSE 2015

Analiza datelor la nivelul anului 2012 configurează o tendinţă migratorie


negativă, soldul migratoriu având o valoare de - 2,77‰. Deşi anii 2000 sunt
caracterizaţi de orientarea fluxurilor migratorii dinspre oraş spre sat, totuşi la nivelul
comunei Bătrâni numărul stabiliţilor cu domiciliul este devansat de cel al plecărilor cu
domiciliul, fapt la care contribuie şi migraţia externă.

Resursele umane şi forţa de muncă


Datele puse la dispoziţie de Primăria Comunei Bătrâni arată că salariaţii
comunei reprezintă aproximativ 30% din populaţia comunei fiind ocupaţi în principal
în activităţi de agricultură şi creşterea animalelor, precum şi în servicii precum
învăţământ, sănătate, poştă şi telecomunicaţii, comerţ. Numărul locurilor de muncă
ale comunei este de 40.
În ceea ce priveşte infrastructura de învăţământ şi resursele umane, comună
dispune de trei unităţi de învăţământ – o şcoală generală cu clasele I-IV localizată în
satul Poiana Mare şi două şcoli cu clasele I - VIII în satul Bătrâni dotate cu 9 de săli
de clasă şi cabinete şcolare. În acestea îşi desfăşoară activitatea 243 de elevi
înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial, precum şi salariaţii din învăţământ. În
comună îşi desfăşoară activitatea şi o grădiniţă la care sunt înscrişi 70 de copii,
aceasta funcţionând momentan în spaţiul Căminului Cultural până la finalizarea
clădirii dedicate ei.
Infrastructura pentru sănătate este constituită dintr-un singur dispensar medical
aflat în faza de proiectare care dispune de un singur angajat permanent care este
personal mediu sanitar şi un punct farmaceutic. Fiind o comună „tânără”, înfiinţată
de numai doi ani, este de presupus că va fi preocupată pe termen mediu de
dezvoltarea infrastructurii de învăţământ şi sănătate care au un rol deosebit în
dezvoltarea socio-demografică a comunei. Potenţialul demografic de care comună
dispune trebuie exploatat într-un mod care să asigure o dezvoltare socio-economică
a acesteia. De aceea, comună trebuie să fie preocupată de încadrarea în muncă a
tuturor persoanelor în vârstă de muncă, dar şi a celor care, deşi au depăşit limita
superioară a vârstei de muncă, sunt doritori să îşi păstreze statutul de persoane
active economic, iar acest lucru poate fi realizat numai diversificând oferta privind
locurile de muncă prin atragerea de investiţii locale.

28
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

2.6. Circulaţia
Circulaţia rutieră
Comună Bătrâni este străbătută de DJ 102L.
Localitatea are acces la DN 1B prin DJ 102B.
Comună Bătrâni este poziţionată în apropiere de oraşe importante, ceea ce îi
creşte potenţialul economic.
• Ploieşti – 65km
• Vălenii de Munte – 20km
Reţeaua stradală are formă ramificată şi neregulată, având ca origine axa
majoră de circulaţie.
Drumul comunal DC 34 este corespunzător din punct de vedere al profilului
stradal şi este asfaltat. În cadrul comunei circulaţia se realizează pe drumuri asfaltate
în mică parte (DC 34), în rest balastate sau din pământ.
Caracteristicile, asemănătoare de altfel cu majoritatea localităţilor rurale, în
general, şi a comunelor din zona subcarpatică în special, sunt, în principal,
următoarele:
- străzile, cu excepţia axei majore, DC 34 (care este asfaltat, în stare bună) sunt
din pământ;
- prezintă declivităţi foarte mari, cuprinse între 12-16%;
- au trasee deficitare ca elemente geometrice, sinuoase;
- au curbe neamenajate;
- nu au şanţuri de scurge a apelor pluviale;
- nu au trotuare;
- profilurile transversale nu corespund din punct de vedere tehnic noilor
reglementări;
- intersecţii sunt neamenajate;
- iluminat stradal este insuficient;
- traficul este eterogen (căruţe, tractoare, biciclete, pietoni);
- nu sunt parcaje amenajate pentru dotările principale ale comunei.
Actualul Plan Urbanistic General menţine aceeaşi tramă stradală
majoră care corespunde condiţiilor viitoare de circulaţie, propunându-se, în principal,
reabilitarea şi modernizarea acesteia.

2.7. Intravilan existent. Bilanţ teritorial


Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este de 4 591,99 ha.
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este destinat agriculturii. Datorită
climatului specific, o bună parte din acesta este ocupat cu pomi fructiferi (cca. 200

29
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

ha), păşuni (cca. 670 ha) şi fâneţe (cca. 1100 ha). Terenurile agricole deţin o
pondere de 3,18% din suprafaţa comunei. Teritoriul administrativ este dominat de
terenurile cu destinaţie forestieră – 50,92%.

BILANŢUL TERITORIULUI ADMINISTRITV (CATEGORIILE DE FOLOSINŢĂ) AL


COMUNEI BĂTRÂNI

INTRAVILAN EXISTENT –BILANŢ TERITORIAL INTRAVILAN EXISTENT


Zona funcţională cu cea mai mare pondere este cea a locuinţelor. Majoritatea
locuiţelor din comună sunt case cu un nivel sau două şi sunt construite din materiale
locale. Reprezintă 88,26% din teritoriul intravilan. O bună parte din locuinţele
existente fac obiectul protejării din punct de vedere al monumentelor istorice. Există
trei ansambluri de arhitectură, unul în Poiana Mare şi două în Bătrâni,alături de
numeroase case moşneneşeşti, cu valoare de patrimoniu.
Instituţiile şi serviciiile sunt reprezentate de:primărie;poliţie; oficiu poştal, cămin
cultural, grădiniţe şi şcoli, lăcaşe de cult, comerţ, birouri, cabinet medical, centru de
diagnostic şi îngrijiri medicale. Acestea au o pondere de 1,70% din teritoriul intravilan
şi sunt concentrate în lungul drumului principal al comunei.
Unităţile productive sunt reprezentate de mică industrie şi creşterea animalelor.
Au o pondere de doar 0,61% din intravilanul existent.
Gospodăria comunală cuprinde gospodăria de apă şi forajele pentru
alimentarea cu apă potabilă a comunei. Se află la nord de satul Poiana Mare. Şi
reprezintă 0,24% din intravilanul existent.
Cimitirul comunei are o suprafaţă de 0,94 ha, reprezentând 0,42% din intravilan.
Spaţiile verzi, sport, agrement, au fost considerate cele publice; procentul ar
putea fi mult îmbunătăţit dacă s-ar considera şi cele plantate din godpodăriile
oamenilor. Pădurea care mărgineşte localităţile aduce şi ea un aport semnificativ în
ponderea spaţiilor vezi în peisajul comunei.

30
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

BILANŢUL TERITORIULUI INTRAVILAN EXISTENT AL COMUNEI BĂTRÂNI

EXISTENT
Procent
FUNCTIUNEA TERENURILOR Suprafata din total
(Ha) intravilan
(%)
ZONA LOCUINTE INDIVIDUALE - REGIM MIC, MEDIU, MARE DE
30.77
INALTIME 68.82
ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 3.12 1.40
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE 0.00 0.00
ZONA UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 0.05 0.02
ZONA GOSPODARIE COMUNALA/CIMITIRE 0.94 0.42
ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 1.83 0.82
ZONA SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.43 0.19
ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER 16.98 7.59
TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN 126.11 56.39
APE 5.39 2.41
TOTAL 223.67 100.00

TOTAL INTRAVILAN PROPUS = 303,27 HA

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT = 224,46 HA

SUPRAFETE SOLICITATE A FI INTRODUSE IN INTRAVILAN = 105,58 HA

SUPRAFETE SOLICITATE A FI SCOASE DIN INTRAVILAN = 26,77HA

2.8. Zone cu riscuri naturale


Seismicitate
În timpul seismelor pot avea loc deformaţii rupturale şi reactivări de falii.
Alunecările de teren şi prăbuşirile de roci sunt fenomene asociate frecvent
seismelor, în zonele unde există potenţial ridicat şi mediu de instabilitate. În timpul
cutremurelor din ultimii 30 ani s-au produs avarii la unele locuinţe sub formă de
crăpături. Deoarece construcţiile existente sunt uşoare, nu s-au semnalat distrugeri
ale acestora.

Inundabilitate
Pantă mare a versanţilor şi a talvegurilor văilor permit scurgerea rapidă a
apelor din pecipitaţii dar favorizează eroziunea malurilor.
31
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Eroziuni ale malurilor se observă de-alungul reţelelor hidrografice pe tot


teritoriul comunei.

Instabilitate
Zonele de versant sunt cele mai expuse factorului de risc geomorfologic prin
panta mare corelată cu anumite condiţii legate de litologia zonei (preponderenţa
rocilor pelitice), despădurirea versanţilor, schimbarea pantei versanţilor prin
eroziunea bazală, împreună cu factorul climatic (variaţii de umiditate şi de
temperatură), factorul hidrogeologic, prezenţa apei subterane, factorul fizico-chimic
(alterarea rocilor) şi factorul seismic (cutremure de pământ) se produc fenomene de
instabilitate cu efecte distructive cu impact asupra lucrărilor de infrastructură a
construcţiilor civile şi industriale şi a terenurilor agricole şi silvice.
De asemenea alunecările de teren produc modificări ale microclimatului şi
influenţează regimul hidrologic şi calitatea apelor de suprafaţă şi subterane.
Pe raza comunei Bătrâni, pe zonele de versant aceste fenomene se produc de
sute de ani, astfel încât relieful prezintă un aspect specific vălurit, cu trepte şi
bombamente, abrupturi înierbate (vechi râpe de desprindere), zone umede.
Fenomenele de instabilitate continuă până la realizarea unui echilibru pe care-l dau
relieful în trepte şi gradul de acoperire cu vegetaţie arborescentă.
Acest echilibru este perturbat pe alocuri funcţie de evoluţia unor factori (factorul
climatic care determină precipitaţiile excesive ce duc la viituri şi eroziuni la baza
versanţilor, factorul antropic prin lucrări la baza versanţilor, construcţii pe versanţi,
defrişări, etc). Zonele defrişate devenite instabile capătă un aspect selenar.
De asemenea fenomenele de instabilitate se produc frecvent în timpul
cutremurelor de pământ şi sunt favorizate de prezenţa liniilor tectonice.
Culmile muntoase apar ca zone stabile, dar pe alocuri sunt mult îngustate de
prezenţa râpelor de desprindere a alunecărilor cu caracter regresiv.
Alunecările de teren afectează zone locuinţe, şi pun în pericol frecvent
stabilitatea drumurilor. De asemenea sunt degradate terenurile cu livezi, fâneţe şi
păşuni.

Risc seismic
Comună Bătrâni se situează conform stasurilor şi normativelor în vigoare într-o
zonă cu intensitate seismică foarte mare astfel:
Conform SR 11100 - 1 / 93, comună Bătrâni se încadrează zonei
macroseismice de gradul 92 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei
perioade de revenire de 100 ani (minimum), iar conform reglementării tehnice „Cod
de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P
100 / 1 – 2013, prezintă o valoare de vârf a acceleraţiei terenului ag = 0.32 g, pentru
32
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

cutremure cu intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani cu perioada de control


(colţ) a spectrului de răspuns Tc = 1.6 sec.

Risc de inundabilitate
În comună Bătrâni datorită energiei mari de relief, apa din precipitaţii se scurge
repede pe versanţi. Din această cauză nu s-au semnalat fenomene de inundabilitate.
Cu toate acestea prin depozitarea deşeurilor menajere şi agricole pe cursul apei se
pot produce obturări ale albiei, rezultând inundarea unor zone mai joase.

Risc de instabilitate
A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potenţialului şi probabilităţii de
producere a alunecărilor de teren conform „Ghid pentru identificarea şi monitorizarea
alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor
pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora în vederea satisfacerii cerinţelor de
siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului”, indicativ
GT006-97, caseta 17.
Suportul legislativ pentru întocmirea harţilor de risc natural, îl constitue „Legea
nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional Secţiunea a – V – a Zone de risc natural
Metodologia de întocmire a hârtiilor de risc la alunecări de teren este este
reglementată prin „Norme Metodologice din 10 aprilie 2003 - privind modul de
elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren”

Au fost conturate următoarele zone:


Zona cu potenţial de producere a alunecărilor scăzut cu probabilitatea practic
“0” este identificată pe zona depresionară din partea de sud a comunei,
precum şi zonele de culme muntoasă ce au aspect de platou.
Zona cu potenţial de producere a alunecărilor mediu cuprinde zona culmilor
muntoase în zona de racord cu versantul cu pantă mică şi zonele de versant
cu pantă medie.
Zona cu potenţial de producere a alunecărilor ridicat cuprinde versanţii, văile
torenţiale cu pantă mare, cu litologie predominant din roci pelitice şi tectonică
complicată de falii.

Riscul geotehnic
Conform normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării
33
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

geotehnice, indicativ NP 074/2002, funcţie de relieful zonei , pe baza prospecţiunii


geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar următoarele condiţii
geotehnice şi a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor construcţii
de categoria de importanţă redusă astfel:
Culmile muntoase
Pentru construcţii cu categoria de importanţă redusă, riscul geotehnic este
evaluat conform următoarelor criterii:
teren bun – dificil de fundare, 2 – 6 puncte;
la săparea gropilor pentru realizarea fundaţiilor, nu sunt necesare
epuismente, 1 punct;
categoria de importanţă a construcţiilor - redusă, 2 puncte;
din punct de vedere al vecinătăţilor nu există construcţii sau reţele ce
ar putea fi afectate, 1 punct;
zona seismică ag = 0.32g, 2 puncte.
Categoria geotehnică rezultată din corelarea elementelor de mai sus este 1 - 2,
cu risc geotehnic redus - moderat.
Zonele de versant
Pentru construcţii cu categoria de importanţă redusă, riscul geotehnic este
evaluat conform următoarelor criterii:
teren dificil de fundare, 6 puncte;
la săparea gropilor pentru realizarea fundaţiilor, nu sunt necesare
epuismente, 1 punct;
categoria de importanţă a construcţiei redusă, 2 puncte;
din punct de vedere al vecinătăţilor nu există construcţii sau reţele ce
ar putea fi afectate, 1 punct;
zona seismică ag = 0.32 g, 2 puncte.
Categoria geotehnică rezultată din corelarea elementelor de mai sus este 2, cu
risc geotehnic moderat.
Zona depresionară
Pentru această zonă riscul geotehnic al execuţiei lucrărilor a fost evaluat pe
baza următoarelor criterii:
teren bun de fundare, 2puncte;
la săparea gropilor pentru realizarea fundaţiilor, sunt necesare
epuismente normale , 2 puncte;
categoria de importanţă a construcţiei redusă, 2 puncte;
din punct de vedere al vecinătăţilor nu există construcţii sau reţele ce
ar putea fi afectate, 1 punct;
zona seismică ag = 0.28g, 2 puncte.

34
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Categoria geotehnică rezultată din corelarea elementelor de mai sus este 1, cu


risc geotehnic redus.
Zone improprii de construit reprezentate prin:
zonele de curs ale reţelei hidrografice;
zonele de versant cu pantă mare cu potenţial ridicat de
instabilitate şi probabilitate mare – foarte mare de producere a alunecărilor
de teren;
Zone bune de construit cu amenajări speciale în care sunt cuprinse zonele
de culme deluroasă înguste, versanţii cu pantă medie afectaţi de alunecări de teren
stabilizate sau active dar superificiale cu adâncimi ale planului de alunecare mai mici
de 2.00 m.
La proiectarea şi executarea construcţiilor, măsurile speciale şi lucrările de
amenajare ce sunt necesare constau din:
amenajarea suprafeţei şi realizarea unor platforme;
lucrări de susţinere (ziduri de sprijin, banchete, ranforţi cu bolţi de
sprijin, ancoraje;
lucrări de drenare a apei subterane;
Amenajarea suprafeţei versanţilor se va face prin lucrări de combatere a
eroziunii solului (lucrări de colectare a apelor de scurgere, cleionaje, înierbare şi
împădurire) evitarea excavaţiilor la baza versanţilor. Se va evita crearea unor
suprasarcini în partea superioară a acestora, se vor mata cu ciment crăpăturile de pe
suprafeţele alterate ale rocilor stâncoase.
Nivelarea suprafeţei şi asigurarea scurgerii rapide a apelor de precipitaţii,
descărcarea versanţilor la partea superioară, combinată cu realizarea unor banchete
de sprijin la bază, pot constitui de asemenea lucrări de amenajare a versanţilor.
Lucrări de susţinere pentru stabilizarea alunecărilor constau din ziduri de
sprijin, ranforţi cu bolţi de sprijin, susţineri cu piloţi, coloane şi barete şi susţinerea
prin ancoraje.
Drenarea apei subterane. Soluţiile de drenare a apei subterane sunt variate, în
funcţie de caracteristicile alunecărilor. Lucrările necesare eliminării excesului de
umiditate sunt drenurile superficiale, sub formă de şanţuri umplute cu balast, reţele
de puţuri cu drenuri de legătură, drenajul prin foraje orizontale în formă de spic.
Zone bune de construit fără amenajări sunt pe zonele de culme muntoasă cu
pantă mică şi extindere mare precum şi de zona depresionară creată de pârâul
Bătrâneanca.
Zonele improprii de construit reprezentate prin:
- zonele de curs ale reţelei hidrografice;
- zonele de versant cu pantă mare, cu potenţial ridicat de instabilitate şi
probabilitate mare - foarte mare de producere a alunecărilor de teren;
35
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

În zonele cu potenţial de risc se va ţine de condiţiile de construibilitate


impuse de studiul geotehnic, după cum urmează:
- amenajarea unei suprafeţe şi realizarea unor platform;
- lucrări de susţinere (ziduri de sprijin, banchete, ranforţi cu bolti de
sprijin, ancoraje);
- lucrări de drenare a apei subterane;
Având în vedere că studiul geotehnic a fost elaborate la o scară mai amplă,
pentru zonele identificate a fii cu cu probabilitate mare de alunecare şi cele improprii,
condiţiile de construibilitate se vor stabilii prin studiu geotehnic aprofundat.

2.9. Echipare tehnico-edilitară


Gospodărirea apelor
Comună Bătrâni are în prezent o populaţie de 2138 locuitori.
Alimentarea cu apă a populaţiei comunei Bătrâni se în present din pânza
freatică a pârâului Bătrâneanca sau din cele câteva izvoare situate în amonte de sat,
izvoare care au însă un debit redus.
Apele uzate sunt evacuate la suprafaţa terenului, situaţie care produce poluarea
apei de suprafaţă şi a celei subterane, care constituie sursa de apă a locuitorilor,
comună nedetinand sistem de canalizare.
În prezent se realizează, în baza unui proiect deja aprobat, lucrări de execuţie
pentru alimentare cu apă în sistem centralizat, ca o primă fază a acestuia, urmând
ulterior şi execuţia sistemului de canalizare. Până la momentul prezentei
documentaţii de urbanism s-a reuşit să se realizeze reţeaua de aducţiune, de-a
lungul drumului comunal DC 34.
Soluţia alimentării cu apă este propusă în proiectul nr. 300.5/2006, faza PT+DE,
Alimentarea cu apă şi pod peste pârâul Bătrâneanca pe DC 34, km 3+400, „punctul
Negoiţă”, elaborat de SC ACVAL SRL Ploieşti.
Alimentarea cu apă propusă asigură apă potabilă pentru o populaţie estimată la
2.700 de locuitori (nivelul anului 2015). Pentru nevoile gospodăreşti este necesar un
debit de 616 m3/zi de apă. Pentru confirmarea asigurării la sursă a acestuia s-a
întocmit un studiu hidrogeologic, de către INMH Bucureşti, care a determinat debitele
minime şi maxime ale pârâului Bătrâneanca, rezultând că debitele naturale ale
cursului de apă pot acoperi necesarul de apă calculat pentru alimentarea cu apă a
locuitorilor.
Soluţia de alimentare cu apă propune ca sursă de apă cursul superior al pr.
Bătrânenca, curs de apă încadrat în categoria I de calitate. Este realizată o captare a
apei, amplasată la cota 677, asigurând astfel diferenţa de nivel care să permită
transportul gravitaţional al apei la staţia de tratare.
Aducţiunea apei captate la staţia de tratare este de 1235m lungime, iar traseul

36
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

ei urmăreşte, în mare parte, drumul comunal existent.


