SISTEMUL DE CALCUL CONTABIL DIGRAFIC

(TREAPTA A DOUA A METODEI CONTABILITĂŢII)

Structura contului are în vedere elementele

care compun acest procedeu propriu metodei
contabilităţii:

Contul este un procedeu

specific cunoaşterii contabile Denumirea Explicaţia Debitul şi
prin care se stabilesc existentul sau titlul operaţiei creditul
iniţial, modificările ulterioare şi contului economice contului
situaţia finală a unei substanțe
de avere determinate

1
 TEHNICA CONTULUI
A DEBITA UN CONT înseamnă a înscrie o sumă în debitul contului respectiv

A CREDITA UN CONT semnifică a înscrie o sumă în creditul contului

MĂRIMI SEMNIFICATIVE ALE CONTULUI:

1. SOLDUL INIŢIAL (Si) - exprimă valoarea existentă în cont la începutul exerciţiului

financiar sau în momentul înfiinţării firmei

2. RULAJUL CONTULUI - reprezintă totalul sumelor înscrise în debitul sau creditul unui
cont, fără soldul iniţial
3. TOTAL SUME - exprimă totalul valorilor consemnate în debitul sau creditul unui cont,
inclusiv soldul iniţial
Total sume debitoare = Sold iniţial debitor + Rulaj debitor
Total sume creditoare = Sold iniţial creditor + Rulaj creditor
4. SOLDUL FINAL (Sf) - exprimă valoarea existentă în cont la sfârşitul exerciţiului
financiar, respectiv, în momentul încetării activităţii firme
Sf = Si + Sporiri – Reduceri
Sd = Tsd – Tsc, unde Tsd > Tsc
Sc = Tsc – Tsd, unde Tsc > Tsd
Contul balansat sau soldat atunci când soldul contului este zero, adică Tsd – Tsc = 0.
2
 FUNCŢIILE CONTULUI
Funcţia de calcul - determinarea evoluţiei în timp a obiectului consemnat prin
cont presupune, în mod implicit, efectuarea obligatorie a unor calcule.

Funcţia de control - derivă din „monitorizarea“ pe care contabilitatea o

realizează în vederea asigurării controlului integrităţii averii sau patrimoniului,
inclusiv, a nivelului efectiv al cheltuielilor pe fiecare etapă a circuitului economic.

Funcţia de grupare - operaţiunile economice sunt extrem de diverse. Prin

intermediul conturilor, se realizează gruparea acestui spectru deosebit de larg
având în vedere substanța afectată: mijloc, resursă, proces sau rezultat.

Funcţia de sistematizare - se realizează astfel o sistematizare a unei diversităţi

de operaţiuni, funcţie de efectul înregistrat asupra substanţei reflectate: majorare
sau diminuare.

Funcţia contabilă - rezultă din conţinutul economic al acestuia, din obiectul care
este reflectat prin acest procedeu specific al contabilităţii
3
 FORME DE CONTURI

Funcţie de modul în care sunt dispuse grafic

elementele de structură ale contului, deosebim:

Forma grafică bilaterală

Forma grafică unilaterală

4
FORME DE CONTURI

5
 REGULI DE FUNCŢIONARE A
CONTURILOR
 Conturile de Activ consemnează în debit
existentul (soldul) iniţial şi sporirile
ulterioare, iar în credit, micşorările, având la
sfârşitul exerciţiului sold final debitor.
 Conturile de Pasiv consemnează în credit
existentul (soldul) iniţial şi sporirile
ulterioare, iar în debit, micşorările, având la
sfârşitul exerciţiului sold final creditor.

6
REGULI DE FUNCŢIONARE A
CONTURILOR

7
 CORESPONDENŢA CONTURILOR
Corespondenţa conturilor este legătura care se stabileşte între două sau
mai multe conturi prin procesul de debitare şi creditare.

• numai între conturi de Activ (mişcări permutative de

Activ);
• numai între conturi de Pasiv (mişcări permutative de
Ea se poate realiza: Pasiv);
• concomitent, între conturi de Activ şi de Pasiv
(mişcări opuse).

