Structuri algebrice

Definiţie: Aplicaţia L : M  M  M se numeşte lege de compozitie internă pe mulţimea nevidă

M, iar cuplul (M, L) se numeşte structură algebrică
Definiţie: Fie  : M  M  M lege de compozitie pe M.
O submultime nevidă H a lui M , se numeşte parte stabilă a lui M în raport cu legea “  ” dacă
x  y  H , x , y  H .
Tabla unei legii de compoziție
Dacă mulțimea M   x1 , x2 ,..., xn  este finită atunci tabelul
 x1 x2 ... xn
x1 x1  x1 x1  x2 ... x1  xn
. ... se numește tabla legii de compoziție
. ...
xn xn  x1 xn  x2 ... xn  xn
Proprietăţile legilor de compoziţie
Fie  : M  M  M lege de compoziţie pe M.
Legea “  “ se numeşte asociativă dacă ( x  y )  z  x  ( y  z ), x, y, z  M
Legea “  “ se numeşte comutativă dacă x  y  y  x, x, y  M
Legea “  “ are element neutru pentru legea “  “ dacă e  M a.î x  e  e  x  x, x  M .
Dacă există e  M atunci este unic şi spunem că legea admite element neutru.
Un element x  M se numeşte simetrizabil în raport cu legea “  “ dacă
x l  M a.î . x  x l  x l  x  e
Dacă există x l  M atunci este unic şi spunem că elementul x admite simetric şi vom notăm cu
U(M)={x  M / x este simetrizabil} mulţimea elementelor simetrizabile.
Un element a  M se numeşte element absorbant pentru legea “  “ dacă
x  a  a  x  a , x  M
Monoid
Definiţie: Cuplul (M, ) formează un monoid dacă are proprietăţile:
M 1: legea este asociativă adică ( x  y )  z  x  ( y  z ), x, y , z  M
M2: legea admite element neutru adică există e  M astfel încât x  e  e  x  x, x  M
Dacă în plus legea “  “ este comutativă adică x  y  y  x, x, y  M atunci monoidul se numeşte
comutativ.
Grup
Definiţie: Cuplul (G, ) formează un grup dacă are proprietăţile:
G 1: legea este asociativă adică (x  y )  z  x  ( y  z ), x, y, z  G
G2: legea admite element neutru adică există e  G astfel încât x  e  e  x  x, x  G
G3: orice element este simetrizabil adică x  G, xl  G astfel încât x  x l  x l  x  e
Dacă în plus x  y  y  x, x, y  G atunci grupul se numeşte abelian sau comutativ.
Definiţie: Un grup G se numeşte finit dacă mulţimea G este finită şi grup infinit , în caz contrar.
1
Se numeşte ordinul grupului G, cardinalul mulţimii G (numărul de elemente din G).
Notaţie: ord  G 
Ordinul unui element
Definţie: Fie  G,  un grup şi x  G . Cel mai mic număr natural nenul k cu proprietatea că x k  e
se numeşte ordinul elementului x în grupul G.
Notaţie: ord  x   k
Teoremă Lagrange: Dacă  G,  un grup finit şi n  ord  G  atunci xn  e , x  G adică orice
element din grup ridicat la ordinul grupului ne dă elementul neutru
Teoremă Lagrange: Dacă  G,  un grup finit şi n  ord  G  atunci ord  x  n adică ordinul
elementului divide ordinul grupului.
Subgrup
Definiţie: Fie (G, ) un grup. O submulţime nevidă H a lui G se numeşte subgrup al grupului
dat dacă legea din G determină pe H o structură de grup.
Teoremă Lagrange: Într-un grup finit ordinul oricărui subgrup divide ordinul grupului.
Observaţii:
Elementul neutru al subgrupului H coincide cu elementul neutru al grupului G
Simetricul oricărui element din subgrupul H coincide cu simetricul lui în grupul G
Teoremă 1: Fie (G, ) un grup. O submulţime nevidă H a lui G este subgrup al grupului (G, )
dacă îndeplineşte condiţiile:
1) x, y  H  x  y  H .adică H parte stabilă
2) x  H  xl  H
Teoremă 2: Fie (G, ) un grup. O submulţime nevidă H a lui G este subgrup al grupului (G, )
dacă x, y  H  x  yl  H .