Staţia de tratare, situată în satul Poiana Mare, cuprinde un rezervor de 500m3,
o staţie de filtre şi una de clorinare a apei. Rezervorul a fost construit într-o fază
anterioară, în prezent necesitând numai lucrări de izolaţii. De asemenea, celelalte
construcţii au fost şi ele executate anterior, fiind prevăzute în proiect numai lucrări de
finisaje.
Apa tratată va fii distribuită consumatorilor prin cişmele stradale, montate pe
conducta amplasată numai pe drumul comunal, drum principal care străbate
comună. Conducta este din polietilenă de înaltă densitate, cu diametre de 100 şi
150mm.
Canalizarea apelor uzate lipseşte în prezent, apele uzate fiind deversate în
fose sau haznale.
Sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă şi canalizare proiectat
are două componente:
- prima componenta este existenţa şi este trasată pe drumul principal din
comună, DC 34;
- cea de-a doua componentă este propusa prin prezenta documentaţie, şi
traseele propuse sunt proiectate pe toate străzile secundare din comună, atât în
zonele existente, cât şi în cele nou propuse pentru introducere în intravilan.

Alimentarea cu energie electrică


Comună Bătrâni din judeţul Prahova, compusă din satele Bătrâni şi Poiana
Mare, este alimentată cu energie electrică prin axa de tensiune LEA 20 kV racordata
la staţia de transformare Vălenii de Munte (110/20 kV).
Reţeaua aeriană de medie tensiune (20 kV) care deserveşte comună este
pozata pe stâlpi de beton armat precomprimat (tip CONEL), specifici pentru aceasta
tensiune. Traseul ei este parţial prin intravilanul localităţii, parţial prin extravilan,
rezultând suprapunerea zonelor de locuinţe cu zonele aferente culoarelor de
protecţie a reţelelor aeriene. Se va ţine cont de aceasta disfuncţionalitate, pentru
propunerile de locuire a extinderlor de intravilan.
Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV) , de tip aerian, este
pozata pe stâlpi de beton armat precomprimat (tip CONEL) şi urmăreşte trama
stradală a localităţii.În zonele unde coexista reţele de medie tensiune şi joasă
tensiune sunt utilizaţi pentru susţinerea acestora stâlpii specifici reţelei de medie
tensiune. Pe celelalte artere ale localităţii reţeaua de joasă tensiune este instalată pe
stâlpi de beton armat specifici reţelelor de joasă tensiune.
Alimentarea ei se face din reţeaua de medie tensiune prin intermediul a 3
posturi de transformare aeriene de 250 kVA. Gradul lor de încărcare este de 70 %.
Aceste posturi sunt de tip abonat- la unităţile economice- şi de tip retea- pentru
37
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

consumatorii casnici, cei din sectorul terţiar, iluminat public, etc.


Reţelele de joasă tensiune sunt alimentate radial din posturile de transformare
prin conductoare de aluminiu cu secţiunea de 35-95 mmp.
Comună Bătrâni este în întregime electrificată.
Iluminatul public este prezent pe majoritatea arterelor din localitate . Sunt
utilizate lămpi cu vapori de mercur sau sodiu. Pentru susţinerea instalaţiilor de
iluminat public sunt folosiţi stâlpii reţelei de joasă tensiune.

Disfuncţionalităţi
După 1990 dinamica şi structura consumului de energie electrică s-a schimbat
considerabil, micii consumatori particulari, cu diverse activităţi productive sau de
comerţ , precum şi numărul crescut al consumatorilor casnici necesitând un spor
considerabil de energie.
Ca urmare a acestor schimbări, reţelele de medie şi joasă tensiune au rămas
necorespunzătoare.
În zonele de protecţie a LEA (culoarele liniilor electrice aeriene) se afla
amplasate locuinţe.
Starea tehnică a acestora nu este satisfăcătoare întrucât în ultimul timp nu s-au
realizat reparaţiile capitale necesare. Datorită acestui fapt sunt zone unde încărcarea
reţelelor de joasă tensiune este prea mare, ceea ce duce la căderi de tensiune.
Transformatoarele din posturile de transformare au ciclul de funcţionare depăşit.
Frecvenţele suprasolicitări şi întreruperi în funcţionarea posturilor de
transformare ar putea fi rezolvate prin introducerea disjunctoarelor de branşament cu
limitare de putere la nivelul puterii stipulate în contractul de furnizare a energiei
electrice.
La nivelul consumatorilor disfunctionalitea cea mai frecvenţa este legată de
starea de îmbătrânire, uzura fizică şi morală şi morală a echipamentelor de
branşament. Se impune reproiectarea şi reactualizarea branşamentelor în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Cu acest prilej este de dorit să se realizeze unele branşamente moderne care
să permită trecerea la sisteme moderne de management energetic prin sisteme
informaţionale şi tehnica de calcul.
Reţeaua de joasă tensiune este parţial echipată cu conductoare izolate
torsadate (în zona centrală), în rest fiind de tip clasic, cu conductoare neizolate.
Reţelele de joasă tensiune existente, utilizate pentru iluminatul public nu
asigura nivelurile de iluminare prevăzute în normative.

38
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Telefonie
Comună Bătrâni, judeţul Prahova, este deservită de o centrală telefonică
digitală (arondata la Centrul de Telecomunicaţii Vălenii de Munte), ce asigură
serviciile de telecomunicaţii pentru o parte din locuitori. În prezent sunt cca 300
abonaţi telefonici.
Reţeaua telefonică este de tip aerian, pozata pe stâlpii reţelei electrice de joasă
tensiune.
Comună are acoperire GSM (telefonie mobilă).

Alimentare cu căldură
Comună Bătrâni din judeţul Prahova are în componenţă localităţile Bătrâni şi
Poiana Mare, actala comună fiind rezultată din separarea de comună Starchiojd.
Amplasată la circa 18 km de Vălenii de Munte şi la circa 10 km de Drajna,
comună Bătrâni nu dispune de distribuţie de gaze naturale, în comună Drajna
distribuţia de gaze naturale fiind înfiinţată în anul 2006.
Aflându-se într-o zonă cu exploatări forestiere, lemnul este principalul
combustibil utilizat.
Atât locuinţele, cât şi clădirile din sectorul terţiar folosesc pentru încălzire şi
prepararea apei calde menajere sistemele locale, sursele de căldură fiind sobele şi,
respectiv, cazanele de baie funcţionând pe combustibil solid (lemne şi, într-o mică
proporţie, cărbuni). Pentru prepararea locală a apei calde menajere sunt folosite şi
încălzitoarele instantanee sau cu acumulare care folosesc energia electrică.
Din punct de vedere al zonării climatice, comună este amplasată în zona
climatică III, temperatura exterioară de calcul pentru perioada de încălzire fiind de
- 18oC, iar din punct de vedere al zonării eoliene, în zona IV, viteza de calcul a
vântului fiind de 4 m/s (conform SR 1907/1-1997).
Cea mai importantă disfuncţionalitate din punct de vedere al alimentării cu
căldură o constituie faptul că utilizarea lemnului pentru încălzire se face cu
randament scăzut şi cu pericol de incendiu în special la clădirile de utilitate publică.
O altă disfuncţionalitate o constituie dificultăţile în aprovizionarea cu combustibil
solid (lemne şi cărbuni), precum şi în aprovizionarea cu butelii de aragaz. În special
în perioada de iarnă.

Gospodărie comunală
Comună deţine un cimitir în satul Bătrâni; este cimitir parohial şi în prezent nu
necesită extinderi.
Deşeurile menajere nu sunt colectate şi depozitate în mod controlat. Multe din
aceste ajung în valea pârâului Bătrîneanca.
Dejecţiile animale din gospodăriile oamenilor sunt depozitate pe sol şi apoi
39
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

folosite pe câmp ca îngăşământ natural.

2.10. Probleme de mediu


Identificarea surselor de poluare
Pe teritoriul localităţii Bătrâni nu există în prezent surse importante de poluare
care să acţioneze asupra factorilor de mediu: sol, aer, apă.
În comună Bătrâni cadrul natural nu a fost foarte mult alterat de acţiunea
omului sau de alte acuze aceasta datorându-se exploatării raţionale a pădurilor.
Totuşi, se remarcă unele surse de poluare datorate activităţilor umane sau lipsei de
preocupare pentru protecţia mediului:
- poluarea cu deşeuri menajere şi dejecţii animaliere
- poluarea generată de circulaţia auto
- alte forme de poluare
Deversarea apelor reziduale neepurate în văi şi viroage, folosirea latrinelor
uscate cu fose nebetonate, reprezintă o agresiune asupra factorilor de mediu,
remediabilă prin realizarea reţelei de canalizare şi a unei staţii de epurare.
Alte forme de poluare cu impact asupra mediului natural asupra localităţii sunt:
- degradarea solului datorită lipsei lucrărilor de regularizare a văilor torenţiale
şi a cursurilor de apă cu caracter permanent;
- practicarea drumeţiilor montane în afara traseelor turistice marcate creează
poteci în zone în care solul, alături de celelalte elemente ale cadrului natural ,
ar trebui protejat.
- camparea neorganizată practicată de turişti duce la degradarea solului şi a
calităţii apelor de suprafaţă
- eroziunea solului prin păşunat necontrolat
- agresivitatea şi rapacitatea asupra unor elemente rare şi importante de floră,
manifestate de unii turişti, punând în pericol chiar de dispariţie unele specii.

Starea factorului de mediu - aer


Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului atorită
capacităţii sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu
de activităţi umane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de
controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu
mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi. Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot
reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi poluanţi prezenţi rezultând
astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului sau
mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile
de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducând la grave probleme de mediu, ca:
poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei.
Sursele de poluarea ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:
40
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

- surse de impurificare cu particule solide;


- surse de impurificare cu gaze şi vapori.
Acestea pot fi surse naturale şi surse artificiale.
Sursele naturale de poluare a aerului nu provoacă decât în mod excepţional
poluări importante ale atmosferei. Cea mai comună dintre poluările naturale este
poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate
de vânt până la o anumită altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de
poluare care pot influenţa şi sănătatea populaţiei, în apropierea unor zone aride sau
de deşert. În anumite condiţii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de
praf până la distanţe apreciabile de locul de producere.
Poluarea atmosferei produce în primul rând afecţiuni la nivelul aparatului
respirator. Nu au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii ,
morbiditate specifică prin boli ale aparatului respirator.
Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calității aerului.

Starea factorului de mediu - apa


Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calităţii apei.
Poluarea chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe
chimice diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu
persistenţă îndelungată; poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de
prezenţa siactivitatea omului.
Efectul cel mai des întâlnit produs de poluarea chimică a apei constă în
influenţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care sepetrec în
apele naturale. Astfel, echilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apă este atât de
sensibil încât schimbări infime, dar persistente, în compoziţiaapei pot duce la
perturbări profunde şi cu consecinţe nebănuite. Se poateproduce astfel o distrugere
a microorganismelor din apă şi ca urmare oprireasau încetinirea proceselor naturale
de autoepurare. Uneori pot apărea şi consecinţe economice grave prin distrugerea
florei şi faunei acvatice, în specială peştilor care sunt foarte sensibili la poluarea
chimică a apei. Poluarea chimică produce mari dificultăţi în procesul de tratare a
apei, deoarece instalaţiile de epurare se dovedesc ineficiente în eliminarea
poluanţilor chimici, mai ales în concentraţii scăzute.

Starea factorului de mediu - solul


Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale
provenite de la societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile
41
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

rurală individuale şi prin exloatare agricolă neraţională.


Societăţile productive sunt prevăzute cu containere metalice pentru colectarea
temporară a deşeurilor menajere şi asimilabile, în vederea eliminării lor finale la
groapa de gunoi. Societăţile sunt prevăzute cu puţ sec pentru depozitarea definitivă a
cadavrelor de animale, platformă betonată pentru depozitarea temporară a deşeurilor
metalice reciclabile, astfel încât să nu influenţeze calitatea soului în zonă.
Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calității solurilor.

Starea vegetaţiei
Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este
afectată de surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local în cadrul
gospodăriilor particulare prin deversare accidentală de ape menajere sau depozitare
necontrolată de gunoaie menajere.

2.11. Disfuncţionalităţi
Disfuncţionalităţile se referă atât la starea factorilor de mediu cât şi la zonele
rezultate în urma alterării acestora.
În acord cu principiile şi elementele strategice ce conduc la dezvoltarea
durabilă a societăţii se stabilesc ţelul, obiectivele şi ţintele pentru fiecare factor de
mediu.
Principalele disfuncţionalităţi rezultate în urma analizei critice a situaţiei
existente sunt:

Starea şi calitatea mediului înconjurător - probleme identificate:


Degradarea solului datorită cursurilor de apă fără lucrări de regularizare
(eroziuni de mal)
Prezenţa fenomenului de alunecarea terenului în unele zone de văi şi viroage
neregularizate
Idem, în unele zone care au suferit defrişări (terenuri cu pante, în zona de
pădure)
Inexistenţa reţelelor de canalizare menajeră la nivelul localităţii
Inexistenţa staţiei de epurare aferente canalizării
Poluarea solului, aerului şi cursurilor de apă datorită deşeurilor menajere şi a
dejecţiilor animaliere
Lipsa unor puncte de colectare de tranzit pentru gunoiul menajer până la
transportarea acestuia la rampa ecologică.
Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere rurale;
Existenţa posibilităţii de a se produce poluare acidentală a solului şi apelor de
suprafaţă şi freatice datorită unor deversări accidentale de ape menajere.
42
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Aceste ape se pot infiltra în sol putind produce poluarea pânzei freatice;
Lipsa unui sitem de alimentare cu apă potabilă a populaţiei;
Nu exista sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu la nivelul
comunei.

CONCLUZII

DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI
Fondul construit şi - lipsa unui cabinet stomatologic.
utilizarea - Valorificarea ineficientă a unor zone cu concentrare foarte mare a
terenurilor. patrimoniului construit
- Nedefinirea zonelor de protecţie a monumentelor istorice conform legii
- Existenţa unor zone destinate dezvoltării de locuinţe, slab construite şi
cu disfuncţionalităţi din punct de vedere al sistemului de circulaţii local
- Existenţa unor terenuri destinate activităţilor productive care în prezent
sunt neutilizate
- Lipsa măsurilor de protecţie pentru zonele naturale cu valoare ecologică
deosebită
- Lipsa măsurilor de protecţie şi procesul avansat de degradare al unor
obiective construite sin patrimoniul arhitectural şi istoric
- Lipsa de modernizare, degradarea bazei materiale şi deficite de
capacitate la principalele categorii de dotări publice
Spaţii plantate, • Instalarea unor fenomene de degradare a fondului forestier ca
agrement şi sport urmare a insuficientei lucrărilor de întreţinere şi al accesului necontrolat al
populaţiei în păduri
• Lipsa dotărilor şi zonelor de sport agrement pentru turişti
• Lipsa terenurilor – domeniu public al Comunei, necesare
amenajării de spaţii verzi plantate, parcuri, terenuri de sport şi agrement
Căi de comunicaţie • străzile, cu excepţia axei majore, DC 34 (care este asfaltat, în
şi transport stare bună) sunt din pământ;
• prezintă declivităţi foarte mari, cuprinse între 12-16%;
• au trasee deficitare ca elemente geometrice, sinuoase;
• au curbe neamenajate;
• nu au şanţuri de scurge a apelor pluviale;
• nu au trotuare;
• profilurile transversale nu corespund din punct de vedere tehnic
noilor reglementări;
• intersecţii sunt neamenajate;
• iluminat stradal este insuficient;
• traficul este eterogen (căruţe, tractoare, biciclete, pietoni);
• nu sunt parcaje amenajate pentru dotările principale ale comunei.
Echipare edilitară - alimentarea cu apă se face din pânza freatică a pârâului
Bătrâneanca sau din cele câteva izvoare situate în amonte de sat,
izvoare cu debit mic.
- apele uzate sunt evacuate la suprafaţa terenului, situaţie care
produce poluarea apei de suprafaţă şi a celei subterane (sursa de apă a
43
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI
locuitorilor).
- Lipsa sistemului de canalizare şi a unei staţii de epurare;
- Deversarea apelor reziduale neepurate în văi şi viroage, folosirea
latrinelor uscate cu fose nebetonate;
- dinamica şi structura consumului de energie electrică s-a
schimbat: micii consumatori cu activităţi productive sau de comerţ şi
numărul crescut al consumatorilor casnici au sporit considerabil de
energie, reţelele de medie şi joasă tensiune au rămas
necorespunzătoare.
- starea tehnică a acestora nu este satisfăcătoare întrucât în ultimul
timp nu s-au realizat reparaţiile capitale necesare.
- sunt zone unde încărcarea reţelelor de joasă tensiune este prea
mare, ceea ce duce la căderi de tensiune.
- transformatoarele din posturile de transformare au ciclul de
funcţionare depăşit.
- La nivelul consumatorilor disfunctionalitea cea mai frecvenţa este
legată de starea de îmbătrânire, uzura fizică şi morală şi morală a
echipamentelor de branşament.
- Reţelele de joasă tensiune existente, utilizate pentru iluminatul
public nu asigura nivelurile de iluminare prevăzute în normative
- utilizarea lemnului pentru încălzire se face cu randament scăzut şi
cu pericol de incendiu în special la clădirile de utilitate publică.
- dificultăţi în aprovizionarea cu combustibil solid (lemne şi cărbuni),
precum şi în aprovizionarea cu butelii de aragaz, în special în perioada
de iarnă.
Probleme de mediu - poluarea cu deşeuri menajere şi dejecţii animaliere
- Deversarea apelor reziduale neepurate în văi şi viroage, folosirea
latrinelor uscate cu fose nebetonate,
- degradarea solului datorită lipsei lucrărilor de regularizare a văilor
torenţiale şi a cursurilor de apă cu caracter permanent;
- eroziunea solului prin păşunat necontrolat
- Degradarea solului datorită cursurilor de apă fără lucrări de
regularizare (eroziuni de mal)
- Prezenţa fenomenului de alunecarea terenului în unele zone de văi şi
viroage neregularizate
- Idem, în unele zone care au suferit defrişări (terenuri cu pante, în
zona de pădure)
- Inexistenţa reţelelor de canalizare menajeră la nivelul localităţii
- Inexistenţa staţiei de epurare aferente canalizării
- Poluarea solului, aerului şi cursurilor de apă datorită deşeurilor
menajere şi a dejecţiilor animaliere
- Lipsa unor puncte de colectare de tranzit pentru gunoiul menajer
până la transportarea acestuia la rampa ecologică.
- Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor
menajere rurale;
- Existenţa posibilităţii de a se produce poluare acidentală a solului şi
apelor de suprafaţă şi freatice datorită unor deversări accidentale de ape
menajere.
- Lipsa unui sitem de alimentare cu apă potabilă a populaţiei;
- Nu exista sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu la
44
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI
nivelul comunei.
Dezvoltare - număr redus de fermieri înscrişi în asociaţii de profil;
economică - productivitate scăzută la la producţia de lapte.
- productivitate scăzută la producţia de fructe;
- un grad redus de prelucrare al produselor de origine animală, al
fructelor;
- slabă valorificare a produselor pădurilor în industrie, turism, etc.
- lipsa unor mici unităţi de prelucrare a produselor rezultate din agricultură
şi silvicultură.
- existenţa unui comerţ slab diversificat şi redus numeric.
- slabă promovare a acestei zone turistice;
- lipsa unităţilor de cazare, masă şi agrement;
- slabe posibilităţi de comunicare.
- lipsesc deocamdată firmele care asigură servicii financiar bancare.
Evoluţie - creştere a volumului populaţiei cu circa 10% în perioada 2006 – 2008;
demografică - densitatea populaţiei în 2006 înregistrează o valoare inferioară mediei
judeţene fiind de aproximativ 46,5 loc/km2;
- distribuţia populaţiei pe sexe este relativ echilibrată - populaţie feminină
49%, populaţie masculină 51%; raport de masculinitate cu o valoare de
104;
- sporul natural negativ de -1,4‰ înregistrat în 2006;
- şold migratoriu negativ de -2,8‰ la nivelul anului 2006;
- salariaţii reprezintă aproximativ 30% din populaţia comunei;
- populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară este deservită de trei unităţi
şcolare - 243 elevi înscrişi şi o grădiniţă - 70 de copii înscrişi;
- infrastructura pentru sănătate constă într-un singur dispensar medical şi
un puncte farmaceutic.