Pentru a arăta care dintre • una se referă la aceea că în stânga semnului sunt
conturile corespondente aşezate contul sau conturile debitoare, iar în dreapta
se debitează şi care se contul sau conturile creditoare;
creditează se utilizează • a doua se referă la faptul că, întotdeauna, sumele
semnul “=”, care are două înscrise în conturile debitoare sunt egale cu sumele
semnificaţii: înscrise în conturile creditoare.

8
 ANALIZA CONTABILĂ
Analiza contabilă reprezintă raţionamentul întreprins
asupra fiecărei operaţiuni economice consemnate în
documentul adecvat, în scopul determinării
corespondenţei conturilor.
Prin analiza
contabilă sunt • a) conturile care intră în funcţiune;
reţinute următoarele • b)caracterul conturilor: conturi de activ
elemente care sau conturi de pasiv;
• c) sensul modificării: sporire sau
ne conduc la reducere;
stabilirea • d)pe baza regulilor de funcţionare a
corespondenţei
conturilor, se stabileşte partea contului pe
conturilor, şi
anume: care se face înregistrarea: debit sau credit.
9
FORMULA CONTABILĂ ŞI ARTICOLUL CONTABIL

Formula contabilă reprezintă forma simplificată a

relaţiei de echilibru valoric stabilită între două sau mai
multe conturi prin procesul de debitare şi creditare

Articolul contabil reprezintă forma completă a

relaţiei de echilibru valoric stabilită între două sau mai
multe conturi prin procesul de debitare şi creditare.

• Data articolului
Structura
• Titlul articolului
articolului • Explicaţia
contabil : • Sume

10
CLASIFICAREA ARTICOLELOR CONTABILE

Articolele
contabile • Contul debitor = Contul creditor
simple

• Contul debitor = % sau % = Contul creditor

Articolele • Contul creditor 1 Contul debitor 1
contabile • Contul creditor 2 Contul debitor 2
• ………………... ………………..
compuse • Contul creditor n Contul debitor n

Articolele • % = %
contabile • Contul debitor 1 Contul creditor 1
• Contul debitor 2 Contul creditor 2
complexe • ……………….. ………………...
•
(mixte) Contul debitor n Contul creditor n

11
CLASIFICAREA ARTICOLELOR CONTABILE
(continuare)

Funcţie de scopul pentru care au fost întocmite :

Articole (formule)
contabile curente

Articole (formule) • a) Articole sau formule de stornare în

contabile de negru
corectare • b) Articole sau formule de stornare în roşu

12
 ÎNREGISTRAREA CRONOLOGICĂ ŞI
ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ

Înregistrarea cronologică - articolele contabile sunt

consemnate într-un registru de contabilitate numit
Registru – jurnal, în ordinea datelor calendaristice.

Înregistrarea sistematică - se realizează în cadrul

unui alt registru obligatoriu al contabilităţii numit
registrul Cartea mare şi presupune o sistematizare,
pentru fiecare cont în parte, a situaţiei iniţiale şi a
tuturor mişcărilor ce apar dispersate în diverse
articole contabile din jurnal şi care urmează a fi
consemnate în debit sau în credit, după caz.

13
 MODELUL REGISTRULUI – JURNAL
(varianta cu 8 coloane)

14
 MODELUL DIDACTIC AL
REGISTRULUI – JURNAL

15
RELAŢII BILANŢIERE ŞI EGALITĂŢI CONTABILE
FUNDAMENTALE
RELAŢII BILANŢIERE ŞI EGALITĂŢI CONTABILE
DERIVATE
18
 APLICAŢIE
Considerăm că în cursul perioadei analizate au avut loc
următoarele operaţiuni:

• S-a încasat de la asociaţi numerar în valoare de 10.000 lei

reprezentând părţile sociale subscrise dar încă nevărsate.
1.

• S-a înregistrat creşterea capitalului subscris vărsat de

asociaţi cu valoarea părţilor sociale subscrise şi vărsate în
2. numerar.