Grupul claselor de resturi modulo n,  n  {1, 2,..., n
 1}
( n , ) este grup abelian
( n , ) este monoid comutativ , iar mulțimea elementelor simetrizabile este
U ( n )  {k   n / c.m.m.d .c.(k , n)  1}
(*p , ) cu p număr prim este grup abelian
Morfisme şi izomorfisme de grupuri
Definiţie: Fie (  G1 ,  şi  G2 ,   două grupuri. O funcţie f : G1  G2 se numeşte morfism de grupuri
dacă are loc conditia f ( x  y)  f ( x)  f ( y), x, y  G1 .
Dacă în plus f este bijectivă atunci f se numeşte izomorfism de grupuri.
Teoremă: Fie  G1 ,  şi  G2 ,   două grupuri.
Dacă f : G1  G2 este morfism de grupuri atunci:
1) f  e1   e2 unde e1 , e2 sunt elementele neutre din cele două grupuri.
2) f  x l    f  x   , x  G1
l

Inele ( Rings)
Definiţie: Tripletul ( R, , ) formează un inel dacă are proprietăţile:
2
 R1: (R,  ) este grup abelian
R2: (R,  ) este monoid
R3: Legea ,,  ” este distributivă faţă de legea ,,  ” adică
x  ( y  z )  ( x  y )  ( x  z ) x, y, z  R şi ( y  z )  x  ( y  x)  ( z  x) x, y, z  R
Un inel ( R, , ) se numeşte comutativ dacă satisface şi axioma: x  y  y  x, x, y  R adică
monoidul (R,  ) este comutativ
Inelul (R, ,) este fără divizori ai lui 0 dacă x, y  e  x  y  e
unde e  este elementul neutru de la legea ,,  ”.
Un inel (R, ,) comutativ, cu cel putin 2 elemente şi fără divizori ai lui 0, se numeşte inel integru
sau domeniu de integritate .
Observații: Fie inelul  A,,
 Elementul neutru al grupului  A,   se mai numeşte elementul zero al inelului, iar
elementul neutru al monoidului  A,  se mai numeşte elementul unitate al inelului.
Elementele inversabile ale monoidului se numesc elemente unitate ale inelului, iar
mulţimea acestora se notează cu U  A .
 Spunem că inelul  A,, are divizori ai lui zero, dacă există x, y  A, cu x  0, y  0 astfel
încât x  y  0 . În acest caz, x, y se numesc divizori ai lui zero în inelul A.
Corpuri
Definiţie: Tripletul ( K , , ) formează un corp dacă are proprietăţile:
K1: (K,  ) este grup abelian
K2: (K,  ) este grup
K3: Legea ,,  ” este distributivă faţă de legea ,,  ” adică
x  ( y  z )  ( x  y )  ( x  z ) x, y, z  K şi ( y  z )  x  ( y  x)  ( z  x) x, y, z  K
Un corp ( K , , ) se numeşte comutativ dacă satisface şi axioma: x  y  y  x, x, y  K adică grupul
(K,  ) este abelian
Observaţie: Corpurile nu au divizori ai lui zero.
Morfisme şi izomorfisme de inele şi corpuri.
Definiţie : Fie ( R, , ) , ( Rl , , ) două inele. O funcţie f : R  Rl se numeşte morfism de inele
dacă :
1) f ( x  y )  f ( x)  f ( y ), x, y  R
2) f ( x  y )  f ( x)  f ( y ), x, y  R
Dacă în plus f este bijectivă atunci f se numeşte izomorfism de inele.
Observaţie:
1) f  e*   e ( e* , e fiind elementele neutre corespunzătoare legilor *,  )
2) f  eo   e ( eo , e fiind elementele neutre corespunzătoare legilor , )
Definiţie: Fiind date corpurile K , K l orice morfism(izomorfism) de inele de la K la K ' , se
numeşte morfism(izomorfism) de corpuri.