2.12. Opţiuni ale populaţiei


Propunerile privind organizarea viitoare social-economică şi urbanistică a
comunei Bătrâni au ţinut seamă de necesităţile şi opţiunile populaţiei în contextul
îmbunătăţirii condiţiilor de trai, cu precădere în completarea dotărilor sociale şi a
echipării edilitare, a domeniile drumurilor şi transporturilor, îmbunătăţirea condiţiilor
de mediu.
Au fost consultate autorităţilor locale şi analizate propunerile pentru
dezvoltarea comunei şi creare noi locuri de muncă, precum şi alte sugestii făcute pe
parcursul consultărilor din perioada elaborării Planului Urbanistic General.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ


3.1. Studii de fundamentare P.U.G.

45
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Studiile ce au furnizat elemente de reper în ceea ce priveşte dezvoltarea


aşezărilor comunei Bătrâni au fost:
• Studiu geotehnic de fundamentare PUG comună Bătrâni judeţul Prahova,
decembrie 2007
• Studiu istoric de fundamentare PUG comună Bătrâni judeţul Prahova,
octombrie 2008
• Studiu pedologic, neoiembrie 2013
• Ridicări topografice sc. 1:5000, 1:25000
• Strategia de dezvoltare a localităţii 2014-2020;
• Studii de fezabilitate şi proiecte elaborate anterior pentru lucrări de echipare
tehnico-edilitara.
O serie întreagă de prevederi au fost comunicate, discutate şi conturate ca
urmare a întâlnirilor cu persoanele din aparatul administrativ al comunei sau unor
studii şi investiţii ale membrilor colectivului de elaborare a PUG-ului.
Au mai fost folosite date din documentaţiile întocmite anterior, date culese de la
Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş, preluate de la primăria comunei şi de pe
teren.
Împreună cu reprezentanţii Consiliului local au fost analizate următoarele
aspecte:
-delimitarea şi zonarea teritoriului administrativ al comunei;
-necesitatea şi posibilitatea extinderii intravilanului;
-situatia dotărilor social-culturale;
-stabilirea priorităţilor în realizarea dotărilor tehnico-edilitare.

3.2. Evoluţie. Priorităţi


Comună Bătrâni face parte din zona cu profil dominant turistic şi silvopastoral
situată în jumătatea de nord a judeţului Prahova. Comună este izolată faţă de
traseele majore ale căilor de comunicaţie, ceea ce face că dezvoltarea sa să fie mai
înceată, dar beneficiază de un peisaj natural şi cultural ce poate fi pus în valoare.O
posibilă evoluţie are ca obiective prioritare:
protejarea ecosistemelor naturale şi a monumentelor istorice;
reabilitarea infrastructurii de transport şi comunicaţii;
modernizarea serviciilor de utilitate publică această urmând a
răspunde nevoilor populaţiei;
modernizareaşi completarea infrastructurii edilitare;
completarea şi modernizarea dotărilor – crearea unei oferte culturale;
programe pentru valorificarea cu prioritate a resurselor turistice;
Aceste obiective se pot atinge prin realizarea unor proiecte privind:
modernizarea drumurilor de pe raza comunei;
realizarea a patru poduri carosabile peste pârâul Bătâneanca
realizarea reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă,
realizarea unei staţii de epurarea apelor uzate,
reabilitarea malurilor pârâului Bătrâneanca
46
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

reabilitarea căminului cultural


modernizare şi extindere Primăria Bătrâneanca
construirea unei locuinţe pentru situaţii de urgenţă
realizarea unui dispensar veterinar lângă şcoala de la Poiana Mare
atragerea de investitori pentru crearea a noi locuri de muncă:
dezvoltarea sectorului zootehnic;
dezvoltarea dotărilor în cadrul comunei;
rezervarea unor terenuri pentru viitoare investiţii
îmbunătăţirea condiţiilor de transport

DOMENII MĂSURI / INTERVENŢII


Fondul o delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice
construit şi conform legii;
utilizarea o stabilirea măsurilor de intevenţie în cazul celor două şcoli
terenurilor monument istoric, aflate într+o avansată stare de degradare;
o lotizarea unor noi terenuri destinate construirii de locuinţe,
îndeosebi pentru familiile tinere;
o construirea unor pensiuni şi case de odihnă în vederea
dezvoltării turismului;
o respectarea regulamentelor de construire în vigoare şi a
codului civil;
o echiparea fondului construit cu utilităţi de strictă necesitate: apă
şi canal;
o Înfiinţarea unor spaţii plantate perimetrale zonei de activităţi
agro – zootehnice pentru prtejarea locuinţelor;
Realizarea unor planuri topografice pe baza cărora să se realizeze
sistematizarea verticală pentru dirijarea apelor pluviale în exces
Spaţii o dezvoltarea şi protejarea spaţiilor plantate la nivelul întregii
plantate, sport localităţi
amenajarea unui teren de sport
Cai o amenajarea corespunzătoare a trotuarelor, cu lăţime de minim
1.00 m.
de o modernizarea profilurile transversale ale străzilor,
comunicaţie şi corespunzător noilor normative din punct de vedere tehnic;
transport o modernizarea structurii străzilor şi amenajarea intesecţiilor,
o dezvoltarea iluminatului stradal;
o amenajarea de parcaje aferente principalelor dotări ale
comunei, înclusiv zonele de interes social şi comercial,
o amenajarea refugiilor pentru călători în staţiile de transport auto
Echipare o realizarea unui sistem de canalizare a apei uzate menajere
edilitară o realizarea unei staţii de epurare a apei şi a unui bazin de
retenţie ape pluviale.
o realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă
o reproiectarea şi reactualizarea branşamentelor în conformitate
cu legislaţia în vigoare,
o introducerea disjunctoarelor de branşament cu limitare de
putere la nivelul puterii stipulate în contractul de furnizare a energiei
electrice
47
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

o înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton


o amplasarea instalaţiilor energetice pe traseu uşor accesibil în
cadrul lucrărilor de intervenţie în caz de avarie sau corelate cu celelalte
reţele din zona
Probleme o monitorizarea anuală a calităţii factorilor de mediu, prin
efectuarea de măsurători şi determinarea calităţii la nivelul fiecărui
de mediu element component al mediului
o limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor
dăunătoare pentru om sau mediul înconjurător prin acumularea de
reziduuri în sol,
o educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii
o se va avea în vedere monitorizarea teritoriului comunei astfel în
cât să se evite existenţa depozitelor spontane şi necontrolate de
deşeuri menajere provenite de la gospodăriile individuale;
o decolmatarea şanţurilor şi rigolelor de la profilele iniţiale ale
străzilor
o interzicerea şi sancţionarea drastică a acţiunilor reprobabile de
depozitare întâmplătoare a gunoiului, cu preponderenţă în zone cu
regim protejat (locuinţe, cadru natural, albia apelor de suprafaţă,
monumente etc.)
o elaborarea de către Consiliul Locale a programelor privind:
- dotarea căilor de comunicaţii şi a locurilor de colectare a deşeurilor
cu număr suficient de recipienţi pentru colectarea selectivă a acestora;
- colectarea selectivă şi transportul la timp a întregii cantităţi de
deşeuri produse pe teritoriul localităţilor;
- existenţa unui contract cu firme specializate în vederea transportului
spre depozite finale pentru deşeurile colectate selectiv, dimensionate
şi amenajate corespunzător pentru asigurarea sănătăţii populaţiei
mediului;
- interzicerea depozitării de deşeuri în alte locuri decât cele destinate
prin documentaţie urbanistică
- retehnologizarea unităţilor agricole în scopul reducerii emisiilor de
noxe în atmosferă;
- reabilitarea şi extinderea zonelor împădurite în teritoriu şi a spaţiilor
plantate
- amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării inundaţiilor
constituie un obiectiv important atât pentru autorităţile publice locale
cât şi pentru organismele de specialitate;
Dezvoltare o înscrierea micilor producători agricoli în registrul Fermelor,
economică astfel încât să poată beneficia de subvenţii pe produs şi cel mai
important asocierea acestora în cooperative pentru a se putea reduce
cheltuielile de producţie, prelucra şi valorifica producţia în comun
o dezvoltarea pomiculturii şi a apiculturii;
o dezvoltarea de pensiuni agroturistice şi valorificarea prin turism
a produselor pădurilor (ecoturism, birdwatching, vânătoare şi pescuit,
silvoturism, sporturi extreme, raliuri, etc.)
o aducerea unor rase de animale de mare productivitate
o valorificarea florei spontane şi înfinţarea unei mici unităţii de
produs ceaiuri
o înfinţarea unor mici unităţi industriale pe plan local (abator,
caramangerie, distilerie, moară, fabrică de ţesături din lână, fabrică de
48
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

sucuri,etc.);
o aducerea unui operator de credit în comună
o - dezvoltarea unor puncte de asigurări în comună
Evoluţie • acordarea unor facilităţi de ordin economico-financiar şi privind
locuirea orientate spre tinerele familii,
demografică
• stimularea încadrării în muncă a tinerilor, diversificarea ofertei
privind locurile de muncă prin atragerea de investiţii locale,
• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu
copii – învăţământ, sănătate, consiliere familială,
• susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le
au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu
procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a
copiilor;
• dar şi spre populaţia vârstnică prin măsuri care să conducă la
creşterea speranţei de viaţă a populaţiei comunei şi la creşterea
calităţii vieţii acestora, precum:
• asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi
dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială,
• încurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare
sau care au depăşit vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul
muncii sau desfăşurând activităţi individuale, suplinindu-şi astfel
veniturile familiale,
• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate
persoanelor vârstnice.

3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu


Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind
teritoriul administrativ şi a relaţiilor de interdependenţă dintre localităţi şi vecinătăţi, se
propun:
1. valorificarea amplasării şi integrarea în reţeaua de localităţi a zonei de turism
rural Drajna – Ceraşu – Starchiojd
2. colaborarea cu localităţile învecinate pentru realizarea unor obiective legate
de valorificarea potenţialului natural şi protecţia mediului cum ar fi folosirea resurselor
de apă, gospodărirea deşeurilor, zone de agrement
3. asigurarea legăturilor rutiere necesare pentru programul de turism care să
pună în valoare peisajul cultural: “prin dealurile şi depresiunile subcarpatice”: Vălenii
de Munte – Ceraşu – Slon – Drajna de Sus – Starchiojd
4. Delimitarea zonelor de protecţie pentru monumentele istorice din unităţile
administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a valorilor de patrimoniu cultural
(conf. anexa III / ÎI la Legea nr. 5/2000) precum şi evaluarea şi conservarea fondului
etnografic autentic.
5. controlul modului de folosinţă a teritoriului, corecta gestionare şi oprirea
tendinţelor de folosire excesivă a acestuia
6. corecta realizare a extinderii localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor
49
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

infrastructurii şi utilităţilor necesare pentru evitarea disfuncţionalităţilor


7. respectarea zonificării intravilanului localităţii.

3.4. Dezvoltarea activităţilor economice


Pe baza analizelor la nivelul teritoriului şi la nivelul aşezărilor, pentru activarea
funcţiilor economice se propune:
În domeniul agriculturii şi creşterii animalelor:
- reglementarea situaţiei juridice a terenurilor, în corelarea cu utilizarea lor
- activarea ponderii culturii plantelor industriale
- activarea viticulturii
- activarea pisciculturii
- măsuri de recâştigare pentru agricultură a unor terenuri degradate
În domeniul exploatării materiilor prime, a micii industrii, serviciilor şi turismului:
- activarea industriei prelucrătoare a materiilor prime de pe teritoriul comunei şi
a produselor agricole
- activarea turismului de tranzit şi local (la obiectivele turistice, culturale,
naturale şi agroturism)
- în situaţia recâştigării terenurilor forestiere de către particulari, se impune
controlul exploatărilor, pentru evitarea efectelor negative ale defrişărilor haotice

Condiţii şi repercusiuni:
- dotarea cu infrastructura
- modernizarea transporturilor
- noi locuri de muncă
- fixarea populaţiei tinere

Agricultură şi silvicultura
- înfinţarea unor asociaţii pe produs pentru a se putea accesa mai uşor fonduri
europene, pentru marketingul produselor agricole, pentru producţie, procesare,
vânzare;
- înscrierea fermierilor în Registrul Agricol pentru a putea primi subvenţia pe
produs, teren, etc.;
- aducerea unor puieţi de pomi fructiferi, adaptaţi condiţiilor pedoclimatice de
mare productivitate, rezistenţi la dăunători;
- dezvoltarea de stupine şi producerea de miere ecologică;
- dezvoltarea de pensiuni agroturistice (20% din consumul de produse
alimentare trebuie să fie obligatoriu din gospodăria respectivă);
- aducerea unor rase de animale de mare productivitate, crescte pentru carne
şi/sau lapte;
50
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

- valorificarea prin turism a produselor pădurilor (ecoturism, birdwatching,


vânătoare şi pescuit, silvoturism, sporturi extreme, raliuri, etc.);
- valorificarea florei spontane şi înfinţarea unei mici unităţii de produs ceaiuri.
Industrie
- înfinţarea unor mici unităţi industriale pe plan local (abator, caramangerie,
distilerie, moară, fabrică de ţesături din lână, fabrică de sucuri,etc.);
- dezvoltarea unei industrii verzi.
Cconstructii
Investiţiile principale ce urmează să se realizeze în sat sunt:
- grădiniţă pentru copii cu 70 locuri;
- lucrări de infrastructură tehnico-edilitară (asfaltarea drumurilor judeţene
judeţene şi comunale, introducerea de apă potabilă în toată comună şi construirea
unei staţii de epurare);
- construirea de pensiuni şi case de vacanţă;
- construirea unui nou dispensar;
- lucrări de reparaţii, consolidării la construcţiile existente.
Comerţ
- dezvoltarea reţelei comerciale existente, cu puncte comerciale non-stop,
magazine generale şi de materiale de construcţii, magazine de vânzare cu ridicată.
Servicii financiare
- înfinţarea în viitorul apropiat a unui punct bancar în comună;
- aducerea unui operator de credit în comună;
- dezvoltarea unor puncte de asigurări în comună.
Sănătate
- înfinţarea unui cabinet stomatologic, absolut necesar în comună.
Învăţământ
- dotarea şcolilor cu material didactic de ultimă generaţie, cu calculatoare,
precum şi înfinţarea de laboratoare şcolare;
- îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii şcolare;
-înfinţarea unui centru de îndrumare profesională pentru absolvenţii de clasa a
VIII-a, pentru ca aceştia în funcţie de deprinderi, să urmeze o şcoală vocaţională, o
şcoală de arte şi meserii, apoi să-şi găsească un loc de muncă pe plan local, în
sevicii sau în industrie.
Turism
- dezvoltarea unui turism de graniţă între judeţele Prahova şi Buzău (acţiuni ce
trebuie coordonate de Consiile Judeţene Prahova şi Buzău), ce trebuie să includă
51
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

zonele cu real potenţial natural şi antropic(zona de nord est a judeţului Prahova şi


zona de nord vest a judeţului Buzău), zone mai puţin promovate, Este vorba despre
Valea Teleajănului cu staţiunile Slănic Prahova, Cheia, Vălenii de Munte, Ceraşu şi
comunele Starchiojd, Bătrâni, Măneciu, Poseşti, Cărbuneşti şi zona Nehoiu din
judeţul Buzău. Concret, în cazul de faţă, turiştii care vin la Staschiojd şi Bătrâni pot
vizita obiective turistice din Chiojdu (Barajul Bască, Pădurea cu tisă, Centrul
Etnografic) şi Cătina (Biserică Veche Valea Cătinei, Casa Popescu, Moară cu Apă) şi
Siriu (barajul de la Siriu, băile termale, etc.);
- dezvoltarea unor pensiuni turistice în Poiana Mare;
- organizarea unor evenimente la Căminul Cultural şi la Salonul se Dans din
satul Bătrâni;
- dezvoltarea unor trasee turistice şi a unor cabane montane de creastă;
- dezvoltarea posibilităţilor de agrement (plimbări cu sania/trăsura, posibilităţi de
vânătoare şi pescuit, baruri şi restaurante, valorificarea tradişiilor şi obiceiurilor de
sărbători);
-conform definiţiei date de profesorul Puiu Nistoreanu ecoturismului, apreciem
că această formă de turism are posibilităţi reale de manifestare în comună
Bătrâni:”este o formă de turism desfăşurată în arii naturale, al cărui scop îl reprezintă
cunoaşterea şi aprecierea naturii şi culturii locale, care presupune măsuri de
conservare şi care asigură o implicare activă generatoare de beneficii pentru
populaţia locală”(sursă: Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, 2003).
Ca şi forme de manifestare ale ecoturismului, autorul include: turismul rural,
turismul în ariile naturale şi turismul cultural.
Ecoturismul se adresează în special vizitatorilor individuali, grupurilor
organizate de mici dimensiuni;
- valorificarea tradiţiilor gastronomice şi de băuturi (Cârciuma din Bătrâni este
renumită pentru calitatea băuturilor. Se pot organiza trasee temetice-drumul ţuicii, al
brânzei, al sarii, etc.);
- înscrierea pensiunilor turistice în asociaţiile de profil;
- de asemenea pe şoseaua ce leagă Vălenii de Munte de comună Bătrâni, se
pot amenaja piste pentru biciclişti.