• Conform extrasului de cont şi contractului de împrumut

s-a primit de la BCR un credit bancar pe termen scurt în
3. valoare de 20.000 lei.

19
 APLICAŢIE
(continuare)

• Conform extrasului de cont s-a achitat prin virament factura unui furnizor de
mărfuri în valoare de 15.000 lei.
4.

• Societatea comercială a subscris 200 de acţiuni ce vor fi cumpărate la valoarea

de emisiune de 100 lei/acţiune şi care reprezintă 25% din capitalul societăţii
emitente. La subscriere a fost vărsată 50% din valoarea acţiunilor subscrise iar
5. diferenţa de 50% urmează a fi vărsată peste 3 luni.

• S-a înregistrat justificarea avansului de trezorerie primit de administratorul

societăţii în valoare de 2.000 lei prin achitarea unei obligaţii către un furnizor
de mărfuri în valoare de 1.900 lei şi prin depunerea la casierie a diferenţei
6. neutilizată de 100 lei.

20
 APLICAŢIE
(continuare)

• În favoarea unui furnizor de mărfuri F s-a emis un bilet la

ordin pentru suma de 5.000 lei prin care s-a amânat cu 3
luni o obligaţie scadentă faţă de aceasta în valoare de 4.500
7. lei, diferenţa de 500 lei reprezentând dobânda datorată.

• Conform semnăturilor din statul de salarii s-a înregistrat

achitarea, din sumele nete cuvenite salariaţilor în valoare
totală de 15.000 lei, a sumei de 14.500 lei, diferenţa de 500
8. lei reprezentând salarii neridicate în termen.

21
 DESCHIDEREA CONTURILOR DE ACTIV

22
 DESCHIDEREA CONTURILOR DE PASIV

23
REFLECTAREA IN JURNAL A OPERATIUNILOR

24
REFLECTAREA IN JURNAL A OPERATIUNILOR

25
REFLECTAREA IN JURNAL A OPERATIUNILOR

26
 CARTEA MARE (I)

27
 CARTEA MARE (II)

28
 CARTEA MARE (III)

29
 CARTEA MARE (IV)

30
 CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI ANALITICE

Conturile sintetice - exprimă în mod global valoarea

totală a substanţelor patrimoniale de aceeaşi natură
(bunuri economice, resurse, procese economice, respectiv,
venituri sau cheltuieli), reflectate la nivelul entităţii
economice

Conturile analitice - detaliază în părţi componente

substanţele patrimoniale consemnate în conturile sintetice

Remarcă - spre deosebire de conturile sintetice care

utilizează numai exprimarea în etalon monetar (valoric),
prin excepţie, conturile analitice, pot utiliza şi etalonul
cantitativ (natural).
31
FORMA CLASICA A CONTULUI ANALITIC
 EXEMPLE DE CONTURI ANALITICE
Contul sintetic de gradul II 4111 „
Clienţi” se poate dezvolta pe 2
conturi analitice:
Pe următoarea treaptă de
descompunere, contul analitic
4111.01 „ Clienţi interni” se poate
dezvolta pe mai multe conturi
analitice astfel:
În mod analog, contul analitic
4111.02 „ Clienţi externi” se poate
dezvolta pe mai multe conturi
analitice astfel:
• 4111.01 „ Clienţi interni”
• 4111.02 „ Clienţi externi”
• 4111.01.01 „Clientul intern A”;
• 4111.01.02 „Clientul intern B”;
• …………………………………
• 4111.02.01 „Clientul extern X”;
• 4111.02.02 „ Clientul extern Y”;
• …………………………………
33
CORELAŢII ÎNTRE CONTURILE SINTETICE
ŞI CELE ANALITICE

Raportul între contul sintetic şi conturile analitice,

de pe aceeaşi treaptă de determinare, subordonate
lui este ca de la întreg la părţi.

• sold iniţial;
Astfel, suma părţilor
• rulaj debitor;
trebuie să fie egală cu
• rulaj creditor;
întregul pentru fiecare • total sume debitoare;
din mărimile reflectate • total sume creditoare;
prin cont : • sold final.

34