3.5. Evoluţia populaţiei, elemente demografice şi sociale


Prognoza populaţiei. Elemente demografice şi sociale.
În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm
accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicaţiilor
evoluţiei populaţiei şi implicit ale fenomenelor demografice în evoluţia vieţii socio-
52
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

economice a societăţii. Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor


demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare
demografică determinându-se volumul unei populaţii plecând de la structură pe
vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor
trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate,
fertilitate şi migraţie. Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:
1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au
determinat evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.
2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor
în societăţi mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural
vor urma, cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au
avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din societăţile avansate.
Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei
categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a
populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de
natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de
comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.;
posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă
existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea; gradul
de atractivitate al comunei ca o consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor
publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii.
Raportat la elementele descrise mai sus prognoza demografică pentru comună
Bătrâni a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune constanţa
mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe specifice
perioadei 1992 – 2007, cu menţiunea că pentru anul 1992 populaţia totală a fost
obţinută prin însumarea populaţiilor satelor componente Bătrâni şi Poiana Mare, dat
fiind că această comună a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2005 prin reorganizarea
comunei Starchiojd, iar tendinţele specifice care sunt considerate că s-au menţinut
sunt cele manifestate în cei doi ani de la înfiinţarea comunei. Prognoza demografică
realizată în această variantă pentru zona studiată este redată în tabelul de mai jos:

Populaţie 2008 2011 2015 2019 2023


2420 2169 2184 2198 2213

După cum se observă populaţia totală a zonei urmează, conform prognozei, un


trend descrescător cu un volum de 207 persoane până în 2023, ceea ce reprezintă o
scădere de aproximativ 8,5%. Această tendinţă de scădere a volumului populaţiei
susţine orientarea politicilor locale spre populaţia tânără prin măsuri care să sprijine
creşterea natalităţii:
• acordarea unor facilităţi de ordin economico-financiar şi privind locuirea
53
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

orientate spre tinerele familii,


• stimularea încadrării în muncă a tinerilor, diversificarea ofertei privind locurile
de muncă prin atragerea de investiţii locale,
• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu copii –
învăţământ, sănătate, consiliere familială,
• susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile
tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei
familii şi de naştere şi creştere a copiilor;
• dar şi spre populaţia vârstnică prin măsuri care să conducă la creşterea
speranţei de viaţă a populaţiei comunei şi la creşterea calităţii vieţii acestora, precum:
• asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea
serviciilor de asistenţă socială,
• încurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare sau care au
depăşit vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul muncii sau desfăşurând
activităţi individuale, suplinindu-şi astfel veniturile familiale,
• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice.

3.6. Organizarea circulaţiei


În urma analizei situaţiei existente şi a disfuncţionalităţile semnalate,propunerile
sunt determinate de:
posibilităţile reduse de optimizare din cauza lipsei de spaţiu
relieful cu declivitate mare
intensitatea redusă a traficului
Propunerile şi reglementările vizează:
- modernizarea şi viabilizarea străzilor, prin:
- aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;
- amenajări de profil conform noilor STAS-uri;
- amenajarea curbelor;
- amenajarea circulaţiei pietonale (prin amenajarea de trotuare cu lăţime de
minim 1,00 m, cel puţin de o parte a străzii);
- amenajarea intersecţiilor semnalate în planşă;
- extinderea în viitor a reţelei de drumuri – în conformitate cu planuri urbanistice
de detaliu pentru zona de dezvoltare (extindere a intravilanului) propusă în zona
estică, de o parte şi de alta a drumului judeţean DJ 102 L;
- iluminarea stradală corespunzătoare;
- amenajarea parcărilor în zonele comerciale, culturale şi de servicii.
Pentru DJ 102L s-au indentificat poziţiile kilometrice în punctele în care
accesta se intersectează cu limita administrative intravilanul propus şi alte drumuri
54
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

clasificate, conform tabelului de mai jos:

DENUMIRE DISTANŢA CATEGORIE SUPRAFAŢA


BORNA KM
STRĂZI (km) INTRAVILAN/EXTRAVILAN
km 2+780 - km 3+220 0.440 LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV
km 3+220 - km 3+940 0.730 LIMITA INTRAVILAN
km 3+940 - km 3+950 0.100 EXTRAVILAN
LIMITA INTRAVILAN, INTERSECŢIE CU DC
km 4+000 - km 4+072 0.072 34
DJ 102L
km 4+072 - km 4+849 0.777 LIMITA INTRAVILAN
km 4+849 - km 4+920 0.071 EXTRAVILAN
km 4+920 - km 5+343 0.423 LIMITA INTRAVILAN
EXTRAVILAN, LIMITA TERITORIULUI
km 5+343 - km 5+364 0.021 ADMINISTRATIV
TOTAL DJ 102L 2.584 KM

Pentru trama stradală majoră s-a propus (în conformitate cu STAS 10144/90 şi
cu Normele tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale),
parte carosabilă de 7.00 m (2 benzi de circulaţie), acostamente de 0.75 m, şanţuri de
0.75 m pentru scurgerea apelor pluviale, şi trotuare de minim 1.00 m pe ambele părţi.
Acolo unde spaţiul nu permite amenajări mai ample de profil se poate adopta profilul
redus, cu parte carosabilă de 5.50 – 6.00 m, lăţimea acostamentelor, a şanţurilor şi
trotuarelor rămânând însă aceeaşi, conform prescripţiilor în vigoare.
Pentru străzile secundare - din cele două sate - profilul propus este cel cu 5.00
m parte carosabilă, acostamente de 0.75 m, şanţ de 0.5 m şi trotuar de minim 1.00 m
cel puţin pe o parte a străzii.
Soluţiile propuse sunt în strictă corelare cu obiectivele majore ale Planului
Urbanistic, cu normele tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor, intersecţiilor,
profilurilor caracteristice etc., şi cu discuţiile cu factorii locali de specialitate,
urmărindu-se satisfacerea condiţiilor de încadrare rurală, în vederea stabilirii şi
realizării strategiei de dezvoltare şi analizându-se, totodată, în ce măsură căile de
comunicaţie aferente localităţii corespund condiţiei majore de funcţionalitate
individuală şi în corelare. S-a ţinut cont de Planul Urbanistic General precedent al
comunei, elaborat în 1996 şi de legislaţia în vigoare (cum ar fi, printre altele: Legea
Drumurilor, Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată
prin Legea nr. 82/1998, republicată şi modificată prin O.G. 79/2001, noile STAS-uri şi
normative pentru proiectarea drumurilor şi străzilor, Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea
drumurilor, Ordinul M.T. nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, Ordinul M.T. nr. 49/1998 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile
rurale, PATJ Prahova).

55
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

3.7. Zonificarea funcţională. Intravilan propus. Bilanţ teritorial

Zonificarea generală a aşezărilor rămâne neschimbată.


În plansa nr. 3 “REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE
FUNCŢIONALĂ” sunt prezentate propunerile şi reglementările urbanistice pentru
comună în funcţie de nevoia de dezvoltare şi de particularitatea să.
Extinderea intravilanelor existente vine în întâmpinarea unor cereri în acest
sens (noi lotizări pentru locuinţe în zone interesante, noi zone industriale, turistice cu
respectarea normelor de protecţie a mediului, noi dotări edilitare şi de altă natură
etc).
Bilanţul final arata ca la intravilanul existent, prin amenajări funcţionale, vor
creşte suprafeţele destinate locuirii şi serviciilor şi cele ocupate de spaţii verzi
destinate agrementului.
Fata de suprafaţa cuprinsă în intravilanul existent al comunei Bătrâni de 224,43
ha, s-a propus o mărire cu 42,72 ha.

Teritoriul intravilan al comunei Bătrâni, a fost împărţit în 15 Unităţi teritoriale de


referinţă (UTR):

UTR 1 – este alcătuit din zona centrală a comunei Bătrâni, situaţi în centrul de
greutate al satului reşedinţa de comună, Bătrâni
Cuprinde următoarele zone funcţionale:
L1/IS – subzona mixtă: echipamente publice, servicii, comerţ şi locuinţe individuale
IS – subzona instituţiilor publice şi serviciilor de interes general
SP1 – subzona spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat

UTR 2 – este alcătuit din satul reşedinţa de comună, respectiv Bătrâni.


Cuprinde următoarele zone funcţionale:
ZC – zona centrală a comunei
L1/IS – subzona mixtă: echipamente publice, servicii, comerţ şi locuinţe individuale
L1/SP/IS – subzonă mixtă locuinţe, instituţii şi servicii, spaţii verzi amenajate, perdele
de protecţie, sport şi agrement
L1/IS – subzona mixtă locuinţe, instituţii, servicii şi comerţ
IS – subzona instituţiilor publice şi serviciilor de interes general
L1 – subzona locuinţe cu maxim P+1E+M, în regim de construire izolat sau cuplat,
situate în afara zonelor protejate, în enclave neconstruite sau în zone de dezvoltare
L2 – subzona locuinţe cu maxim P+1E+M, în regim de construire izolat sau cuplat,
situate în zonele protejate sau de protecţie ale ansamblurilor şi monumentelor
istorice
GCg – subzona gospodărie comunală
GCc – subzona cimitire
TE – subzona dotărilor tehnico - edilitare
SP1 – subzona spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat
Cr – subzona transporturi rutiere şi amenajări aferente
THI – subzona râurilor, pârâurilor şi lacurilor aflate în intravilan
56
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

UTR 3 – este alacatuit din al doilea sat component al comunei, respectiv Poiana
Mare.
Cuprinde următoarele zone funcţionale:
L1/IS – subzona mixtă: echipamente publice, servicii, comerţ şi locuinţe individuale
L1/SP/IS – subzonă mixtă locuinţe, instituţii şi servicii, spaţii verzi amenajate, perdele
de protecţie, sport şi agrement
L1/IS – subzona mixtă locuinţe, instituţii, servicii şi comerţ
IS – subzona instituţiilor publice şi serviciilor de interes general
L1 – subzona locuinţe cu maxim P+1E+M, în regim de construire izolat sau cuplat,
situate în afara zonelor protejate, în enclave neconstruite sau în zone de dezvoltare
L2 – subzona locuinţe cu maxim P+1E+M, în regim de construire izolat sau cuplat,
situate în zonele protejate sau de protecţie ale ansamblurilor şi monumentelor
istorice
GCg – subzona gospodărie comunală
GCc – subzona cimitire
TE – subzona dotărilor tehnico - edilitare
SP1 – subzona spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat
Cr – subzona transporturi rutiere şi amenajări aferente
THI – subzona râurilor, pârâurilor şi lacurilor aflate în intravilan

UTR 4 – este alcătuit dintr-un singur trup de intravilan, în partea de est a localităţii, cu
deschidere la drumul judeţean DJ 120L
Cuprinde următoarea zona funcţională:
L1/ÎS – subzona mixtă: echipamente publice, servicii, comerţ şi locuinţe individuale

UTR 5 - este alcătuit dintr-un singur trup de intravilan, în partea de sud a localităţii,
cu deschidere la drumul judeţean DJ 120L
Cuprinde următoarea zona funcţională:
L1/IS – subzona mixtă: echipamente publice, servicii, comerţ şi locuinţe individuale

UTR 6 - este alcătuit dintr-un singur trup de intravilan izolat, cariera gips, iar accesul
în zona se face prin drumul de exploatare De 2660
Cuprinde următoarea zona funcţională:
ID1 – subzona activităţi productive nepoluante predominant industriale

UTR 7 - este alcătuit dintr-un singur trup de intravilan izolat, format din câteva
parcele, iar accesul se face din strada Lupoaia
Cuprinde următoarea zona funcţională:
L1/SP/IS – subzonă mixtă locuinţe, instituţii şi servicii, spaţii verzi amenajate, perdele
de protecţie, sport şi agrement

UTR 8 - este alcătuit dintr-un singur trup de intravilan izolat, format din câteva
parcele, iar accesul se face printr-un drum de exploatare
Cuprinde următoarea zona funcţională:
57
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

L1/SP/IS – subzonă mixtă locuinţe, instituţii şi servicii, spaţii verzi amenajate, perdele
de protecţie, sport şi agrement

UTR 9 - este alcătuit dintr-un singur trup de intravilan izolat cu accesul se face prin
drumul de exploatare De 2090
Cuprinde următoarea zona funcţională:
L1 – subzona locuinţe cu maxim P+1E+M, în regim de construire izolat sau cuplat,
situate în afara zonelor protejate, în enclave neconstruite sau în zone de dezvoltare

UTR 10 – este un trup de intravilan, care este de fapt un puţ captare apa
Cuprinde următoarea zona funcţională:
TE – subzona dotărilor tehnico - edilitare

UTR 11 - este trup de intravilan izolat, mai exact canton silvic


Cuprinde următoarea zona funcţională:
ÎS – subzona instituţiilor publice şi serviciilor de interes general

UTR 12 – trup de intavilan izolat, în partea de sud a comunei


Cuprinde următoarea zona funcţională:
GCc – subzona cimitire

UTR 13 - este trup de intravilan izolat, mai exact canton silvic


Cuprinde următoarea zona funcţională:
ÎS – subzona instituţiilor publice şi serviciilor de interes general

UTR 14 - este alcătuit dintr-un singur trup de intravilan izolat, în partea de sud – vest
a localităţii şi are acces prin drumul de exploatare De 5868
Cuprinde următoarea zona funcţională:
L1/SP/IS – subzonă mixtă locuinţe, instituţii şi servicii, spaţii verzi amenajate, perdele
de protecţie, sport şi agrement

UTR 15 - este alcătuit dintr-un singur trup de intravilan izolat, în partea de sud a
localităţii şi are acces printr-un drum de exploatare
Cuprinde următoarea zona funcţională:
ID1 – subzona activităţi productive nepoluante predominant industriale

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL PROPUS

FUNCTIUNEA TERENURILOR EXISTENT

58
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Procent
Suprafata din total
(Ha) intravilan
(%)
ZONA LOCUINTE INDIVIDUALE - REGIM MIC, MEDIU, MARE DE
29.96
INALTIME 67.01
ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 3.12 1.40
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE 0.84 0.38
ZONA UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 1.34 0.60
ZONA GOSPODARIE COMUNALA/CIMITIRE 0.94 0.42
ZONA CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 0.54 0.24
ZONA SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.43 0.19
ZONA CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER 16.37 7.32
TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN 128.14 57.29
APE 5.73 2.56
TOTAL 224.46 100.00

TOTAL INTRAVILAN PROPUS = 361,55 ha

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT = 224,46 ha

SUPRAFEŢE SOLICITATE A FI INTRODUSE ÎN INTRAVILAN = 42,72 ha

SUPRAFEŢE SOLICITATE A FI SCOASE DIN INTRAVILAN = 26,98 ha

Conform acestui tabel, mărirea intravilanului cu 42,72 ha este perfect


rezonabilă, motivată de realităţile existente în raport cu aspiraţiile privind dezvoltarea.
Extinderea intravilanelor existente vine în întâmpinarea unor cereri în acest
sens (noi lotizări pentru locuinţe în zone interesante, noi zone industriale, turistice cu
respectarea normelor de protecţie a mediului, noi dotări edilitare şi de altă natură
etc).
Bilanţul final arata ca la intravilanul existent, prin amenajări funcţionale, vor
creşte suprafeţele destinate locuirii şi de agrement.
Odată cu creşterea gradului de urbanizare a localităţii prin dezvoltarea unor
unităţi industriale şi dezvoltarea reţelei de servicii se preconizează că populaţia
comunei să crească atât prin sporul natural cât şi prin sporul migrator.
În toate zonele, noile construcţii de locuit, social culturale, comerciale şi
industriale vor respecta prevederile regulamentului de urbanism, după aprobarea
acestuia de către organele în drept.
Funcţie de posibilităţile populaţiei vor continua îmbunătăţirea nivelului de confort
a locuinţelor, prin:
-repararea, consolidarea şi modernizarea construcţiilor existente;
59
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

-extinderea cu dependinţe şi anexe gospodarestri ;


-racordarea la lucrările de alimentare cu apa şi canalizare (pe măsura
execuţiei acestora);
Construcţiile noi de locuinţe se vor face pe terenuri proprietate particulară în
conformitate cu legislaţia în vigoare pe baza unor documentaţii întocmite de
proiectanţi autorizaţi şi numai după obţinerea tuturor avizelor.

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale


MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE. ZONE AFECTATE DE CUTREMURE DE
PĂMÂNT
Condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de
seismicitate, distanţele dintre clădiri, regimul de înălţime, sistemul tehnic constructiv,
tipul fundaţiilor şi adâncimea de fundare sunt diferite de la o zonă la alta şi ele se
stabilesc pe baza proiectelor executate de către specialişti atestaţi.
Funcţie de condiţiile geotehnice specifice pe zone, proiectarea construcţiilor ce
urmează a se executa sau a construcţiilor existente ce necesită lucrări de
consolidare se va face în conformitate cu prevedrile normativului P 100 / 2006 şi a
OG.nr. 20/1994.

ZONE OCUPATE DE TERENURI DIFICILE DE FUNDARE


Proiectarea şi executarea construcţiilor se va face în conformitate cu soluţiile
studiilor de specialitate (studii geotehnice) cu respectarea măsurilor speciale impuse
de prevederile normativului şi reglementări tehnice „Normativ pentru proiectarea
structurilor de fundare directă”.

ZONE AFECTATE DE FENOMENE DE INSTABILITATE


Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hărţilor cu probabilitatea de
producere a alunecărilor de teren şi a zonării geotehnice (planşele 5 şi 6).
Prin lucrări de îmbunătăţiri funciare se poate remedia şi preveni efectul
alunecărilor de teren. Aceste lucrări se vor face pe bază de studii geotehnice,
proiecte executate de specialişti în domeniu (îmbunătăţiri funciare, geologie).
Pentru zonele cu potenţial mediu de instabilitate, pentru a preveni fenomenele
de risc ce apar la amplasarea construcţiilor se vor avea în vedere următoarele
recomandări:
amenajarea terenului prin nivelare şi drenare a apelor se va face pentru
întreaga zonă afectată;
amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul
stabilităţii versantului la încărcările suplimentare create de construcţii;
se vor proiecta construcţii uşoare;
60
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

nu se vor executa lucrări de săpătură de anvergură pe versant (şanţuri adânci,


platforme, taluze verticale, umpluturi etc);
se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de
sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura;
se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpătură;
se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate astfel
încât să nu producă eroziuni pe suprafaţa versantului;
depozitarea pământului sau a materialelor pentru construcţie se va face în aşa
fel încât să nu înlăture vegetaţia actuală fixată pe sol;
talpa fundaţiilor să se aşeze pe rocă de bază sau imediat sub o posibilă
suprafaţă de alunecare calculată;
se vor planta copaci .

Pentru zonele cu potenţial ridicat de instabilitate:


se recomandă în principal interzicerea amplasării de construcţii în astfel de
zone, sau executate pe răspundere proprie, doar în urma realizării de studii
geotehnice aprofundate şi a lucrărilor necesare pentru eliminarea riscului;
pentru zonele de extindere a intravilanul în arii cu potenţial de instabilitate se
admite autorizarea construcţiilor doar în urma realizării de studii geotehnice
aprofundate şi a lucrărilor necesare pentru eliminarea riscului;
alocarea de fonduri pentru reconstrucţia vegetală şi redarea în circuitul agro-
silvic – ecologic a suprafeţelor afectate;
eliminarea efectului de eroziune la baza versantului prin lucrări hidrotehnice
pe cursul pâraielor şi torenţilor din zonă;
executarea de lucrări de stabilizare a zonei ( ziduri de sprijin, drenuri, etc);
informare prin certificatul de urbanism despre posibilitatea unor exproprieri
pentru cauza de utilitate publică.

Pentru amenajarea teritoriului comunei Bătrâni , în vederea introducerii în


circuitul agro – turistic şi pentru prevenirea şi remedierea efectelor alunecărilor de
teren sunt necesare a se executa următoarele studii:
Studii de fezabilitate privind amenajarea hidrotehnică a reţelei
hidrografice cu caracter torenţial, pentru diminuarea eroziunii malurilor
şi a talvegului văii.
Studii geotehnice de evaluare a stabilităţii versanţilor ce urmează a se
mobila cu construcţii.
Prezenta documentaţie nu poate fi folosită la proiectarea infrastructurii pentru
viitoarele construcţii.
Fiecare locaţie, mai ales cele de pe zonele de versant prezintă caracteristici
morfologice, geotehnice şi geo-tectonice diferite, de acecea sunt necesare studii
61
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

geotehnice întocmite de specialişti atestaţi în domeniu.

DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE


Protecţia mediului înconjurător are ca scop păstrarea echilibrului ecologic,
menţinerea şi ameliorarea calităţii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale
ţării, asigurarea unor condiţii de viaţă şi de muncă tot mai bune generaţiilor actuale şi
viitoare.
Protecţia mediului înconjurător se realizează prin utilizarea raţională a resurselor
naturale, prevenirea şi combaterea poluării mediului înconjurător şi a efectelor
dăunătoare ale fenomenelor naturale.
Pentru a se reduce efectele poluării se vor avea în vedere respectarea normelor
în vigoare privind regimul deşeurilor, emisiilor şi deversărilor de substanţe poluante
în mediul înconjurător.
În ceea ce priveşte diminuarea surselor de poluare a apelor se vor respecta
revederile G.H. Nr.352/2005 care modifică şi completeză H.G. NR.188/2002 -
NTPA 002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a
localităţilor şi direct în staţiile de epurare şi limitele admise conform normelor şi legilor
în vigoare.
Valorile limită pentru apele subterane vor respecta valorile admise conform legii
458/2002 – privind calitatea apei potabile modificată şi completată prin legea Nr.
311/2004.
Valorile concentraţilor agenţilor poluanţi specifice activităţilor desfăşurate pe
raza comunei, prezenţi în solul terenurilor nu vor depăşi limitele prevăzute în ordinl
MAPPM 756/1997.
Se va avea în vedere că nivelul de zgomot în apropierea unităţilor economice
porductive să respecte STAS10009/1988, respectiv 65 Db.
Emisiile în sol vor respecta Valorile Limită de emisie stabilite de legislaţia în
vigoare.

RECUPERAREA TERENURILOR DEGRADATE


Se vor lua măsuri legate de prevenirea şi stoparea fenomenelor de ravenare şi
a celor de formare a crovurilor.

DELIMITAREA ZONELOR PROTEJATE


ZONE NATURALE PROTEJATE
Conform Legii 5/2000 pe raza comunei Bătrâni nu există zone naturale
62
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

protejate prin lege, dar există un obiectiv din Natura 2000.


Numele sitului este Lacul Bâlbâitoarea (vezi plansa nr. 1 – Încadrarea în
localitate).
Localizarea sitului se găsește în regiunea biogeografică alpină, latitudine N 45º 23'
20'', longitudine E 26º 6' 19''. Ocupă o suprafață de 3 hectare.

CARACTERISTICI GENERALE ALE SITULUI (preluare din Formularul


Standard Natura 2000)
Situl aparţine ecoregiunii Carpaţilor Orientali, fiind o turbărie acidă cu
Sphagnum. Este o turbărie înalta tipică, având localizarea cea mai sudică din Europa
potrivit prof. Constantin Parvu (Carpaţii de Curbura,partea de SE a Munţilor Tătaru,
875 m altitudine, zona de intersecţie a paralelei 45º 23' 20''N cu meridianul 26º 6'
19''E. Este amplasată pe raza comunei Bătrâni ,la 3 km de confluenţa paraului
Balbaitoarea cu Basca fără Cale. Suprafaţa totală a sitului este de 2,6 ha din care 1,4
ha reprezintă mlaştina propriu-zisă iar 1,2 ha reprezintă versanţi acoperiţi de pajişte
subalpină şi pădure. Suprafaţa mlaştinei de 13850 mp şi volumul de 88173 mc sunt
rezultatul multor elemente morfometrice inedite, ieşind în evidenţă aspectul evolutiv
de lungă durată al mlaştinei. Cuveta mlaştinei este de versant şi s-a format datorită
unei alunecări de teren de tip consecvent, elementul cel mai caracteristic şi vizibil
fiind râpă de desprindere cu o înclinaţie de cca 70 gr.
Deosebit de interesant este faptul că, deşi are o suprafaţă mică faţă de alte
situri similare,Balbaitoarea prezintă o adâncime maximă în stratul de turbă de 14,2 m
şi în ochiul central de apă de 12,5 m. Mlaştina este situată la altitudine relativ mica
dar cu un microclimat de versant şi de vale specific ceea ce a permis formarea unui
sfagnet foarte interesant prin structura sa ecolimnologica. 54 % din suprafaţa este
acoperită cu vegetaţie de turbărie ce înaintează concentric micşorând an de an
suprafaţa de apă.Aici există 4 tipuri de habitate vizate de DH dintre care unul este
prioritar. Se întâlneşte o specie de mamifer şi 2 specii de amfibieni/reptile din
anexele DH.

CALITATE ȘI IMPORTANȚĂ
Este primul sit cu ecosistem de tip turbărie asupra căruia s-au făcut studii de
evaluare a producţiei primare a plantelor macrofite atât la noi în ţara cât şi în
străinătate,urmărindu-se astfel evoluţia fitocenozelor de care este legată colmatarea
organică şi depunerea de turbă.
În cadrul cercetărilor s-au descoperit 37 taxoni noi pentru ţara noastră, dintre
care 23 taxoni aparţin florei algologice iar 13 taxoni aparţin faunei de nevertebrate; a
fost citată pentru a doua oară în ţara specia de chironomid Lauterborniella
agryloides; s-a reuşit punerea în evidenţă a genului Lepposmitie ( Chironomidae ),
gen citat pentru prima dată în ţara noastră.Planctonul mlaştinii include 83 specii de

63
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

alge şi 117 specii de nevertebrate.

Flora macrofita include trei relicte glaciare, Scheuchzeria palustris, Drosera


rotundifolia şi Carex diandra şi încă 5 specii aflate pe Lista Rosie.Au fost identificate
60 specii de briofite între care speciile de Sphagnum sunt cele mai reprezentative
(Sphagnum centrale, S.fallax, S.fuscum, S.magellanicum,S.squarosum, S.palustre,
S.recurvum, S.amblyphyllum).Fauna cuprinde şi 4 specii de testacee sfagnicole
foarte rare(Euglypha lederqui,E.tumna,Nabela acolla,Trinema taraneki). Trebuie
menţionat ca situl face parte dintr-un areal mai mare de răspândire a ursului brun,
fiind frecvent vizitat de această specie.

VULNERABILITATE
Accesul spre mlaştina dinspre localităţile cele mai apropiate este dificil, pe drum
forestier,motiv pentru care se poate considera că situl este oarecum protejat prin
însăşi amplasarea să (zona montană ).Din păcate în zona se practica intens activităţi
pastorale, iar poziţionarea mlaştinii în apropierea drumului forestier şi existenţa
pajiştii o face accesibilă oricărui trecător şi turmelor de oi şi vite.
Într-o perioadă anterioară construirii drumului forestier din vecinătate, nivelul
mlaştinei era mai ridicat cu câţiva zeci de cm şi a scăzut datorită unei scurgeri făcută
de constructor.Mărturie stau rădăcinile copacilor din cuveta care se afla parţial
deasupra nivelului actual al apei. De curând, în urma unei discuţii întâmplătoare cu
reprezentanţii silvici din zonă, a reieşit ca aceştia intenţionau să efectueze tăieri în
zona sitului,dovadă că această zonă, teoretic retrasă, este de fapt expusă impactului
negativ al mai multor tipuri de activităţi umane.

Situl are statut de rezervaţie naturală mixtă conform listei parţiale a ariilor
protejate din fondul forestier, stabilită în baza cercetărilor efectuate de ICAS în
anul 1991.
Terenul este în proprietate privată în procent de aproape 100 %. Proprietarii
deţin suprafeţe mai mici de 0,5 ha şi, din cauza inaccesibilităţii sitului, nu pot
valorifica terenul decât pentru fan pe care îl vând ciobanilor.

ORGANISMUL RESPONSABIL PENTRU MANAGEMENTUL SITULUI


Zona este pe raza comunei Bătrâni (ţel.421378), proprietarii terenului fiind
următorii:Mirica Nicolae, Miru C.Constantin,Panait Gh.,Mazgoi C-tin, Ceapă
Ddumitru,Cojocaru Nicolae, Mazgoi Ana, Mirica D.Gh.,Predicioiu Ion, Mirica I.Gh.,
Stepan

MANAGEMENTUL SITULUI. PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI


Planul de management al sitului Natura 2000 Lacul Bâlbâitoarea este un document
oficial, cu rol de reglementare pentru custode, precum și pentru persoanele juridice și fizice
64
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

ce dețin sau administrează terenuri sau bunuri în sit și în apropierea sa. Obiectivul general al
Planului de management este menţinerea stării ecologice favorabile şi a serviciilor
ecosistemelor, în condiţiile promovării dezvoltării durabile locale.
Situl Natura 2000 ROSCI 0096 2000 Lacul Bâlbâitoarea este o adevărată bijuterie a
naturii, de o biodiversitate uimitoare, păstrată în condiții sălbatice. Pentru amfibienii pentru
care a fost declarat situl, planul prevede menținerea bălților permanente și temporare.
Situl nu prezintă un potențial economic în sens clasic, nefiind construbil, dar are o
valoare emblematică pentru comunitatea locală, motiv pentru care se considera eficientă
axarea dezvoltării durabile locale pe această valoare.
Având în vedere sensibilitatea să, distanțele lungi față de așezările umane și
dificultatea accesului, situl nu poate fi valorificat turistic, dar poate servi unor practici de
specialitate limitate ale studenților de la facultățile de profil.

Scurtă descriere a ariei naturale protejate


Situl Natura 2000 ROSCI 0096 Lacul Bâlbâitoarea aparține ecoregiunii Carpaților
Orientali, fiind o turbărie acidă cu Sphagnum. Este o turbărie înaltă tipică, având localizarea
cea mai sudică din Europa potrivit lui Constantin Parvu, ea aflându-se în Carpații de
Curbură, partea de SE a Munților Tătaru, 875 m altitudine. Situl este amplasat pe raza
comunei Bătrâni, la 3 km de confluența pârâului Bâlbâitoarea cu Basca fără Cale. Suprafața
totală a sitului este 3 ha din care 1,4 ha reprezintă mlaștina propriu-zisă iar 1,2 ha reprezintă
versanți acoperiți de pajiște subalpină și pădure. Suprafața mlaștinei de 13850 mp și volumul
de 88173 mc sunt rezultatul multor elemente morfometrice inedite, ieșind în evidență
aspectul evolutiv de lungă durată al mlaștinei. Cuveta mlaștinei este de versant și s-a format
datorită unei alunecări de teren de tip consecvent, elementul cel mai caracteristic și vizibil
fiind rampa de desprindere cu o înclinație de 70 grade. Deși are o suprafață mică față de alte
situri similare, Bâlbâitoarea prezintă o adâncime maximă în stratul de turbă de 14,2 m și în
ochiul central de apă de 12,5 m. Mlaștina este situată la altitudine relativ mică dar cu un
microclimat de versant și de vale specific, ceea ce a permis formarea unui sfagnet cu o
structură ecolimnologica deosebită. O parte din suprafață este acoperită cu vegetație de
turbărie ce înaintează concentric micșorând an de an suprafața de apă, dar acest proces nu
a fost monitorizat și nici cuantificat în timp. Conform Atlasului Geografic al României, ediția
1979, mlaștina face parte dintr-o zonă mai largă de mlaștini oligotrofe și mezotrofe din
Carpații de curbură, formate prin procese morfologice specifice stratelor geologice ale
acestora. Principalele activități din situl Natura 2000 ROSCI 0096 Lacul Bâlbâitoarea sunt: −
140 Pășunatul − 60 Managementul forestier general În vecinătatea sitului , la câteva sute de
metri spre Nord-Vest, se află o stână.

Localizarea ariei naturale protejate


Situl Natura 2000 ROSCI0096 Lacul Bâlbâitoarea este amplasat la 3 km de
confluența pârâului Bâlbâitoarea cu Basca fără Cale. Situl Natura 2000 ROSCI0096 Lacul
Bâlbâitoarea, este localizat în Regiunea de dezvoltare 3 Sud Muntenia, în localitatea Bătrâni,
județul Prahova. Comună Bătrâni este situată în partea de nord-est a județului Prahova,
având o suprafață de 4633 ha. Comună Bătrâni se află în depresiunea Starchiojd, la poalele
Muntelui Zmeurăt înalt de 1.100 m, în zona Carpaților de Curbură. Principalele zone locuite
se află în valea pârâului Bătrâneanca, satul Bătrâni fiind așezat în vale, iar Poiana Mare, în
zona mai înaltă. Localitatea este relativ izolată, fiind traversată de la vest la est de șoseaua
județeană DJ102L, care o leagă spre sud-vest de Posești, iar spre est de Starchiojd și mai
departe de Chiojdu și Cătina din județul Buzău. Este legată mai departe prin DJ102B cu
județul Buzău. Din acest drum se desprinde DC34 care este o axă de dezvoltare pentru cele
două sate ale comunei, Bătrâni și Poiana Mare. În apropiere se află orașele Nehoiu și Vălenii
de Munte. Distanța până la Ploiești este de 52 de km. Limitele sitului în proiecție Stereo70
65
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

sunt cuprinse între lat/long: 4322865 m - 432600 m/ 586750 m - 586550 m.

Limitele ariei naturale protejate


La aproximativ 50 m de limita nordică a sitului Natura 2000 ROSCI 096 Lacul
Bâlbâitoarea se află o zonă umedă cu o suprafață de aproximativ 2.030 mp, anume un ariniș
inundat, într-o microformă depresionară. Conține arini maturi și vegetație palustră. La est și
vest, se găsesc pâlcuri de arbori rari, dintre care unii se dezrădăcinează,sub acțiunea
vântului și a mobilității solului. La est se află un drum forestier de acces, situat în afara sitului
iar spre sud sunt pâlcuri de pădure.

Zonarea internă a ariei naturale protejate


Situl Natura 2000 ROSCI0096 Lacul Bâlbâitoarea nu are o zonare internă pentru
management. Situl prezintă însă o zonă sensibilă, din cauza biocenozei specifice, a
regimului hidrologic specific unei zone umede, ce trebuie să se echilibreze în acest caz pe o
suprafață foarte redusă, precum și a suprafeței reduse a habitatelor Natura 2000 pentru care
a fost declarat situl.

Situl Natura 2000 ROSCI 0096 Lacul Bâlbitoarea nu se suprapune cu alte arii
protejate.

ZONE CONSTRUITE PROTEJATE


Patrimoniul construit protejat, conform Legii 422/2001 şi a Listei Monumentelor
Istorice 2004, este constituit din situri, ansambluri şi monumente istorice. LMI 2015
cuprinde 30 poziţii în vederea protejării unor valori moşneneşti, bine conservate cu
peisaj cultural specific:

66
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Lista monumentelor istorice din Comună Bătrâni conform LMI 2015


Nr. crt.

Conf. Cod LMI 2015 Denumire Localitate Adresă Datare


LMI

66 PH-I-s-B-16151 Situl arheologic de sat "Coada Malului”,


la Bătrâni BĂTRÂNI la marginea de
sud - est a
satului, pe deal,
în stânga
pârâului
Bătrâneanca

67 PH-I-m-B-16151.01 Aşezare sat "Coada Malului”, sec. IV - VI


BĂTRÂNI la marginea de
sud - est a p. Chr.
satului, pe deal,
în stânga
pârâului
Bătrâneanca

68 PH-I-m-B-16151.02 Aşezare sat "Coada Malului”, sec. IV - I a.


BĂTRÂNI la marginea de
sud - est a p. Chr.
satului, pe deal,
în stânga
pârâului
Bătrâneanca

69 PH-I-s-B-16152 Aşezare sat "Slobozia”, la sec. V p. Chr.


BĂTRÂNI intrarea în sat,
pe dreapta, între
șosea și malul
drept al pârâului
Bătrâneanca

369 PH-II-a-B-16332 Ansamblu rural I sat Delimitare cf. PUG Sf. sec. XIX
BĂTRÂNI avizat

370 PH-II-a-B-16333 Ansamblu rural II sat Delimitare cf. PUG Sf. sec. XIX
BĂTRÂNI avizat

67
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

371 PH-II-a-B-16334 Ansamblu rural III sat Delimitare cf. PUG Sf. sec. XIX
BĂTRÂNI avizat

372 PH-II-m-B-16335 Ziduri de sprijin sat 226 -231 înc. sec. XX


din piatră BĂTRÂNI

373 PH-II-m-B-16336 Casa Ion sat 255 mijl. sec. XIX


Dumitrache Soare BĂTRÂNI

374 PH-II-m-B-16337 Casa Dumitru sat 364 înc. sec. XX


Ghe. Ene BĂTRÂNI

375 PH-II-m-B-16338 Casa Nicolae sat 371 înc. sec. XX


Goicea BĂTRÂNI

376 PH-II-m-A-16339 Casa Ion Fâţu sat 376 sf. sec. XIX
BĂTRÂNI

377 PH-II-m-B-16340 Casa Profira Sat 385 sf. sec. XIX


Burlan BĂTRÂNI

378 PH-II-m-B-16341 Casa Anastasia sat 470 înc. sec. XX


Panait BĂTRÂNI

379 PH-II-m-B-16342 Casa Răducu sat 534 sf. sec. XIX


Constantin BĂTRÂNI

380 PH-II-m-B-16344 Casa Constanţa sat 579 înc. sec. XIX


Diaconu BĂTRÂNI

381 PH-II-m-B-16345 Casa Dobriţa sat 582 1900


Răducu BĂTRÂNI

382 PH-II-m-B-16343 Casa Dumitru și sat 591 Sf. sec. XIX


Gheorghe BĂTRÂNI
Iordache

383 PH-II-m-B-16346 Casa Constantin sat 593 înc. sec. XX


Palavescu BĂTRÂNI

384 PH-II-m-B-16347 Casa Dumitru Ene sat 594 înc. sec. XX


BĂTRÂNI

385 PH-II-m-B-16588 Casa Cleopatra sat 695 mijl. sec. XIX

68
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Goicea BĂTRÂNI

668 PH-II-m-B-16579 Casa Sultana sat POIANA 6 înc. sec. XX


Palavescu MARE

669 PH-II-m-B-16580 Casa Stelian sat POIANA 9 înc. sec. XX


Ceapă MARE

670 PH-II-m-B-16581 Casa Vasile Ţin sat POIANA 38 înc. sec. XX


MARE

671 PH-II-m-B-16582 Casa Ion Mâzgoiu sat POIANA 43 înc. sec. XX


MARE

672 PH-II-m-B-16583 Casa Smaranda sat POIANA 44 înc. sec. XX


Palavescu MARE

673 PH-II-m-B-16584 Casa Aurel sat POIANA 67 înc. sec. XX


Palavescu MARE

674 PH-II-m-B-16585 Casa Gheorghe N. sat POIANA 68 sf. sec. XIX


Pancă MARE

675 PH-II-m-B-16586 Casa Maria Gh. sat POIANA 69 înc. sec. XX


Mihai MARE

676 PH-II-m-B-16587 Ziduri de sprijin sat POIANA 71 -73 înc. sec. XX


din piatră MARE

3.9. Dezvoltarea echipării edilitare


3.9.1. GOSPODĂRIREA APELOR
Dezvoltarea echipării hidroedilitare
Pentru asigurarea unor condiţii de trai apropiate de cerinţele europene este
necesară alimentarea cu apă a locuitorilor, canalizarea şi epurarea apelor uzate
rezultate din acest consum, la nivelul normelor şi normativelor existente, aliniate la
directivele europene.
În acest context, soluţiile de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate
propuse în lucrarea de faţă sunt:
Conform proiectului tehnic nr. 6348/2010 - „SISTEM MICROZONAL DE
ALIMENTARE CU APĂ A COMUNELOR CERAŞU, DRAJNA, BĂTRÂNI,
STARCHIOJD ŞI POSEŞTI, JUDEŢUL PRAHOVA” întocmit de către ASOCIAŢIA SC
MĂRĂCINE NICOMAR SNC – SC ROMPROED SĂ alimentarea cu apă a comunei
69
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Bătrâni se face comform sistemului proiectat.


Lucrările ce se impun pentru realizarea unui sistem microzonal de alimentare
cu apă a localităţilor Ceraşu, Drajna, Bătrâni, Starchiojd şi Poseşti sunt alcătuite din:
- realizarea unei conducte de aducţiune pentru preluarea apei tratate de la Staţia de
Tratare Măneciu, în lungime de aproximativ 45 km;
- realizarea unor rezervoare de înmagazinare a apei, pentru fiecare localitate în
parte, amplasate la cote optime;
- staţii de pompare, necesare pentru zonele înalte, acolo unde apa nu ajunge
gravitaţional;
- racorduri electrice pentru staţiile de pompare;
- lucrări anexe: traversări de albie şi de drumuri, cămine de racord, de golire, de linie,
de aerisire etc.
Aducţiune
Conducta de aducţiune asigură transportul apei potabile de la staţia de tratare
Măneciu la beneficiari, respectiv la rezervoarele de compensare ce se vor amplasa
în fiecare localitate alimentată cu apă potabilă.
Pentru uşurinţa întocmirii proiectului, conducta s-a împărţit în tronsoane, după cum
urmează :
- tronsonul I : Staţie de tratare Măneciu – Staţie de pompare SP1 ;
- tronsonul ÎI : Staţie de pompare SP1 – Gospodăria de apă Ceraşu;
- tronsonul III : Staţie de pompare SP2 – Rezervor Slon;
- tronsonul IV : Staţie de pompare SP1 – Rezervor Drajna de Sus;
- tronsonul V : Rezervor Drajna de Sus – Rezervor Poseşti;
- tronsonul VI : Rezervor Poseşti – Staţie de pompare SP3;
- tronsonul VII : Staţie de pompare SP3 – Rezervor Starchiojd;
- tronsonul VIII : Staţie de pompare SP3 – Rezervor Bătrâni.
Tronsonul VIII conţine conducta de aducţiune amplasată între Staţia de
pompare SP3 – Bătrâni şi rezervorul R5 – Bătrâni (existent). Pe acest tronson,
conducta de aducţiune se va realiza din tuburi de polietilenă, PE 100, De 160 mm,
PN 25 atm.
Pe tronsonul VIII conducta se va amplasa pe o lungime totală de aproximativ
5163,6 m de-a lungul drumului judeţean DJ provenit din drumul comunal DC 34
reclasat.
După ieşirea din incinta SP3, conducta îşi va urma traseul pe partea dreaptă a
drumului judeţean apoi printr- o subtraversare de drum judeţean realizată prin forare
orizontală va trece pe partea stângă a drumului până la rezervorul R5. Conductă va
subtraversa albia pârâului Bătrâneanca în două puncte, figurate pe planul de situaţie
şi în profilul transversal. Detaliile de subtraversare a râului se regăsesc în planşele
nr. 6348 – 01 – T92 « Subtraversare pârâu Bătrâneanca – detaliul V» şi 6348 – 01 –
T91 Subtraversare pârâu Bătrâneanca – detaliul Z ».
70
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Pe parcursul tronsonului VIII, conducta se va amplasa de-a lungul DJ, paralel


cu râul Bătrâneanca. Conductă va intersecta 3 podeţe tubulare.
Staţia de pompare SP1 se va amplasa la limita sudică a teritoriului
administrativ al comunei Bătrâni,în apropiera intersecţiei cu DJ102L, cota de teren
465,50m, CTA 465,90 m. Ea va prelua apa tratată provenită de la Staţia de Pompare
SP1- Ceraşu şi o va transporta prin intermediul a două grupuri de pompare spre
localitatea Bătrâni şi spre localitatea Starchiojd.
Dimensiuni infrastructură : sala pompelor : 4,5 x 7,5 m, h = 3,00 m ; bazin
admisie : 1,2 x 7,5 m, h = 3,00 m ;
Dimensiuni suprastructură : sala pompelor : 4,5 x 7,5 m, h = 3,85 m, din care:
Camera electrică : 2,5 x 1,5 m, h = 3,85 m .
Pompele vor aspira dintr-un bazin de admisie alipit staţiei de pompare.
Pompele vor fi pompe centrifuge verticale, de înaltă presiune, din oţel
inoxidabil, cu electromotor. Pompele vor fi livrate ca un grup de pompare pe sasiu
comun împreună cu toate instalaţiile necesare. Fiecare pompă este prevăzută cu
robineţi de izolare şi clapet de reţinere . Grupul mai este echipat cu un vas cu
membrană (volum 8l), releu de protecţie la lipsa apei, manometru şi traductor de
presiune. De asemenea pachetul va conţine un panou de automatizare pentru
comanda pompelor, lampa de semnalizare funcţionare şi avarie precum şi contacte
fără potenţial pentru semnalizare colectivă de funcţionare şi avarie.
Din punct de vedere al utilajelor, staţia de pompare SP3 va avea următoarea
echipare :
- Ansamblu pompare I :(1 +1) electropompe pentru Bătrâni, cu caracteristicile
Q = 4,5 l/s = 16,2 mc/h ;
H = 190 mCA ;
P = 15 KW
Aspiraţie – vane Dn 100/Pn 2,5
colector Dn 100
Refulare – vane Dn 100/Pn 25
clapeţi de sens Dn 100/Pn 25
distribuitor Dn 100
- Ansamblu pompare ÎI :(1 +1) electropompe cu caracteristicile
Q = 5,5 l/s = 18 mc/h ;
H = 175 mCA ;
P = 15 KW
Aspiraţie – vane Dn 80/Pn 2,5

71
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

colector Dn 80
Refulare – vane Dn 80/Pn 25
clapeţi de sens Dn 80/Pn 25
distribuitor Dn 80
- Electropompă epuisment Q = 3,62 l/s ; H = 8 mCA ; P = 650 W ;
- Vâna cu disc fluture, corp cu flanşe, acţionare electrică cu indicator de cursă,
Dn 200mm, PN6 – 1buc.;
- Vâna cu disc fluture, corp cu flanşe, acţionare manuală cu indicator de cursă,
Dn 100mm, PN25 - 2buc ;
- Vâna cu disc fluture, corp cu flanşe, acţionare manuală cu indicator de cursă,
Dn 200mm, Pn 16 – 2 buc.;
- Vâna cu disc fluture, corp cu flanşe, acţionare manuală cu indicator de cursă,
Dn 100 mm, PN2,5 -1 buc. ;
- Vâna cu flotor, Dn 200mm, Pn 6 -1 buc. ;
- Debitmetru electromagnetic Dn 50 mm, Pn 25 – 2 buc ;
Vâna de reglaj automat a presiunii în amonte de SP3, ( rezultata ca necesară în
urma efectuării calculului loviturii de berbec), având Dn 200 mm, Pn 16 ;
- Monoşină Q = 1 tonă, L = 5,5 m, H ridicare = 5m ; cărucior manual monogrindă ;
palan cu angrenaj planetar, acţionat manual, grindă de rulare profil I.
Cele două grupuri de pompe se vor monta pe postamente de beton cu
înălţimea de 350 mm. Distanţa dintre postamente este de 1,45 m.
Bazinul de admisie este alimentat printr-o conductă PEID De 200 mm ce va
traversa sala pompelor. La intrarea în sala pompelor, cota în ax a conductei va fi
463,73 m. Pe această conductă de admisie, în bazinul de admisie se va monta o
vană cu plutitor Dn 200mm, Pn6, pentru a menţine în bazin nivelul maxim de
464,60m. În momentul atingerii acestui nivel maxim, vâna cu plutitor va închide
alimentarea bazinului de admisie. Ca o măsură suplimentară de prevedere, pe
conducta de admisie, în sala pompelor se va monta o vană electrică.
Nivelul minim pe care îl poate atinge apa în rezervor este de 464,60 m. În
momentul atingerii acestui nivel se va opri funcţionarea pompelor.
Cele două grupuri de pompare vor aspira independent din bazinul de admisie,
prin intermediul a două conducte din oţel inox de diametre 100 mm respectiv 80 mm.
Toate conductele de legătură prevăzute în interiorul staţiei de pompare se vor
realiza din oţel inox.
Bazinul de admisie este prevăzut cu o conductă de preaplin realizată din oţel
inox Dn 150 mm. Partea superioară a pâlniei conductei de preaplin, având Dn
400mm, se va amplasa la 100 mm peste nivelul maxim al apei în bazin, respectiv
464,70m.
Radierul bazinului de admisie se află la aceeaşi cotă cu radierul sălii pompelor,
respectiv 462,70. Alăturat peretelui comun sălii pompelor şi bazinului de admisie se
72
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

va realiza o başă cu dimensiunile în plan de 750 x 1250 mm şi adâncimea de 800


mm.
Atât radierul sălii pompelor cât şi al bazinului de admisie vor fi profilate cu beton
de pantă spre başă. Golirea bazinului de admisie se va face în başa din sala
pompelor. Pentru aceasta, s-a traversat peretele dintre cele două camere cu o
conductă din oţel Dn 100 mm. Traversarea s-a făcut în dreptul başei. Pe această
conductă s-a montat o vană fluture care se va deschide atunci când se va dori
golirea bazinului de admisie.
În başă se va monta o electropompă de epuisment cu caracteristicile Q = 3,62
l/s ; H = 8 mCA ; P = 650 W . Funcţionarea acestei pompe de epuisment este
automată ; ea porneşte sau se opreşte funcţie de nivelul apei în başă.
Pentru contorizarea debitului de apă ce tranzitează staţia de pompare, pe
refulările celor două grupuri de pompare se vor monta debitmetre electromagnetice
Dn 50 mm, PN 25.
Alimentarea cu apă a locuitorilor comunei, estimată la 3000 de consumatori
incluzând şi consumatorii casnici şi publici din extinderea propusă în prezenţa
documentaţie, se face prin cişmele amplasate pe străzi (54%), cişmele amplasate în
curţi (43%) şi prin instalaţii de apă rece, caldă şi canalizare cu prepararea locală a
apei calde (3%).
Necesarul de apă pentru nevoi publice şi gospodăreşti, calculat conform SR
1343-1/2006 - standard aliniat normelor europene, care prevăd consumuri specifice
mai mici decât standardele anterioare, este de 241,6m3/zi (2,8l/s) debit maxim zilnic
şi 50m3/h (14l/s) debit maxim orar.
Volumul de apă necesar pentru stingerea incendiului este de 160,5m3, luând în
considerare un incendiu interior şi unul exterior, precum şi un consum de apă pe
perioada incendiului de 105m3. acest volum de apă reprezentând rezerva intangibilă
de incendiu.
Cantitatea de apă necesară pentru incendiu, 160,5m3 şi cea pentru
compensarea variaţiei consumului, 120,8m3 (total 281,3m3) se înmagazinează în
rezervorul existent în staţia de tratare a apei.
Cerinţa de apă la sursă este de 495m3/zi (5,7l/s), considerând şi suplimentarea
cantităţii de apă pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de
alimentare cu apă, precum şi acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de apă
(spălare rezervoare şi reţea de apă, utilizare în staţia de tratare, ş. a.).
Reţeaua de distribuţie a apei potabile este amplasată pe toate străzile din
comună, fiind executată din polietilenă de înaltă densitate cu diametre de 100-
150mm. Este echipată cu cişmele stradale, hidranţi supraterani pentru stins incendiu
exterior, cămine pentru vane de aerisire şi golire.
Canalizarea apelor uzate se realizează în sistem divizor.
73
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

În luna septembrie 2007 s-au iniţiat întocmirea proiectelor de mediu pe


domeniul apa/apa uzată, conform POS – Mediu – Axa prioritara 1 în cadrul căruia
face parte ”Reabilitare şi Modernizare sisteme publice de alimentare cu apa şi
canalizare - Judeţul Prahova “ – POS Mediu
Ca şi un rezultat al analizei de opţiuni, soluţia unei staţii de epurare (SEAU)
comună mai multor aglomerări s-a dovedit a fi cea mai eficientă abordare pentru
toate aglomerările studiate. Deasemenea, costurile reduse de mentenanţa şi operare
a unei singure unităţi centrale de epurare sunt un argument în plus pentru folosirea
sistemelor centralizate de colectare şi epurare a apelor uzate. Aglomerările sub
2.000 P.E. au fost conectate în cazul în care prin aceasta aglomerare trece colectorul
principal al unei aglomerări mai mari, sau în cazul în care staţia de epurare (SEAU)
este situată în interiorul aglomerării mai mici.
Apele uzate menajere, apreciate la 193,3m3/zi (2,2l/s) sunt colectate printr-o
reţea de canale din PVC, cu diametrul de 30 - 40cm. Acestea sunt dirijate prin
scurgere gravitaţională către o staţie de epurare compactă. Efluentul staţiei se poate
evacua în pârâul Bătrâneanca din apropiere, conform normativelor în vigoare.
Apele meteorice se scurg la suprafaţa terenului către şanţurile şi rigolele
drumurilor şi sunt evacuate în receptorii naturali din arealul comunei.
Soluţia de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate respectă normativele
în vigoare din domeniu, normative aliniate cerinţelor europene, şi anume:
SR 1343-1/2006 Alimentare cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă
pentru localităţile urbane şi rurale;
STAS1478-1990 Alimentarea cu apă la construcţiile civile şi industriale;
STAS 4165-88 Rezervoare de beton armat şi precomprimat;
STAS 1846-90 Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de
canalizare;
STAS 9470/73 Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe;
HG 325/2005 privind modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor
uzate;
HG930/2005 Norme specifice privind caracterul şi mărimea zonelor de
protecţie sanitară şi hidrogeologică;
NP 089/2003 Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de
epurare a apelor uzate orăşeneşti. Partea a III-a - Staţii de epurare de capacitate
mică şi foarte mică.

BREVIAR CALCUL
1. Consumatori:
N1 = 1620 locuitori alimentaţi prin cişmele pe străzi
N2 = 1290 locuitori alimentaţi prin cişmele în curte
N3 = 90 locuitori cu instalaţii interioare de apă şi canalizare, cu preparare locală apă caldă

74
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

2. Debit specific şi coeficienţi de corecţie:


q1 = 50 l/om zi
q2 = 60 l/om zi
q3 = 100 l/om zi
Kzi 1,2,3 = 1,50; 1,40; 1,30 variaţia zilnică pt. cele trei categorii de consumatori
Ko = 5,0 variaţia orară
Ks = 1,07 nevoi ale sistemului de apă
Kp = 1,15 pierderi admisibile în sistemul de apă

3. Necesar de apă
3.1 nevoi gospodăreşti
Qzi max = 1/1000∑Ni qspKzi
Qo med = 1/24Qzi max
Qo max = Qo med Ko

Qzi max = 1/1000(1620x50x1,50+1290x60x1,40+90x100x1,30)= 241,6m3/zi = 2,8l/s


Qo med = 1/24Qzi max = 1/24x241,6 = 10m3/h = 2,8l/s
Qo max = Qo medKo = 10x5 = 50m3/h = 14l/s

3.2 combatere incendiu


VRI = Vinc + Vconsum rezerva intangibilă de incendiu
Vinc = 1/1000(niiqiiTii 60+nieqieTie 3600), în care: nii = 1 incendiu interior
qii = 2,5l/s
Tii = 10min
nie = 1 incendiu exterior
qie = 5l/s
Tie = 3ore

Vinc = 1/1000(1x2,5x10x60+1x5x3x3600) = 55,5m3


Vconsum = aQo max Tie , în care a = 0,7 stingerea incendiului cu motopompe
Vconsum = 0,7x50x3 = 105m3
VRI = 55,5+105 = 160,5m3
QRI = VRI/TRIx24 = 160,5/24x24 = 160,5m3/zi = 1,9l/s refacerea rezervei de apă

4. Rezerva de apă potabilă


VRI = 160,5m3
Vcompensare consum = αQzi max = 0,50x241,6 = 120,8m3 , α = 0,5 coef. care ţine seama de nr.
locuitorilor
Vrezervor = 160,5+120,8 = 281,3m3
Este necesar un rezervor cu capacitatea de 300m3
75
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

5. Cerinţa de apă la sursă


C = KpKs(Qzi max + QRI) = 1,07x1,15(241,6+160,5) = 495m3/zi = 5,7 l/s

7. Debit de ape uzate


7.1 ape uzate menajere
Quz = 0,8(Qzi max ) = 0,8x241,6 = 193,3m3/zi = 2,2 l/s

3.9.2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ


Eliminarea disfuncţionalităţilor
SDFEE Ploieşti are ca prioritate o serie de obiective legate de o mai bună distribuţie şi
furnizare a energiei electrice către consumatori. O atenţie deosebită se acorda menţinerii
funcţionarii instalaţiilor în condiţii de siguranţă şi securitate, cu încadrarea în indicatorii
stabiliţi prin standardul de performanţă prin:
- reabilitarea reţelelor de distribuţie;
- construirea de noi posturi de transformare în zonele cu consumuri de energie
electrică în creştere;
- efectuarea unor lucrări de modernizare a echipamentelor din staţiile de transformare;
- devierea reţelelor electrice din zonele existente de locuire.

În comună Bătrâni se impun o serie de lucrări de reparaţii capitale ale reţelelor


de alimentare cu energie electrică. În acest sens sunt necesare modernizări ale
posturilor de transformare (prin înlocuirea transformatoarelor vechi cu altele noi din
punct de vedere tehnologic, de puteri mai mari), ale reţelelor aeriene de joasă
tensiune (prin generalizarea conductoarelor izolate torsadate) şi ale branşamentelor.
Reţelele subdimensionate în raport cu consumul real de energie, se propun a
fi reviziute în concordanţă cu consumatori existenţi cât şi cu cei propuşi prin prezenta
dezvoltare. Extunderea reţelelor şi retehnologizarea celor existente urmăreşte
asigurarea unui nivel de fiabilitate ridicat, un cost al lucrărilor competitiv şi o
exploatare de bună calitate, concomitent cu respectarea criteriului economic. În zona
centrală a localităţii Bătrâni se propune rea lizarea reţelelor subterane, traseul
acestora se propune a fi realizat sub trotuare şi în spaţiile verzi adiacente cailor de
comunicaţii.
Branşamentele existente se propun a fi refăcute prin :
- înlocuirea branşamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR ;
- montare firidelor de bachelita, cu siguranţe automate;
- înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton;
- amplasarea instalaţiilor energetice pe traseu uşor accesibil în cadrul lucrărilor
de intervenţie în caz de avarie sau corelate cu celelalte reţele din zona.
Iluminatul public existent se recomandă să fie pus în concordanţă cu
76
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

prevederile normativelor în vigoare (SR 13433 - Iluminatul cailor de circulaţie).


Pentru noile zone propuse se vor utiliza corpuri de iluminat tip PVB, montate pe
stâlpi de beton, în funcţie de nivelul de iluminare necesar şi configuraţia cailor de
comunicaţie.Se propune comanda automată a conectării circuitelor aferente
iluminatului public , cu ajutorul dispozitivului fotoreleu RFC 1 – 2-4 lx.
Realizarea bazei energetice a comunei se va face treptat, corelat cu
construcţiile aferente noilor consumatori.

DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A LOCALITĂŢII


Prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, ceea ce va conduce
la construirea de noi locuinţe.Acest fapt va determina o creştere a necesarului de
putere electrică şi, ca urmare, va fi necesară o creştere a capacităţilor energetice.
Alimentarea noilor consumatori se va face prin intermediul :
- posturilor de transformare existente , acolo unde gradul de încărcare al
acestora permite preluarea consumatorilor noi, şi
- posturi noi de transformare 20/0,4 kV, amplasate în centrul de greutate al
consumatorilor.
Pentru stabilirea necesarului de putere alimentarii cu energie electrică a noilor
consumatori din zona se vor avea în vedere următoarele considerente:
a) - încălzirea clădirilor se va face prin centrale proprii cu combustibil lichid sau
gaze (exclus încălzit electric).
b) - energia electrică va fi utilizată pentru iluminatul interior şi exterior (inclusiv
decorativ), pentru utilizări casnice obişnuite, instalaţii de aer condiţionat, aparatura
ŢI&C, etc.
c) -unitatile de alimentaţie publica vor prepara hrana în instalaţii alimentate cu
gaze

Pe baza criteriilor de mai sus s-a întocmit tabelele în care sunt cuprinse puterile
instalate şi absorbite pentru o lociunta cu 3 camere pentru comună Bătrâni.

GRADUL DE DOTARE CONSIDERAT PENTRU O LOCUINŢĂ CU 3 CAMERE

Nr. crt. DENUMIRE CONSUMATORI PUTERE INSTALATĂ (W)


1 Iluminat electric 500
2 Fier de calcat-1 1000
3 Televizoare -1 200
4 Aparate radio (combină)-1 150
5 Frigidere-1 220

77
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

6 Congelator -1 220
7 Aspirator praf -1 1500
8 Maşina spălat rufe-1 2700
9 Robot bucatarie-1 1000
10 Hota electrica-1 250
11 Uscător de par-1 350
12 Cuptor microunde-1 1000
13 Instalaţie protecţie 100
14 TOTAL PUTERE INSTALATĂ (Pi) 9190

a) Locuinţe individuale nou construite (100), pe o suprafaţă de 10ha, în partea de


sud a localităţii.
-Puterea maximă simultan absorbită de noile locuinţe la nivelul posturilor de
transformare :

Pmsa= Nx KcxKs1xPi =100 x 0,25 x 0,26 x 9,19 = 60 kW

unde : N - numărul de locuinţe (N=100)


Kc-factorul de cerere kc = 0,25 ;
Ks-coeficient de simultaneitate intre consumatori ; Ks = 0,26;
(conf PE 132)
Pi-puterea instalată pe o locuinţă ( Pa=9,19 kW )

-Putera aparenta Sn necesară a fi livrata de posturile de transformare pentru


alimentarea locuinţelor :
1,1xPmsa 1,1 x 60
Sn = -------------- = ---------------- = 73 kVA
cos φ 0,9

unde : 1,1 – factor ce ţine seama de căderea de tensiune pe linie


cos φ – factorul de putere admisibil (cos φ = 0,9 ).
Acest necesar de putere va fi asigurat de un nou post de transfomare de 100 kVA.
Amplasrea definitivă a obiectivelor energetice (posturi de transformare, linii
electrice) se va stabili de către proiectantul de specialitate de la S.C. “Electrică” S.A.-
Muntenia Nord SDFEE Ploieşti prin lucrarea care i se va comanda.

78
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

În proiectarea şi executarea reţelelor de alimentare cu energie electrică se vor


respecta următoarele standarde şi prescripţii CONEL în vigoare:
STAS 234 -Bransamente electrice. Condiţii de proiecatare şi execuţie
PE 107 -Normativ pentru proiectarea reţelelor de cabluri electrice.
PE 132 -Normativ pentru proiectarea reţelelor de distribuţie publică.
PE 155 -Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor pentru
clădiri civile .
SR 13433 - Iluminatul cailor de circulaţie.

3.9.3. TELECOMUNICAŢII
În comună Bătrâni este necesară o extindere a reţelei existente şi în zonele în
prezent netelefonizate .Având în vedere că prin actualul PUG se prevede o extindere
a intravilanului, i vor fi necesare instalări de noi posturi telefonice în zonele destinate
locuirii.
Direcţia de Telecomunicaţii Ploieşti va stabili soluţiile optime de racordare a
noilor abonaţi.

3.9.4. ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ


Asigurarea cu căldură a clădirior de locuit, precum şi a clădirilor de utilitate publică din
comună Bătrâni presupune asigurarea confortului locatarilor şi utilizatorilor, dar şi o utilizare
economică a combustibililor – indiferent care ar fi aceştia – precum şi păstrarea unui grad de
poluare cât mai redus al zonei.
Aceste deziderate se pot asigura şi prin folosirea judicioasă a lemnului drept
combustibil, cu randamentul cel mai ridicat la ora actuală fiind folosirea încălzirii centrale
care utilizează ca sursă de energie termică cazanele cu gazeificarea lemnului.
Cazanele care folosesc acest sistem prezintă o serie de avantaje faţă de arderea
lemnului în sistem clasic, cele mai importante fiind :
Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8
ore, în funcţie de natura lemnului.
Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul opririi
alimentării cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi
temperatura să scadă, evitându-se astfel pericolul fierberii apei în cazan şi
chiar al exploziei.
Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un acumulator
de 12 V care să permită circulaţia apei la un debit redus o perioadă de timp
pentru reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea căldurii la instalaţie.
Existenţa la modelele mai moderne a unui panou de comandă care
controlează temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de
încălzire
Panoul de comandă prezintă un sistem de protecţie electronică la

79
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

supraîncălzire, astfel că atunci când temperatura depăşeşte 94oC termostatul


de siguranţă va întrerupe alimentarea cu energie electrică pentru panoul de
comandă şi pompa va funcţiona în continuare pentru a transmite toată căldura
din cazan în instalaţie.
Randament până la circa 85%.
Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept
combustibil peleţii de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de
lemn cu un liant care este şi acesta combustibil. Este un sistem care, pe de o parte ,
găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, aruncat
în râuri le distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită
pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.
Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice
ridicate şi al depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp.
Alimentarea cu combustibili de calitate superioară, reglarea corespunzătoare
a sistemului arzător-cazan-coş şi chiar montarea unor filtre permit o reducere la
minim a noxelor aeriene emise (în special eliminarea fumului). De asemenea, prin
montarea rezervoarelor cu pereţi dubli cu detectare de pierderi de combustibil, se
poate elimina poluarea solului cu produse petroliere.
În ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea
prezintă avantajul că, dacă este cazul, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe
gaze naturale, pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei, nu este poluantă şi, de
asemenea, rezervorul poate fi recuperat de către firmă care livrează GPL (BUTAN
GAS ROMÂNIA, SHELL GAS etc.) fără a apărea problemele care apar la
postutilizarea rezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului.
Dezavantajele GPL constă în faptul că nu se utilizează decât circa 60% din
capacitatea rezervoarelor şi, la temperaturi exterioare scăzute, debitul de
combustibil care poate fi livrat scade dacă nu sunt luate măsuri suplimentare de
încălzire pentru vaporizarea acestuia.
În tabelul de mai jos sunt indicate distanţele minime de siguranţă între
depozitele de GPL cu recipiente fixe supraterane şi obiectivele învecinate în
conformitate cu prevederile Normativului I 31 – 1999 pentru proiectarea şi
executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL),

Distanţe în metri, capacităţi în litri


Nr Obiective ≤3000 3001… 5001… 15001…
5000 15000 30000
1. Autocisternă 3 3 5 7,5
2. Clădiri de locuit şi anexe, spaţii de
producţie, ateliere, depozite (altele
decât cele cu regim special)
5 7,5 10 15
80
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

3. Clădiri publice: săli de spectacole,


hoteluri, şcoli, spitale, biserici, birouri,
clădiri administrative, inclusiv prizele
de aer ale acestora, canalizări, alte 15 15 20 30
obiective cu destinaţie similară
4. Linii electrice de joasă şi medie
tensiune (măsurarea se face de la 15 20 30 35
proiecţia în plan a acestora),
5. Linii electrice de înaltă tensiune
(măsurarea se face de la proiecţia în 20 20 25 30
plan a acestora)
6. Limită de proprietate 3 5 10 15
NOTĂ: Distanţele menţionate la punctele 2,3 şi 6 pot fi micşorate cu 50% în cazul construirii unui zid
antifoc, rezistent la explozie, la limita împrejmuirii depozitului, pe direcţia obiectivului considerat.

Pentru toate clădirile la care este realizată alimentarea cu apă din surse
centralizate sau din surse proprii trebuie studiată şi soluţia preparării apei calde
menajere utilizând energia solară prin intermediul panourilor solare înglobate în /
montate pe acoperişul clădirilor sau pe terase în concordanţă cu adoptarea unei
orientări şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficienţă a energiei solare.
Aceste posibilităţi sunt favorabile având în vedere regimul redus de înălţime pentru
clădirile din mediul rural.
Elementele de construcţie exterioare ale noilor clădiri sau care se
reabilitează trebuie să fie executate astfel încât să se realizeze un coeficient global
de transmisie a căldurii conform Normativului C 107/2005 privind calculul
termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor şi respectând prevederile
Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, obţinându-se un
consum scăzut de combustibil, un confort termic corespunzător şi reducerea
degajărilor de noxe datorate arderii combustibililor.
În concluzie, pe lângă utilizarea lemnelor pentru ardere în sobe, care va
rămâne şi pe viitor, sistemul de încălzire cel mai răspândit la locuinţele din comună
Bătrâni, este necesar ca la clădirile de utilitate publică sau cu aglomerări de
persoane să se monteze sisteme de încălzire centrală alimentate de la surse sigure,
cu randament ridicat, cu grad redus de poluare şi care să utilizeze în cât mai mare
măsură deşeurile lemnoase din zonă.
De asemenea, o dată cu introducerea alimentării cu apă şi canalizării care să
asigure presiunea necesară, precum şi evacuarea apelor uzate se vor putea monta
panouri solare pentru prepararea apei calde menajere.
Izolarea termică suplimentară a pereţilor exteriori şi montarea tâmplăriei cu
geam termoizolant tip termopan la clădirile de utilitate publică, împreună cu montarea
unor centrale termice pe lemne sau pe deşeuri lemnoase va contribui la reducerea
cheltuielilor de întreţinere pentru aceste clădiri.
81
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

3.9.5. GOSPODĂRIE COMUNALĂ


Serviciul de colectare şi transport deşeuri va consta în colectarea deşeurilor şi
transportul la depozitul ecologic din zonă.
Cadravele animalelor se vor evacua prin contract cu firma specializată Protan.
Se are în vedere construirea unui cabinet veterinar care va fi dotat şi cu o cameră
frigorifică.
De asemenea se va asigura igienizarea comunei şi colectarea şi depozitarea
raţională a deşeurilor menajere şi a dejecţiilor animale din gospodării, astfel încât să
nu fie afectaţi factorii de mediu.
Depozitarea deseurilor se va realiza la platforma de gunoi situata departe de
intravilanul existent (trupul principal al comunei) - Trup 14 - UTR 16 - Platforma
gunoi, zona de protectie sanitara conf. OMS 119/ 2014 - 1000 m.
În cazul cimitirelor, se propune asigurarea zonelor de protecţie necesare, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Zonele de protecţie sanitară


Conform prevederilor HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor Speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologica, cap. III, cap.
VIII, cap. IX, mărimea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever este:
- 10 m, raza cu centru pe foraj, la puţurile forate de adâncime, cu acviferul sub
presiune.
Pentru sursele de apă, dimensiunile şi configuraţia zonelor de protecţie sanitară
se stabileşte de către specialişti atestaţi de autoritatea publica centrală în domeniul
apelor, prin studii hidrologice întocmite conform instrucţiunilor.
- 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiilor de tratare
- 20 m de la zidurile esterioare ale rezervoarelor îngropate
- 10 m de la generatoarele exterioare ale conductelor de aducţiune.
- 3 m de la generatoarele exterioare ale conductelor de distribuţie, fata de
conductele de canalizare
- 0,4 m pe verticală, deasupra conductelor de canalizare
Cu excepţia conductelor, la celelalte obiecte, zonele de protecţie vor fi
delimitate de împrejmuiri.
În zonele de protecţie sanitară cu regim sever se interzice amplasarea oricărei
construcţii.
Primăria Comunei Bătrâni va avea în vedere, la emiterea autorizaţiilor de
construire, respectarea interdicţiei în zonele de protecţie sanitară cu regim sever de
construire şi vă solicita, prin certificatul de urbanism, AVIZUL de amplasare emis de
administratorii instalaţiilor.
Zona de protecţie a staţiei de epurare se va stabili în urma unui studiu de
82
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

impact asupra mediului, la faza de proiectare, cu recomandarea de a se utiliza o


staţie compactă de epurare biologică de tip Biopack.

Propuneri
În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a calităţii factorilor de mediu
sunt necesare o serie de proiecte care să cuprindă:
Realizarea reţelei de alimentare cu apă a populaţiei;
Realizarea reţelei de canalizare, împreună cu o staţie de epurarea a apei
menajere;
Educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii;
Se va avea în vedere monitorizarea teritoriului comunei şi pe cel al satelor
aparţinătoare astfel în cât să se evite existenţa depozitelor spontane şi
necontrolate de deşeuri menajere provenite de la gospodăriile individuale;
Se propune realizarea unei platforme ecologice de precolectare a deşeurilor
spre a fi depozitate conform normelor în vigoare până la data transoprtării la
groapa de gunoi ecologică.
Se va avea în vedere realizarea unei platoforme ecologice pentru depozitarea
deşeurilor de grajd rurale;
Monitorizarea anuală a calităţii factorilor de mediu, prin efectuarea de
măsurători şi determinarea calităţii la nivelul fiecărui element component al
mediului;
Regularizarea, consolidarea şi protejarea malurilor la toate cursurile de apă cu
caracter permanent, precum şi al văilor şi viroagelor cu caracter torenţial.
Replantarea şi consolidarea prin măsuri specifice a terenurilor ce prezintă
fenomene de alunecare ( terasări, banchete de sprijin din piatră, gărduleţe,
pardoseli de piatră etc.,)
Reconstrucţia ecologică în zonele degradate ca urmare a eroziunii datorate
exploatării necorespunzătoare a lemnului, turismului neorganizat.
Salubrizarea întregului teritoriu prin colectarea la timp a deşeurilor menajere şi
organizarea unor puncte de depozitare de tranzit şi eventuala sortare a
deşeurilor.
Interzicerea campării în locuri neorganizate şi neamenajate, precum şi luarea
unor măsuri pentru împiedicarea practicării drumeţiilor montane pe alte trasee
decât cele marcate.
Protecţia vegetaţiei existente prin măsuri speciale de îngrijire, regenerare
naturală sau prin reîmpădurire şi replantări de pomi fructiferi.
Însămânţarea terenurilor cu risc de alunecare cu amestec de ierburi care, prin
consumul mare de apă asigură protecţia antierozională şi stabilirea versanţilor.

83
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

3.10. Protecţia mediului


Căi de limitare şi/sau eliminare a poluării şi degradării mediului
Din documentarea pe teren şi datele obţinute de la autorităţile locale se
constată că localitatea Bătrâni nu are probleme majore de poluare a mediului, iar
măsurile ce se impun sunt de păstrare şi îmbunătăţire a acestei situaţii.
Propuneri şi măsuri de intervenţie urbanistică:
- alimentarea cu apa în sistem centralizat a întregii comune;
- colectarea şi tratarea apelor uzate prin crearea sistemului de canalizare, cu o
staţie de epurare;
- construcţiile noi (indiferent de funcţiune) vor corespunde normelor actuale cu
privire la izolarea termică, în vederea economisirii resurselor primare;
- educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii;
- monitorizarea teritoriului comunei şi pe cel al satelor aparţinătoare astfel în cât
să se evite existenţa depozitelor spontane şi necontrolate de deşeuri menajere
provenite de la gospodăriile individuale;
- monitorizarea anuală a calităţii factorilor de mediu, prin efectuarea de
măsurători şi determinarea calităţii la nivelul fiecărui element component al mediului;
- regularizarea, consolidarea şi protejarea malurilor la toate cursurile de apă cu
caracter permanent, precum şi al văilor şi viroagelor cu caracter torenţial.
- replantarea şi consolidarea prin măsuri specifice a terenurilor ce prezintă
fenomene de alunecare (terasări, banchete de sprijin din piatră, gărduleţe, pardoseli
de piatră etc.,)
- reconstrucţia ecologică în zonele degradate ca urmare a eroziunii datorate
exploatării necorespunzătoare a lemnului, turismului neorganizat.
- protecţia vegetaţiei existente prin măsuri speciale de îngrijire, regenerare
naturală sau prin reîmpădurire şi replantări de pomi fructiferi.
- însămânţarea terenurilor cu risc de alunecare cu amestec de ierburi care, prin
consumul mare de apă asigură protecţia antierozională şi stabilirea versanţilor.
- programe şi măsuri pentru dezvoltarea oraşelor şi satelor cu rol şi funcţii de
echilibru şi intercomunal.
Se vor amenaja spaţii verzi ce vor fi suprafeţe înierbate, amenajări florale arbori
şi arbuşti şi parcuri conform normativelor în vigoare.
În ceea ce priveşte calitatea aerului se va urmări:
diminuarea şi amliorarea microclimatului prin perdele de protecţie, de deviere
a eventualelor noxe, filtre de aer la unităţile agricole (ferme zootehnice) sau unităţi de
producţie care ar prezenta procese tehnologice poluante;
plantaţii de-a lungul căilor de circulaţie rutiere, amenajarea intersecţiilor,
84
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

modernizarea drumurilor în cadrul localităţilor;


propuneri de înlocuire a combustibililor tradiţionali pentru încălzirea locuinţelor
indivisuale (lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale.
Pentru îmbunătăţirea calităţii apelor se preconizează următoarele măsuri:
zona de protecţie sanitară (15,0m lăţime) pe malul apei – zona verde
(păşune), plantaţii de protecţie;
pe o lăţime de 50,00 m pe malul apelor, construcţiile de orice fel se vor
executa respectându-se normele de protecţie a mediului; se recomandă ca în
această zonă, până la racordarea la un sistem centralizat de canalizare, să se evite
amplasarea anexelor gospodăreşti;
Calitatea solului va fi îmbunătăţită prin plantări de specii adecvate, drenaje,
măsuri de consolidare a terenurilor destinate construcţiilor, sistematizarea verticală a
suprafeţelor înconjurătoare.
Calitatea regimului fonic se vă îmbunătăţii prin modernizarea drumurilor
(sisteme construcţie silenţioase pentru infrastructură),amenajarea intersecţiilor şi
plantaţii de-a lungul căilor de comunicaţie.

3.11. Reglementări urbanistice


Soluţia adoptată prin prevederile P.U.G. se constituie în oferta urbanistică a
autorităţilor locale, pentru a se atrage investitori şi populaţie în zonă, astfel crescând
zestrea comunei, creându-se premizele unei dezvoltări durabile în teritoriu.
Noile configuraţii formate prin completarea zonelor adiacente localităţilor
comunei vor păstra caracterul specific rezidenţial, urmând ca autorităţile locale, prin
programele de aplicare a prevederilor P.U.G. să îmbunătăţească locuirea prin
atragerea de investiţii şi investitori pentru crearea de locuri de muncă, dotarea
comunei cu spaţii destinate învăţământului, culturii, dotări de sănătate, administraţie
şi financiar bancare, culte, şi nu în ultimul rând realizarea de spaţii verzi organizate,
parcuri, plantaţii de aliniament şi de protecţie, zone de petrecere a timpului atât
pentru populaţia din localitate, cât şi pentru cei din Ploieşti sau Vălenii de Munte,
Buzău (petrecerea timpului la sfârşit de săptămână).
Reglementările urbanistice şi zonificarea teritoriului s-a materializat în plansa nr.
1 – Încadrare în teritoriu, şi în plansa nr. 3 – fiecare localitate – reglementari
urbanistice. Modul de aplicare a prevederilor P.U.G. s-au materializat în plansele ce
stabilesc unităţile teritoriale de referinţă pentru fiecare localitate şi plansele ce
ilustrează proprietatea asupra terenurilor.

85
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Bilantul teritorial al intravilanului propus

EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCTIONALE SUPRAFATA PROCENT SUPFRATA PROCENT

ha % ha %

LOCUIRE INDIVIDUALA
194,93 87,16 187,52 62,77
L

INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC


3,12 1,40 3,94 1,32
IS

UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE


0,00 0,00 2,06 0,69
ID

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE
0,05 0,02 0,00 0,00

ZONE MIXTE 0,00 0,00 71,64 23,99

IS/L 0,00 0,00 34,79 11,65

IS/L/SP 0,00 0,00 9,91 3,32

IS/SP 0,00 0,00 12,89 4,32

ID/IS 0,00 0,00 14,05 4,71

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT


16,98 7,59 19,27 6,45
C

SPATII VERZI 0,43 0,19 5,94 1,99

SP1 0,43 0,00 0,61 0,20

SP2 0,00 0,00 5,33 1,79

GOSPODARIE COMUNALA
0,94 0,42 1,29 0,36
GCg + GCc

86
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE
1,83 0,82 2,06 0,69
TE

APE
5,39 2,41 5,20 1,74

TOTAL 223,67 100,00 298,92 100,00

TOTAL INTRAVILAN PROPUS = 298,92 HA

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT = 223,67 HA

SUPRAFETE SOLICITATE A FI INTRODUSE IN INTRAVILAN = 101,48 HA

SUPRAFETE SOLICITATE A FI SCOASE DIN INTRAVILAN = 26,23 HA

Soluţia generală de organizare şi dezvoltare a localităţilor


- menţinerea elementelor definitorii ale structurii generale a aşezărilor actuale
- menţinerea zonificărilor actuale şi întărirea fiecărei componente în parte (centrul,
aria locuită, concentrările de unităţi economice)
- amenajarea diversă a terenurilor degradate sau activarea celor libere din intravilane
(consecinţa va fi dispariţia acestor tipuri de teren în intravilan)
- protecţia elementelor definitorii ale locuirii tradiţionale
- protecţia unor ansambluri (inclusive a unor situri arheologice) şi piese de arhitectura
cu valoare istorică sau ambientală

Organizarea cailor de comunicaţie


Principalele reglementari vor fi:
- modernizarea şi îmbunătăţirea sistemului actual rutier
- propunerea unor noi drumuri

Destinaţia terenurilor, zonele funcţionale rezultate


Reluând ideile principale care rezultă din bilanţul teritorial al intravilanului, se
propun următoarele modificări privind noua destinaţie a terenurilor şi zonele
funcţionale:
- mărirea suprafeţelor centrale prin noi dotări şi amenajări specifice – zona
mixtă L1/ÎS
- dispariţia (prin amenajare) a terenurilor degradate şi libere
- mărirea suprafeţelor spatiilor verzi, a celor destinate loisirului şi sportului
87
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

- mărirea zonei de activităţi productive cu scopul de a reactiva economia


- propunerea unor noi cartiere rezidenţiale pentru locuitorii zonelor urbane
suprasaturate ce îşi doresc o locuinţă într-un mediu natural

Zonele protejate şi limitele acestora


Prin studiul istoric s-au stabilit zone de protecţie în jurul monumentelor
clasificate. Acestea se regăsesc în plansa ”3.1 Reglementari urbanistice –
Zonificare”.
Pentru protejarea Lacului Balbaitoarea – Sit Natura 2000 ROSCI 0096 – s-a
instituit REGIM DE PROTECŢIE STRICTĂ.

Protecţia unor suprafeţe în extravilan


Aceste prevederi sunt determinate de prezenţa sitului Natura 2000 – Lacul
Balbaitoarea ROSCI 0096 – ce trebuie pus în valoare prin menţinerea elementelor
şi crearea unor culoare de direcţionare spre acesta.

Interdicţii temporare de construire pentru zonele care necesita studii şi


cercetare suplimentară
Zonele cu riscuri, zone inundabile şi alunecări de teren se înscriu tot la zone cu
interdicţie provizorie de construire până la ridicarea acestei constrângeri printr-o
documentaţie specifică.
În jurul monumentelor pe aria stabilită ca zonă de protecţie a acestora se
propune o zonă de protecţie cu interdicţie temporară de construire.
Interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momentul eliminării cauzelor
ce le-au determinat.

Interdicţii definitive de construire


Interdicţia definitivă de construire se regăseşte în zonele echipamentelor
edilitare.

3.12. Obiective de utilitate publică


Nr. Codul de Denumirea Elemente de identificare Anul Valoarea Denumire act
Crt. clasificare bunului dobândirii de proprietate sau
sau după inventar alte acte
caz al doveditoare
dării în
folosinţă
121 1.3.17.2. Pod Ene Sat Bătrâni, 2010 763.239 Legea 213/1998
Construcţiei din beton armat privind proprietatea
Lungime = 15 ml, înălţime = publică şi regimul
6 ml, lăţime = 6 ml juridic al acesteia
122 4.1.1. Teren staţie Sat Bătrâni 2011 2.500 Legea 213/1998
epurare Teren în suprafaţă de 1279 privind proprietatea
88
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

mp publică şi regimul
juridic al acesteia
123 1.3.7.1 Uliţă Foanţă Sat Poiana Mare, L= 0,10 km 2006 20.880 Legea 213/1998
privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
124 1.3.7.1 Uliţă Anica Sat Poiana Mare, L= 0,04 km 2006 6.380 Legea 213/1998
Babei privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
125 1.3.7.1 Uliţa Ţâru Sat Poiana Mare, L= 0,05 km 2006 10.633 Legea 213/1998
privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
126 1.3.7.1 Uliţa Dobroiu Sat Poiana Mare, L= 0,04 km 2006 7.733 Legea 213/1998
privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
127 1.3.7.1 Uliţa Trestioră Sat Poiana Mare, L= 0,2 km 2006 8.313 Legea 213/1998
privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
128 1.3.7.1 Uliţa Nenciu Sat Bătrâni, L= 0,01 km 2006 1.933 Legea 213/1998
privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
129 1.3.7. DE 5672 Sat Bătrâni, punctul Păltiniş 2006 14784 Legea 213/1998
1, L = 1,848 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
130 1.3.7. DE 5672 A Sat Bătrâni, punctul Păltiniş 2006 5632 Legea 213/1998
1, L =0,704 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
131 1.3.7. DE 5850 Sat Bătrâni , punctul Păltiniş 2006 31944 Legea 213/1998
2, L = 3,993 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
132 1.3.7. DE 5610 Sat Bătrâni, punctul Şes, L 2006 4000 Legea 213/1998
=0,500 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
133 1.3.7. DE 2840 Sat Bătrâni, punctul 2006 8736 Legea 213/1998
Badânga, L = 1,092 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
134 1.3.7. DE 2607 Sat Bătrâni, punctul Carieră, 2006 8192 Legea 213/1998
L = 1,024 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
135 1.3.7. DE 2809 Sat Bătrâni, punctul Carieră, 2006 9968 Legea 213/1998
L = 1,243 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
136 1.3.7. DE 2809A Sat Bătrâni, punctul Carieră, 2006 3312 Legea 213/1998
L = 0,414 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
137 1.3.7. DE 2809B Sat Bătrâni, punctul Carieră, 2006 2920 Legea 213/1998
L = 0,365 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
89
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

138 1.3.7. DE 2431 Sat Bătrâni, punctul Lupoaia, 2006 14640 Legea 213/1998
L= 1,830 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia
139 1.3.7. DE 1867 Sat Bătrâni, punctul Molivii, 2006 10436 Legea 213/1998
L= 1,304 km privind proprietatea
publică şi regimul
juridic al acesteia

Urmare analizei situaţiei existente, ţinând cont de perspectivele dezvoltării


demografice şi a posibilităţilor de dezvoltare economică, se fac următoarele
propuneri în domeniul obiectivelor de utilitate publica:
-finalizarea lucrărilor de alimentare cu apa;
-modernizarea unor străzi şi rezolvarea unor intersecţii necorespunzătoare;
Identificarea tipului de proprietate a terenurilor este materializata în plansa 5 –
„Proprietatea asupra terenurilor„
-terenuri aparţinând domeniului public pe cele trei categorii-de interes naţional,
judeţean, local.
-terenuri aparţinând domeniului privat al statului;
-terenuri proprietate privată aparţinând persoanelor fizice sau juridice;
Tot în această planşă sunt marcate propunerile de circulaţie a terenurilor:
-terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public;
-terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat al localităţii;
-terenuri ce se intenţionează a fi concesionate;
-terenuri destinate schimbului

90
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

4. CONCLUZII – Măsuri în continuare


Concluziile generale ale prezenţei documentaţii sunt următoarele:
Comuna Bătrâni are şanse mari de relansare economică şi de reglementare a
diferitelor aspecte sociale şi de protecţie a mediului natural şi construit datorită
investiţiilor din zona.
Pentru ca propunerile să capete contur, să fie aplicabile şi să intre în legalitate,
se impune ca pe viitor, în funcţie de oportunităţi şi oferte investitionare, să fie
elaborate documentaţii de tip PUZ sau din domeniul funciar privitoare la:
- reglementarea situaţiei juridice a terenurilor pentru zonele neclare
- reconversia platformelor economice abandonte
- conturarea zonelor turistice
- zonele lotizabile corespunzătoare extinderilor intravilanelor
- amenajarea unor spaţii verzi.
La acestea se adauga documentaţiile necesare dotării tehnico-edilitare a
comunei şi alte proiecte având drept scop diferite aspecte ale dezvoltării.
Concluzia finală este ca, în comună Bătrâni, ca în toate zonele judeţului
Prahova, în scopul atingerii unei durabilităţi pe termen lung a structurii generale a
teritoriului şi aşezărilor sale, toate proiectele dezvoltării trebuie însoţite de măsuri
privind protecţia mediului natural şi a caracteristicilor tradiţionale a mediului construit.
Acest deziderat se va întoarce ca un factor favorizant asupra dezvoltării însăşi.
Obiectivele propuse prin tema program care ilustrează solicitările administraţiei
publice locale şi necesităţile populaţiei au fost incluse în prevederile prezentei
documentaţii, după aprobare documentaţia P.U.G. urmând să se constituie în act de
autoritate publica în vederea operării în teritoriul localităţilor şi al comunei, cu privire
la abordarea politicilor de construire şi dezvoltare urbanistică.
Se vor întocmi după aprobarea P.U.G. documentaţiile urbanistice de genul
planurilor urbanistice zonale sau de detaliu, care după aprobare în condiţiile
legislaţiei în vigoare vor scoate de sub interdicţia temporară de construire zonele
materializate în plansele de relgementari urbanistice pentru fiecare localitate.
În situaţia în care, sub presiunea investitorilor zone din teritoriul intravilanului
propus şi din teritoriul din extravilan vor căpăta alte funcţiuni fata de prevederile
P.U.G., zonele respective se vor supune întocmirii de documentaţii de urbanism cu
caracter local P.U.Z. care vor urma traseul avizărilor în vederea aprobării stabilit de
actele normative în vigoare, în baza certificatului de ubanism emis de autoritatea
locală. Termenul de valabilitate a planului urbanistic general este de cca 10 ani,
odată cu realizarea documentaţiilor stabilindu-se noile criterii de dezvoltare
urbanistică în ansamblu şi zonal.
Principalele concluzii care se desprind din analiza situaţiei existente sunt:
-sporul natural este negativ şi constant pe o perioadă relativ lungă de timp,
creşterea populaţiei înregistrată în ultimii 10 ani datorându-se sporului migrator;
-navetism mare spre localităţile vecine;
-numar mic de locuri de muncă în localitate datorită slabei dezvoltări a
industriei, reţelei comerciale şi a celei de servicii;
-urmare aplicării Legii 18/1991, agricultura este privatizata în proporţie de
90% şi se desfăşoară în cadrul gospodăriilor particulare cu suprafeţe mici, în medie
de 0,60 ha.;
-calitatea vieţii se situează în continuare la nivele nesatisfăcătoare cu
91
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

consecinţe nefavorabile asupra condiţiilor de viaţă şi de munca ale populaţiei:


-plecari la munca în străinătate;
-activitatea educaţionala, sanitară şi culturală este insuficientă şi lipsită de
modernitate;
Şansele de relansare economică a comunei sunt legate de poziţia favorabilă
geografică .
Proiectantul considera ca prioritate investiţională pentru aceasta comună cu
mari şanse de dezvoltare realizarea unei zone turistice reprezentative şi amplasată
adecvat punandu –se astfel bazele unui turism periodic.
În cadrul desfăşurării şi accelerării procesului de reformă economică în
România, pe lângă sarcinile şi atribuţiile principale în domeniile amenajarea
teritoriului, urbanism şi construcţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este
abilitat prin Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară să organizeze
şi coordoneze realizarea cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar şi constituirea
băncilor de date urbane la nivelul fiecărei localităţi.
Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar reprezintă un sistem de evidentă şi
inventariere sistematică a bunurilor imobiliare sub aspect tehnic şi economic.
Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar se organizează la nivelul intravilanelor
localităţilor, stabilite prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului, legal
aprobate.
Scopul şi importanta cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar
*Inventarierea tehnică şi economică a tuturor terenurilor şi construcţiilor
cuprinse în perimetrele intravilane ale unităţilor administrativ-teritoriale: comună,
oraş, judeţ;
*Stabilirea unitară şi completă a elementelor necesare evaluării terenurilor şi
construcţiilor situate în intravilan, indiferent de natură, destinaţia, folosinţa şi
proprietarul lor;
*Inventarierea tuturor reţelelor edilitare subterane şi supraterane, pe tipuri de
reţele;
*Realizarea unui sistem informaţional omogen şi standardizat de evidentă şi
gestiune a cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar ( baza de date cadastrale),
integrat în banca de date urbane;
*Creşterea şi consolidarea responsabilităţilor decizionale a autorităţilor locale,
responsabile de administrare şi gestionarea teritoriului;
Obiectivele cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar
*Instituirea unui sistem operaţional unitar privind taxele şi impozitele la nivelul
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;
*Crearea şi dezvoltarea unei pieţe libere a terenurilor şi construcţiilor pe baza
unor date tehnice şi economice reale, recunoscute şi garantate prin sistemul de
publicitate imobiliară;
*Optimizarea utilizării terenurilor şi construcţiilor prin elaborarea şi aprobarea
documentaţiilor de urbanism şi amenjarea teritoriului;
*Garantarea creditului ipotecar în activitatea de investiţii şi construirea de
locuinţe;
*Prevenirea speculei cu terenuri, prin mediatizarea pieţei libere în funcţie de
dezvoltarea la nivel central şi local;
Conţinutul cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar
92
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

Plecând de la entităţile de bază ale cadastrului general-parcela, construcţia şi


proprietarul –cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar adiţionează la acestea în
principal, următoarele tipuri de informaţii:
a) informaţii privind parcela:
-subcategoria de folosinţă
-dotarea edilitara până la nivel de branşament
-zona valorica de încadrare în peimetrul intravilanului localităţii
-zona protejată şi restricţiile acesteia
-procesul de ocupare şi coeficientul de utilizare
-gradul de seismicitate
b) informaţii privind construcţiile:
-suprafata construită
-suprafata construită desfăşurată
-structura de rezistenţă
-invelitoare, regim de înălţime
-dotari edilitare
-tipul de încălzire
-anul construirii şi starea de întreţinere
-destinatie-folosinta
-valoarea istorică şi arhitecturală
-numarul de familii şi persoane
-tip capacitate

Informatizarea cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar, în contextul utilizării


eficiente a informaţiilor de către autorităţile administraţiei publice locale şi centrale
este concepută ca un subsistem omogen şi standardizat de evidentă şi gestiune –
baza de date cadastrale – integrat în banca de date urbane.
Banca de date urbane este concepută ca un ansambu corelat de baza de date,
întreţinute independent, dar exploatate împreună. Banca de date urbane este
alcătuită dintr-o mulţime de aplicaţii informatice ce se împart în două grupe mari:
nucleul băncii de date urbane şi aplicaţii asociate (cadastrul general, cadastrul
imobiliar-edilitar, publicitatea imobiliară, recensământul şi evidenta populaţiei,
indicatori urbani, etc.)
Baza de date cadastrale are două componente principale: baza de date
textuale şi baza de date grafice.
Principalele entităţi ale bazei de date textuale sunt: parcela, subparcela,
construcţia, persoana fizică sau juridică, nodul de reţea, tronsonul de reţea.
Baza de date grafice va conţine atribute spaţiale (coordonate, contururi,
simboluri, atribute necesare reprezentării grafice) ale detaliilor care sunt reprezentate
în planul cadastral.
Sistemul informatic utilizat trebuie ales în aşa fel încât să se asigure
corespondenţa şi legătura între cele două baze de date. Baza de date cadastrale
permite realizarea a numeroase tipuri de rapoarte cum sunt: registrul cadastral al
parcelelor, proprietăţilor, indexul alfabetic al proprietăţilor, lista sectoarelor
cadastrale, statistica terenurilor în funcţie de anul de construire, folosinta-destinatie,
mod de administrare, tip de proprietate, etc.
În contextul Legii nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară,
93
Plan Urbanistic General – Comuna BĂTRÂNI, jud. Prahova 2019

organizarea şi coordonarea activităţii de execuţie a lucrărilor de cadastru de


specialitate imobiliar- edilitara şi de constituire a băncilor de date revine ministerului
Dezvoltării Regionale şi Turismului, Direcţiei de Cadastru Imobiliar-Edilitar şi
Gestiunea Localităţilor, în colaborare cu Consiliile Locale şi Judeţene, având la baza
H.G.R. nr. 521/1997, privind finanţarea lucrărilor de cadastru de specialitate imobiliar
edilitar. În desfăşurarea acestei activităţi este foarte important de menţionat interesul
major şi sprijinul constant al Consiliilor Locale şi Judeţene, care contribuie la
finanţarea lucrărilor din fondurile prevăzute în bugetele locale.

*Prezenta documentaţie serveşte la fundamentarea în vederea obţinerii


finanţărilor pentru:
1. programe de urbanizare a zonelor construite în teritoriu
2. dotare cu echipamente edilitare,
3. întreţinere şi dezvoltare a infrastructurii,
4. luarea de măsuri în vederea protejării mediului natural şi construit,
5. eliberarea certificatelor de urbanism
6. eliberarea Autorizaţiilor de construire
7. baza grafica de întocmire a cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar şi a
băncii de date urbane

Întocmit,

urb. dpl. Adela Georgeta GHEORGHIȚĂ

94